Radio România Internațional

Tag: Papa Francisc

  • O vizită la Roma

    La sfarşitul săptămănii trecute, şeful guvernului de la Bucureşti, Victor Ponta, a făcut o vizită în Italia, unde s-a întâlnit cu omologul său italian, Matteo Renzi, recent instalat în funcţie. Ei au discutat relaţiile dintre cele două ţări, legăturile comerciale şi economice, dar şi politica europeană în contextul în care în semestrul al doilea al anului Italia va deţine preşedinţia UE. În plan economic, cei doi au analizat perspectivele de diversificare a investiţiilor şi de colaborare în proiecte de modernizare a infrastructurii şi a industriei din România.



    Până acum, investiţiile directe în România realizate de companii italiene se ridică la 1,6 miliarde de euro. În ceea ce priveşte politica europeană, premierul Ponta a subliniat că România şi Italia au opinii comune: ”Suntem două ţări care întotdeauna ne coordonăm şi avem opinii comune în ceea ce priveşte dezvoltarea europeană, dar şi politica pe care UE o desfăşoară în vecinătatea noastră. În semestrul II al acestui an Italia va deţine preşedinţia UE şi, evident, obiectivele europene ale României vor fi gestionate de o ţară cu care avem relaţii atât de bune.“



    Sprijinul pentru integrarea comunităţii româneşti şi pentru cursurile de limbă română în şcolile italiene au fost, de asemenea, apreciate de şeful executivului de la Bucureşti. El a mulţumit autorităţilor de la Roma pentru acestă susţinere: “Am reiterat importanţa pentru România a modului în care cei peste un milion de români care trăiesc în Italia îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi, dar şi mulţumirea noastră pentru faptul că în sistemul de educaţie din Italia, există acele lecţii de limba română pe care profesori români, sprijiniţi de Guvernul României, le desfăşoară de două ori pe săptămână. Evident apreciem sprijinul pentru integrarea românilor care trăiesc aici şi pentru garantarea drepturilor acestora, drepturi egale cu ale tuturor celorlalţi cetăţeni europeni.”



    Premierul român a fost primit şi la Vatican, într-o audienţa privată de Papa Francisc. În cadrul întâlnirii au fost discutate proiecte bilaterale în domeniul culturii, care vizează, între altele, susţinerea comunittăţilor româneşti din diaspora. În calitate de lider al PSD, Victor Ponta a participat, la Roma, la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni, care l-a desemnat pe germanul Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European, drept candidat comun pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. În prezent, această familie politică are 12 prim-miniştri în Europa. Reamintim că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în luna mai, iar României îi revin 32 de eurodeputaţi din totalul de 751.

  • Radio România la Vatican

    Radio România la Vatican

    Cu prilejul aniversării a 90 de ani de radiodifuziune şi 60 de ani de televiziune italiană, Papa Francisc a acordat sâmbătă, 18 ianuarie, o audienţă privată, pentru prima dată, întreg personalului RAI, radiodifuzorul public italian.



    Radio România s-a aflat printre puţinele instituţii de presă invitate la audienţa privată. Din partea Radio România a fost prezent Preşedintele SRR, Ovidiu Miculescu.



    Într-un interviu pentru corespondentul nostru la Roma, Preşedintele SRR a declarat că a fost o mare onoare pentru Radio România să fie reprezentată la această audienţă, mai ales că s-a aflat printre foarte puţinii invitaţi la eveniment. Au fost invitaţi doar 5 radiodifuzori publici din Europa şi SRR a fost printre ei, singura din Europa de Est, a afirmat Ovidiu Miculescu, care a adăugat că a fost un moment absolut emoţionant.



    Preşedintele SRR a avut cu Sanctitatea Sa o scurtă discuţie în care a subliniat parteneriatul şi colaborarea excelentă pe care Radioului public din România le are cu RAI şi cu Radio Vatican şi, în acelaşi timp, i-a spus că SRR ar fi extrem de onorată dacă într-o zi una dintre Orchestrele Radio România ar putea să-i dedice un concert de muzică clasică sau sacră. A fost extrem de încântat şi, dincolo de cuvinte, am văzut în privirea Suveranului Pontif şi în felul în care mi-a strâns mâna, un semn de căldură şi de prietenie, categoric şi pentru Radio, dar în primul rând pentru România”, a încheiat Preşedintele SRR.



    Amintim că Papa Francisc a fost desemnat Omul Anului 2013 la Radio România Internaţional”. (foto: Elena Postelnicu, Roma, audio: interviu cu Preşedintele Director-General Radio România, Ovidiu Miculescu, autor Elena Postelnicu)









  • Omul Anului 2013 la Radio România Internaţional

    Omul Anului 2013 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, RRI a continuat tradiţionala sa anchetă de opinie de sfârşit de an printre ascultătorii şi utilizatorii de Internet şi reţele sociale din lume. V-am provocat să desemnaţi acea personalitate, din orice domeniu, care a contribuit, prin acţiunile, atitudinea sau ideile sale la mersul înainte al lumii în anul 2013.



    Printre cei pe care au primit cele mai numeroase nominalizări s-au aflat marele om politic Nelson Mandela, plecat recent dintre noi, Edward Snowden, specialistul american în computere care a dezvăluit documente secrete ale NSA, provocând un scandal diplomatic având în centru SUA şi spionarea aliaţilor lor, tânăra militantă pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai, dar şi protestatarii ucraineni din Piaţa Independenţei din Kiev, care luptă pentru apropierea Ucrainei de U.E.



    Au mai primit, între alţii, nominalizări din partea ascultătorilor şi utilizatorilor Internet ai RRI fostul Papă Benedict al XVI-lea, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel, jurnalistul şi activistul politic radical rus Boris Stomakhin, Prinţul George (fiul Prinţului William al Marii Britanii şi al Ducesei de Cambridge), Laura Marie, cantautoare din San Antonio, Texas, nominalizată pentru mesajul cântecelor sale, sau echipa poloneză care a realizat în martie 2013 prima ascensiune pe timp de iarnă a Vârfului Broad Peak (8.051 metri) din Himalaya, din păcate cu preţul vieţii a doi dintre alpinişti.



    Tot ca personaj colectiv au primit nominalizări radioul, ca mijloc de comunicare în masă, dar şi şi oamenii obişnuiţi, cei din viaţa reală, anonimi, care nu vor laude şi nu cer recompense, după cum argumenta ascultătoarea americană Roberta Selesky.



    “Omul Anului 2013 la RRI” este, însă, o persoană care a marcat profund, într-un timp extrem de scurt, scena internaţională, Papa Francisc, fostul cardinal argentinian Jorge Mario Bergoglio. “El demonstrează modestie umană, toleranţă şi comportament democratic. (…) Comportamentul Papei oferă un bun exemplu pentru cel puţin un miliard de credincioşi, dar si pentru toti creştinii (şi nu numai)”, argumenta ascultătorul RRI Ihor Kanevski, din Ucraina, desemnarea Papei ca “Omul Anului 2013 la RRI”.

  • Colinde româneşti la Vatican

    Colinde româneşti la Vatican

    Pentru întreaga creştinătate, Papa Francisc este purtatorul mesajului că Biserica trebuie să fie mai apropiată de proprii enoriaşi, mai ales printr-o implicare profundă în viaţa socială a acestora. În nici un an de la preluarea pontificatului, Papa Francisc a reuşit să-şi clădească o imagine de cavaler al dreptaţii, de militant activ împotriva războaielor, a traficului de persoane sau a exploatării copiilor.



    Dincolo de implicarea sa energică în rezolvarea nedreptăţilor lumii, noul Suveran Pontif se remarcă şi în privinţa modului în care Biserica Catolică trebuie să se raporteze la suratele sale creştine, în frunte cu ortodoxismul, şi la religiile non-creştine. Acesta este contextul în care Papa Francisc i-a salutat, duminică, în Piaţa San Pietro de la Vatican, pe cei aproximativ 150 de români (majoritar ortodocşi) care, îmbrăcaţi în costume populare, i-au oferit un spectacol de colinde. A fost pentru prima oară când Papa Francisc a salutat comunitatea românească din Italia.



    În mijlocul grupului de români s-a aflat şi Monseniorul Anton Lucaci, de la Vatican: ”Bucuria mare a fost menţionarea prezenţei comunităţii noastre, aici, în Piaţă, şi în grupul de alte mesaje, de anunţuri, comunitatea noastră a fost pe primul loc în mintea Papei şi asta m-a bucurat foarte mult. Au fost câţiva ani când, poate, comunitatea noastră nu era menţionată”.



    De altfel, comunitatea de români din Italia numără, potrivit statisticilor oficiale apărute recent, peste 820 de mii de membri, adica 20 la sută din totalul străinilor care trăiesc în Peninsulă. Românii formează, de departe, cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia. Revenind la Papa Francisc, suflul nou pe care acesta l-a adus în politicile promovate de Biserica Catolică a început să fie certificat, deja, de opinia publică.



    De exemplu, un sondaj publicat, la sfârşitul săptămânii trecute, de Le Parisien relevă faptul că Papa Francisc se bucură de o imagine favorabilă în rândul a 85% dintre francezi. Mai mult, Suveranul Pontif se bucură de o popularitate de aproape 90% printre cei care au o altă religie şi de aproape 70 de procente printre atei. Folosind cuvinte care îl descriu cel mai bine, francezii cred că este simpatic (86%), apropiat de oameni (86%), simplu (85%), modest (83%), generos (82%), cinstit (84%) şi curajos (81%). Totuşi, notorietatea pozitivă a Papei Francisc în Franţa contrastează puternic cu imaginea, per ansamblu, a Bisericii Catolice, despre care numai 48% dintre francezi au o părere bună.

  • Un român sâmtu la Vatican

    Catolicii român’i, icâ tuţ criştin’ii, s-hârsirâ, tu Stâmâna a Patimilor di estan a criştin’ilor de rit apusean, di pricunuştarea di câtrâ Papa Francisc, prntr-un decret, a martirilui Vladimir Ghica. Decretlu dzâţi că “omlu al Dumnidză, Vladimir Ghica, preftu diecezan”, fu vâtâmat la 16 di Maiu 1954, tu hapsili comunisti dit Românii, sum cumândiseari di turlii sovieticâ. Decretlu ali Papâ easti aţel dit soni pas câtâ beatificarea aţilui vidzut di român’i ca hiindalui sâmtu.



    Continuare audio–>

  • Un sfânt român la Vatican

    Catolicii români, de fapt toţi creştinii, au primit cu mare bucurie, în Săptămâna patimilor din acest an a creştinilor de rit apusean, recunoaşterea de către Papa Francisc, printr-un decret, a martiriului monseniorului Vladimir Ghica. Decretul menţionează că “slujitorul lui Dumnezeu, Vladimir Ghika, preot diecezan”, a fost ucis din ură faţă de credinţă, la 16 mai 1954, în închisorile comuniste din România, sub control sovietic. Decretul Papei este practic ultimul pas înainte de beatificarea celui considerat un sfânt de români, care i-au cunoscut suferinţa şi strădania. Încă din 1991, Arhiepiscopul Ioan Robu, păstorul catolicilor din România, a adresat Vaticanului cererea de începere a procesului de beatificare şi canonizare a lui Vladimir Ghica. Bucuria acestei veşti este uriaşă pentru catolici şi toţi românii şi se speră că, în această toamnă, în momentul beatificării, Papa Francisc să vină la Bucureşti.



    Trebuie să amintim momentele de mare satisfacţie spirituală din 1999, când regretatul Ioan Paul al ll-lea a venit in România, fiind primul Suveran Pontif care a vizitat o ţară majoritar ortodoxă de la separarea celor două biserici, acum aproape un mileniu. Posibila vizită la Bucureşti a noului papă şi beatificarea unui credincios al acestor pământuri ar fi un nou moment astral pentru istoria românilor şi a bisericii creştine. Privind viaţa şi activitatea lui Vladimir Ghica, am putea spune că noul Papă, Francisc, este o personalitate care poate aprecia dedicaţia Monseniorului. Vladimir Ghica era urmaşul unei familii vechi, care a dat românilor domnitori şi oameni politici. A avut înainte toate bogăţiile vieţii laice, dar a ales să fie un luminat slujitor al bisericii, om de ştiinţă şi diplomat, a înfiinţat primul spital gratuit din România. S-a dedicat sarmanilor si bolnavilor din tara noastra si, la 80 de ani, a fost arestat de autoritatile comuniste, bătut şi torturat in anchete. A murit ca un martir al regimului ateist comunist, în închisoare, în 1954, în teribila închisoare Jilava. Vladimir Ghica s-a născut într-o familie ortodoxă, ca fiu al ambasadorului României în Turcia. Primele clase le face în Franţa, în găzduirea şi îngrijirea unei familii protestante. Mai târziu, la Roma, decide să treacă la catolicism, pentru a fi un mai bun ortodox, după cum avea să mărturisească.



    Apoi, la recomandarea lui Papei Pius al Xl-lea, devine un pionier al apostolatului laic. De altfel, acelasi Suveran Pontif avea sa-l numeasca “marele vagabond apostolic”. Revenit în România, înfiinţează primul spital gratuit şi primul serviciu de ambulanţă, Vladimir Ghica fiind considerat fondatorul operelor catolice de caritate din România. Este prezent, cu acţiuni umanitare, în războaiele începutului secolului XX, trecând de la diplomaţie la acţiuni medicale. În 1923, Vladimir Ghica a fost făcut preot catolic la Paris şi, la scurt timp, Vaticanul i-a acordat şi dreptul de a celebra şi în ritul bizantin, fiind primul preot român biritual. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în România şi a refuzat să o părăsească atunci când comuniştii au venit la putere. Şi-a acceptat martiriul şi a refuzat să se salveze, rămânând alături de cei care aveau nevoie de el, de credinţa sa. În 1952, când avea, deja, 79 de ani, a fost arestat de regimul comunist ateu. După doi ani de torturi, şi-a dat sufletul pe un pat de închisoare, devenind un martir al românilor şi al creştinilor. Născut prinţ în familia princiară Ghica, Monseniorul Vladimir Ghica a fost toată viaţa un “prinţ al săracilor” şi va deveni un prinţ al bisericii, după decretul semnat de Papa Francisc, în prima Săptămână a patimilor pe care o petrece în Scaunul Sfântului Petru.