Radio România Internațional

Tag: Papa Francisc

  • Programul Papei în România

    Programul Papei în România

    Sunt numeroşi
    cei care afirmă că apropiata vizită în România a Papei Francisc este istorică.
    Să nu uităm, însă, că extrem de carismaticul fost suveran pontif Sfântul Ioan Paul al II-lea a devenit, în 1999, primul conducător al
    Bisericii catolice care a pus piciorul, vreodată, după Marea Schismă din 1054,
    într-o ţară majoritar ortodoxă – tot în România! O numea, atunci, Grădina
    Maicii Domnului. Călătoria apostolică, acum, între 31 mai şi 2 iunie, a Papei
    Francisc, cu etape la București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj, se va
    desfăşura sub motto-ul Să mergem împreună! ce face trimitere la aceeaşi expresie folosită de Sfântul Ioan Paul al
    II-lea. Poporul lui Dumnezeu din România își duce existența sub
    ocrotirea Maicii Domnului – explică prelaţi catolici. Or, în cadrul vizitei
    sale, Papa Francisc va invita la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Sfintei
    Maria. El va pleda pentru unirea diferitelor forțe, renunțarea la egoism, întărirea credinţei şi acordarea
    priorităţii binelui comun.

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, îl va întâmpina
    pe Papa Francisc pe 31 mai, la ora 11,30, pe Aeroportul Internaţional ‘Henri
    Coandă’ din Bucureşti, iar ceremonia oficială de primire la Palatul Cotroceni,
    sediul preşedinţiei, este prevăzută o jumătate de oră mai târziu. Au fost
    incluse în program convorbiri tête-à-tête, o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, dar şi cu
    autorităţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi corp diplomatic. Şeful
    statului va susţine o alocuţiune, iar Suveranul Pontif un discurs. Tot pe 31
    mai, Papa va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
    Daniel, precum şi cu Sinodul Permanent al BOR, la Palatul Patriarhiei din
    Capitală. Suveranul pontif va merge, totodată, la Catedrala Naţională,
    ortodoxă, în construcţie, unde vor fi rostite alocuţiuni şi vor fi interpretate
    cântări pascale, după ce se va spune rugăciunea ‘Tatăl Nostru’. Apoi, Papa va
    rosti o predică în cadrul Sfântei Liturghii de la Catedrala Catolică ‘Sfântul
    Iosif’.

    Pe 1 iunie, Papa Francisc se va deplasa în Transilvania, la Sanctuarul
    marian din Şumuleu-Ciuc, unde, anual, are loc cel mai mare pelerinaj de
    Rusaliile Catolice din Europa Centrală şi de Est, apoi, la Iaşi, în nord-estul
    ţării, va vizita Catedrala ‘Sfânta Maria Regină’ şi va participa la o întâlnire
    cu tineri şi familii la Palatul Culturii, unde va susţine un discurs. În fine,
    în ultima zi a călătoriei sale în România, pe 2 iunie, conducătorul Bisericii
    catolice va participa la Divina Liturghie de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din
    centrul ţării, în cadrul căreia vor fi beatificaţi şapte episcopi martiri
    greco-catolici, ucişi din ură faţă de credinţă între 1950 şi 1970 în temniţele
    comuniste. Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora
    17,30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu.

  • Hăbări dit bana românească şi internaţională

    Hăbări dit bana românească şi internaţională

    BUCURESTI – Autorităţlie di Bucureşti s-ndreg ti vizita ţi va u facă Papa Francisc tru România, majoritar ortodoxa, tru perioada 31 mai – 2 di cirişar. La nivelu cumănduserlor di la instituţiili dit sistemlu naţional di apărare, ordine publică şi siguranţă naţională fu adrat un Comandamentu Operativ Naţional, cari va li aibă tru simfune meatrili di securitate anănghisiti. Ti furnia că s-asteaptă un numir mari di participanţ la evenimentili cari va s-hibă organizate Bucureşti, Iaşi (est), Blaj şi Şumuleu Ciuc (centru), s-tănură, pănă tora, andamusi di lucru cu autorităţile locale, atea turlie tra s-poată s-da izini tră dizvărtearea tru condiţii normale a activităţlor cotidiene, fără s-aibă restricţii maxutarcu. Easti di căbili ca, tru arada a vizitălei, Papa Francisc s-oficieadză ţeremonia di beatificari a şapte episcopi greco-catolici romani, victimi ale dictatură comunistă



    Autor: Udalu a Habarlor


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Uniunea Europeană se pronunţă împotriva pedepsei cu moartea

    Uniunea Europeană se pronunţă împotriva pedepsei cu moartea

    Cel
    de-al şaptelea congres împotriva pedepsei cu moartea este găzduit de
    Parlamentul european la Bruxelles până pe 1 martie. Organizat de asociaţia Împreună împotriva
    pedepsei cu moartea, la congres participă cei mai importanţi activişti pentru
    abolirea pedepsei cu moartea şi mai mult de 100 de decidenţi din peste 140 de
    ţări. Mişcarea aboliţionistă care luptă pentru desfiinţarea pedepsei capitale a
    dorit să facă un bilanţ al rezultatelor pozitive obţine de la congresul
    anterior şi să convingă statele care mai au în legislaţia lor condamnarea la
    moarte să renunţe la ea. O expoziţie şi o instalaţie însoţesc desfăşurarea
    congresului. Între personalităţile care susţin abolirea pedepsei cu moartea se
    numără şi papa Francisc care a trimis un mesaj congresului.


    Încă de
    la constituirea sa, Uniunea Europeană s-a manifestat deschis împotriva pedepsei
    capitale. Iar în procesul său de extindere, Uniunea Europeană a cerut statelor
    candidate revizuirea legii care prevedea pedeapsa cu moartea drept cerinţă
    obligatorie pentru aderarea la spaţiul comunitar. Prezentă la congres, Federica
    Mogherini, înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi
    politică de securitate, a îndemnat ţările şi guvernele să preţuiască vieţile
    oamenilor şi a lăudat activismul aboliţionist.

    Orice viaţă umană contează, cum este ea folosită, nu
    contează cât de multe greşeli face o persoană. Noi credem că un stat nu ar
    trebui să dispună de viaţa unei fiinţe umane. Noi credem că răspunsul la o
    crimă nu trebuie să fie o altă crimă. Am trecut demult de ideea ochi pentru
    ochi, noi credem în justiţie nu în răzbunare. Primul congres mondial împotriva
    pedepsei cu moartea a avut loc într-o altă capitală a Uniunii Europene, în 2001
    la Strasbourg. De atunci, 31 de ţări noi au decis să abolească pedeapsa
    capitală. Din ce în ce mai mulţi oameni din întreaga lume realizează că
    pedeapsa capitală nu este niciodată alegerea adevărată. Din ce în ce mai multe
    guverne iau atitudine, aceasta datorită unor oameni ca voi, din această
    încăpere. Datorită campaniilor, datorită muncii, datorită dedicaţiei voastre şi
    datorită puterii poveştilor voastre.


    Menţinându-şi
    opinia fermă în cazul pedepsei cu moartea, Uniunea Europeană condamnă existenţa
    acestei practici şi descurajează tendinţele din unele ţări care ar vrea ca ea
    să fie reintrodusă. Însă în privinţa execuţiilor veştile sunt bune, ele scăzând
    în ultima perioadă.


  • Retrospectiva săptămânii 13.01 – 19.01.2019

    Retrospectiva săptămânii 13.01 – 19.01.2019

    Priorităţile
    preşedinţiei române a Consiliului UE, prezentate la Strasbourg


    La două săptămâni după ce România a
    preluat, în premieră, şefia Consiliului Uniunii, premierul Viorica Dăncilă a
    mers la Strasbourg, unde le-a prezentat eurodeputaţilor priorităţile mandatului
    de şase luni. Brexitul şi negocierea bugetului Uniunii pentru perioada
    2021-2027 se numără printre dosarele cele mai complicate pe care le va avea de
    gestionat Bucureştiul în următoarea perioadă – a amintit primul ministru. În
    total, 257 de dosare vor fi dezbătute în primele luni, pentru că apoi va urma
    campania pentru europarlamentarele din mai.

    În centrul agendei româneşti la
    preşedinţie se va afla coeziunea, ca principiu de bază, a subliniat Viorica
    Dăncilă : Coeziune politică, ilustrată de nevoia de unitate între statele
    membre, coeziune economică şi teritorială, în vederea reducerii decalajelor de
    dezvoltare între statele membre şi între regiuni, coeziune socială, importantă
    prin prisma prezervării celor patru libertăţi ale pieţei interne a UE.

    Reglementarea Uniunii Energetice, gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii,
    prin cooperarea dintre statele de origine şi cele de tranzit, precum şi
    extinderea atribuţiilor Parchetului European, se numără între priorităţile
    Bucureştiului, alături de acordarea unei atenţii sporite Balcanilor de Vest. În
    această săptămână, preşedinţia română a Consiliului UE a încheiat primul
    dosar, care se referă la protecţia datelor personale. Noile reguli sancţionează
    cu amendă utilizarea abuzivă de către partidele politice a datelor cu caracter
    personal pentru a influenţa comportamentul alegătorilor.



    Poziţia României privind situaţia din Marea Britanie


    Guvernul
    de la Bucureşti îşi exprimă speranţa că Londra va veni cât mai repede cu
    soluţii concrete astfel încât retragerea Marii Britanii din UE să afecteze cât
    mai puţini cetăţenii, dar şi mediul de afaceri. Bucureştiul consideră că un
    acord de retragere ar oferi un fundament juridic solid care ar limita efectele
    negative generate de Brexit. Prevăzută pentru 29 martie, ieşirea efectivă a Marii Britanii din
    Uniune ar urma să aibă loc în timpul preşedinţiei României a Consiliului UE.

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, consideră regretabilă decizia
    Parlamentului britanic privind acordul pentru Brexit, apreciind, în acelaşi
    timp, că nu s-au epuizat procedurile care pot duce, în cele din urma, la
    aprobarea acestui acord. Peste 400 de mii români se află, în prezent, în
    Regatul Unit, formând a doua cea mai mare comunitate de străini din această
    ţară. După înfrângerea suferită, marţi, de premierul Theresa May în Camera
    Comunelor, care a respins acordul pentru Brexit negociat cu UE, Guvernul
    conservator din Marea Britanie a supravieţuit, miercuri seara, unui vot de
    neîncredere, iniţiat de opoziţia laburistă, iar premierul Theresa May va
    prezenta luni noul său plan, care va fi dezbătut şi votat pe 29 ianuarie.


    Anunţ privind vizita Papei în România


    Papa Francisc va face o călătorie apostolică de trei zile, de pe
    31 mai până pe 2 iunie, în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis
    şi a Bisericii Catolice de aici – au anunţat surse oficiale concordante de la
    Bucureşti şi Vatican. Sub motto-ul ‘Să mergem împreună!’, Suveranul Pontif va
    vizita Capitala, Iaşiul (cel mai mare oraş din estul ţării, unde trăieşte o
    importantă comunitate romano-catolică), Blajul (capitală spirituală a
    greco-catolicilor români), precum şi sanctuarul franciscan de la Şumuleu Ciuc
    (zonă cu populaţie majoritar maghiară). Sfântul Părinte a încurajat
    întotdeauna respingerea egoismului şi acordarea unei importanţe centrale
    binelui comun. Papa vine în România pentru a invita la unitate, pentru a
    confirma credinţa – anunţă biroul de presă al Sfântului Scaun. Amintim că, în 1999, România devenea prima ţară majoritar
    ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif.



    Ziua Culturii Române


    Pe
    15 ianuarie, de ziua de naştere a celui mai mare poet al românilor, Mihai
    Eminescu a fost sărbătorită Ziua Culturii Naţionale în România. Este al nouălea
    an consecutiv când Academia Română, Uniunea Scriitorilor şi autorităţile locale
    şi centrale au organizat numeroase evenimente în ţară şi în capitale europene.
    O sesiune festivă a avut loc şi la Ateneul Român, cu participarea preşedintelui
    Klaus Iohannis, a numeroşi academicieni, a Patriarhul Bisericii Ortodoxe
    Române, Daniel, şi a miniştrilor Educaţiei şi Culturii.

    Preşedintele Academiei
    Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat în discursul său că există câteva
    caracteristici fundamentale care aparţin culturii naţionale române. Astfel,
    cultura naţională nu se poate imagina decât în cadrul său universal şi
    european. Totodată, are o dimensiune istorică fără de care nu ar putea
    funcţiona. Şeful statului a amintit că 2019 este anul sezonului cultural
    româno-francez, al Festivalului George Enescu şi al Festivalului
    Europalia, acestea fiind oportunităţi pentru reafirmarea României
    ca spaţiu al consacrării artistice. Pe de altă parte, Academia Română a lansat
    aplicaţia Mihai Eminescu, întreaga operă, disponibilă gratuit pe
    dispozitivele mobile inteligente.

  • Papa vine în România

    Papa vine în România

    Papa Francisc va face o călătorie apostolică de trei zile, de pe 31 mai până pe 2 iunie, în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis şi a Bisericii Catolice de aici — au anunţat surse oficiale concordante de la Bucureşti şi Vatican. Sub motto-ul Să mergem împreună!, Suveranul Pontif va vizita Capitala, Iaşiul, cel mai mare oraş din estul ţării, unde trăieşte o importantă comunitate romano-catolică, Blajul, capitală spirituală a greco-catolicilor români, precum şi sanctuarul franciscan de la Şumuleu Ciuc, zonă cu populaţie majoritar maghiară.



    Sfântul Părinte a încurajat întotdeauna respingerea egoismului şi acordarea unei importanţe centrale binelui comun. El vine în România pentru a invita la unitate, pentru a confirma credinţa — anunţă biroul de presă al Sfântului Scaun. Episcopul Diecezei Romano-Catolice Iaşi, Petru Gherghel, a spus că Sfântul Părinte este ca un tată care vine să îşi viziteze fii. Pentru Cardinalul greco-catolic Lucian Mureşan, Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din România, vizita Papei Francisc în România va avea în primul rând un caracter pastoral, dar va însuma şi importante valenţe ecumenice.



    Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, Petru Liviu Zăpârţan, i-a declarat corespondentei Radio România la Roma că vizita Papei va însemna, fără îndoială, şi posibilitatea unui dialog cu Biserica Ortodoxă, majoritară în România, dar va fi şi o ocazie de a vedea că România este la confluenţa unor spaţii culturale extrem de diverse”. La Bucureşti, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, şi-a exprimat bucuria că vizita a fost confirmată şi a evocat bunele relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi cea Romano-Catolică.



    La ultimul recensământ, 86,5% dintre cetăţenii români s-au declarat ortodocşi, doar 4,6% romano-catolici şi mai puţin de un procent greco-catolici. Scoaterea în afara legii a bisericii martire greco-catolice de către regimul comunist imediat post-belic s-a făcut după modelul şi la ordinul ocupanţilor sovietici. România n-a trecut niciodată prin războaie religioase, n-a cunoscut practici inchizitoriale ori arderi pe rug.



    Nu e, de aceea, întâmplător că în 1999, România devenea prima ţară majoritar ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif. Invitat de preşedintele creştin-democrat Emil Constantinescu şi de Patriarhul ortodox din epocă, Teoctist, Ioan-Paul al II-lea a fost întâmpinat cu entuziasm şi cu dragoste de sute de mii de români, care, indiferent de apartenenţa lor confesională, vedeau în el cel mai iubit Papă din istorie” şi omul cu un rol enorm în prăbuşirea dictaturilor comuniste. Vizita de atunci e evocată şi de presa occidentală, precum cotidianul catolic francez La Croix sau italianul La Stampa, care amintesc că Papa Ioan Paul a numit România Grădina Maicii Domnului, formulă dragă tuturor credincioşilor”.

  • Jurnal românesc – 11.05.2018

    Jurnal românesc – 11.05.2018

    Premierul Viorica Dăncilă a fost primită, vineri, în audienţă de Papa Francisc. Şefa Guvernului de la Bucureşti se află până duminică în vizită la Vatican, pe fondul unor relaţii bilaterale foarte bune, în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri a României. Potrivit unui comunicat al executivului, oficialul a mulțumit Sanctității Sale pentru atenția generoasă pe care a acordat-o mereu relațiilor cu România și a exprimat speranța că Sfântul Părinte va efectua o călătorie apostolică în România. În cursul audierii, a fost discutată și dorința de a spori prezența românească la Vatican printr-o serie de manifestări culturale, academice și religioase de înaltă ținută, având în vedere că anul acesta este unul special, în care se aniversează Centenarul creării statului român modern.


    Înaltul oficial român a mulțumit pentru punerea la dispoziție a Palatului Apostolic de la Castel Gandolfo pentru instalarea expoziției ”Comorile României la Vatican”. Dăncilă a subliniat importanța aprofundării relațiilor dintre România și Vatican, inclusiv în contextul special al mandatului României la Președinția Consiliului UE, fapt ce va oferi posibilitatea transmiterii unui mesaj întregii Europe, având în vedere vocaţia ecumenică a țării.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a dat startul primei etape a campaniei naționale “Informare acasă! Siguranță în lume!”, în prezența oficialilor din ministerele și instituțiile partenere în acest proiect și cu participarea a aproape 300 de elevi și studenți. Evenimentul s-a adresat tinerilor din municipiul București și județul Ilfov. În deschiderea activității, secretarul de stat Lilla Debelka s-a referit la importanța pe care tinerii care își propun să plece la studii în afara țării trebuie să o acorde informării prealabile. Totodată, secretarul de stat Veaceslav Șaramet le-a recomandat celor prezenți să transmită, la rândul lor, informațiile primite și să se sprijine reciproc în demersuri care țin de șederea lor în alte state.


    Campania își propune informarea cetățenilor români asupra riscurilor la care se pot expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau de a se stabili în afara granițelor României. Proiectul se va derula în două etape, prima în lunile mai-iunie, destinată tinerilor, iar a doua în perioada septembrie-octombrie, destinată persoanelor adulte și se va desfășura la nivelul celor 41 de județe ale României.



    Guvernul Republicii Moldova respinge ideea unirii cu România, scrie publicaţia The Guardian, citând un interviu cu premierul de la Chişinău, Pavel Filip. Acesta a declarat că “s-au spus prea multe despre reunificare, identitate şi limbă”, iar el îşi doreşte să se concentreze asupra dezvoltării ţării. Pe de altă parte, Filip a afirmat că relaţiile cu România traversează cel mai bun moment din istorie şi că Republica Moldova va fi alături de aceasta în Uniunea Europeană. Publicaţia britanică aminteşte şi de mitingul pro unire care a avut loc luna trecută la Chişinău, dar şi de declaraţia adoptată de Parlamentul de la Bucureşti în care se menţionează că România este gata să vină în întâmpinarea oricărei manifestări de reunificare.

  • Comunitățile religioase românești din Europa şi Vaticanul

    Comunitățile religioase românești din Europa şi Vaticanul

    Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, s-a întâlnit marţi, 14 noiembrie 2017, cu Monseniorul Paul Richard Gallagher, Ministrul de externe al Vaticanului, în contextul în care în 2017 se aniversează 90 de ani de la semnarea Concordatului România-Vatican și 80 de ani de la înființarea Colegiului PIO Romeno.



    Șefii celor două diplomații au discutat despre perspectiva organizării vizitei Suveranului Pontif în România. Ministrul român de Externe a evidențiat dialogul intens și potențialul de intensificare a cooperării, în domeniile educației și culturii, sau prin consolidarea cadrului juridic bilateral şi întărirea relației dintre Biserica Catolică şi cea Ortodoxă.



    Teodor Meleşcanu a declarat că România este recunoscătoare Bisericii Catolice pentru găzduirea multor comunități religioase românești din Europa de Vest, ortodoxe sau catolice. Acest gest de fraternitate a ajutat comunitățile românești să se integreze mai rapid și mai bine în societățile respective. Ministrul Meleșcanu a mulțumit pentru sprijinul deosebit al Sfântului Scaun pentru activarea în acest an a lectoratului de limbă, literatură, cultură și civilizație românească din cadrul Institutului Pontifical Oriental.



    Discuţiile au reconfirmat faptul că România și Sfântul Scaun au viziuni similare în ceea ce privește viitorul Europei, migrația, vecinătatea estică.

  • Papa Francisc, membru de onoare al Academiei Române

    Papa Francisc, membru de onoare al Academiei Române

    Arhiepiscopia Romano-Catolică București a anunţat acceptul Papei Francisc de a deveni membru de onoare al Academiei Române. O delegație oficială a Academiei Române i-a adresat această invitație Papei Francisc în timpul audienței private acordate de Sfântul Părinte, miercuri, 8 noiembrie, la Vatican.



    “Suveranul Pontif a acceptat din prietenie pentru România înalta onoare oferită de Academia Română, însemnele academice urmând a fi trimise la Sfântul Scaun prin Nunțiatura Apostolică”, precizează comunicatul Arhiepiscopiei.



    Delegația română, condusă de președintele Academiei, acad. Ionel Valentin Vlad, a fost formată din acad. Cristian Hera, acad. Victor Spinei, acad. Bogdan Simionescu și acad. Victor Voicu. Academicienii români au fost însoțiți de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice, membru de onoare al Academiei Române, arată sursa citată.



    Cu ocazia audienței private, delegația Academiei Române i-a oferit Papei Francisc un Album al Academiei, precum și Vechiul Testament — în traducerea lui Nicolae Milescu, prima traducere integrală a textului biblic în limba română, realizată între anii 1661-1668, având ca sursă principală versiunea greacă, Septuaginta.



    Papa Francisc este al doilea Suveran Pontif al Bisericii Catolice ales membru de onoare al Academiei Române, după Ioan Paul al II-lea, devenit membru de onoare al înaltului for de știință și de cultură al țării noastre în anul 2001, se mai arată în comunicatul citat — informează AGERPRES.



    Papa este așteptat să viziteze România în cursul anului viitor. Invitații şi declaraţii oficiale în acest sens au fost făcute de către Președinția Română și Conferința Episcopilor Catolici.

  • Portugalia reintroduce controlul documentelor la frontiere în perioada 10-14 mai 2017

    Portugalia reintroduce controlul documentelor la frontiere în perioada 10-14 mai 2017

    Ministerul
    Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau
    călătoresc pe teritoriul Republicii Portugheze că va fi reintrodus controlul
    documentelor la frontiere, în perioada 10-14 mai 2017, ca parte a măsurilor de
    securitate pentru vizita Papei Francisc la Fatima (12-13 mai 2017). Măsura controalelor temporare este prevăzută în
    Acordul Schengen, iar autorităţile portugheze a mai activat-o şi pe perioada
    Summit-ului NATO (Lisabona, 2010).


    Se recomandă
    cetățenilor români care se vor deplasa în această perioadă în Portugalia,
    inclusiv celor stabiliți în alte state membre ale Spațiului Schengen, să dețină
    toate documentele personale valabile pentru control.


    Cetățenii români
    pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României
    la Lisabona:+351213966463,
    +351213960866,     +351213968812 apelurile fiind redirecționate către
    Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi
    preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.


    Cetățenii români
    care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au
    la dispoziţie şi telefonul de urgență al Ambasadei României în Republica
    Portugheză: +351 927 411 628. În situaţii speciale de urgenţă,
    autorităţile portugheze de protecţie civilă pot fi apelate la numărul de
    telefon de tip helpline +351926768743, precum şi la
    telefonul unic de urgenţă 112.



    Ministerul Afacerilor
    Externe recomandă consultarea paginilor dedicate de Internet http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/1/0/PT-Portugalia.html,http://www.prociv.pt/en-us/Pages/default.aspx, www.mae.ro

  • Dan Stoenescu a participat la Audiența Generală susținută de Sanctitatea Sa Papa Francisc

    Dan Stoenescu a participat la Audiența Generală susținută de Sanctitatea Sa Papa Francisc

    În cadrul întâlnirii, au fost evocate relațiile foarte bune dintre Sfântul
    Scaun și România, reflectate și în dinamica vizitelor și contactelor bilaterale
    frecvente și variate. Oficialul român a mulţumit Sanctității Sale Papa Francisc
    pentru sprijinul oferit de Biserica Catolică comunităţilor româneşti din Europa
    occidentală în procesul acestora de integrare în societățile din țările de reședință
    şi a subliniat rolul important pe care Sfântul Scaun îl are în promovarea
    dialogului dintre Biserici.


    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu, se află în perioada 2 – 6 martie 2016 în
    vizită oficială în Republica Italiană, având programate o serie de întâlniri cu
    reprezentanți ai autorităților centrale și locale italiene, precum și cu
    membrii comunității românești.

  • Unde se întâlnesc Occidentul şi Orientul

    Unde se întâlnesc Occidentul şi Orientul

    Papa
    şi patriarhul Rusiei se întâlnesc, pentru prima dată după 1054. De fapt, este
    prima dată în toată istoria omenirii şi a creştinismului când cei doi şefi de
    biserică se întâlnesc. În
    1054 nu a fost precedenta întâlnire a celor doi lideri spirituali, ci schima
    care a dus la apariţia catolicismului şi a ortodoxiei. Din toate punctele de
    vedere, întâlnirea papei cu patriarhul Rusiei este un eveniment istoric. Dincolo
    de premiera întâlnirii, vedem şi locul, şi contextul. Cuba este ţara unde
    comunismul a supravieţuit, la fel ca liderul său, Fidel Castro, revoluţionar de
    mai bine de şase decenii.
    Cubei şi şefilor săi le plac momentele cu rezonanţă internaţională. În
    plus, nu e prima dată când un papă atinge pământul insulei din Caraibe, chiar
    Francisc fiind primit triumfal, în noiembrie trecut. De fapt, comunismul de tip
    cubanez nu a fost un inamic al religiei, iar Fidel Castro s-a retras de la
    putere. Desigur, Havana este doar un loc potrivit de întâlnire a celor doi
    puternici lideri spirituali, un teren neutru ce pare a fi fost îndelung căutat.
    Momentul întâlnirii este extrem de complicat, cu evoluţii incredibile şi greu
    de anticipat, în care amintim şi de martirizarea credincioşilor creştini de
    către fundamentaliştii musulmani, în Africa şi Asia.

    Papa Francisc este
    argentinian, deci de pe acelaşi continent sud-american, fiind primul suveran
    pontif din acest spaţiu intens al lumii catolice şi primul papă din afara
    Europei, de un mileniu şi două secole. Mai exact de la papa Grigore al lll-lea,
    care era născut – cum le mai potriveşte istoria! – în Siria. Francisc este şi
    primul papă iezuit, iar în cei mai puţin de trei ani petrecuţi la Vatican a
    devenit unul dintre cei mai iubiţi pontifi.

    Patriarhul Chiril al Rusiei este
    considerat al doilea cel mai puternic rus din lume, după preşedintele Putin, pe
    care îl susţine cu mult entuziasm şi dedicaţie. Spre deosebire de Francisc, nu
    are o poziţie prea contemporană faţă de problemele delicate ale modernităţii şi
    este asociat cu diferite declaraţii sau chiar afaceri. Ca funcţie, patriarhul
    Moscovei nu este omologul papei de la Roma. El este şeful suprem al uneia
    dintre bisericile ortodoxe, dar este cea mai mare dintre cele existente,
    fiecare dintre ele bucurându-se de o largă autocefalie. Din cele aproximativ
    250 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, 150 de milioane aparţin bisericii ruse. Patriarhul
    Chiril a întărit biserica rusă, care de secole consideră că Moscova este a
    Treia Romă, şi a fost deschis, pe cât se poate, dialogului cu prima Romă,
    Vaticanul.

    Întâlnirea de la Havana este încununarea acestor eforturi. Despre o
    eventuală întâlnire a papei şi a patriarhului rus se vorbeşte de mult timp. Poate
    nu chiar din 1054, când bisericile din Roma şi Bizanţul s-au afurisit reciproc,
    rupându-se una de alta. Dar sigur se vorbeşte, am auzit chiar eu, din mai 1999,
    când a avut loc prima vizită a unui papă într-o ţară majoritar ortodoxă de când
    există cele două biserici creştine separate. Vizita istorică pe care papa Ioan
    Paul al ll-lea a făcut-o în România a adus o incredibilă atmosferă de pace şi
    înţelegere pentru fiecare dintre cei care au asistat la întâlnirile suveranului
    pontif, primirea pe care i-a făcut-o întregul popor român şi slujbele oficiate
    împreună cu şeful bisericii ortodoxe române, regretatul patriarh Teoctist. Au
    fost, probabil, primele clipe palpabile ale unei trăiri ecumenice în care
    dispar schisme milenare şi încrâncenări separatisme. Pentru toată lumea,
    catolici şi ortodocşi, creştini sau de alte credinţe, atunci a existat un
    singur Dumnezeu şi sigur era Dumnezeul puternic al păcii şi înţelegerii.

  • Jurnal românesc – 25.12.2015

    Jurnal românesc – 25.12.2015

    Pentru ortodocșii de rit nou, greco-catolici și catolici astăzi este Craciunul, sărbătoarea Naşterii Domnului. În mesajul său de Crăciun, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române i-a îndemnat pe credincioşi să caute pacea sufletului, care poate aduce pacea socială. Patriarhul Daniel mai spune că biserica trebuie să lucreze pentru promovarea unei culturi a respectului reciproc şi a reconcilierii în locul urii, al învrăjbirii şi al violenţei prezente în lumea de astăzi. La Vatican, în predica anuală cu ocazia Crăciunului, Papa Francisc i-a avertizat pe cei 1,2 miliarde de romano-catolici din întreaga lume să nu se lase “intoxicaţi” de posesiunile lor. El a făcut apel la mai multă sobrietate într-o lume obsedată de “consum, hedonism, bogăţie şi extravaganţă”. Suveranul Pontif le-a cerut credincioşilor să arate aceeaşi simplitate ca şi copilul Iisus, “născut în sărăcie, în iesle, în pofida divinităţii lui” pentru a le inspira vieţile.



    Într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că spiritul Crăciunului constă în a-i simţi alături pe toţi cei dragi şi a celebra generozitatea, buna înțelegere şi liniştea. El a transmis românilor din diaspora să fie încrezători, declarându-se convins că situaţia României va continua să se îmbunătăţească și le-a urat tuturor un Crăciun fericit. Generaţia tânără ştie ce vrea, iar onestitatea şi pasiunea ei vor ajuta ca evenimentele actuale să fie trecute cu bine — declara, pe de alta parte, fostul suveran al Romaniei, Mihai I. Într-un mesaj de Crăciun, acesta afirmă că se gândeşte la oamenii bătrâni, care ne dau o lecţie de curaj şi demnitate. Totodată, el îi încurajează pe cei care contribuie la salvarea de vieţi şi transmite un mesaj de compasiune şi afecţiune celor care au sufletele îndoliate sau sunt îngrijoraţi pentru sănătatea celor dragi.



    La Predeal, sezonul de schi se va deschide, ca de obicei, în a doua zi de Crăciun, chiar dacă pe nicio pârtie din staţiune nu se schiază pentru că nu este zapadă. Dar pentru că aşa este tradiţia, sezonul de schi va fi deschis în această sâmbătă, cu un spectacol la baza pârtiei Clăbucet. Potrivit primarului oraşului Predeal, Liviu Cocoş, pe niciuna din cele cinci pârtii din staţiune nu se schiază, iar temperaturile ridicate din ultimele zile nu au permis pornirea tunurilor pentru producerea zăpezii artificiale.



    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau care călătoresc în Regatul Norvegiei, că Institutul norvegian de meteorologie a emis o avertizare meteo de vreme severă pentru regiunile din sud-vestul, vestul şi nord-vestul Norvegiei până la 26 decembrie 2015. În aceste regiuni vor fi precipitaţii abundente sub formă de ploaie şi vântul va sufla cu putere. La altitudini de peste 1.000 metri va ninge abundent şi traficul auto prin trecătorile montane va fi dificil. În Rogaland, Trondelag (Trondheim), Helgeland, Salten, Ofoten, Lofoten, Vesteralen şi Troms, estul Finnmark şi zona de coastă, inclusiv in fiordurile din vestul Finnmark-Vardo se aşteaptă ca mareea să depăşească nivelurile normale cu 40 – 60 cm, pe fondul rafalelor puternice de vânt dinspre nord-vest. Pentru Bergen şi zonele adiacente a fost emis cod galben de inundaţii. În vecinătatea oraşului Kristiansand, vântul va sufla în rafale, luând aspect de vijelie în zona Oksoy – Ana Sira; vântul puternic dinspre vest şi nord-vest va provoca furtună în zona Lindesnes.



    Autorităţile din Roma şi Milano, cele mai mari oraşe din Italia, interzic circulaţia autovehiculelor săptămâna viitoare, în încercarea de a combate poluarea excesivă. Toate vehiculele vor avea interdicţia de a circula timp de şase ore luni şi marţi în Roma, în timp ce în Milano interdicţia va ţine trei zile. Experţii în probleme de mediu afirmă că smogul este acentuat din cauza vremii neobişnuit de uscate şi calde în această perioadă, subliniază corespondenţii BBC.

  • Jurnal românesc – 18.05.2015

    Jurnal românesc – 18.05.2015

    Papa Francisc a acceptat invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis de a vizita România, majoritar ortodoxă, data urmând să fie stabilită pe canale diplomatice. Invitaţia a fost adresată în timpul vizitei de trei zile pe care şeful statului român a făcut-o, la sfârşitul săptămânii trecute, în Italia şi la Vatican. Papa Francisc va fi astfel al doilea Suveran Pontif care vine România, după Ioan Paul al-lea, care în 1999, devenea primul şef al Bisericii Catolice aflat, vreodată, într-o ţară ortodoxă. Întâlnirea dintre Papa Francisc şi preşedintele Klaus Iohannis a avut loc chiar în ziua aniversării a 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice – catalogate drept excelente – dintre România şi Sfântul Scaun. A fost reafirmat interesul reciproc pentru dezvoltarea, în continuare, a cooperării bilaterale, cu accent pe promovarea libertăţii religioase, pe dialog interreligios şi pe combaterea fundamentalismului. Programul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis a mai inclus vizitarea, la Milano, a pavilionului României la Expoziţia Universală şi o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din nordul Italiei.



    O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 19 – 26 mai. Discuţiile cu autorităţile romane vor viza proiectul noului Cod Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Actualul acord aflat în derulare, de tip stand-by, este al treilea solicitat FMI-ului de la declanşarea crizei economice şi se va încheia în această toamnă. Aranjamentul a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Comisia Europeană a recomandat României să ia toate măsurile necesare pentru finalizarea programului de asistenţă financiară preventivă.



    La Chişinău a avut loc, la sfârşitul săptămânii, un miting de amploare în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. Participanţii au comemorat, cu acest prilej, anexarea la Imperiul Ţarist, în 1812, a Basarabiei, aşa cum se numea în trecut fosta provincie românească. Membrii organizaţiilor unioniste au lansat o campanie de colectare de semnături şi au anunţat organizarea, pe 5 iulie, a unei Mari Adunări Naţionale pentru unirea cu România. La miting ar fi trebuit să participe şi liderul român al unei platforme unioniste, care, însă, săptămâna trecută, a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova şi expulzat, pentru că, potrivit Ministerului de Interne de la Chişinău, ar fi pus în pericol securitatea naţională. MAE român a cerut clarificări, iar parlamentari de la Bucureşti au semnat o declaraţie prin care şi-au exprimat dezaprobarea faţă de acţiunile autorităţilor din Republica Moldova.



    Peste 25 de oraşe din România găzduiesc, până la sfârşitul lunii mai, Festivalul Luminii. În Bucureşti, cercetaşi de toate vârstele au aprins, în acest week-end, în Parcul Carol, peste 10.000 de lumânări. Potrivit unui comunicat al Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, organizatorul evenimentului, a avut loc şi un schimb liber de cărţi, acţiune vizând încurajarea lecturii. Seara s-a încheiat cu un concert surpriză şi un spectacol de lumini şi artificii. Festivalul Luminii este un eveniment anual organizat la nivel naţional, iar anul acesta se desfăşoară cea de-a XI-a ediţie.

  • Lectia de istorie armeană

    Lectia de istorie armeană

    Cu riscul de a-şi perturba puternic relaţiile diplomatice cu Turcia, Papa Francisc a folosit, în cadrul solemn de la Basilica Sf. Petru din Roma, termenul de genocid pentru masacrul împotriva armenilor de acum o sută de ani.



    În secolul trecut, familia noastră umană a trecut prin trei tragedii masive şi fără precedent. Prima, care este considerată în mod larg drept , a lovit poporul armean, a declarat Suveranul Pontif, citând un document semnat în 2000 de către Papa Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul armean. Celelalte două au fost comise de nazism şi stalinism, a adăugat Papa.



    Erevanul susţine că 1,5 milioane de armeni – adică aproape jumătate din populaţia armeană din acea perioadă şi care au fost acum canonizaţi de Biserica Armeană – au fost ucişi între 1915 şi 1917, la sfârşitul Imperiului Otoman. Turcia neagă, însă, categoric că Imperiul Otoman ar fi organizat masacrarea sistematică a populaţiei armene în timpul Primului Război Mondial şi nu este de acord cu folosirea termenului de genocid” utilizat de Armenia, numeroşi istorici şi alte peste 20 de ţări, printre care Franţa, Italia şi Rusia.



    Ankara a reacţionat vehement la declaraţia Papei şi susţine că a fost vorba de un război civil în care şi-au pierdut viaţa între 300 de mii şi 500 de mii de armeni şi tot atâţia turci. Guvernul de la Ankara i-a acuzat, pe de altă parte, pe unii membri ai Parlamentului European că dau dovadă de fanatism religios şi cultural aprobând o rezoluţie privind comemorarea omorurilor şi deportărilor în masă ale armenilor în ultimii ani ai Imperiului Otoman, iar diplomaţia turcă a estimat că forul legislativ al UE încearcă din nou să rescrie istoria. Referirile sunt la o rezoluţie adoptată pentru a marca cei o sută de ani de la evenimentele din timpul primului război mondial, rezoluţie care face apel la Turcia, statul succesor al Imperiului Otoman, să se împace cu trecutul său şi să recunoască masacrarea armenilor drept genocid.



    Profesorul Constantin Hlihor are o explicaţie pentru atitudinea Turciei: În dreptul internaţional, acest tip de eveniment dramatic a creat o imagine pentru statele care au practicat acest tip de politică, de eliminare a unei etnii, a unei naţiuni. Una extrem de negativă, mai ales dacă ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat la jumătatea secolului trecut, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, cu crimele comise de Germania lui Hitler asupra evreilor şi de Stalin asupra propriei populaţii.”



    În opinia lui Constantin Hlihor, istoria trebuie să fie liantul ce contribuie la stabilitate şi cooperare între naţiuni, nicidecum un factor destabilizator care să îndemne la ură şi confruntare. Sunt două aspecte când vorbim despre drama armenilor, spune Constantin Hlihor: Unul este de ordin istoric şi este nevoie să se afle adevărul despre tragedia armenilor din timpul Primului Război Mondial. Cel de-al doilea aspect, care atrage o dispută între diferite state, este unul de ordin politic şi se referă la definirea acestor evenimente. Turcii nu acceptă ideea de genocid, motivând faptul că acest concept în dreptul internaţional este relativ târziu apărut, după cel de-al II-lea Război Mondial, şi priveşte alte evenimente istorice decât cele de la începutul secoului XX. Dar indiferent sub ce aspect privim lucrurile, un lucru este clar: în Caucazul de Sud, un popor, armean, parte a unui imperiu aflat într-o decădere din ecuaţia de putere în relaţii internaţionale şi într-o societate care eşuase în tendinţa de modernizare şi trecere la o nouă etapă în dezvoltarea ei – este vorba de societatea otomană, s-au petrecut asemenea lucruri, pe care memoria colectivă de astăzi nu are cum şi nu trebuie să le uite. Pe de altă parte, nu trebuie ca disputa istoriografică, normală în ceea ce priveşte aflarea adevărului istoric, să capete conotaţii politice, pentru că istoria nu trebuie să depărteze popoarele, adevărul istoric nu trebuie să îndemne comunităţile umane la atitudini ostile. Istoria trebuie să fie un liant pentru a se obţine mai multă stabilitate, mai multă încredere şi cooperare.”



    Este doar o problemă de imagine sau un rol este jucat şi de posibile despăgubiri? Din nou, profesorul Constantin Hlihor: Problema unei despăgubiri pentru familiile celor care au suferit în evenimentele dramatice începute în oraşul Van şi ale armenilor deportaţi în Deşertul Siriei sunt cele care nu ţin de istorie, ţin de dreptul internaţional. Pentru acest lucru, ar trebui ca Armenia, sau cineva să deschidă un proces de tipul celui care s-a petrecut după al II-lea Război Mondial pentru regimul nazist şi atunci putem vorbi şi de despăgubiri.”



    La Bucureşti, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, în prezent consilier onorific al premierului, a amintit că România încurajează dialogul între Turcia şi Armenia în ceea ce priveşte acest subiect extrem de delicat. În acele momente tragice de acum 100 de ani, organizaţii umanitare ale vremii, diplomati, medici, oameni simpli au acordat ajutor armenilor nevoiţi să ia drumul exilului, iar România se numără printre ţările care şi-au deschis porţile în faţa zecilor de mii de refugiaţi armeni şi le-au acordat azil.

  • Sanctificarea a doi suverani pontifi

    Sanctificarea a doi suverani pontifi

    Îi declarăm şi îi definim ca sfinţi pe preafericiţii Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea”, a declarat, cu solemnitate, Papa Francisc, în faţa portretelor uriaşe care îi reprezentau pe cei doi foşti suverani pontifi, Angelo Roncalli şi Karol Wojtila, desfăşurate duminică pe faţada bazilicii San Pietro. Sute de mii de credincioşi au ţinut să participe la ceremonie, prima la care au fost canonizaţi doi papi, figuri emblematice ale Bisericii catolice după Al Doilea Război Mondial şi complementare, după cum comentau agenţiile de presă.



    Papa Ioan al XXIII-lea a organizat Conciliul Vatican II, care a deschis Biserica Catolică spre lumea modernă dar şi spre alte religii, în vreme ce Ioan Paul al II-lea, primul polonez care a urcat în scaunul pontifical, a fost un carismatic şi neobosit mesager al iubirii cristice în întreaga lume, contribuind la prăbuşirea demonicului regim comunist.



    La ceremoniile de duminică au participat şi Arhiepiscolul Mitropolit de Bucureşti şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, Ioan Robu, precum şi numeroşi preoţi, călugări şi călugăriţe, credincioşi din întreaga ţară. Arhiepiscopia Romano-Catolică aminteşte că ambii suverani pontifi recunoscuţi ca sfinţi au fost la Bucureşti în decursul vieţii lor. Ioan Paul al II-lea a făcut o vizită istorică, în România, în mai 1999, prima a unui suveran pontif într-o ţară majoritar ortodoxă.



    Şi italianul Angelo Roncalli a vizitat România, în 1930 şi 1932, pe când era în misiune diplomatică în Bulgaria. În 1944, în calitate de delegat apostolic în Turcia, la cererea Rabinului şef al Ierusalimului, a ajutat evrei români deportaţi în Transnistria(în prezent, regiune din estul Republicii Moldova), trimiţând ajutoare în lagăre şi eliberând certificate de botez.



    De asemenea, monseniorul Roncalli a intervenit pe lângă autorităţile turce pentru ca o navă cu evrei români, plecată din portul Constanţa cu destinaţia Ierusalim, să poată traversa apele teritoriale ale Turciei, graţie lui fiind salvaţi 750 de evrei români, dintre care o treime erau copii.



    “Atât Ioan al XXIII-lea cât şi Ioan Paul al II-lea ne-au iubit ţara”, preciza Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti într-un comunicat. Şi continua: Liantul care îi uneşte, însă, într-un mod minunat pe cei doi suverani pontifi de ţara noastră este un călugăr capucin, Ieremia Valahul(1556-1625), primul român ridicat la cinstea altarelor de către Biserica Catolică. Ioan al XXIII-lea a recunoscut virtuţile eroice ale călugărului, în 1959, iar Ioan Paul al II-lea l-a beatificat, în 1983, oferind, astfel, un ocrotitor în Cer românilor prigoniţi pentru credinţa lor.”