Radio România Internațional

Tag: parada militară

  • Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Urdinarea militarâ și evenimenti tu vâsilie di Dzuua Naționalâ

    Anvârliga di 2.500 di militari și spețialișțâ  ditu Ministerlu ali Apârari Naționalâ, Ministerlu a Emburlâchillei di Nuntru și alti structuri, deadunu cu vârâ 190 di hâlăț tehniți și 45 di aeronavi, loarâ parti, duminicâ, la Urdinarea Militarâ Naționalâ andreaptâ București, cu furnia a Dzuuâllei Naționalâ ali Românie ș-ti yiurtusearea a 106 di añi di la Marea Uniri.

    Ti prota oarâ la urdinarea di 1 di Andreu furâ dronili, mihânii aeriani. Furâ anâlțati aeronavi fârâ oamiñi la bordu di turlii BAYRAKTAR TB2, cari intrarâ tu dotarea a Forților Terestri Români veara aestâ.

    Tutnâoarâ, unâ aeronavâ ali Brigadâ 18 Cxitâxeari Viglleari „Decebal” pitricu tu idyiul chiro caduri di la urdinari. Aeronava azbuiră pisti unâ nai ncheari di Casa ali Presâ Libirâ și Parcul Herăstrău, analtu, la vârâ 1.500 di meatri, iara cadurli furâ proiectati pi ecranili ți eara bâgati mardzina di cali, iu s-dizvârtea parada.

    Pi ninga așchirladz și spețialișțâ româñi, alțâ 240 di militari xeñi loarâ parti la evenimentu, dimi detașamenti ditu Arbinușii, Belgia, Ripublica Cehâ, Croația, Franța, Ghirmânia, Italia, Luxemburg, Machidunia ditu Arațili, Ripublica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Statili Uniti și Turchia, cata cumu ș-alti vâsilii aliati ți llia parti la structurli NATO ditu Românie. Aschirladzlli xeñi tricurâ pri di nintea a oamiñiloru cu 21 di mihânii tehniți.

     

    Tut București, tu Parcul Carol I, s-dizvârti țeremonia militarâ ş-relighioasâ iu s-bâgarâ câruni di chitchi/lilici la Monumentul a Aschirlălui Nicunuscut. Tutnâoarâ, sunt „Porţâ dișcllisi” la Muzeulu Naţional di Artâ ali Românie, iara la Muzeulu Naţional di Isturie ali Românie easti andreaptâ micro-expoziţia „Documentili a Unirillei”, ti tiñia a momentului istoric  ditu 1 di Andreu 1918.

     

    Evenimentili di Alba Iulia ahurhirâ cu expoziția faptâ ti șcurtu chiro “Zârțiñi și simboluri. Arta a adețloru  româneșțâ”. Evenimentili s-ducu ninti tu câsâbălu ali Mari Uniri cu trițearea a așchirladzloru pri di nintea a oamiñiloru ti Dzuua Naționalâ ali Românie, ți va s-facâ la sâhatea 14:00. Dicsearâ, va s-hibâ spectacollu folcloricu „Alba aduți deadunu România”, adratu di artișțâ ditu tuti reghiunili istoriți ali vâsilie, ama ș-un spectacol di artifiții.

    Evenimenti ti yiurtusearea a Dzuuâllei Naționalâ s-feațirâ ș-tu alti au loc și în alte localitâți  ditu țarâ, dar și  ditu diaspora.

     

    Autor: Licâ Manolache

    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Ziua Națională: Parada militară de la Alba Iulia

    Ziua Națională: Parada militară de la Alba Iulia


    Peste 25.000 de persoane au fost prezente vineri la parada militară de la Alba Iulia, principalul punct de atracţie al manifestărilor organizate în “Oraşul Marii Uniri” de Ziua Naţională, la care au luat parte peste o mie de militari, jandarmi, pompieri, poliţişti, studenţi şi elevi militari, cărora li s-au alăturat şi militari francezi şi, în premieră, polonezi.



    Manifestările de la Alba Iuia s-au desfășurat în prezența preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, consilierului prezidenţial Sergiu Nistor, ministrului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu și a altor demnitari și eurodeputați români.



    În timpul paradei, cerul a fost survolat de elicoptere IAR 330 SOCAT, avioane IAR-99 ŞOIM, avioane F-16 Fighting Falcon şi avioane C-130 Hercules. La parada de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 au participat 16 detaşamente de defilare pe jos şi 14 detaşamente cu mijloace terestre.



    Din dispozitivul de defilare au făcut parte militari din Polonia şi Franţa, aflați în cadrul structurilor aliate ale Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi Grupului de luptă al NATO dislocate în Cincu.

  • Ziua Națională a României: Parada militară de la București

    Ziua Națională a României: Parada militară de la București


    Ziua Națională a României a fost marcată la București prin tradiționala paradă militară de 1 decembrie. Potrivit unor estimări, peste 100.000 de persoane au asistat la paradă, cea mai mare prezență înregistrată la aceste eveniment.



    În deschiderea manifestării, s-a intonat Imnul Național și au fost trase douăzeci şi una de salve de tun, în semn de salut, folosindu-se muniție de manevră. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru reîntregirea neamului românesc. A urmat un moment de reculegere în memoria acestor eroi.



    Alături de șeful statului, au mai fost prezenți la paradă premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, președintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, membri ai Guvernului, șefi de instituții, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Peste 2.400 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor au participat la evenimentul de la Bucureşti.



    De asemenea, în blocul de paradă au defilat aproximativ 250 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.


    Dispozitivul de defilare al tehnicii militare a fost alcătuit din circa 150 mijloace tehnice. Avioane şi elicoptere au survolat Piaţa Arcului de Triumf la parada de 1 Decembrie.



    Fondul sonor al defilării a fost asigurat de muzicile militare ale Armatei, din garnizoana Bucureşti: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzica militară a Brigăzii 1 Mecanizate “Argedava” şi elevii Centrului de Instruire pentru Muzici Militare.



    O ceremonie militară şi religioasă s-a desfăşurat tot la București, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. Cu această ocazie au fost depuse coroane şi jerbe de flori în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă.


    Printre cei care au participat la eveniment s-au numărat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea și primarul Capitalei, Nicuşor Dan.



  • Paradă militară și mesaji ti 1 di Andreu

    Paradă militară și mesaji ti 1 di Andreu

    Parada militară ti Dzuua Naţională a Româniillei, ndreaptă gioi tru Capitală, s-bitisi, aproapea 1.500 di militari şi specialişti ditu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român di Informaţii, Serviciul di Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, la cari s-adăvgară militari xeñi, difilânda pi sumu Arculu di Triumfu.



    Tutunăoară, la paradă defilară reprezentanţălli a Gruplui di Alumtă al NATO arădăpsitu tru România.


    La parada militară ditu Capitală loară parti cu mutrita prezidentulu Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, prezidentulu interimar a Senatlui, Alina Gorghiu, prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, membri a Guvernului, şefi di instituţii, reprezentanţă a corpului diplomatic şi a cultilor religioase, politicieni, veterani.



    Liderlli di București pitricură mesaje cu furñia a Dzuuăllei Naționale. La 104 di añi di la Marea Unire, himu, diznău tru un moment marcantu a istoriillei a noastri: un polimu tru dizvărteari la sinurlu di Est şi un obiectiv naţional cătră cari nă ascumbusimu cu tută ahtea, aderarea la Spaţiul Schengen. Şi tora, idyea cum tru bitisita a Primlui Polimu Mondialu, prinţipalele subiecte pi agenda naţională suntu siguranţa, stabilitatea şi modernizarea ali Românie. Andicra di 1918, tora avemu di partea a noastră fonduri europene tră reforme şi dizvoltare, cum şi protecţia oferită di NATO, nai ma vărtoasă alianţă militară ditu istorie.


    Avem adză borgea tra s’năstriţemu iţi diferenți di suprafață și s’nă adunămu gaereţli tra s’băgămu tru practico scupadzlli di sinferu național, ti prucukia a oamenilor, ti dzuua di mâni. S’yilipsimu că 1 di andreu easti, cadealihea, dzuua unitatillei a noastre, ună dzuuă a tutulor a aţiloru a curi inimă bati si năpoi bati cu vazi dinintea a tricolorlui!”, angrăpsi premierul Nicolae Ciucă, tru un mesaj postat pi şingirili suţiali.



    Și prezidenta a Senatlui ali Românie, Alina Gorghiu hipsi un mesaj video pi şingirili di socializare cu furnia a Dzuuăllei Națională: “Haristusescu, România, tră atea că ai oamiñi cu muşeati adeţ pi cari li ţăñi tru bană cu vărtuşeami, cu un strañiu popular pi cari îl purtăm pirifañi, că avem ună cali ti anami pritu munță, catacum Transfăgărășanul, un magiun di Topoloveni gustos, tră atea că ari pe Argeșu nghiosu, pe unu ohtu muşeatu, la Curtea di Argeș, un loc di mănăstiru iu s’arihătipsescu tuţ văsilleadzlli ali României, ţă haristusescu di itia că aoa, ningă fumeallea a, mi dukescu mini!”



    Nădia-a aliştei națiuni şeadi cilimeañilli a llei! Delia, un cilimeani ti miraki pi ilikia di 10 añi, ăñi durusi adză ună broșă tricoloră cu România adrată di mânuțili a llei. Va u portu adză pirifanu cu mintea la energia aluştui bărnu cari va u ducă România aclo iu ălli si cadi și îlli easti loclu. Idyea cum aoa şi 104 di añi, bărnulu di atumţea akicăsi că maş pritu unitate putem s’bgămu tru practico yislu tra s’bănămu tuţ tru nă idyea văsilie”, dimăndă prezidentulu a Camerălllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, tru mesajlu pitricutu ti 1 di Andreu.


    Bărnul di tora lo ună văsilie aspartă di comunismu și u dusi tru Uniunea Europeană și NATO. Avem ună șansă extraordinară s’băgămu tru lucru yislu european și s’aderăm la spațiul Schengen. Tănu maş di noi! Tră Delia, tră tuț cilimeañilli aliştei națiuni, lipseaşti și noi s’himu adunaţ stogu și s’li năstriţemu tuti provocărli ţi li avemu dininti di itia a unlui polimu paranomu tamamu la sinurli a noastri și cu tuti crizele ună pisti alantă ţi li adusi. Avem aestă borgi, tră aţea ca yinitorlu bărnu s’poată s’construiască pi unu thimelliu multu ma vărtosu!”, nica spusi liderlu a PSD, partid ţi easti tru suţata di guvernare.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Paradă militară și mesaje de 1 Decembrie

    Paradă militară și mesaje de 1 Decembrie

    Parada militară de Ziua Naţională a României, organizată joi în Capitală, s-a încheiat, aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, la care s-au alăturat militari străini, defilând pe sub Arcul de Triumf.



    De asemenea, la paradă au defilat reprezentanţi ai Grupului de Luptă al NATO dislocat în România.



    La parada militară din Capitală au asistat preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, membri ai Guvernului, şefi de instituţii, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Liderii de la București au transmis mesaje cu ocazia Zilei Naționale. La 104 ani de la Marea Unire, ne găsim, din nou, într-un moment marcant al istoriei noastre: un război în desfăşurare la graniţa de Est şi un obiectiv naţional către care ne canalizăm toată energia, aderarea la Spaţiul Schengen. Şi acum, ca şi la încheierea Primului Război Mondial, principalele subiecte pe agenda naţională sunt siguranţa, stabilitatea şi modernizarea României. Faţă de 1918, acum avem de partea noastră fonduri europene pentru reforme şi dezvoltare, precum şi protecţia oferită de NATO, cea mai puternică alianţă militară din istorie.


    Avem astăzi datoria de a depăși orice diferențe de suprafață și a ne concentra eforturile pe atingerea obiectivelor de interes național, pe bunăstarea oamenilor, pe ziua de mâine. Să arătăm că 1 decembrie este, cu adevărat, ziua unității noastre, o zi a tuturor celor a căror inimă tresaltă în fața tricolorului!”, a scris premierul Nicolae Ciucă, într-un mesaj postat pe rețele de socializare.



    Și președinta Senatului României, Alina Gorghiu a postat un mesaj video pe rețele de socializare cu ocazia Zilei Naționale: “Mulțumesc, România, pentru că ai oameni cu tradiții frumoase pe care le păstrează cu încăpățânare, cu un port popular pe care îl purtăm mândri, că avem un drum senzațional prin munți, ca Transfăgărășanul, un magiun de Topoloveni gustos, pentru că există pe Argeș în jos, pe un mal frumos, la Curtea de Argeș, un loc de mănăstire unde se odihnesc toți regii României, îți mulțumesc pentru că aici, lângă familia mea, mă simt eu!”



    Speranța acestei națiuni stă în copiii săi! Delia, un copil minunat de 10 ani, mi-a dăruit astăzi o broșă tricoloră cu România făcută de mânuțele ei. O voi purta astăzi cu mare mândrie cu gândul la energia acestei generații care va duce România acolo unde merită și îi este locul. La fel cum acum 104 ani, generația de atunci a înțeles că doar prin unitate putem să ne îndeplinim visul de a trăi cu toții într-o singură țară”, a transmis preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, în mesajul transmis de 1 Decembrie.


    Generația actuală a luat o țară distrusă de comunism și a dus-o în Uniunea Europeană și NATO. Avem o șansă extraordinară să îndeplinim total visul european și să aderăm la spațiul Schengen. Depinde doar de noi! Pentru Delia, pentru toți copiii acestei națiuni, trebuie și noi să stăm uniți și să trecem peste toate provocările la care suntem supuși de un război ilegal chiar la granițele noastre și de toate crizele suprapuse pe care le-a cauzat. Avem această datorie, pentru ca viitoarea generație să poată construi pe o fundație mult mai solidă!”, a mai spus liderul PSD, partid aflat în coaliția de guvernare.





  • Live Video: Parada de 1 decembrie de la București

    Live Video: Parada de 1 decembrie de la București

    Parada militară organizată la Bucureşti cu ocazia Zilei Naţionale a României a început joi la Arcul de Triumf, edificiu emblematic al Capitalei, inaugurat acum 86 de ani, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a Reginei Maria, transmite Agerpres.



    În deschiderea manifestării, s-a intonat Imnul Naţional de către muzicile militare ale Garnizoanei Bucureşti, alături de baritonul Ştefan Alexandru Constantin, solist al Ansamblului Artistic Doina al Armatei, şi corul Academiei Tehnice Militare Ferdinand I. În timpul intonării Imnului de stat, au fost trase douăzeci şi una de salve de tun.



    Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă pentru reîntregirea neamului românesc. Ulterior, a fost ţinut un moment de reculegere în memoria eroilor care s-au jertfit pentru unitate.



    Asistă la paradă premierul Nicolae Ciucă, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, membri ai Guvernului, şefi de instituţii, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Fondul sonor al defilării este asigurat de muzicile militare ale Armatei, din garnizoana Bucureşti: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul şi Muzica militară a Brigăzii 1 Mecanizate Argedava.



    Cu ocazia Zilei Naţionale, au loc ceremonii militare în garnizoanele din întreaga ţară.



    În toate instituţiile militare din ţară se arborează Drapelul naţional, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se ridică Marele Pavoaz.






  • Dzuua Națională a Româniillei

    Dzuua Națională a Româniillei

    Aproapea 1.500 di militari şi specialişti ditu Ministerili ali Apărari, di Interne, a Serviciului di Telecomunicaţii Speciale şi ditu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cum şi militari xeñi loară parti, ñiercuri, la Arcul di Triumf di Bucureşti, la Parada Militară Naţională organizată cu furñia a Dzuuăllei Naţională ali Români. Defilară, tutunăoară, aproapea 100 di mijloace tehniţi militare şi azbuirară pisti aestu locu 30 di aeronave. Tutu Bucureşti, ma ninti, s’ţănu ună ţeremonie militară şi relighioasă di dipuneari căruñi şi jerbe di lilici la Murmintul a Askirlălui Nicunuscut.



    Dzuua Naţională a Româniillei easti nsimnată tru tută văsilia, ama şi tru teatrili di operaţiuni tru cari suntu arădăpsiţ militari români ică tru comunităţli româneşti di tu xeani. Alba Iulia, tru aestu dupu-prăndzu la Monumentul Marillei Uniri suntu dipusi căruñi şi jerbi di lilici şi s’tăni ună ţeremonie militară la cari va llia parti aproapea 550 di militari, cu hălăţ tehniţi terestri şi aeronavi militari.



    La 1 di Andreu 1918, delegaţlli a românilor ditu Transilvania s’aduna Alba Iulia şi vota, tru unanimitate, unirea cu România a locurloru pi cari băna ditu vicllimi. Ma ninti, şi românii ditu Basarabia şi Bucovina avea apufusită ta s’facă ună cu Patrida-dadă. După Revoluţia anticomunistă ditu 1989, dzuua di 1 di Andreu fu proclamată Dzuuă Naţională a Româniillei şi easti sărbătorită tru văsilia şi tru lumea tută.



    Cu furñia a Dzuuăllei Naţionali a Româniillei, Prezidentulu Klaus Iohannis decoreadză cadri medicali, membri a corpului didactic şi reprezentanţă a societatillei ţivilă. Uidisitu cu Administraţia Prezidituţială, marţă, şeflu a statlui a simnă, tutunăoară, decrete di dicorare a ma multor reprezentanţă ditu domeniul ali apărarii şi ditu ministerlu di Interni.



    Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spuni, tru mesajlu pitricutu cu itia a Dzuuăllei di 1 di Andreu, că Marea Unire easti nai ma muşeata frăndză ditu istoria a Româniillei şi reprezintă ună matimă ti perseverenţă şi coeziune, tru kirolu di adză multu hăirlătică şi anănghisită. Premierli spusi maxusu ti criza ţi alănci di itia-a pandemiilla di Covid-19, spunănda că eroiilli aluştui anu suntu româñilli, cari, dzuuă di dzuuă, s’alumtară cu viruslu.



    Anaparti di Ocean, secretarlu di stat american, Antony Blinken, hiritisi, tru numa-a Statelor Unite ale Americii, populu român cu furñia-a sărbăturisearillei Dzuua Naţională. Anamisa di România şi Statele Unite ari un parteneriat durabil, adratu pi yişteri mbărţitati, sinferuri comune şi ligături interpersonale vărtoasi — aduţi aminti şeflu a diplomaţiillei americane tru ună declaraţie publicată pi site-ul a Departamentului di Stat. Haristusimu a Româniillei tră angajamentul a llei ţi nu easti minatu tră apărarea irinillei şi a libirtatillei tru lume, nica şi tru Afganistan — nica spusi Antony Blinken. Secretarlu di stat american ură a popului român Ti mulţălli añi, iriñe şi prucukie tru anlu ţi yini.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Ziua Națională a României

    Ziua Națională a României

    Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerele Apărării, de Interne, ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi militari străini au participat, miercuri, la Arcul de Triumf din Bucureşti, la Parada Militară Naţională organizată cu prilejul Zilei Naţionale a României. Au defilat, totodată, aproximativ 100 de mijloace tehnice militare şi au survolat zona circa 30 de aeronave. Tot în Bucureşti, anterior, a avut loc o ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut.



    Ziua Naţională a României este marcată în întreaga ţară, dar şi în teatrele de operaţiuni în care sunt dislocaţi militari români sau în comunităţile româneşti de peste hotare. La Alba Iulia, în această după-amiază, la Monumentul Marii Uniri sunt depuse coroane şi jerbe de flori şi are loc o ceremonie militară la care vor lua parte aproximativ 550 de militari, cu mijloace tehnice terestre şi aeronave militare.



    La 1 Decembrie 1918, delegaţii românilor din Transilvania se reuneau la Alba Iulia şi votau, în unanimitate, unirea cu România a pământurilor pe care trăiau din vechime. Anterior, şi românii din Basarabia şi Bucovina luaseră decizia de a se uni cu Patria-mamă. După Revoluţia anticomunistă din 1989, ziua de 1 Decembrie a fost proclamată Zi Naţională a României şi este sărbătorită în ţară şi în întreaga lume.



    Cu prilejul Zilei Naţionale a României, Preşedintele Klaus Iohannis decorează cadre medicale, membri ai corpului didactic şi reprezentanţi ai societăţii civile. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, marţi, şeful statului a semnat, totodată, decrete de decorare a mai multor reprezentanţi din domeniul apărării şi din ministerul de Interne.



    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă afirmă, în mesajul transmis cu ocazia Zilei de 1 Decembrie, că Marea Unire este cea mai frumoasă pagină din istoria României şi reprezintă o lecţie despre perseverenţă şi coeziune, în prezent deosebit de utilă şi necesară. Premierul s-a referit la criza generată de pandemia de Covid-19, afirmând că eroii acestui an sunt românii, care, zi de zi, au dus lupta cu virusul.



    De peste Ocean, secretarul de stat american, Antony Blinken, a felicitat, în numele Statelor Unite ale Americii, poporul român cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale. Între România şi Statele Unite există un parteneriat durabil, construit pe valori împărtăşite, interese comune şi legături interpersonale solide – aminteşte şeful diplomaţiei americane într-o declaraţie publicată pe site-ul Departamentului de Stat. Mulţumim României pentru angajamentul său de neclintit pentru apărarea păcii şi a libertăţii în lume, inclusiv în Afganistan — a mai spus Antony Blinken. Secretarul de stat american a urat poporului român La mulţi ani, pace şi prosperitate în anul ce urmează.



  • Ceremonii restrânse de Ziua Națională a României

    Ceremonii restrânse de Ziua Națională a României

    La 1 Decembrie 1918,
    delegaţii românilor din Transilvania se reuneau la Alba Iulia şi, într-o
    atmosferă de entuziasm general, votau în unanimitate unirea pământurilor pe
    care trăiau din vechime cu România. Anterior, românii din Basarabia şi Bucovina
    luaseră decizia de a se uni cu patria-mamă. Ulterior, tratatele semnate în
    cadrul Conferinţei de pace de la Paris au consfiinţit lupta şi sacrificiile
    poporului român, pentru realizarea idealului de a trăi în aceleaşi graniţe.
    După Revoluţia anticomunistă din 1989, ziua de 1 Decembrie a fost proclamată Zi
    Naţională a României şi este sărbătorită în ţară şi în întreaga lume.


    În acest
    an, pandemia de COVID 19 şi măsurile necesare pentru restrângerea ei au impus
    restricţii foarte mari pentru manifestările dedicate acestui eveniment, Ziua
    Naţională a României. Tehnicile moderne au permis românilor din întreaga lume să
    sărbătorească ziua unităţii naţionale, să-şi omagineze înaintaşii.


    La Alba
    Iulia, străzile oraşului Marii Uniri,în alți ani luate cu asalt, au fost pustii, din
    cauza carantinei impuse de numărul mare de cazuri de îmbolnăvire. Şi la București,
    tradiţionala defilare a militarilor şi a tehnicii de luptă nu a mai avut loc,
    şi nici avioanele nu au mai survolat zona Arcului de Triumf. În mod
    tradiţional, manifestările oficiale dedicate Zilei Naţionale a României, cu
    participarea oficialilor, diplomaţilor şi a politicienilor aveau loc pe axa
    rutieră dominată de impunătorul Arc de Triumf, ridicat după Primul Război
    Mondial, tocmai pentru a omagia făurirea României Mari.


    În acest an, a avut loc
    doar o ceremonie oficială foarte restrânsă, la care a fost prezent şi şeful
    statului. De la pupitrul instalat în fața monumentului închinat soldaților care
    și-au dat viața în prima conflagrație mondială, preşedintele Klaus Iohannis a
    spus:

    Gândurile noastre se îndreaptă către eroii acestui an, personalul
    medical şi toţi cei care se sacrifică pentru a opri răspândirea virusului, dar
    şi către victimele acestui virus ucigaş şi familiile lor. Cunoaştem şi simţim
    efortul colosal făcut din martie încoace de personalul medical şi ne vom aminti
    întotdeauna de tributul greu plătit de medici, de asistente şi de infirmiere,
    de asistenţi medicali şi de ambulanţieri.


    De altfel, printre cei ridicaţi
    în grad sau decoraţi de șeful statului cu prilejul Zilei Naționale s-au numărat
    și medici, precum și universităţi de medicină şi farmacie din România.


    Un strop
    de lumină și culoare, cu ocazia Zilei Naționale, a venit de peste hotare!
    Cascada Niagara a fost iluminată în roşu, galben şi albastru – potrivit
    ambasadei României în Canada. Și în Dubai, pe celebrul turn Burj al-Arab au
    fost proiectate culorile drapelului României, într-un demers iniţiat de
    Ambasada română în Emiratele Arabe Unite. La Petra, în Iordania, pentru prima
    oară un steag străin – cel al României – a fost arborat, oficial, în fața
    celebrului vestigiu al Trezoreriei. Clădirea Guvernului din Madrid a fost
    luminată în culorile României, iar Orchestra Poliţiei Naţionale a Spaniei a
    intonat imnul – Deșteaptă-te, române!.

  • România, de Ziua Naţională

    România, de Ziua Naţională

    Devenită sărbătoare oficială după Revoluţia anticomunistă din 1989, data de 1 Decembrie — instituită Zi Naţională a Românei – marchează finalizarea, la sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918, a procesului de constituire a statului naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa imperiilor multinaţionale vecine.



    Este cea mai emoţionantă sărbătoare a naţiunii române şi un simbol al libertăţii, este totodată şi sărbătoarea democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor noastre fundamentale, a apreciat şeful statului, Klaus Iohannis, care a participat la tradiţionala paradă militară pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti şi apoi a fost gazdă a unei recepţii de Ziua Naţională, prin care s-au sărbătorit 101 de ani de la Marea Unire.



    Preşedintele a amintit că anul acesta se aniversează şi trei decenii de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. Românii au apărat democraţia în stradă, dar şi în cabina de vot, a amintit Klaus Iohannis, adăugând că îşi doreşte ca cei care trăiesc acum în străinătate să revină în România (track):


    Unirea este sărbătoarea noastră, a tuturor, indiferent de locul în care ne aflăm. Mi-aş dori ca românii care trăiesc, astăzi, în diferitele zone ale globului să se reîntoarcă acasă, să găsească aici o Românie funcţională, o ţară normală, care să le ofere şansa unui viitor mai bun şi care să le asigure un nivel de trai decent. Eu cred că această viziune poate deveni într-o zi realitate şi ţine în primul rând de noi să o facem posibilă.”



    La parada din Bucureşti, la care au fost prezente mii de persoane, între care şi importanţi lideri politici şi personalităţi ale societăţii româneşti, au defilat circa 4 mii de militari şi specialişti români, dar şi din peste 20 de ţări aliate sau partenere. 50 de aeronave au brăzdat cerul capitalei, iar la sol au fost prezentate peste 200 de vehicule militare.



    Sărbătoarea a continuat în centrul ţării, la Alba Iulia, simbol al Marii Uniri, sub motto-ul “Primul an din noul secol”. Prezent la festivităţile de aici, premierul Ludovic Orban s-a adresat celor prezenţi: Bună ziua, fraţi români! Am un mesaj simplu, mesajul care era strigat după fiecare punct din declaraţie: Ura, ura, ura! Trăiască România Mare!”



    A urmat Te Deumul de la Catedrala Reîntregirii, oficiat de înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române, iar apoi parada militară, la care au defilat 1.400 de militari şi lucrători ai Ministerului de Interne. Ziua Naţională a fost marcată în toate oraşele ţării, dar şi în afara graniţelor, unde milioane de români trăiesc acum, fără a-şi uita, însă, ţara. Iar militarii români aflaţi în misiune în teatrele de operaţii din Afganistan, Balcanii de Vest, Mali şi Irak, precum şi cei aflaţi în misiune în Polonia, au participat la ceremonii militare.



    La Bucureşti, într-un mesaj de Ziua Naţională, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a subliniat că aceasta ne readuce în prim-plan idealurile de unire, prosperitate, libertate, pe care trebuie să le preţuim şi să le urmăm pentru a face din România o forţă. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, i-a îndemnat pe români să rămână uniţi pentru a înfrunta toate obstacolele, iar astfel să ducă România mai departe, acolo unde merită, şi să o facă să strălucească.

  • VIDEO Ziua Națională a României: Parada militară de la București

    VIDEO Ziua Națională a României: Parada militară de la București


    Circa 4.000 de militari, dintre care 500 din peste 20 de ţări aliate sau partenere au defilat la parada militară de la București, informează Agerpres. Manifestările s-au deschis cu salutul Drapelului de Luptă şi trecerea în revistă a Gărzii de Onoare de către preşedintele Klaus Iohannis, după care a fost intonat Imnul Naţional. Pe timpul intonării au fost executate douăzeci şi una de salve de tun.



    50 de aeronave militare au trecut peste Arcul de Triumf din Capitală și alte aproximativ 200 de mijloace tehnice au fost aduse în fața miilor de spectatori.



    La paradă au asistat și preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Teodor Meleşcanu, respectiv Marcel Ciolacu, alături de membri ai Guvernului, precum ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.


    De asemenea, au fost prezenți secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şefi de instituţii, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Sursa: Agerpres


    ​


  • Retrospectiva săptămânii 25.11.2018-01.12.2018

    Retrospectiva săptămânii 25.11.2018-01.12.2018

    Legislativul de la Bucureşti a marcat Centenarul Marii
    Uniri


    Parlamentul României s-a reunit,
    miercuri, în şedinţă solemnă pentru a celebra împlinirea, pe 1 Decembrie, a
    unui secol de la Marea Unire prin care a fost creat statul unitar român.
    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, la 100 de ani de la înfăptuirea unităţii naţionale, politicienii,
    indiferent de partid sau doctrină, trebuie să răspundă la întrebarea dacă vor
    continua să promită mult şi să livreze puţin sau dacă vor avea curajul şi
    responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea
    Centenar. Klaus Iohannis a mai subliniat că românii au mari speranţe pentru
    viitorul ţării şi aşteptări îndreptăţite de la cei care o conduc. La rândul
    său, premierul Viorica Dăncilă a adresat clasei politice autohtone un îndemn la
    unitate. La şedinţa solemnă din Parlamentul României au fost invitaţi să participe, între alţii, foştii
    preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, membrii
    Guvernului şi şefii misiunilor diplomatice de la Bucureşti. Au primit invitaţii
    şi preşedintele Academiei Române, guvernatorul Băncii Naţionale, preşedintele
    Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
    Române majoritare şi reprezentanţi ai Bisericilor Romano-Catolică şi
    Greco-Catolică.


    Românii din toată lumea au sărbătorit, pe 1 Decembrie,
    Ziua lor Naţională


    Zilele acestea, în ţară
    şi străinătate ceremonii militare, religioase şi culturale marchează Ziua
    Naţională şi împlinirea a 100 de ani de la crearea României Mari. Bucureştiul a
    găzduit cea mai mare paradă naţională de după 1990. Au trecut pe sub Arcul de
    Triumf aproximativ 4.000 de militari şi specialişti, cu peste 200 de mijloace
    tehnice. Aproximativ 500 de militari din 22 de ţările aliate şi partenere au defilat
    alături de trupele româneşti. O paradă militară are loc şi la Alba Iulia, în
    centrul ţării, oraşul în care s-a înfăptuit, pe 1 Decembrie, Marea Unire. La
    eveniment participă 1.600 de militari, 150 de mijloace tehnice şi 23 de
    aeronave. Iaşiul a
    fost declarat de Parlament, Capitală istorică a României, iar Alba Iulia -
    Capitală a Marii Uniri, ca recunoaştere morală, în An Centenar, a contribuţiei
    lor la cel mai important proiect de ţară al românilor.Ziua Naţională a fost sărbătorită inclusiv
    în teatrele de operaţiuni unde sunt dislocaţi militari români, precum şi în străinătate, prin
    manifestări culturale care evidenţiază rolul României în istorie, organizate de reprezentanţele
    ICR, în colaborare cu Misiunile diplomatice ale României. În
    Parlamentul European a fost organizată o expoziţie despre români care au
    schimbat lumea. Devenită sărbătoare oficială după Revoluţia
    anticomunistă din 1989, data de 1 Decembrie marchează finalizarea, la sfârşitul
    Primului Război Mondial, în 1918, a procesului de constituire a statului
    naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor
    provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa imperiilor multinaţionale
    vecine.



    Inaugurarea, la Paris, a Sezonului cultural România -
    Franţa


    În prezenţa
    preşedinţilor Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, la Paris s-a deschis Sezonul
    cultural România – Franţa – eveniment
    cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului strategic bilateral şi care va
    include, până pe 14 iulie 2019, sute de proiecte. Este vorba de manifestări
    culturale, dar şi evenimente din domeniile educaţiei şi inovării, economiei şi
    antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi al
    cooperării între colectivităţile locale. Scopul este de a face cunoscute şi de a
    întări legăturile dintre cele două ţări. Klaus Iohannis a amintit că România preia,
    de la 1 ianuarie, pentru prima dată, preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Ne
    propunem ca, în această perioadă, România şi Franţa să celebreze valorile care
    stau la temelia Uniunii Europene, printr-un amplu proiect cultural comun, a
    declarat şeful statului român. La rândul său, Emmanuel Macron, a spus că sezonul are un caracter
    simbolic, pentru că este primul pe care Franţa îl organizează cu o ţară membră
    a UE, în contextul în care, în opina sa, cultura este un liant profund al
    Europei. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie politică ce reînnoieşte
    parteneriatul strategic. Iohannis s-a întâlnit la Paris şi cu reprezentanţi ai
    diasporei româneşti din Hexagon, pe care i-a îndemnat să fie mai uniţi ca oricând
    şi să rămână la fel de implicaţi pentru a contribui, fie la Paris, fie în ţară,
    la modernizarea României.



    Proiectul legii pensiilor adoptat de Senatul de la
    Bucureşti


    Senatul României a
    adoptat proiectul noii legi a pensiilor, redactat de majoritatea de stânga, la
    putere. Creşterea etapizată a punctului de pensie în următorii trei ani,
    reducerea vârstei de pensionare pentru aşa-numitele grupe întâi şi a doua de
    muncă şi introducerea masteratului şi doctoratului în stagiul de cotizare sunt
    câteva dintre prevederile noii legi. Stagiul minim de cotizare pentru pensie
    rămâne de 15 ani. Un amendament promovat de UDMR şi acceptat de majoritate
    prevede posibilitatea, dar nu obligativitatea pensionării anticipate pentru
    mamele cu trei sau mai mulţi copii. Opoziţia a criticat proiectul de lege – PNL a votat împotrivă, iar USR
    s-a abţinut de la vot. Senatorii Puterii au
    susţinut că legea răspunde cererilor pe care le-au avansat asociaţiile
    reprezentative ale pensionarilor şi corectează inechităţile din sistem. Noul
    ministrul al Muncii, Marius Budăi, a dat asigurări că toate majorările
    prevăzute în proiect sunt sustenabile financiar. Proiectul ajunge, acum, la
    Camera Deputaţilor, care, susţin reprezentanţii majorităţii, ar urma să dea un
    vot decizional în decembrie.



    Viscol
    şi ger în România


    În România – Bucureştiul
    şi aproape jumătate din judeţele ţării, din sud şi sud-est, au fost sub Cod
    galben de ninsori şi viscol. Temporar, vântul a avut intensificări de până la
    75 km/h, viscolind ninsoarea şi determinând local scăderea vizibilităţii sub 100 de
    metri. Circulaţia rutieră s-a desfăşurat cu dificultate în
    zonele aflate sub cod galben, iar în traficul feroviar şi cel aerian s-au
    înregistrat întârzieri. Din cauza vântului puternic, porturile româneşti la Marea Neagră au fost
    închise. După expirarea Codului galben a intrat în vigoare, o informare
    meteorologică de vreme deosebit de rece în toată ţară, cu valorile termice
    preponderent negative.

  • Jurnal românesc – 16.05.2018

    Jurnal românesc – 16.05.2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
    (MRP) a organizat, miercuri, la Bruxelles, în premieră, Gala ‘100 pentru
    Centenar’, prin care 10 români de succes, adevărate modele de conduită şi
    implicare în păstrarea şi promovarea identităţi naţionale peste hotare, din 10
    ţări cu comunităţi semnificative de români, au primit distincţii simbolice din
    partea Guvernului. Lansarea proiectului a avut loc în prezența ministrului
    pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a membrilor misiunii
    diplomatice a României de la Bruxelles, a reprezentanţilor mediului asociativ
    românesc din teritoriu, dar și a a autorităţilor locale. Acest eveniment este
    primul din seria celor aflate pe agenda MRP, urmând a fi replicat şi în Statele
    Unite ale Americii (Washington), Portugalia (Lisabona), Franţa (Paris), Italia
    (Roma), Spania (Madrid), Grecia (Atena), Germania (Berlin), Marea Britanie
    (Londra) şi Israel (Ierusalim).






    Un număr de 892 de militari, dintre
    care 101 din Germania, Austria, Italia, Republica Moldova şi Bulgaria, au
    participat, miercuri, la o paradă militară organizată la Buzău, unde sunt
    înhumaţi aproape 10.000 de eroi din opt ţări. Acţiunea a fost iniţiată cu
    ocazia Centenarului Marii Uniri de Divizia 2 Infanterie ‘Getica’ şi Primăria
    municipiului Buzău. Cimitirul Eroi din Buzău este considerat cel mai mare al
    eroilor necunoscuţi din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Autoritățile au declarat că acţiunea este
    dedicată Centenarului Marii Uniri, fiind una din cele mai importante, care a
    adunat lideri militari şi primari din mai multe ţări europene care au eroi
    înhumaţi în acest cimitir. Inaugurarea Cimitirului eroilor din Buzău a avut loc
    la 8 octombrie 1931, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi primului ministru
    Nicolae Iorga. Aici se află înhumaţi eroi ai Războiului de independenţă de la
    1877, din primul şi al doilea război mondial, eroi ai Revoluţiei din decembrie
    1989, precum şi trei militari căzuţi la datorie pe teatrele de operaţiuni din
    Afganistan.




    Implementarea proiectelor de interconectare
    energetică Republica Moldova – România şi posibilitatea eliminării tarifelor la
    roaming între cele două state, similar cu practica din cadrul UE, au fost două
    dintre subiectele discutate, marţi, de premierul moldovean Pavel Filip şi
    ministrul român al Economiei, Dănuţ Andruşca, aflat în vizită în Republica
    Moldova. O decizie în acest sens urmează să fie discutată în cadrul următoarei
    şedinţe comune a Executivelor de la Chişinău şi Bucureşti. Cei doi oficiali au
    discutat și despre construcţia unei autostrăzi, precum şi a infrastructurii
    feroviare care să facă legătura între Republica Moldova şi România.





    Acordurile ce ţin
    de politica externă şi angajamentele ţării în raport cu alte state trebuie
    aprobate de parlamentul Republicii Moldova şi de către guvern, altfel sunt
    nule, a declarat şeful legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, după
    anunţul făcut de preşedintele pro-rus Igor Dodon, potrivit căruia Republica
    Moldova a primit statut de observator pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică
    (UEE). Andrian Candu a subliniat că nici guvernul şi nici forul legislativ nu
    au depus cereri către Uniunea Economică Eurasiatică şi nu au solicitat vreun
    statut expres prin lege. Potrivit Constituţiei, atribuţiile de bază ale
    parlamentului prevăd aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne şi
    externe a statului, ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor
    internaţionale încheiate de Republica Moldova. Experţi în materie de economie
    de la Chişinău susţin că acest statut de observator nu va oferi avantaje
    economice republicii. UEE funcţionează din 2015 și cuprinde Rusia, Armenia,
    Belarus, Kazahstan şi Kârgâzstan.

  • Pregătiri pentru Ziua Naţională

    Pregătiri pentru Ziua Naţională

    După Revoluţia anticomunistă din 1989, 1
    Decembrie     a devenit oficial Ziua Naţională a României, aceasta fiind sărbătorită
    de românii atât din ţară, cât şi din străinătate. Au loc manifestări în cadrul
    misiunilor diplomatice româneşti din întreaga lume, dar şi în teatrele de
    operaţiuni în care militari activează în misiuni internaţionale.

    La Bucureşti sunt programate mai multe concerte şi
    spectacole, unele dintre ele cu intrare gratuită, în cadrul cărora vor evolua interpreţi
    şi trupe îndrăgite ale momentului, precum Loredana,
    Smiley, Andra, Direcţia 5, Bere Gratis, Voltaj, Paula Seling, Marcel Pavel,
    Iris, Gheorghe Zamfir sau Ştefan Hruscă. Dar, punctul principal rămâne
    tradiţionala paradă militară    , deschisă de
    elicoptere ale Ministerului Apărării Naţionale, care vor desfăşura pe cerul
    Capitalei drapelul României.


    La defilare vor fi prezente şi structuri din SRI sau din Ministerul de Interne … În total, vor
    bate pasul de defilare     aproximativ 3.500 de militari, secondaţi de 50 de
    aeronave     şi peste 300 de maşini de luptă. Anul acesta, pe lângă militarii români
    vor fi prezenţi la paradă şi 300 din ţări aliate şi partenere: Statele Unite
    ale Americii, Canada, Turcia, Ucraina, Franţa şi Germania. În plus, vor putea
    fi admirate, pentru prima dată, patru transportoare blindate care aparţin
    forţelor poloneze, detaşate la Brigada Multinaţională de la Craiova, şi
    celebrele aeronave de luptă F-18 ale forţelor canadiene, aflate la Baza de la
    Mihail Kogălniceanu.

    Ca în fiecare an, defilarea din Bucureşti va
    avea loc pe sub Arcul de Triumf, iar la acest eveniment grandios este aşteptat şi
    preşedintele Klaus Iohannis.

    O altă paradă militară importantă se va desfăşura
    la Alba-Iulia, în centrul ţării, la ea urmând să participe cel puţin
    1.500 de militari, însoţiţi de
    echipamente de tehnică militară, avioane, elicoptere şi tancuri.

    La aceasta şi-au
    anunţat, deja, prezenţa premierul Mihai Tudose, dar şi Liviu Dragnea, preşedintele
    Camerei Deputaţilor, şi cel al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
    Alba-Iulia este oraşul în care, în urmă cu 99 de ani, a fost consfinţit procesul
    de constituire a statului naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea
    Bucureştiului a tuturor provinciilor cu populaţie majoritar românească din
    componenţa imperiilor multinaţionale vecine.

    Astfel, după Primul Război Mondial,
    într-un contex geopolitic extrem de favorabil, se uneau toate provinciile
    româneşti.     Prin tratatele de pace
    semnate ulterior, Unirea a fost recunoscută de marile puteri ale Europei,
    momentul simbolic al definitivării acestui proces fiind încoronarea regelui
    Ferdinand I şi a reginei Maria ca monarhi ai României întregite, în 1922,
    tot la Alba Iulia.

  • Cum au sărbătorit românii Ziua Naţională

    Cum au sărbătorit românii Ziua Naţională

    Parade militare
    spectaculoase au fost organizate pe 1 decembrie, de Ziua Naţională, în multe
    oraşe din România. Autorităţile au pregătit concerte şi mese populare, iar zeci de mii de români au
    profitat de vremea frumoasă de afară şi au ieşit în stradă să urmărească
    defilările. Cea mai însemnată
    parada a avut loc la Bucuresti şi la ea au participat peste 3.000
    de militari şi specialişti din Ministerul
    Apărării, Ministerul de Interne şi SRI, dar şi sute de mijloace tehnice si
    zeci de aeronave, printre care şi celebrele
    avioane multirol F-16 – ultima achiziţie a
    Forţelor Aeriene Române.

    Anul acesta, parada din capitală i-a omagiat şi pe
    eroii căzuţi în Primul Război Mondial, în contextul în care, in 2016, s-au
    împlinit 100 de ani de la intrarea României în Războiul de Reîntregire. Detaşamente
    militare din Germania, Marea Britanie, Italia şi Slovacia au participat, în
    premieră, la paradă. Pe sub Arcul de Triumf au mai trecut militari din
    Republica Moldova, Polonia, Spania şi SUA.

    Ziua Naţională a fost sărbătorită şi în străinătate, prin diverse manifestări culturale organizate de
    reprezentanţele Institutului Cultural Român, în colaborare cu misiunile
    diplomatice ale României.Ziua Marii Uniri este
    un îndem la unitate, solidaritate şi mândrie naţională – a afirmat preşedintele
    Klaus Iohannis în mesajul de 1 Decembrie. El a adăugat că această zi ne aminteşte,
    an de an, că naţiunea română are forţa de a-şi împlini marile idealuri, în
    ciuda celor mai potrivnice circumstanţe istorice. Klaus Iohannis: Vreau
    să le transmit românilor cu această ocazie un îndemn personal: să nu vă îndoiţi
    de voi înşivă şi de România, să nu lăsaţi pe nimeni să pună sub semnul
    întrebării aceste valori ale poporului nostru, să credeţi în puterea şi în
    măreţia voastră. Cred că uitându-ne înapoi la veacul ce a trecut avem pentru ce
    să fim mândri şi să recunoaştem devenirea noastră ca naţiune.

    La rândul său, premierul Dacian Cioloş a arătat că 1 Decembrie 1918 reprezintă un
    miracol al istoriei, în spatele căruia s-au aflat oameni care au ştiut să
    viseze şi să pună în aplicare cu stăruinţă idealul Unirii. De Ziua Naţională au
    transmis mesaje şi oamenii politici prezenţi la parada militară de la Bucureşti.
    Totodată, românii au primit felicitări şi în numele poporului american şi al
    preşedintelui Barack Obama. Autorităţile de la Washington au subliniat că
    Parteneriatul strategic pe care Statele Unite îl au cu România este foarte
    important, iar Bucureştiul rămâne un aliat de încredere în NATO, care
    contribuie semnificativ la pacea şi securitatea internaţională.