Radio România Internațional

Tag: parada militară

  • Pregătiri pentru sărbătorirea Zilei Naţionale

    Pregătiri pentru sărbătorirea Zilei Naţionale

    1
    Decembrie 1918 rămâne, în istorie, un simbol al unităţii românilor. Devenită
    sărbătoare oficială după Revoluţia anticomunistă din 1989, data de 1 Decembrie
    marchează finalizarea, la
    sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918, a procesului de constituire a
    statului naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a
    tuturor provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa
    imperiilor multinaţionale vecine.

    Ziua Naţională va fi sărbătorită în întreaga
    ţară, dar şi peste hotare, inclusiv în teatre de operaţiuni, prin parade,
    ceremonii religioase, expoziţii de tehnică militară de luptă şi armament sau
    manifestări artistice. Duminică, peste trei mii de militari şi specialişti din
    Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român
    de Informaţii au făcut ultima repetiţie pentru parada de 1 Decembrie de la
    Bucureşti. Defilarea de Ziua Naţională va avea loc, din nou, pe sub Arcul de
    Triumf, după ce în ultimii doi ani, cermoniile s-au desfăşurat în Piaţa
    Constituţiei, din cauza lucrărilor de renovare a Arcului. La această paradă, bucureştenii vor putea vedea noile uniforme ale
    militarilor români din teatrele de război, dar şi tehnica militară a Armatei
    României.

    Generalul Adrian Tonea, locţiitor al Şefului Statului Major General: Parada militară
    naţională din acest an este una cu totul specială, deoarece continuă seria
    manifestărilor dedicate centenarului Primului Război Mondial. Vedeta paradei o
    reprezintă avioanele multirol F16 şi noua ţinută combat a Armatei române.     La defilare, militarilor români li se vor alătura
    colegi din mai multe ţări aliate sau partenere: Marea Britanie, Italia,
    Germania, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Spania şi SUA. Pe de altă parte, în plan
    cultural, cu prilejul Zilei Naţionale a României, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni şi Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara
    Tării, organizează, în perioada 27 noiembrie – 4 decembrie, concerte de muzică
    populară şi spectacole dedicate comunităţilor de români din Spania si Italia,
    ţări unde trăiesc numeroase comunităţi de români. Evenimente similare sunt
    organizate în Israel, la Kiriat Haim şi Tel Aviv. La Viena,

    Ziua Naţională a
    României a fost celebrată, deja, duminică, printr-un concert extraordinar
    susţinut deartistul şi
    dirijorul Nicolae Voiculeţ, alături deKlaus Dieter Untch (orgă) şi Orchestra România. Parte
    a turneuluiRomânia 100 –D.O.R., programul muzical este gândit ca unul
    de promovare a identităţii româneşti şi de redescoperire a valorilor naţionale.
    Turneul a debutat anul acesta cu evenimente în
    România, Cehia şi Slovacia şi se va desfăşura până în decembrie 2018, când, la
    Alba Iulia, va
    avea loc concertul ce va marca aniversarea a 100
    de ani de la Marea Unire.

  • Jurnal românesc – 25.11.2016

    Jurnal românesc – 25.11.2016

    Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din
    Străinătate oferă, de joi, informaţii despre condiţiile de exercitare a
    dreptului de vot la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Potrivit
    Ministerului de Externe, alegătorii din diaspora pot solicita la call-center-ul
    din cadrul Centrului informaţii privind exercitarea votului prin corespondenţă
    sau la secţiile de votare, referitor la actele de identitate necesare pentru
    exercitarea votului ori la locaţiile secţiilor de votare. Centrul de Contact şi
    Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate poate fi apelat 24 de ore, în
    fiecare zi a săptămânii, la numerele de telefon aparţinând misiunii diplomatice
    sau oficiului consular al României din zona de rezidenţă a fiecărui cetăţean
    român. Acest demers vine în continuarea acţiunilor de informare publică, deja,
    derulate de MAE atât prin intermediul paginii de web a MAE, cât şi a paginilor
    oficiale de Facebook şi Youtube. Ministerul a pus la dispoziţia alegătorilor
    români din străinătate şi Harta interactivă a secţiilor de votare din
    străinătate, precum şi un Ghid al alegătorului român din străinătate.




    Comisia pentru bugete a Parlamentului European l-a
    desemnat, joi, pe Siegfried Mureşan raportor al Legislativului comunitar pentru
    proiectul de buget pe 2018 al Uniunii Europene. Siegfried Mureşan devine,
    astfel, primul român ales în această calitate. Este o sarcină deosebit de
    importantă şi dificilă să negociezi un buget de 155-160 de miliarde de euro,
    dar o voi face cu mare responsabilitate – a declarat Siegfried Mureşan. Potrivit
    eurodeputatului, este foarte important să fie finanţate priorităţile de
    creştere economică ale Uniunii Europene, cu accent pe investiţii în
    infrastructură, cercetare, inovare, locuri de muncă pentru tineri şi întărirea
    securităţii cetăţenilor europeni. Totodată, eurodeputatul Siegfried Mureşan
    şi-a manifestat speranţa ca 2018 să fie anul în care România va absorbi foarte
    multe fonduri europene.




    În România a fost lansat Monitorul preţurilor, consumatorii
    putând să verifice şi să compare online, pe www.monitorulpreturilor.info,
    preţurile produselor de care sunt interesaţi. Potrivit Consiliului Concurenţei,
    pentru moment este vorba de un proiect pilot, desfăşurat doar în Bucureşti şi
    Ilfov, care include 128 de produse de la principalii retaileri. Timp de un an
    se va face o evaluare şi, în funcţie de rezultate, proiectul va fi extins la
    nivelul întregii ţări, urmând să fie incluse mai multe produse. Prin acest
    Monitor al preţurilor, Consiliul Concurenţei speră ca magazinele să ofere
    preţuri din ce în ce mai mici pentru a atrage cumpărători. În prezent, marii
    retaileri controlează aproximativ 60 la sută din comerţul din România.




    Peste 3.000 de militari şi specialişti din cadrul
    ministerelor Apărării şi de Interne şi al Serviciului Român de Informaţii, cu
    peste 300 de mijloace tehnice, din care circa 50 de aeronave, vor participa, pe
    1 Decembrie, la parada militară organizată la Bucureşti cu ocazia Zilei
    Naţionale a României. Militarilor români li se vor alătura colegi din mai multe
    ţări aliate sau partenere: Marea Britanie, Italia, Germania, Republica Moldova,
    Polonia, Slovacia, Spania şi SUA. Manifestări vor avea loc nu numai în
    Capitală, ci şi în ţară şi peste hotare, inclusiv în teatre de operaţiuni.




    Pe 1 decembrie, Primăria Capitalei dă startul sărbătorilor
    de iarnă din Piaţa Constituţiei, de unde se va aprinde şi iluminatul stradal
    festiv ce se va întinde pe aproximativ 23 de kilometri. Decorul de poveste va
    fi completat de un brad de 25m, decorat cu mii de luminiţe. În premieră,
    Primăria va organiza manifestări în mai multe zone ale oraşului. În Piaţa
    Constituţiei, tradiţionalul Târg de Crăciun îi va întâmpina pe vizitatori, până
    pe 30 decembrie, cu spectacole artistice, peste 100 de căsuţe, Casa lui Moş
    Crăciun, patinoar, carusel, bucate tradiţionale şi daruri de sărbători. Centrul
    Vechi va găzdui, între altele, un Târg de Design, iar Piaţa Universităţii va fi
    animată de momente specifice sărbătorilor de iarnă. În Piaţa George Enescu,
    unde va trona un brad iluminat roz, atmosfera va include muzică de fanfară şi
    colinde.

  • Românii au sărbătorit Ziua Naţională

    Românii au sărbătorit Ziua Naţională

    1 decembrie – Ziua Naţională a
    României, a fost sărbătorită de românii de
    pretutindeni. Împlinirea a 97 de ani
    de la unirea tuturor românilor într-un singur stat a fost marcată, în ţară şi în străinătate, prin ceremonii religioase, parade
    militare, concerte sau recepţii.

    La Bucureşti, mii de oameni
    au asistat la tradiţionala paradă militară, care şi în acest an a fost una
    impresionantă. Peste 2.600 de militari şi specialişti, maşini de luptă, vehicule
    blindate, avioane Hercules şi Spartan şi elicoptere – au defilat, prin faţa clădirii
    Parlamentului.Soldaţilor
    români li s-au alăturat colegi din Republica Moldova şi Bulgaria, Statele
    Unite, Polonia şi Turcia.

    O premieră în acest an a fost prezenţa unui
    detaşament format din militarii romani răniţi în teatrele de operaţii din
    Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan.

    La paradă au asistat înalte oficialităţi ale statului,
    între care preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş. Cei doi au
    pledat pentru un nou început în materie de practici, comportamente şi
    mentalităţi, pentru onorarea simbolurilor naţionale şi preţuirea celor care
    promovează valori în societatea românească.

    Într-un mesaj adresat cu acest
    prilej, şeful statului a declarat că Ziua Naţională a
    României din acest an poate fi un nou început si în politică. Aceasta
    presupune, în viziunea presedintelui, idei noi, abordări şi atitudini noi,
    fiind păstrate, în acelaşi timp, stabilitatea şi echilibrul sistemului politic
    românesc. 1 Decembrie nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi prilejul cel
    mai bun pentru ca România să se conecteze mai puternic la prezent, la locul pe
    care îl are în Europa şi în lume. Or, într-o lume în care şi-au făcut loc, din
    păcate, războiul şi ameninţarea teroristă, România oferă certitudine şi
    predictibilitate – certitudinea democraţiei în interior şi parteneriatul în
    cadrul UE şi al NATO în exterior, a mai arătat Iohannis.

    După participarea la parada militară din Bucureşti,
    şeful statului a avut o videoconferinţă cu militari români aflaţi în teatrele
    de operaţiuni de peste hotare. El le-a spus că naţiunea romana este
    mândră de militarii săi şi le-a cerut
    acestora să-şi îndeplinească în continuare obligaţiile cu cinste şi
    demnitate, pentru a arăta lumii că sunt nu numai apărători în uniformă ai
    intereselor naţionale, dar şi ambasadori ai spiritului românesc şi ai
    respectului pentru valori.

    Alba Iulia, oraşul care, la 1 Decembrie
    1918, imediat după primul război mondial, consfinţea, odată cu Unirea
    Transilvaniei cu România, desâvârşirea statului naţional unitar, a găzduit şi
    în 2015 Congresul Spiritualităţii Româneşti. Peste 200 de delegaţi din 35 de
    ţări au adoptat, la finalul celei de-a 19-a ediţii a Congresului, un program de
    pregătire a românilor de pretutindeni pentru centenarul Marii Uniri, care va fi
    marcat în 2018.

  • Jurnal românesc – 27.11.2015

    Jurnal românesc – 27.11.2015

    România
    turistică rămâne o prezenţă modestă atât în plan intern, cât şi extern. Ţări
    mult mai mici au încasări mai mari din turism decât România, singura ţară
    europeană în care turismul nu reprezintă nici măcar 1% din PIB – arată datele
    publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Ţara noastră depăşeşte
    doar Lituania, Letonia şi Luxemburgul. Anul trecut, turiştii străinii au
    petrecut în jur de 4 milioane de nopţi în România. Spre comparaţie, în Ungaria
    străinii au petrecut peste 12 milioane de nopţi, în Bulgaria şi Cehia – peste
    20 de milioane, iar în Spania – peste 250 de milioane, cam câte ar contabiliza
    România în aproximativ 70 de ani. În studiul privind turismul din ţările
    europene, românii ocupă, totodată, ultimul loc în clasamentul zilelor petrecute
    în străinătate raportate la populaţie. Chiar dacă percepţia este că foarte
    mulţi dintre aceştia îşi petrec vacanţele în Grecia, Austria, Turcia sau
    Spania, datele indică faptul că, în medie, un român petrece, anual, de fapt,
    mai puţin de o zi în străinătate. În 2014, turismul din România a încasat în
    total 1,4 miliarde de euro, iar turiştii români au cheltuit în străinătate 1,8
    miliarde de euro.




    Regia Autonomă de
    Transport Bucureşti (RATB) a decis ca, începând de vineri, două staţii aferente
    unor linii de tramvai şi autobuz de pe Bulevardul Mărăşeşti şi de pe Splaiul
    Independenţei să fie denumite ‘Colectiv’, în memoria victimelor din clubul
    Colectiv.Potrivit unui comunicat, reprezentanţii
    RATB precizează că decizia este susţinută de mulţi călători care au trimis
    propuneri în acest sens. Amintim că, organizat într-un spaţiu
    impropriu, concertul unei trupe rock s-a sfârşit tragic odată cu aprinderea
    accidentală a materialului cu care era antifonat un stâlp de susţinere,
    incendiul propagându-se apoi cu repeziciune la plafonul clubului. Sute de
    oameni – de cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească -
    au fost prinşi sub bucăţile incandescente de material desprinse din tavan. 60
    de persoane şi-au pierdut viaţa. În spitalele din Bucureşti se mai află 37 de
    răniţi, iar în unităţi sanitare din străinătate 29.




    Cunoscutul tenor
    spaniol Jose Carreras a vizitat, vineri, Centrul de Transplant Medular al
    Institutului Clinic Fundeni. În cadrul Institutului bucureştean în anul 2000 a
    fost creat un departament de transplant medular pentru adulţi şi copii.
    Performanţele profesionale realizate în acest departament au fost influenţate
    pozitiv de colaborarea cu Centrul de Transplant Medular Regensburg, condus de
    profesorul Ernst Holler. Colaborarea a fost posibilă datorită unui twinning
    program finanţat de Jose Carreras Leukaemia Foundation – German branch.




    La Bucureşti a fost programată, vineri, o repetiţie pentru parada militară
    dedicată Zilei Naţionale a României. În acest an, peste 2.600 de militari şi
    specialişti cu 360 de mijloace tehnice din Ministerul Apărării Naţionale,
    Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de
    Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională
    a Penitenciarelor şi Poliţia Locală Bucureşti vor participa, pe 1 Decembrie, începând
    cu ora 11,00, la Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României,
    în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. Şi în acest an vor fi organizate de
    autorităţile locale în mai multe municipii reşedinţă de judeţ ceremonii de
    omagiere a eroilor sau parade militare.

  • 1 Decembrie, zi naţională

    1 Decembrie, zi naţională

    Românii de pretutindeni au fost, pe 1 Decembrie, în sărbătoare. Au marcat prin ceremonii religioase, parade militare, concerte sau recepţii Ziua lor Naţională. La Bucureşti, peste 2.700 de militari, poliţişti, jandarmi, pompieri, angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii sau ai Serviciului de Protecţie şi Pază, precum şi 280 de vehicule de luptă au defilat, în premieră, prin faţa Palatului Parlamentului — cea mai mare a doua clădire administrativă din lume, după Pentagon.



    Din cauza vremii nefavorabile, aeronavele Forţelor Aeriene nu s-au putut ridica de la sol. Ninsoarea şi frigul nu i-au împiedicat, în schimb, pe bucureşteni să vină în număr mare la întâlnirea cu militarii de acasă sau din teatrele externe de operaţiuni. Pentru prima dată, la parada de la Bucureşti au fost invitaţi şi soldaţi din Republica Moldova. Alături de ei au fost prezenţi colegi din Franţa, Polonia, Turcia şi SUA. Seara, Traian Băsescu a oferit ultima sa recepţie în calitate de preşedinte al României, prilej pentru a atrage atenţia politicienilor că nu vor beneficia de încrederea cetăţenilor, dacă nu vor acţiona în interesul naţional.



    Traian Băsescu: “Astăzi, politicienii trebuie să înţeleagă că românii vor, în primul rând, stat de drept, o justiţie în faţa căreia toţi să fie egali, vor sănătate asigurată tuturor, vor educaţie, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înţelege acest lucru, peste câţiva ani vor fi spulberaţi de acelaşi popor român.”



    Viitor şef al statului, Klaus Iohannis, al cărui mandat va începe pe 22 decembrie, a ales să onoreze cu prezenţa sa oraşul Alba Iulia, din inima Transilvaniei, acolo unde, acum 96 de ani, la sfârşitul Primului Război Mondial, era finalizat procesul de constituire a statului naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa imperiilor multinaţionale vecine. De acolo, Klaus Iohannis le-a transmis românilor un mesaj de unitate naţională: “Îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale. Înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii.”



    În Ucraina sau în Ungaria vecine, în Italia, Spania, Franţa sau peste Ocean, în Statele Unite, românii de pretutindeni au serbat Ziua Naţională. Ce îşi doresc ei? “O Românie mult mai frumoasă şi mult mai organizată, din multe puncte de vedere şi, probabil, într-un timp cât mai scurt să reuşească cei care se află la conducerea ţării să ne adune pe toţi înapoi, în ţară.“


    “Vă doresc să fiţi fericiţi! Vă doresc să aveţi putere şi viziune, să credeţi în România modernă, în România europeană, în România pentru care fiecare fiu al ei contează, indiferent că e acasă sau peste hotare.“

  • Jurnal românesc – 27.11.2014

    Jurnal românesc – 27.11.2014

    La Bucureşti sunt în plină desfăşurare pregătirile pentru parada militară de pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României. Anul acesta, ea va avea loc în zona Palatului Parlamentului. Aproximativ 2.500 de militari din cadrul ministerelor Apărării şi de Interne, de la SRI şi SPP, cu peste 280 de mijloace tehnice, au efectuat, miercuri, o primă repetiţie. În ziua paradei vor zbura şi 40 de aeronave militare. Vor participa, totodată, cinci detaşamente cu militari din Polonia, SUA, Turcia, Franţa şi Republica Moldova.



    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o hotărâre menită să faciliteze exercitarea dreptului la vot al elevilor şi studenţilor moldoveni aflaţi la studii în România în contextul în care, duminică, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Astfel, elevii şi studenţii vor beneficia de o călătorie gratuită dus-întors pe calea ferată în ziua scrutinului pentru a se putea deplasa la una din cele 11 secţii de vot de pe teritoriul românesc. De rezultatul alegerilor de duminică, din Republica Moldova, depinde încotro se va îndrepta ţara. În competiţia electorală sunt înscrise partide pro-europene, cu un uşor avantaj în sondajele de opinie, precum şi formaţiuni politice care ar prefera o mai mare apropiere de Federaţia Rusă sau chiar reorientarea ţării către Uniunea vamală euro-asiatică.



    Deşi dificultăţile din zona euro nu vor permite o revenire la nivelul înregistrat înaintea crizei, ritmul redresării economiei româneşti îl va depăşi pe cel al majorităţii statelor din Europa emergentă în următorii doi ani, deoarece România se îndreaptă spre un model de creştere bazat mai mult pe cererea internă — potrivit unui raport al publicaţiei Emerging Europe Monitor. Aceasta prognozează că PIB-ul României va înregistra o creştere de 3,4% în 2015 şi de 3,6% în 2016. În octombrie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, la 2,4%, estimările referitoare la avansul din acest an al Produsului Intern Brut. În 2013, economia românească a înregistrat o creştere de 3,5%, una din cele mai ridicate din Europa.



    Deţinuţii români care execută pedepse în Europa vor citi cărţi în limba română prin grija Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Cele două instituţii şi-au propus, prin derularea proiectului Carte pentru deţinuţii români aflaţi în sistemele penitenciare din alte ţări, să colecteze cărţi în limba română pentru crearea, prin donaţie, a unui fond de carte destinat realizării de biblioteci. Până în prezent, au fost colectate aproximativ 4.800 de volume. O parte din acestea vor ajunge, în perioada următoare, în sistemul penitenciar spaniol, prin intermediul preoţilor misionari desemnaţi de Mitropolia Ortodoxă a Europei Occidentale şi Meridionale – Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei. Vor primi cărţi în limba maternă şi deţinuţii români din Grecia, Italia, Belgia şi Marea Britanie.



    În incinta Complexului Sportiv Lia Manoliu din imediata apropiere a Arenei Naţionale din Bucureşti s-a deschis Academia de Tenis. Construită pe o suprafaţă de 11.700 mp, la standarde internaţionale, Academia dispune de trei tipuri de suprafeţe de joc — zgură, acrilic multistrat cu baza cauciucată şi prefabricat din cauciuc. Are şase terenuri de tenis cu gradene care asigură 1.152 de locuri, precum şi nocturnă, plus infrastructura logistică necesară desfăşurării în cele mai bune condiţii a sportului de masă şi competiţional. Academia de Tenis se adresează, în principal, elevilor şi şcolilor sportive care pot încheia cu Municipalitatea protocoale de colaborare. După terminarea cursurilor, Academia de Tenis este deschisă publicului larg. În toamna anului viitor se va instala şi un balon pentru toate suprafeţele de joc, astfel încât Academia să poată fi funcţională pe tot parcursul anului.