Radio România Internațional

Tag: parinti

  • Programa de învăţământ, în dezbatere

    Programa de învăţământ, în dezbatere

    Reforma programei de învăţământ liceal din România se află, în această perioadă, în atenţia ministerului Educaţiei de la Bucureşti. Ministrul de resort, Daniel David, a participat la Iaşi la o dezbatere pe tema proiectelor de planuri-cadru pentru liceu. El le-a cerut tuturor părţilor interesate, elevi, profesori şi părinţi, să se implice în procesul de elaborare a acestora şi a arătat că, dacă în urma dezbaterilor vor rezulta idei bune, documentele vor fi modificate aşa cum s-a şi întâmplat după discuţiile şi întâlnirile din ultimele săptămâni, de când proiectele se află în dezbatere publică.

    Daniel David: “Au fost foarte multe idei bune care au apărut şi care mai apar pe parcurs. Suntem în faza în care construim. Vă încurajez să mergem un pic mai departe în următoarele săptămâni, să venim cu simulări.” Ministrul Educaţiei a atras atenţia asupra nivelului ridicat de analfabetism funcţional din diverse domenii şi a faptului că mulţi dintre adulţii care au absolvit liceul au competenţe îngrijorător de reduse, ceea ce este de “netolerat pentru o ţară modernă, care are alte ambiţii în Educaţie”.

    El a explicat şi care sunt următoarele etape de parcurs. Daniel David: “După planurile-cadru va trebui să ne mutăm în etapa a doua, şi anume să regândim conţinuturile pentru a fi relevante, atractive, să fie mai aerisite, astfel încât să avem timp şi pentru consolidare, pentru activităţi remediale, pentru a gândi cum să aplicăm cunoştinţele dobândite la viaţa de zi cu zi. Un alt pas, după ce stabilim conţinuturile, va fi legat de manuale, cum punem acele conţinuturi în manuale atractive. Şi în paralel vom face şi training pentru profesori, astfel încât să fim siguri că aceste conţinuturi şi manualele pe care o să le avem vor fi predate prin tehnici moderne de educaţie, care reuşesc să transfere în capul şi în comportamentul copiilor competenţe şi nu rămânem doar cu cunoştinţe simple pe hârtie.”

    Planurile-cadru pentru liceu trebuie să fie concentrate pe materii relevante pentru piaţa muncii şi să integreze experienţele practice de învăţare pentru a creşte implicarea elevilor şi gradul lor de înţelegere, a transmis şi Federaţia Părinţilor ProEDU. Preşedintele acesteia, Eugen Ilea, a declarat că pregăteşte o serie de propuneri pe care doreşte să le trimită ministerului la sfârşitul acestei săptămâni şi a precizat că părinţii cer şi asigurarea bunăstării emoţionale a elevilor, dar şi includerea de subiecte privind sănătatea mintală, gestionarea stresului şi dezvoltarea personală.

    Perioada de dezbatere publică se încheie săptămâna viitoare, pe 6 martie, iar forma finală a documentelor ar urma să fie prezentată la începutul lunii mai. Noile planuri-cadru vor fi introduse începând cu clasa a 9-a din anul şcolar 2026-2027.

  • Jurnal românesc – 15.04.2024

    Jurnal românesc – 15.04.2024

    Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul lunii decembrie 2023, de 9.758, cu 2.211 mai puţini comparativ cu situaţia de la finele anului anterior – arată datele centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. De asemenea, numărul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât la circa 65.000 la finele lunii decembrie, de la 72.600 în decembrie 2022. Majoritatea acestor copii se aflau, potrivit datelor Autorității, în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, servicii de tip rezidenţial sau alte familii ori persoane.

    Proiectul ‘Pădurea-Parc Făget; Plămânul verde al Clujului’ a fost declarat câştigător la categoria ‘Reconectarea cu natura’ în cadrul celei de-a patra ediţii a Premiilor Noul Bauhaus European (NEB), decernate vineri seară, la Bruxelles. Proiectul românesc, care a concurat la componenta A – ‘Campionii NEB’, îşi propune să co-proiecteze şi să piloteze un plan integrat de gestionare şi operare multiplă pentru Pădurea-Parc Făget. În cadrul ediţiei din 2024 a Premiilor NEB, 20 de proiecte şi idei din Uniunea Europeană, Balcanii de Vest şi Ucraina au fost recunoscute ca fiind aliniate celor trei valori principale ale NEB: sustenabilitatea, incluziunea şi frumuseţea. Festivalul Noul Bauhaus European, organizat de Comisia Europeană în colaborare cu Preşedinţia Belgiană a Consiliului UE, s-a desfăşurat la Bruxelles între 9 – 13 aprilie.

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia susţine participarea proiectului SIT WITH ME, realizat de studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Politehnicii Timişoara, în cadrul expoziţiei cu titlul „WE WILL DESIGN: CONVIVIAL LABORATORY”. Expoziția va avea loc în perioada 15–21 aprilie la BASE Milano, parte a ediţiei 2024 a Milano Design Week. Adiacent expoziţiei, va avea loc un masterclass pentru studenţii români, care va cuprinde o serie de activităţi documentare şi prelegeri organizate cu sprijinul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. BASE Milano este un HUB de creaţie în Milano, care cuprinde spaţii expoziţionale, spaţii de coworking, studio de înregistrare sunet şi imagini, cazare pentru rezidenţe şi alte facilităţi care să ofere toate condiţiile pentru o comunitate creativă şi schimburi culturale.

    ICR Londra și Ambasada României la Londra organizează, pe 23 aprilie, la sediul reprezentanței, un eveniment care celebrează viața și opera uneia dintre cele mai fascinante personalități ale literaturii române, Nina Cassian (1924-2014), la împlinirea a 100 de ani de la nașterea acesteia și la zece ani de la trecerea sa în neființă. Pe scena din Belgrave Square va fi difuzat, ȋn premieră la Londra, filmul documentar de lungmetraj „Distanța dintre mine și mine”, realizat și produs de Mona Nicoară, Ada Solomon și Dana Bunescu. Acesta va fi urmat de o conversație între Carmen Firan, autoarea volumului “Dialogul vântului cu marea. Nina Cassian în conversație cu Carmen Firan” (2014), și Alice Năstase-Buciuta, autoare a antologiei de poezie “Nina Cassian – O mie de poeme” (2020) și editoare a ultimei versiuni a jurnalului “Ninei Cassian, Memoria ca zestre” (2010). Cele două scriitoare, ambele colaboratoare apropiate ale Ninei Cassian, vor pune în lumină dimensiunea universală a poeziei acesteia.

    „Festivalul European: Primăvara Ucraineană 2024”, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din capitala Suediei, se va desfășura în perioada 24 aprilie -7 mai 2024, în diverse scene de prim rang din Stockholm. Sub egida acestui festival, aflat la cea de-a doua editie în Suedia, Institutul Cultural Român din Stockholm, alături de Institutul Ucrainean, Ambasada Republicii Cipru în Suedia și Institutul Finlandez, organizează pe 26 aprilie un recital de poezie și pian, intitulat „Sub cerul albastru al Ucrainei‟. Sunt celebrate solidaritatea internațională a rezistenței prin poezie și muzică alături de Claudiu Komartin (România) și Bengt Berg (Suedia), pe acorduri interpretate la pian de muziciana Anna Avramidou (Cipru). La granița de Vest a Ucrainei, mulți poeți români și-au exprimat solidaritatea față de țara vecină prin creația lor, Claudiu Komartin fiind unul dintre aceștia – noteaza ICR Stockholm.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Elevii de gimnaziu şi
    părinţii acestora pot afla de pe Meserii.ro, o platformă digitală care
    conectează meseriile pregatite în şcoală, cu potenţialul de cerere din piaţa
    muncii, către ce domenii se pot îndrepta încă de pe băncile şcolii.


  • Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Din 20 august 2023 intră în vigoare Legea 247/2023, care completează Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Astfel, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în 3 situaţii.





    Concret, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, poate să se deplaseze în străinătate neînsoţit, în următoarele trei situaţii:





    – pentru a merge în vizită la rude.



    – pentru studii sau pentru a participa la concursuri oficiale.



    – pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol.





    În funcţie de scopul declarat la ieşirea din ţară, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi următoarele înscrisuri:





    * pentru deplasarea în vizită la rude:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, în statul sau statele de destinaţie, perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează la rude).


    Declaraţia autentificată a părinţilor trebuie prezentată în original la ieşirea din ţară şi nu în format electronic, întrucât nu poate fi verificat de către poliţiştii de frontieră prin accesarea unei baze de date legal constituită în acest sens.



    * pentru deplasarea la studii sau pentru a participa la concursuri oficiale:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul participării la studii sau la concursuri oficiale);



    – documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituţia organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile sau concursurile oficiale.



    *pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul urmării unui tratament medical);



    – documentele doveditoare ale situaţiei medicale a minorului, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical.


  • Radioul tău 09.07.2023

    Radioul tău 09.07.2023

    Despre viața ciobită a copiilor lăsați acasă de părinții plecați la muncă în străinătate: Cuiburi de berze”, cel mai recent roman al Nicoletei Beraru, profesor de limba română în Centrul de limbi moderne al Universității KULeuven, profesoară la o agenție guvernamentală de integrare a migranţilor, traducător, publicist și prozator, autor și al volumelor Luluța și Petrișor sau povestea cuiburilor părăsite”, Nuanțe de piper și ciocolată”, Ardei iuți. Povestiri la imperfect”, Regăsirea”, Contemplații și un pic de consolare” (apărut în 2022 în Belgia în limba neerlandeză), coautor al antologiei Neterminatele iubiri”, colaborator al mai multor publicații, redactor-coordonator al Revistei Timpul, Belgia



  • România 43

    România 43

    Eradicarea
    consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în rândul tinerilor, atitudinea şi importanţa rolului părinţilor
    în educarea şi prezentarea pericolelor la care se expun tinerii, precum şi
    consecinţele consumului de droguri la această vârstă, teme ale dezbaterii găzduită
    de Natalia Intotero, membră a Comisiei pentru comunităţile de români din afara
    graniţelor ţării şi preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera
    Deputaţilor.


  • Evenimente de Ziua Internaţională a Copilului

    Evenimente de Ziua Internaţională a Copilului

    În prima zi din vară este marcată, în România și în
    numeroase alte țări din lume, Ziua copilului. Este un prilej de a sărbători
    copilăria, una dintre cele mai prețioase perioade din viața fiecăruia. Copilăria este o lume de miracole și de uimire a
    creației scăldate în lumină, ieșind din întuneric, nespus de nouă și proaspătă
    și uluitoareˮ, spunea Eugène Ionesco, scriitorul de limbă franceză originar din
    România.

    Pe 1 iunie, în toată țara, au fost organizate evenimente dedicate
    Zilei copilului, iar cei mici au fost invitați să participe la concursuri,
    ateliere, spectacole şi petreceri în aer liber. Muzeele şi teatrele din
    Bucureşti i-au aşteptat cu o gamă variată de programe dedicate lor. A fost
    sărbătoare şi la Sala Radio, unde un concert susţinut de Corul de Copii
    Radio a fost precedat de un atelier de benzi desenate care i-a captivat pe
    participanţi. Copii de la şcoli din Bucureşti au fost provocaţi să participe la
    realizarea unor poveşti desenate, având ca punct de plecare ideile propuse de
    coordonatorul colecţiei Radio-Prichindel, Alexandru Ciubotariu, cunoscut, în
    lumea graficienilor, ca Ciubi sau Pisica Pătrată.

    Palatul
    Parlamentului şi-a deschis, de asemenea, porţile pentru copii. Aceştia s-au întâlnit
    cu liderii celor două Camere ale Legislativului, au intrat în birourile
    politicienilor, în sălile de şedinţă şi au aflat detalii despre activitatea
    celor care fac legile în România. Cu acest prilej, Senatul a lansat platforma
    online Senat junior.ro, care explică, pe înţelesul copiilor, cum
    funcţionează Parlamentul şi ce sunt legile. Grădina Senatului a fost decorată
    special pentru cei mici, care au avut parte de baloane, prăjituri şi cadouri,
    dar au trecut şi pe la standurile amenajate de numeroase ambasade şi
    instituţii. La Guvern, copii români şi ucraineni refugiaţi în România au luat
    parte la un concurs de desene şi pictură având ca tematică pacea, prietenia şi
    iubirea. La finalul concursului, copiii au primit premii simbolice din partea
    organizatorilor, constând în cărţi sau dulciuri.

    Tot la București, Salonul
    Internaţional de Carte Bookfest care a început chiar pe 1 iunie a programat, de
    Ziua copilului, numeroase evenimente dedicate celor mici, dar care celebrează
    şi literatura francofonă prin cărţi şi benzi desenate, în contextul
    preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene. În țară, la Oradea, Filarmonica de Stat a prezentat un concert special cu muzică din
    desene animate. La Arad această zi a fost sărbătorită, în mai
    multe cartiere, prin jocuri interactive, recitaluri de muzică uşoară, dansuri
    moderne şi gimnastică aerobică, precum şi activităţi educative. Constanţa a marcat Ziua
    copilului prin spectacole de teatru de păpuşi, magie şi face painting, iar la
    Focșani (est), peste 2.000 de copii şi sportivi au participat la un flashmob în
    încercarea de a stabili un nou record mondial.


  • Tipuri de abuz asupra copiilor

    Tipuri de abuz asupra copiilor

    În ciuda dificultății de
    a colecta date în pandemie, Organizația Salvați Copiii a reușit să finalizeze
    cercetarea sa privind abuzul asupra minorilor cu răspunsuri atât din partea
    copiilor, cât și a părinților. Cum era, poate, de așteptat adulții și minorii
    au opinii diferite asupra anumitor aspecte. De pildă, din răspunsurile primite de la copii, rezultă
    o incidență mult mai mare a aplicării pedepselor fizice în famile (46%), în
    comparație cu cea recunoscută de părinți (28%). De asemenea, diferențe apar și
    când se compară rezultatele din acest an cu cele din studiile efectuate în 2001
    și 2013.

    Sociologul Ciprian Grădinaru are amănunte: Observăm
    incidența abuzului verbal ușor în scădere, dar relativ ridicată în continuare.
    Cât privește abuzul fizic aici sunt sunt câteva elemente care merită
    menționate. Observăm că bătaia cu mâna fără a produce urme copilului scade
    constant în cele trei valuri de la aproape aproape 85% în 2001 mergând către
    46% în 2021, însă cu o pondere încă
    foarte ridicată. Acestea sunt opiniile sau răspunsurile copiilor. De
    asemenea, vedem ceea ce este
    îngrijorător: că abuzul fizic, sever bătaia cu diferite obiecte sau bătaia în
    urma căreia rămân urme nu scade, ci din contră în 2021 ne menținem la un nivel
    ușor mai ridicat comparativ cu 2013. La fel se întâmplă cu abuzul emoțional și
    amenințarea.

    Evoluează cam în același registru, la fel și neglijarea copilului
    și exploatarea copilului și abuzul sexual. Ce scade, conform opiniilor
    copiilor, este abuzul fizic ușor. (…)Dar cel mai probabil este ceea ce noi
    numim recunoașterea fenomenului. Părinții încep se pară să fie conștienți că
    faptul de a jigni sau de a țipa la copil nu este bine. Dacă ne uităm în
    2013, procentele erau mult mai mici. (…)
    Din răspunsurile copiilor despre comportamentul cadrelor didactice vedem că
    abuzul fizic scade constant pe un trend descrescător clar de la 30 % în 2001
    către 5% în 2021. În schimb, partea de abuz emoțional sau cearta copilului
    rămâne la niveluri ridicate neavând
    același trend puternic descendent.


    Ce
    înseamnă, mai exact, abuz emoțional și care sunt subcategoriile sale? Ne spune
    tot sociologul Ciprian Grădinaru:

    Abuzul emoțional clasic – se vorbește
    urât acasă sau ești jignit – are nivelul de 12 %. Aproape 90% dintre copii spun
    că sunt certați de părinți. Jumate dintre copii spun că asistă repetat la
    certuri între părinți, iar asta poate fi
    o altă formă a abuzului emoțional. Aproape doi din zece copii spun că nu sunt
    lăsați de părinți să se întâlnească pentru a se juca alături de alții. Procente
    similare de copii spun că unul dintre părinții lor bea prea mult. O formă mai
    grave de abuz este aceea de a nu i se da copilului să mănânce. Mergând puțin
    mai departe și analizând neglijarea, observăm că aproape unul din trei copii
    spune că nu are mâncare sau se întâmplă să nu mănânce mâncare gătită acasă. Mai
    mai mult de doi din zece copii spun că se întâmplă să nu i vadă doctorul când
    sunt bolnavi, că sunt lăsați singuri în casă peste noapte ca să aibă grijă de
    frații sau surorile mai mici sau că sunt lăsați zile în șir acasă. Aici vorbim
    mai degrabă de factori socio-economici decât comportamental sau de opțiune
    educațională a părinților.


    De asemenea, procentele
    referitoare la abuzul sexual rămân îngrijorătoare: aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în
    ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două
    treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre
    adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale
    împotriva voinței lor. Experții consideră, însă, în cazul acesta poate fi vorba
    și de subraportare.

    Ciprian Grădinaru: Aproximativ doi din zece mergând spre 3 din
    10 copii au văzut pe internet sau la televizor imagini cu caracter sexual.
    Luând în calcul jena de a vorbi despre asta, sigur procentele sunt mai
    ridicate. Aici vedem doar vârful aisbergului. Însă, în viața reală, aproximativ
    7% dintre copii spun că au văzut în viața lor reală, nu la televizor sau pe
    internet, adulți în ipostaze sexuale. Spun ca au fost postate sau trimise pe
    Internet clipuri video sau imagini care îi înfățișează nud sau în ipostaze
    sexuală. Acest procent nu pare să aibă o involuție sau o tendință de a scădea.


    Ce
    face școala pentru ca numărul abuzurilor să scadă sau ca abuzul, în general, să
    fie prevenit? Răspunsul îl oferă și consilierii școlari, din păcate puțin
    numeroși și foarte aglomerați de obicei. Dar chiar și așa, se poate acționa,
    după cum aflăm de la consiliera Aura Stănculescu:

    Ne interesează să prevenim comportamente pe care
    mai târziu cu greu le vom destructura pentru a le construi pe cele bune. De
    aceea la clasă cu elevii facem foarte multe activități pe zona de comunicare,
    să-i învățăm să comunice și să comunice selectiv, să-i învățăm să identifice
    situațiile în care ei se simt în disconfort și să afle ce anume le-a produs
    disconfortul și, mai ales, să poată să
    spună, să verbalizeze lucrul acesta și să se îndrepte către persoanele care pot
    să regleze situația. (…) Un copil care spune ce îl doare e un copil care a
    învățat să se apere și pe noi ne interesează ca acești copii să nu rămână în
    rolul de victimă pentru că traumele se agravează și mai târziu vom avea adulți
    nefericiți care, poate, la rândul lor vor deveni abuzatori. Ne interesează în
    școală să avem un mediu sănătos.

    Însă
    pentru a avea un mediu sănătos în școală, e nevoie și de schimbări la nivelul
    societății unde, în continuare, tradiții conform cărora bătaia e ruptă din
    rai se perpetuează.








  • Jurnal Românesc – 13.09.2021

    Jurnal Românesc – 13.09.2021

    12.669 de copii din România aveau, la finele lunii martie, ambii
    părinţii plecaţi la muncă în străinătate, cu 584 mai puţini decât la sfârşitul
    anului trecut, transmite Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
    Copilului şi Adopţie. În schimb, în acelaşi interval, numărul total al copiilor
    cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a crescut cu 1.415 la peste 76.550.
    Dintre cei aproape 12.700 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă peste
    hotare, circa 11.800 se aflau în îngrijirea rudelor, restul fiind plasaţi la un
    asistent maternal, în centre de plasament sau alte familii ori persoane.
    Autoritatea pentru Protecţia Copilului arată că aproape 54.500 de copii aveau
    un părinte plecat la muncă în străinătate, în creştere cu 1.970 comparativ cu
    finele lunii decembrie 2020, iar dintre aceştia peste 52.500 de copii erau în
    grija rudelor şi 1.240 se aflau în sistemul de protecţie specială. Totodată,
    aproape 9.500 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător
    era plecat la muncă în străinătate. În total, 3.155 de copii lăsaţi singuri de părinţi în ţară se aflau, la 31
    martie, în sistemul de protecţie specială.




    Ambasada României la Washington a omagiat
    împlinirea a 20 de ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, în
    care şi-au pierdut viaţa aproape 3.000 de oameni, inclusiv cinci români. Ne amintim şi onorăm curajul celor care au ajuns primii la
    locul atentatelor şi sacrificiul suprem al eroilor care s-au pus în pericol
    pentru a salva vieţi. Ne amintim şi onorăm puterea şi rezistenţa poporului
    american, în faţa durerii şi pierderii, au afirmat într-un mesaj video
    ambasadorul României, Andrei Muraru, alături de diplomaţi ai ambasadei. A
    fost mai mult decât un atac împotriva Americii. A fost un atac împotriva lumii
    libere, împotriva valorilor şi idealurilor pe care le împărtăşim cu toţi:
    libertate, compasiune, demnitate, umanitate. A fost un atac asupra
    civilizaţiei, se mai arată în materialul video. Reprezentanţa diplomatică
    a reiterat promisiunea făcută de România de a rămâne solidară cu Statele Unite
    şi poporul american şi de a nu uita niciodată tragicele evenimente. În urmă cu 20 de ani, teroriști Al-Qaeda
    au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Două
    dintre ele le-au izbit de Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York,
    ceea ce a dus la prăbuşirea acestora. Un altul a fost prăbuşit peste clădirea
    Pentagon-ului, iar al patrulea a căzut într-o zonă rurală a statului Pennsylvania,
    după ce pasagerii au încercat să recâștige controlul aeronavei.




    Pelicula Imaculat, în regia Monicăi Stan şi a lui George
    Chiper-Lillemark, a câştigat premiul pentru debut cinematografic Leone
    del Futuro în cadrul celei de-a 78-a ediţii a Festivalului Internaţional
    de Film de la Veneţia. Producţia, prezentantă în premieră mondială, îi are în
    rolurile principale pe Ana Dumitraşcu, Vasile Pavel şi Cezar Grumăzescu. Monica
    Stan a fost premiată şi pentru scenariul filmului Imaculat în cadrul
    secţiunii dedicate autorilor cu vârsta sub 40 de ani. De asemenea, cei doi
    cineaşti au câştigat premiul pentru regie într-o secţiune paralelă a Bienalei
    de la Veneţia, intitulată Zilele Autorilor, modelată după secțiunea
    Săptămâna regizorilor a Festivalului de Film de la Cannes.
    Evenimentul cinematografic de la Veneţia s-a încheiat pe 11 septembrie.




    Un reportaj de prezentare a volumului autobiografic Fetița cu
    cravata roșie, de Colette Avital, va fi difuzat pe 14 septembrie de la
    ora 18:00, pe paginile de Facebook şi YouTube ale reprezentanței Institutului
    Cultural Român de la Tel Aviv. Materialul video, cu subtitrare în limba română,
    include un scurt interviu cu directorul editurii Yedioth Sfarim, Dov
    Eichenwald, imagini de la evenimentul oficial de lansare a cărții care a avut
    loc la sfârșitul lunii iulie, precum și un interviu realizat în limba ebraică
    cu autoarea. Colette Avital s-a născut la Bucureşti în 1940 şi este una dintre
    cele mai reprezentative personalități israeliene din domeniul diplomației și
    drepturilor omului. A fost prima femeie care a candidat pentru funcția de
    președinte al statului Israel în 2007. A lucrat în diplomația israeliană ca
    atașat de presă la Bruxelles, consul și locțiitor de consul general la Boston,
    ministru plenipotențiar la Paris, ambasador în Portugalia și consul general la
    New York. A fost director în
    Ministerul de Externe şi deputat în Parlament. A
    publicat articole de politică externă în Le Monde, New York Times și New York
    Post. În prezent, este director al Organizației Supraviețuitorilor
    Holocaustului și membru în Comitetul de Conducere al memorialului Yad Vashem.


  • În prim-plan România 27.06.2021

    În prim-plan România 27.06.2021

    Un nou semnal de alarmă, asupra situaţiei copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, a fost tras de către specialiştii şi oficialităţile din domeniul protecţiei copilului: ultimele statistici oficiale indică un număr de 75.136 de copii aflaţi în grija rudelor sau a unui părinte în ţară, iar numărul ar putea fi mult mai mare.



  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa


  • MFE: Program pilot pentru copiii ai căror părinți muncesc în diaspora

    MFE: Program pilot pentru copiii ai căror părinți muncesc în diaspora

    Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat apelul de proiecte Program pilot de stimulare a participării la educație a copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate.


    Apelul finanțează un pachet de măsuri integrate pentru sprijinirea, în primă fază, a aproximativ 3.000 copii ai căror părinți muncesc în afara țării.


    Programul pilot va fi implementat în regiunile cele mai afectate de acest fenomen: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru și Nord Vest. Măsurile se adresează preșcolarilor, elevilor din învățământul primar (6-10 ani), gimnazial (11-14 ani) și din cel secundar superior (14-16 ani), dar și părinților sau tutorilor copiilor rămași în țară.

    Programul pilot finanțează următoarele activități:

    · Pachete integrate de servicii pentru elevi, care vor cuprinde servicii de suport educațional și servicii psiho-sociale de sprijin;

    · Activități pentru stimularea participării la educație și la activitățile de consiliere a copiilor, inclusiv la activități recreative și de socializare. Concret, copiilor le va fi oferit sprijin material: hrană, rechizite, materiale educative;

    · Servicii de educație parentală și de consiliere socială pentru reprezentanții copiilor rămași în țară, adică pentru părintele din România în grija cărora se află (dacă un singur părinte este plecat în străinătate) sau pentru persoanele care au în grijă copiii cu unicul părinte plecat în afara țării sau ai celor aflați departe de ambii părinți;

    Solicitanții eligibili în proiect sunt:

    – școli publice și private din rețeaua școlară națională,

    – furnizori de servicii de orientare sau consiliere școlară,

    – parteneri sociali din învățământul preuniversitar,

    – instituții de cult și asociații religioase,

    – instituții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale

    – ONG-uri.

    Apelul este lansat în contextul în care, conform Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în România există astăzi peste 91.000 de copii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Bugetul apelului, lansat în cadrul Programului Operațional Capital Uman, este de 30 milioane euro.

    Proiectele vor putea fi depuse prin sistemul informatic MySMIS până la data de 25 mai 2020.

    Ghidul solicitantuluieste disponibil aici: http://bit.ly/2VlDeqw

    Mai multe detalii sunt disponibile aici: http://mfe.gov.ro/30-milioane-euro-din-fonduri-europene-pentru-copiii-ai-caror-parinti-sunt-plecati-la-munca-in-strainatate/

  • Inițiative contra bullying-ul în România

    Inițiative contra bullying-ul în România

    Hărţuirea sau
    agresiunile între copii – sau bullying, aşa cum s-a încetăţenit acest termen şi
    în limba română – a devenit un subiect destul de bine cunoscut de opinia
    publică, în ultimii ani. Cauza principală: articolele de presă şi campaniile
    societăţii civile prin care acest fenomen a fost prezentat şi prin care s-au
    dezbătut modalităţi de contracare a lui. Una din campanii se numeşte Cartoon Network Clubul Prieteniei, este desfăşurată în colaborare cu organizaţia
    non-guvernamentală Asociaţia Telefonul Copilului şi a ajuns deja la a cincea
    ediție. Sloganul care-i încurajează pe cei mici să combată hărţuirea este Fii
    prietenos, nu răutăcios    .

    Gimnasta Cătălina Ponor, multiplă campioană olimpică,
    mondială și europeană, este purtătoarea de cuvânt a acestei campanii pe
    care o consideră extrem de utilă.

    Cătălina Ponor: Este un mesaj
    frumos, plin de prietenie, care ne învaţă să fim mai buni, să nu fim
    răutăcioşi, să ne ajutăm unul pe celălalt şi care are la bază prietenia.
    Telefonul copilului încurajează persoanele care au parte de astfel de hărţuire
    şi sper ca mesajul nostru să aducă mai multă prietenie chiar şi printre oamenii
    maturi. Din fericire, eu n-am avut parte de aşa ceva. Am avut atât antrenori,
    cât şi colegi care mi-au fost ca o familie. Dar am fost martoră în afara sălii
    de sport, pe lângă şcoli sau pe stradă, la vreo acţiune de bullying şi n-am
    ştiut să acţionez. Dar nu e OK să nu ştii ce să faci, e bine să ai curaj să te
    duci să spui şi altor ce ai văzut. De asemenea, trebuie să ştii cum să sprijini
    persoana care este agresată şi să o ajuţi cumva.


    Asociaţia Telefonul
    Copilului oferă de mulţi ani ajutor copiilor care sunt agresaţi de alţi copii,
    punându-le la dispoziţie numărul 116111. Apelurile s-au înmulţit în ultima
    vreme scoţând la iveală numeroase cazuri de hărţuire şi schimbând astfel, în
    mod îngrijorător, statisticile. Totuşi, chiar dacă reclamaţiile sunt mai
    numeroase, specialiştii consideră că, în continuare, fenomenul este
    subraportat. Nu doar copiii, ci şi părinţii apelează la numărul 116111,
    reclamând situaţii de bullying încă de la grădiniţă, în proporție de 8,76%.
    Pentru clasele primare, procentul părinților care au reclamat hărţuirea
    copiilor lor a fost de 40,29%, pentru
    gimnaziu de 48% și pentru liceu de 2.95%, aflăm de la Cătălina Surcel,
    coordonatoarea Asociaţiei Telefonul Copilului:

    Așadar, foarte mulți
    dintre părinții care ne-au contactat în astfel de situații aveau copiii în
    ciclul primar și ciclul gimnazial. În ceea ce privește genul victimelor, copiii
    pentru care părinții au solicitat serviciile Asociației Telefonului Copilului
    au fost băieți în proporție de 70%, aparținând grupei de vârstă 3-6 ani,
    respectiv 7-10 ani. De ce au contactat părinții asociația noastră? În special
    pentru a căuta soluții legale. Aproape 65% dintre ei au sunat pentru asta.
    Însă, în lipsa unui cadru legislativ, au fost și părinți care au solicitat
    consiliere pentru a aborda individual intervenția. Asta a fost valabil în
    22,86% dintre situații, iar 14,85% au solicitat intervenția instituțiilor
    abilitate doar în baza regulamentului intern al unităților de învățământ acolo
    unde există un astfel regulament care include și abuzuri asupra copilului în
    mediul școlar. 55.24% dintre părinți sesizaseră deja managementul unității de
    învățământ sau inspectoratul școlar, însă au fost mulțumiți de răspunsurile
    primite. În lipsa unui cadru legislativ național nu s-au putut lua măsuri
    pentru ca situația să fie remediată cum se cuvine.


    Atunci
    când vorbesc despre soluții, părinții copiilor victime ale fenomenului bullying
    doresc ca școala să intervină prin măsuri coercitive împotriva copilului agresor
    (44%), solicită excluderea acestuia din unitatea de învățământ (27%), dar iau
    în considerare și transferul propriului copil (29%). Prin urmare, se impune adoptarea de urgență a unei legi
    pentru ca să nu se mai acționeze haotic. Propunerea de modificare a Legii
    educaţiei pentru a include măsuri contra hărţuirii de acest tip a trecut de
    Parlament şi urmează să fie promulgată de preşedinte. Recomandările Asociaţiei
    Telefonul Copilului, formulate în urma discuţiilor cu părinţii şi copiii, sunt
    incluse în acest proiect, ne spune tot Cătălina Surcel:

    Necesitatea ca
    unitățile de învățământ să dezvolte proceduri de identificare a bullyingului,
    existența consilierilor școlari în toate unitățile de învățământ din țară,
    necesitatea ca acești consilieri să aibă atribuții clare de rezolvare a
    cazurilor de hărțuire, introducerea subiectului bullying în curriculum școlar
    și discutarea lui la orele de dirigenție precum și prezentarea lui în manualele
    de educație civică. Monitorizarea audio-video în școli trebuie să fie extinsă
    și la nivelul grădinițelor. De asemenea, cadrele didactice trebuie să fie
    pregătite să răspundă acestei provocări în școală. Iar inițiativa ce urmează să
    fie promulgată de președinte include și această recomandare. Este nevoie și de
    implicarea părinților printr-o colaborare eficientă școală-familie.


    Trebuie, de asemenea, ţinut cont şi de ceea ce-şi doresc copiii. Ei vor,
    mai ales, să fie ascultaţi şi înţeleşi. Ce nu vor este ca alţii să le rezolve
    problemele. Cătălina Surcel: Ceea ce copiii nu își doresc este ca
    părinții să nu dea curs impulsului lor inițial: acela de a le face ei dreptate
    propriilor copii, mergând la școală pentru a rezolva singuri problema. Copiii
    doresc să decidă și ei împreună cu părinții care sunt pașii următori și ce este
    de făcut.



    Acestea sunt motive în plus
    ca pentru combaterea fenomenului de bullying, intervenţia să fie reglementată
    instituţional, nu lăsată la nivelul clarificărilor individuale.

  • Situaţia copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei

    Situaţia copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma migraţiei

    Situaţia
    copiilor din Republica Moldova rămaşi fără îngrijire părintească în urma
    migraţiei. Cadru general. Declaraţie Iosif Moldovanu, director executiv al
    Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC).



  • Modificări ale procedurilor de adopţie

    Modificări ale procedurilor de adopţie

    Senatul de la Bucureşti a
    adoptat, miercuri, un proiect legislativ care revizuieşte cadrul normativ în
    materia adopţiei, prin introducerea unor prevederi care să asigure celeritatea
    în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea
    procedurii de evaluare a adoptatorilor şi debirocratizarea unor proceduri. În primul
    rând, proiectul elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul
    al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului
    are ca finalitate adopţia. Practica adopţiilor a arătat că vechea procedură
    făcea să treneze procesul prin care un copil orfan îşi putea găsi o familie de
    adopţie.


    Pe de altă parte, proiectul asigură flexibilizarea procedurii de
    adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor
    de fraţi care nu pot fi separaţi. Modificările aduse vizează și flexibilizarea derulării
    procedurii de adopţie internaţională. Proiectul introduce, totodată,
    noi stimulente financiare în vederea susţinerii familiilor care doresc să
    adopte un copil cu vârstă mai mare, cu dizabilităţi sau un grup de fraţi,
    precum şi pentru achitarea unor servicii de recuperare sau reabilitare
    medicale, psihologice sau de altă natură. Sunt acordate sume şi pentru
    acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare ale adoptatorului sau familiei care
    adoptă.


    Potrivit unui amendament adus proiectului, managerul de caz stabileşte
    ca finalitate planul individualizat de protecţie în cazul în care părinţii
    fireşti cu vârsta de peste 18 ani îşi exprimă consimţământul la adopţie în cel
    puţin 60 de zile după părăsirea copilului. În acest caz, adopţia ca finalitate
    a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 45 de zile de
    la exprimarea consimţământului la adopţie de către părinţii fireşti. Direcţia
    socială are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării
    părinţilor fireşti, să-i informeze periodic asupra locului în care se află
    efectiv copilul, asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii
    personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor pe care ei trebuie să le
    facă pentru reintegrarea copilului în familie.