Radio România Internațional

Tag: Paris

  • România la consultările de la Paris

    România la consultările de la Paris

    Securitatea continentului european a fost tema noii reuniuni organizate, miercuri, la Paris, de preşedintele francez, Emmanuel Macron după cea de luni, care a avut loc în format restrâns. De data aceasta a fost prezentă şi România, prin preşedintele interimar Ilie Bolojan, dar şi liderii din Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, Suedia şi Belgia.

    Întâlnirile vin după schimbarea radicală de atitudine a Statelor Unite ale Americii faţă de ţările europene, administraţia de la Kiev şi Moscova. Pe de o parte, guvernul lui Donald Trump critică Europa pentru că nu se implică mai mult în rezolvarea conflictului, îl numeşte pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelensky, dictator pentru că nu a organizat alegeri la termen, şi îl consideră parţial vinovat de începerea războiului, deşi Rusia a invadat Ucraina încă din 2014, odată cu alipirea peninsulei Crimea. Pe de altă parte, Washingtonul pare că a îndulcit tonul discuţiilor cu regimul de la Kremlin şi, conform temerilor, ar putea negocia, unilateral, nu doar o pace forţată în Ucraina, ci, scriu agenţiile de presă, şi o reîmpărţire a sferelor de influenţă pe modelul infamei conferinţe de la Yalta, din 1945, în urma căreia Europa de Est a fost cedată Uniunii Sovietice.

    În acest context, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că securitatea Ucrainei este şi securitatea Europei şi a României. Pe de altă parte, Franţa îşi va spori sprijinul acordat României, a declarat Ilie Bolojan, după discuţii separate cu liderul francez: “Ne-am asigurat încă o dată că, aşa cum Franţa a fost alături de România în momentele foarte importante ale istoriei ţării noastre, şi astăzi rămâne alături de noi. Am reconfirmat parteneriatul strategic cu Franţa. De asemenea, am reconfirmat stabilitatea prezenţei militare franceze în România. La solicitarea ţării noastre, această prezenţă va fi consolidată în perioada următoare”.

    La finalul reuniunii, Bolojan a spus că statele din Europa de Est sunt primele care resimt consecinţele războiului din Ucraina. El a subliniat că, acum mai mult decât oricând, unitatea europeană şi cooperarea cu SUA în cadrul NATO sunt vitale pentru rezolvarea conflictului. Ilie Bolojan: “Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar. În primul rând, din acest motiv, şi de nedreptate, ci suntem şi dintr-un interes strategic pentru ţara noastră. Şi a doua concluzie importantă a fost că în continuare, colaborarea dintre ţările europene şi Statele Unite ale Americii poate să fie cea mai bună formulă pentru rezolvarea acestei crize, în aşa fel încât nu doar să avem o încetare a focului, ci să avem o pace justă, în aşa fel încât în anii următori să nu reînceapă un nou conflict. Iar această pace justă şi o pace echitabilă nu se poate face fără participarea Ucrainei şi a Uniunii Europene la închiderea acestor negocieri.”

    La rândul său, preşedintele francez a declarat că vede în Rusia şi în Vladimir Putin “o ameninţare existenţială pentru Europa”. Atât el cât şi premierul britanic, Keir Starmer, au fost invitaţi săptămâna viitoare la Washington pentru consultări privind pacea în Ucraina, a anunţat consilierul pe probleme de securitate al preşedintelui Donald Trump, Mike Waltz.

     

  • ”ASTĂ SEARĂ SE JOACĂ IONESCO ”

    ”ASTĂ SEARĂ SE JOACĂ IONESCO ”

     

    Dramaturgul român, Eugene Ionesco are un loc aparte în repertoriul Teatrului La Huchette din Paris care îi jocă de 68 de ani, neîntrerupt, spectacolele ”Cântăreața Cheală” și ”Lecția”. Am asistat la sediul teatrului din Cartierul Latin la reprezentația ”Cântăreața Cheală” cu numărul 20.100 și am dialogat cu dramaturgul, romancierul și regizorul francez Gonzague Phelip, despre marile sale pasiuni: Ionesco și La Huchette.

     

     

  • Destinaţiile europene preferate de români

    Destinaţiile europene preferate de români

    Destinaţiile europene preferate de români în 2024 au fost Londra, Milano şi Roma. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2024 de 15,05 milioane persoane, aproape 74% dintre aceştia folosind mijloacele de transport rutiere şi peste 25% mijloacele de transport aeriene, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Londra, Milano şi Roma au fost cele mai vizitate în 2024 de către turiştii români, ele, fiind şi cele mai ieftine destinaţii din punctul de vedere al preţurilor la biletele de avion, potrivit unei analize realizate de o agenţie de turism online.

    În topul celor mai vizitate oraşe din 2024 se mai află Bruxelles, Barcelona, Madrid, Paris, Viena şi Istanbul, oraşe cunoscute fie pentru comunităţile mari de români, fie pentru potenţialul turistic, turiştii alegând frecvent vacanţe de tip city-break. Locuitorii din marile oraşe din România au avut preferinţe diferite în ceea ce priveşte destinaţiile spre care au zburat cel mai mult în 2024. Din Bucureşti, cei mai mulţi călători au ales Londra, Roma şi Milano. Clujenii au zburat cel mai des către Bucureşti, Paris şi Milano, la fel ca timişorenii. Ieşenii au optat cel mai des pentru Bruxelles, Paris şi Milano. Această diversitate evidenţiază şi o mai bună legătură aeriană între regiunile din România şi principalele huburi din Europa, arată sursa citată. În ceea ce priveşte ţările cu cel mai mare flux de călători români, Italia, Spania şi Germania ocupă primele trei poziţii, urmate de Franţa şi Marea Britanie.

    Tariful mediu pentru un bilet de avion în 2024 a fost de 152 de euro, cu variaţii semnificative în funcţie de lună. Ianuarie a fost luna cea mai accesibilă pentru călătorii. La polul opus, august a fost cea mai scumpă. Perioada februarie-septembrie a fost, în general, mai ieftină comparativ cu 2023, ceea ce a încurajat mulţi români să rezerve noi vacanţe. Pe de altă parte, în restul lunilor au existat majorări tarifare, în special în decembrie, luna care a avut o cerere foarte mare de vacanţe de tip city-break la târgurile de Crăciun din Europa.

    Cele mai ieftine zile pentru a face o rezervare au fost marţea şi sâmbăta. Duminica, în schimb, a fost ziua cea mai scumpă pentru astfel de tranzacţii, probabil din cauza obiceiului de a rezerva bilete în weekend, când oamenii au mai mult timp să caute oferte, ceea ce creşte cererea.

    În ceea ce priveşte plecările, marţea şi miercurea s-au dovedit cele mai accesibile zile, călătorii alegând deseori aceste zile pentru zboruri mai ieftine şi mai puţin aglomerate. Vineri, duminică şi luni, în schimb, au fost zilele cu cele mai ridicate tarife, deoarece acestea coincid cu începutul şi sfârşitul săptămânilor de lucru, dar şi cu excursiile de weekend.

    Companiile aeriene low-cost, Wizz Air şi Ryanair, au fost alese cel mai des de români în 2024, avantajele lor fiind, pe lângă preţurile mai mici faţă de companiile de linie, şi portofoliile variate de rute. Acestea au fost urmate de operatorul naţional TAROM şi de compania aeriană moldovenească low-cost HiSky. Cei mai mulţi români au stat, în medie, 3-6 zile la destinaţie. Cea mai populară alegere rămâne varianta de patru zile, o dovadă că vacanţele de tip city-break sunt în continuare preferatele românilor.

    În 2025, specialiştii se aşteaptă să vadă oraşele europene în continuare în topul destinaţiilor. În acelaşi timp, odată cu renunţarea vizelor pentru Statele Unite, este preconizată o creştere a cererii pentru această destinaţie.

  • Daniela Iancu din Franţa

    Daniela Iancu din Franţa

    Daniela Iancu din Franţa, etnolog, coordonatoare de proiecte la Université Paris-Est Créteil, preşedinta Asociației Arche Culturelle:

     

  • Rareş Zaharia din Franța

    Rareş Zaharia din Franța

    După studii de Istoria şi Teoria Artei la Bucureşti şi Paris (unde s-a stabilit în 2003), Rareş Zaharia începe să se intereseze de regia de operă.

    Românul a fost asistent al unor regizori importanţi ca Irina Brook şi Petrică Ionescu. În 2007 a început o colaborare de lungă durată cu Silviu Purcărete, tot ca asistent de regie.

     

  • Iohannis, vizită la Pavilionul României din cadrul Village de la Francophonie

    Iohannis, vizită la Pavilionul României din cadrul Village de la Francophonie

    Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, duminică, la Paris, pavilionul României din cadrul Village de la Francophonie (Satul Francofoniei).

    Concerte, filme, dezbateri și diverse alte activități culturale au fost prezentate, timp de câteva zile, de cele peste 30 de țări reprezentate. Șeful statului român și-a început, vineri, vizita în Franţa, unde a participat la Sommet-ul Francofoniei. În cadrul intervenției sale, el a afirmat că educația în limba franceză este un instrument suplimentar extrem de important pentru succesul și mobilitatea profesională a tinerilor.

    Klaus Iohannis a adaugat că, în calitate de Stat-far al Francofoniei în regiune, țara sa este conștientă de responsabilitatea și misiunea sa, iar angajamentele României în cadrul global al solidarității francofone aduc un sprijin activ mobilității tinerilor studenți și cercetători francofoni și educației fetelor şi femeilor.

    Presedintele Iohannis a amintit că, în martie anul trecut, a avut loc, la Bucureşti, Misiunea Economică şi Comercială a Organizatiei Internationale a Francofoniei.

  • Ruxandra Gubernat, cu studii în Franţa

    Ruxandra Gubernat, cu studii în Franţa

    Invitate ediţiei este Ruxandra Gubernat, regizoare de film documentar, curatoare şi inițiatoare a expoziţiei „Una din Trei”, un dialog artistic deschis și empatic despre infertilitate și pierderea de sarcină, găzduite recent de Rezidența9 din Bucureşti.

     

     

  • Alexandru Bologa este campion paralimpic la judo

    Alexandru Bologa este campion paralimpic la judo

    Românul Alexandru Bologa (28 de ani) a câştigat vineri medalia de aur la para-judo, categoria J1 – 73 kg, la Jocurile Paralimpice de la Paris. El l-a învins în finală pe Yergali Shamey, din Kazahstan, printr-un ippon realizat în 1:22 minute.

    Este a treia medalie a sportivului român la Jocurile Paralimpice, după alte două de bronz obţinute la Rio şi Tokyo. El mai are în palmares patru titluri europene consecutive, fiind şi campion mondial en titre.

    Jucătoarea română Camelia Ciripan a obţinut bronzul la simplu feminin la para tenis de masă la Jocurile Paralimpice de la Paris, fiind învinsă în semifinale de ucraineanca Marina Litovcenko, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS).

  • Raluca Maria Smaranda din Belgia

    Raluca Maria Smaranda din Belgia

    Raluca Maria Smaranda din Belgia, iniţiatoarea aplicaţiei gratuite pentru mobil CelebRo, „o istorie de buzunar prin Parisul românilor”, co-organizatoare a unui eveniment recent la Paris, “Sur les traces de Brâncuşi”, o vizită ghidată, cu autocarul, pe urmele marelui sculptor român prin capitala Franţei

     

  • Olimpiada

    Olimpiada

    Deși ar părea o întrebare copilărească, totuși ce se întâmplă cu olimpiada când se încheie întrecerile sportive olimpice? Mult timp numeam olimpiadă aceste întreceri, apoi am aflat că termenul de olimpiadă se referă la perioada dintre două întreceri olimpice. Altfel spus, când încep competițiile se încheie olimpiada. Apoi, când se încheie întrecerile sportive, începe o nouă olimpiadă.

    In limba română sunt acceptate ambele sensuri, și cel de jocuri olimpice, și cel de interval între acestea. In vremurile contemporane, acest interval este de patru ani. Prezentul aduce în atenție și noțiunea de război, opțiune umană sinucigașă la care societatea umană se dedă cam de când a s-a născut. Mitologia greacă antică, un fel de instrucțiuni de folosire a jocurilor olimpice, spune că întrecerile sportive de sub Olimp opreau războaiele. Altfel spus, înloc sa se omoare între ei, atleții să se întreacă în sporturi.

    Jocurile olimpice moderne, pornite de Comitetul internațional creat sub conducerea baronului Pierre de Coubertin, nu au reușit să aplice acest principiu, dimpotrivă au avut de suferit din cauza războaielor, mai ales a celor două mondiale. Să nu uitam că edițiile din 1916, 1940 și 1944 au fost anulate chiar din cauza războaielor mondiale aflate în plina desfășurare. In 1916, jocurile olimpice urmau să se desfășoare în Germania. De abia după 20 de ani acest lucru era posibil. Dar Hitler, venit la putere în 1933, deja își anunța planurile belicoase. In 2008, chiar in ziua de 8 august, când la Beijing începeau jocurile olimpice, începea o noua rundă de front între Rusia și Georgia. In 2014, anexarea Crimeei de către Rusia pare a fi o probă din Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, care se desfășurau tocmai atunci. A fost chiar invocată o nevoie de securitate a jocurilor olimpice din localitatea Soci, aflată la mică distanță, in bazinul Mării Negre, ca armata rusă să preia controlul acestei regiuni din cuprinsul statului Ucraina, independent, membru al ONU. Comunitatea internațională a fost lipsită de reacție, nici măcar nu a dat note pentru această operațiune împotriva spiritului olimpic și a tuturor reglementărilor internaționale.

    In prezent, jocurile olimpice s-au desfășurat la Paris în lipsa sportivilor din Rusia și Ucraina, țări vinovate de invadarea și masacrarea Ucrainei, acum mai bine de doi ani și jumătate. De fapt, de exact 900 de zile, împlinite in ziua închiderii întrecerilor sportive ce ar fi trebuit să pună capăt războaielor. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina nu s-a oprit o clipă. Mai mult, încheierea întrecerilor olimpice de la Paris a fost marcată de Rusia cu noi bombardamente criminale împotriva Kievului, capitala Ucrainei. Olimpiada, perioada dintre două păci olimpice, se anunță teribilă, cu războaie și distrugeri ce ar fi trebuit să dispară de mult timp din practica societății umane.

  • Cronică olimpică

    Cronică olimpică

    Halterofila Mihaela Cambei a câştigat, miercuri, medalia olimpică de argint a categoriei 49 de kilograme. Ea a ridicat, la total, 205 kilograme, fiind devansată la ultima încercare din concurs de campioana olimpică en titre, chinezoaica Zhihui Hou, cu 206 kilograme. La smuls, Cambei a ridicat 93 de kilograme, iar la total, 112. Rezultatul de la stilul aruncat cu care a câştigat Zhihui Hou, 117 kilograme, a reprezentat un nou record olimpic. Medalia de bronz a revenit thailandezei Surodchana Khambao, cu un total de 200 de kilograme. Vineri intră în concurs şi cealaltă reprezentantă a României în concursul olimpic de haltere, şi anume Loredana Toma, la categoria 71 de kilograme. Ultima medalie olimpică a României la haltere a fost adusă de Nicu Vlad: bronz în 1996, la Atlanta.

     

    Cătălin Chirilă s-a calificat, miercuri, în semifinalele probei de canoe simplu 1000 de metri. El a câştigat seria a treia a calificărilor cu un nou record olimpic: 3 minute, 44 de secunde şi 75 de sutimi. Campion mondial în 2022 şi vicecampion mondial în 2023, românul a bătut un record vechi de 20 de ani, înregistrat de spaniolul David Cal la Jocurile de la Atena. Semifinalele şi finalele vor avea loc vineri.

     

     

    Atletul român Alin Alexandru Firfifică s-a clasat pe locul 11 în finala olimpică de aruncare a discului, care a avut loc miercuri pe Stade de France. Cea mai bună aruncare a lui a măsurat 64 de metri şi 45 de centimetri. A câştigat jamaicanul Roje Stona, care a aruncat discul la 70 de metri, realizând un nou record olimpic. Tot din atletism, să notăm că Andrea Miklos a ratat calificarea în finala probei de 400 de metri. În semifinala in care a concurat, ea a fost cronometrată cu timpul de 50 de secunde şi 78 de sutimi, al 15-lea din concurs, şi s-a clasat pe locul 5. România nu a mai câştigat o medalie olimpică la atletism din 2008, când Constantina Diţă cucerea aurul la maraton.

     

     

  • Paul Amarica din Franţa

    Paul Amarica din Franţa

    Invitatul de astăzi este Paul Amarica din Franţa, fost sportiv, proprietarul galeriei de artă “Paul Amarica“ din Paris.

     

     

  • Legendele Olympiei – Atena 2004, ultimul mare triumf olimpic al gimnasticii feminine româneşti

    Legendele Olympiei – Atena 2004, ultimul mare triumf olimpic al gimnasticii feminine româneşti

    Au mai rămas două săptămâni până la debutul Jocurilor olimpice de la Paris, iar rubrica noastră de istorie olimpică, alcătuită pe baza interviurilor de colecţie difuzate, de a lungul vremii, la Radio România Internaţional, a ajuns la ultima sa ediţie. Vorbim astăzi despre gimnastica artistică, disciplina care a adus cele mai multe medalii olimpice pentru România – 72, dintre care 25 de aur, 21 de argint şi 26 de bronz. Ultima ediţie a Jocurilor cu adevărat bogată în medalii pentru gimnastica românească a fost cea de acum 20 de ani, găzduită de Atena. Fetele au obţinut patru medalii de aur, una de argint şi una de bronz, iar băieţii – două de argint şi două de bronz.

     

    A fost ultima dată când echipa feminină a României a câştigat titlul olimpic pe echipe, în componenţa Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu, Monica Roşu şi Cătălina Ponor. A fost un concurs echilibrat, în care gimnastele tricolore s-au impus cu un total mai mare cu doar 69 de sutimi de punct faţă de echipa Statelor Unite, clasată a doua, şi la un punct şi 3 sutimi înaintea Rusiei, medaliata cu bronz. Cu 9,762 la bârnă şi cu 9,750 la sol, în evoluţia care a încheiat prestaţiile tricolorelor, Cătălina Ponor a făcut diferenţa. Să-i ascultam declaraţia de după concursul echipelor, acordată în exclusivitate pentru Radio România Internaţional: „A fost ceva emoționant, este o zi unică în viață și toată echipa a muncit pentru această medalie și o merităm. Fiind destul de bună la sol, antrenorii m-au ales să fiu ultima. Și pentru că publicului îi place foarte mult melodia mea, pentru că este grecească, toți m-au susținut și a fost foarte bine.”

     

    Pentru antrenorul Octavian Belu, titlul pe echipe de la Atena a fost al doilea consecutiv, după cel câştigat la Sidney, în 2000: „A fost foarte greu și, cu atât mai mult, rezultatul este excepțional, după părerea mea. Cu aceste fetițe care au crescut pas cu pas, pot spune, de la Campionatele Mondiale de anul trecut, o echipă pur și simplu formată în mare viteză. La Campionatele Europene de anul acesta și la această ediție a Jocurilor Olimpice, fetele s-au depășit pur și simplu unele dintre ele și au lucrat excepțional. Deci, pentru mine, chiar și aparatele care poate celor din tribună au apărut puțin mai problematice, precum paralelele și săriturile, pentru mine au fost lucruri pozitive. Ponor a sărit prima dată într-o competiție mare două șuruburi la sărituri, Sofronie, săraca, ce să mai zic? Ea a fost prima peste tot, sărituri, sol, și a dovedit că are sânge de campioană și calmul necesar pentru a lucra foarte bine”.

     

     

    Au urmat finalele pe aparate. Monica Roşu a devenit campioană olimpică la sărituri, iar Cătălina Ponor s-a impus in finalele de la bârnă şi sol, apoi ne-a spus: „Mă simt foarte bine, foarte emoționantă sunt și e o mândrie pentru mine să să fiu cea mai titrată sportivă. Mă bucur pentru ce am realizat, abia aștept să-i văd pe ai mei, mi-e dor de ei și să mă aștepte la București, acasă”.

     

     

    Au mai câştigat medalii Alexandra Eremia – bronz la bârnă, şi Dana Sofronie – argint la sol. După concurs, antrenorul Octavian Belu a revenit la microfonul RRI: „Eu sunt fericit în primul rând că am luat patru medalii de aur din șase posibile și deja gândul îmi zboară acasă. S-a terminat această competiție extrem de grea. Bineînțeles, rămâne loc de mai bine la individual compus, unde trebuie să revenim pe podium. Secretul este munca, munca aceea atât de blamată, atât de disecată, atât de prezentată în culori negre. Iată, copiii aceștia sunt acum mai mult decât fericiți. Și-au văzut visul cu ochii. Sunt campioane olimpice. Să fii campion olimpic este ceva cu totul ieșit în comun pentru o sportivă. Deci eu zic că dacă vom munci în continuare la fel, vom avea și rezultate la fel de bune.”

     

     

    La Jocurile Olimpice care au urmat, rezultatele nu s-au mai ridicat însă la acelaşi nivel. La Beijing, în 2008, echipa feminină a câştigat medaliile de bronz, iar Sandra Izbasa a luat „aurul” la sol. Patru ani mai târziu, la Londra, echipa s-a clasat pe locul 3, Izbaşa a câştigat medalia de aur la sărituri, iar Ponor – „argintul” la sol. A fost ultima ediţie a Jocurilor Olimpice la care gimnaştii tricolori au mai obţinut medalii. La Rio şi la Tokyo, România nu a mai calificat echipe nici la masculin, nici la feminin. Jocurile de la Paris, de anul acesta, au marcat însă revenirea echipei feminine a României in concursul olimpic.

     

     

  • Petre Velicu din Franţa

    Petre Velicu din Franţa

    Artistul plastic din Franţa, Petre Velicu, oferă publicului, până la 20 iulie, expoziţia personală «Perpetuum mobile», la Galeria Paul Amarica din Paris.

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Echipa feminină de volei a României s-a calificat la turneul Final Four al competiţiei europene Golden League. În ultimul joc din faza preliminară a întrecerii, voleibalistele tricolore au fost învinse de Spania, duminică, la Gijon, cu 3 la 1. Alături de România, la turneul final vor mai merge echipele Belgiei, Cehiei şi Ucrainei. Partidele vor avea loc în zilele de 15 şi 16 iunie, la Ostrava, în Cehia.
    La masculin, echipa de volei a României a ratat calificarea ta turneul final din Golden League, după ce a înregistrat două victorii şi patru înfrângeri în preliminarii. În ultimul joc, sâmbătă, Naţionala tricoloră a fost învinsă de Cehia, la Karlovy Vary, cu scorul de 3 la 2.

    La turneul de tenis de la Roland Garros, al doilea concurs de Mare Şlem al anului, Monica Niculescu s-a calificat în optimile de finală ale probei de dublu, alături de jucătoarea spaniolă Cristina Bucşa. Cele două sportive au trecut, duminică, în turul secund, de perechea americană Sofia Kenin / Bethanie Mattek-Sands cu 2-6, 6-4, 11-9. Ele vor lupta pentru un loc în sferturi cu perechea compusă din jucătoarea americană Emma Navarro şi rusoaica Diana Şnaider. Pentru accesul în optimi, Niculescu şi Bucşa şi-au asigurat un cec de 43.500 de euro şi 240 de puncte WTA la dublu.

    România va avea o singură reprezentantă în întrecerile olimpice de box de la Paris, din această vară. Este vorba de Lăcrămioara Perijoc, care va lupta la categoria 54 de kilograme. Ceilalţi sportivi români care mai aveau şanse la un loc pe tabloul de la Paris au concurat la ultimul turneu preolimpic, la Bangkok şi au ratat calificarea. Cel mai aproape a fost Claudia Nechita care, în meciul decisiv, a fost învinsă la puncte, duminică, de chinezoaica Zichun Xu, în limitele categoriei 57 de kilograme. În afară de ea, la Bangkok au mai luat startul, la masculin, Robert Jitaru, la 63,5 kilograme, Paul Arădoaie, la 80 de kilograme şi, la feminin, Mihaela Bădescu la 50, Loredana Marin, la 60, şi Andra Sebe, la 66 de kilograme.

    Echipa de fotbal a României va întâlni marţi, la Bucureşti, într-un joc amical, reprezentativa Bulgariei. Partida face parte din ultima fază a pregătirilor formaţiei antrenate de Edward Iordănescu pentru turneul final al Campionatului European din Germania. Vineri, tot la Bucureşti, România va întâlni selecţionata ducatului Liechtenstein. La Euro, tricolorii vor debuta pe 17 iunie, la München, cu Ucraina.