Radio România Internațional

Tag: Paris

  • Jurnal românesc – 21.05.2024

    Jurnal românesc – 21.05.2024

    Institutul Cultural Român, cu sprijinul Ambasadei României în Franţa, a organizat, luni, conferinţa ‘Brâncuşi Perspective’, la cunoscutul muzeu parizian de artă modernă Centre Pompidou. Discuţia a fost moderată de istoricul şi criticul de artă Cosmin Năsui. Programat ca eveniment conex al retrospectivei ʹBrâncuşiʹ inaugurate la finalul lunii martie la Centre Pompidou, evenimentul a adus laolaltă experţi internaţionali de pe mai multe continente care au acceptat invitaţia de a discuta despre modul în care opera sculptorului a influenţat arta modernă.

    În încheierea conferinţei, a avut loc un scurt recital susţinut de violonistul Valentin Şerban şi de violoncelistul Ştefan Cazacu. Programul muzical a cuprins compoziţii de George Enescu, Dan Dediu şi Diana Rotaru, momentul muzical fiind precedat de o scurtă prezentare susţinută de acad. Mircea Dumitru, vicepreşedintele Academiei Române. În program a fost inclus și un tur ghidat al expoziţiei ‘Brâncuşi’, ce reuneşte sute de sculpturi, fotografii, desene, filme, documente de arhivă, precum şi elemente de mobilier din atelierul parizian al artistului, expoziție realizată cu sprijinul mai multor muzee internaţionale ce deţin lucrări brâncuşiene.

     

    ICR Varşovia l-a invitat pe antropologul dr. Alec Bălăşescu să contribuie, marți, în cadrul Nopţii Ideilor, alături de specialişti polonezi şi francezi, la Academia Polono-Japoneză de Tehnologia Informaţiei din capitala poloneză, la dezbaterea despre inteligenţa artificială în spaţiul public şi impactul social al tehnologiei. Noaptea Ideilor este un eveniment anual, iniţiat de Institutul Francez şi organizat în peste 100 de localităţi din lume, dedicat dezbaterilor şi schimburilor de idei pe teme de actualitate.

    Antropologul Alec Bălăşescu a fost invitat să vorbească despre interacţiunea dintre om şi tehnologie, schimbările climatice şi sănătate. El trăieşte şi lucrează între Bucureşti şi Victoria (Canada), unde este profesor asociat la Royal Roads University. În trecut, a predat la University of California Irvine, Simon Fraser University, Galatasaray University Istanbul, American University din Paris şi Royal University for Women din Bahrain.

     

    Pe 23 mai, în galeria de la sediul ICR Stockholm, va avea loc vernisajul expoziției ʹConversațiiʹ a artistei vizuale Maria Bordeanu. Evenimentul se va bucura de prezența artistei stabilite la Stockholm și a curatoarei Antonella Grevers. Lucrările prezentate sunt intens influențate de natura scandinavă, o parte din tablouri înfățișând legătura strânsă dintre elemente naturale. ʹConversațiiʹ este prima expoziție solo în Suedia a Mariei Bordeanu, finalista Arte Laguna Prize, ediția a 16-a din Venetia, 2023.

     

    Violoniştii Liviu Prunaru, cu vioara Stradivarius ‘Pachoud’, şi Gabriel Croitoru, cu Guarneri del Gesu ‘Catedrala’, vor face, începând din 3 iunie, Turneul ‘Duelul viorilor’ pe scene din România şi Republica Moldova. La Chișinău, cei doi violonişti vor poposi pe 8 iunie, la Sala cu Orgă. ‘Aceeaşi întrebare de peste un deceniu: Stradivarius sau Guarneri? Întrebare cu răspuns cunoscut, pentru că există un singur câştigător în fiecare an – publicul din oraşele în care ajunge Turneul Naţional ‘Duelul viorilor’, anul acesta la cea de-a 12-a ediţie’, se arată într-un comunicat. În prima parte a concertului, Liviu Prunaru și Gabriel Croitoru vor prezenta publicului alternativ cele două opere de artă – viorile pe care cântă. În cea de a doua parte, cei doi artişti vor fi prezenţi pe scenă concomitent, spectatorii putând să savureze îmbinarea spectaculoasă a sunetelor celor două viori acompaniate de pian.

     

    Municipiul Bacău va fi conectat aerian cu Paris şi Dortmund, după ce unul dintre operatorii aerieni – Dan Air – a anunţat că va opera, din toamnă, zboruri către cele două destinaţii. De asemenea, Aeroitalia va creşte, de la 1 iulie, frecvenţa curselor către Bergamo la 6 zboruri pe săptămână. Totodată, din iunie vor fi operate 3 zboruri pe săptămână spre Antalya şi un zbor spre Creta, cursele fiind tip charter. De pe aeroportul băcăuan se mai zboară către Londra, Roma, Bruxelles, Dublin, Torino, Liverpool, Bologna, Madrid, Catania şi Barcelona.

     

     

  • Mihai Chiruţă s-a calificat în sferturile de finală ale probei masculine de schiff simplu

    Mihai Chiruţă s-a calificat în sferturile de finală ale probei masculine de schiff simplu

    Românul Mihai Chiruţă s-a calificat în sferturile de finală ale probei masculine de schiff simplu, duminică, la ultima regată preolimpică la canotaj, care are loc la Lucerna (Elveţia).

    Mihai Chiruță s-a clasat pe locul 1 în cursa de calificare a probei M1x.

    El a câştigat a cincea serie, în 6 min 58 sec 13/100, la circa şase secunde de cehul Jakub Podrazil, reuşind al patrulea cel mai bun timp din cele cinci serii.

    Sferturile de finală şi semifinala se vor desfăşura luni, iar finala va avea loc marţi. Cei mai buni doi canotori din finală se vor califica la JO 2024.

    România are deja calificate 11 bărci, fiind naţiunea cu cele mai multe echipaje calificate la JOPARIS2024.

  • Pronosticuri olimpice

    Pronosticuri olimpice

    Mai sunt trei luni până la evenimentul numărul unu în sport, Jocurile Olimpice de vară, ediţia pariziană, prevăzute să se desfăşoare între 26 iulie şi 11 august. Chiar şi umbrite de un război, cel din Ucraina, care a intrat în al treilea an, şi de situaţia explozivă din Orientul Mijlociu, Jocurile Olimpice suscită un interes binemeritat, inclusiv din perspectivă statistică. Specialiştii în domeniu s-au pus pe treabă şi au întocmit un clasament virtual al ţărilor participante la Olimpiada de vară în funcţie de numărul de medalii pe care le-ar obţine. Potrivit acestui clasament, publicat recent de compania de cercetare Nielsen Gracenote, delegaţia României la Jocurile Olimpice de la Paris este creditată cu câştigarea a zece medalii, dintre care două de aur, trei de argint şi cinci de bronz. Ţara s-ar plasa, astfel, pe locul 25 în ierarhia virtuală, după numărul total de medalii.

    Dacă proiecţia statistică ar fi confirmată, acest bilanţ ar fi cel mai bun al României de la ultimele cinci ediţii ale JO de vară, după ce la Beijing 2008 tricolorii au obţinut nouă medalii, la Londra 2012 au luat şapte, iar la Rio 2016 şi Tokyo 2020 au cucerit câte patru. La JO de la Atena, în 2004, România a totalizat 19 medalii.

    Toate aceste rezultate pălesc în comparaţie cu bilanţul excepţional al sportivilor români de la Olimpiada de vară de la Los Angels, din 1984. Cu 53 de medalii – 20 de aur, 16 de argint şi 17 de bronz – România a fost a doua în clasamentul pe naţiuni, după Statele Unite.

    Conform clasamentului Gracenote, delegaţia americană va domina şi Jocurile de la Paris, cu o proiecţie de 123 de medalii, urmată de China, cu 89 de medalii şi Marea Britanie, cu 66. Ţara gazdă, Franţa, va avea un total de 55 de medalii. Într-o ierarhie previzionată pentru medaliile de aur, Franţa se află pe trei, după SUA şi China. Dacă Rusia şi Belarus vor lipsi din competiţii, din motivele arhicunoscute, în schimb Ucraina este creditată cu câştigarea a 13 medalii.

    Clasamentul virtual pe medalii este un model statistic bazat pe rezultatele individuale şi pe echipe de la Jocurile Olimpice anterioare, Campionatele Mondiale şi Cupele Mondiale, pentru a prevedea cei mai probabili câştigători de medalii din fiecare ţară. România a calificat, până acum, 80 de sportivi la JO de la Paris, la atletism, înot, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, polo pe apă, tenis de masă, lupte şi haltere.

    Octavian Morariu, membru al Comitetului Internaţional Olimpic şi al Comitetului Executiv al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, consideră că estimarea conform căreia România va câştiga 10 medalii la Paris poate fi realistă, însă nu este o certitudine. „Sunt sporturi unde avem şanse importante la medalii, de exemplu la canotaj, la înot, la haltere, la lupte, la canoe. Deci, aici trebuie să ne punem speranţele la Jocurile Olimpice de la Paris”, a spus Morariu. Potrivit lui, acestea sunt disciplinele la care românii au obţinut performanţe în ultima perioadă şi care ne dau o indicaţie referitor la ceea ce am putea obţine.

     

     

  • Jurnal românesc – 04.04.2024

    Jurnal românesc – 04.04.2024

    Românii interesați sunt rugați să își exprime disponibilitatea de a se implica în organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, din 9 iunie, în secțiile de votare propuse spre a fi constituite în circumscripția Consulatului General al României la Paris, pentru derularea optimă a proceselor electorale organizate, anul acesta, de România. Doritorii o pot face la adresa de e-mail paris.alegeri@mae.ro, până cel târziu miercuri, 10 aprilie (inclusiv). Desfășurarea în cele mai bune condiții a alegerilor din 2024 reprezintă o prioritate majoră a Ambasadei și a oficiilor consulare ale României din Republica Franceză, iar asocierea și implicarea comunității românești în organizarea acestora este un factor esențial pentruasigurarea exercitării dreptului de vot al cetățenilor români din străinătate – scrie, pe Facebook, Ambasada României la Paris.

    Ambasada României în Spania informează că, începând cu 1 aprilie, toți alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidențiale și/sau parlamentare din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reședință se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro. Portalul cuprinde două secțiuni: Alegerea Președintelui României și Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. În cadrul fiecărei secțiuni există două categorii: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență. Cadrul legal în vigoare permite opțiunea votului prin corespondență doar la alegerile pentru președintele României, care, anul acesta, vor avea loc în septembrie, respectiv, la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, în decembrie.

    În perioada 19 – 20 aprilie, o echipă consulară a Consulatului General al României la Roma se va deplasa în Malta, pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care solicită documente consulare. Aceștia vor putea beneficia și de asistență și consiliere personalizată în domeniul muncii și afacerilor sociale. Mirela Videa, atașat pentru probleme de muncă și sociale din cadrul Ambasadei României în Italia, Malta și San Marino, va fi prezentă, pe parcursul celor două zile, alături de echipa consulară, pentru a acorda asistență de specialitate cetățenilor români interesați. Pe de altă parte, pe 22 aprilie, atașata pentru probleme de muncă și sociale din cadrul Ambasadei României în Italia, Roxana Iliescu, se va deplasa la sediul Consulatului General al României la Bari, pentru a acorda asistență personalizată în domeniul muncii și securității sociale tuturor cetățenilor români interesați de chestiuni privind dreptul la pensie, demersurile în caz de litigiu de muncă sau șomaj.

    CFR a pus în vânzare biletele pentru trenul care va asigura legătura directă între Bucureşti şi Istanbul, via Sofia-Varna, care va circula între 14 iunie şi 14 octombrie. Călătorii care doresc să ajungă cu trenul la Varna vor plăti 31 de euro pentru un bilet la clasa a doua. Pentru destinaţia Sofia, costul la clasa a doua este de 32 de euro, iar pentru Istanbul/Halkali preţul unei călătorii este de 56 de euro la vagonul cuşetă. CFR le reaminteşte călătorilor că perioada de cumpărare cu anticipaţie a biletelor de tren pentru cursele internaţionale este de 90 de zile. Acestea pot fi achiziţionate din staţiile şi agenţiile de voiaj, precum şi online.

    La Pisa, în Italia, între 4 și 6 aprilie are loc conferința internațională “Schimburi și relații culturale ale avangardei istorice românești cu avangardele europene. Proiecții artistice în a doua jumătate a secolului XX. Bilanț centenar”. Organizat de Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Pisa, evenimentul are ca partener principal Muzeul de artă Palazzo Blu, care găzduiește, până pe 7 aprilie, expoziția “Le Avanguardie” (Avangardele). Conceput în scopul de a marca centenarul nașterii avangardei istorice românești, congresul reunește cercetători și profesori universitari din Italia, România, Franța și Elveția, pentru un schimb științific care se concentrează, în principal, asupra studiului personalității și operei unor artiști români recunoscuți la nivel universal, precum Constantin Brâncuși, Tristan Tzara, Marcel Iancu/Janco, Barbu Fundoianu/Benjamin Fondane, Gherasim Luca și Grupul Suprarealist.

  • Atleta Joan Chelimo Melly

    Atleta Joan Chelimo Melly

    Atleta română de origine kenyană Joan Chelimo Melly de la CS Dinamo București a câştigat cursa de semimaraton de la Paris, desfăşurată duminică. Ea a stabilit totodată și un nou record naţional. Antrenată de Carol Şanta, Joan Chelimo Melly a trecut linia de sosire după 1 oră, 6 minute şi 57 de secunde, fiind urmată de alte două atlete kenyene, Veronica Loleo, la 48 de secunde, și Jesphine Jepleting, la 1 minut și 13 secunde. Precedentul record naţional al României la semimaraton era de 1 oră, 7 minute și 45 de secunde, era deținut de Stella Rutto, o altă atletă de origine kenyană, și data din 21 februarie 2021. Pentru performanța sa, Radio România Internațional o declară pe Joan Chelimo Melly sportiva săptămânii.

    Noua recordmenă națională s-a născut în 1990 în Kenya. A ajuns în România grație antrenorului Carol Șanta care a descoperit-o pe când avea un contract cu Federația Turcă de Atletism. Joan Chelimo Melly și alte două atlete kenyence au fost legitimate inițial la CSA Steaua București, din 2021 ele concurând sub culorile României. Performanțele sale de până acum sînt notabile. Din 2011, pe distanța de 10 kilometri a câștigat 6 curse, iar pe distanța de 15 kilometri a cucerit 3 medalii de aur.

    La semimaraton, pe distanța de 21 de kilometri, a câștigat nu mai puțin de 10 titluri, între care și prestigioasele curse de la Boston și, acum, de la Paris. Atleta kenyano-româncă mai concurează și la probe mai scurte de 10 kilometri cum ar fi cea de 5000 de metri. Joan Chelimo Melly este calificată la Jocurile Olimpice din această vară de la Paris, în proba de maraton. Conform spuselor sale, medalia olimpică de aur la maraton este principalul ei obiectiv.

  • Reuniune la Paris pentru Ucraina

    Reuniune la Paris pentru Ucraina

    Reuniunea la nivel înalt organizată la Paris de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, se anunţa doar una dintre multele care au avut loc în ultimii doi ani şi care s-au concentrat asupra sprijinului occidental pentru Ucraina, aflată într-un moment dificil în războiul ei de apărare contra Rusiei. Şi a fost aşa până la un punct. A participat şi preşedintele român, Klaus Iohannis, iar administraţia prezidenţială de la Bucureşti preciza că liderii prezenţi în capitala Franţei au reiterat condamnarea fermă a acţiunilor Rusiei, şi-au exprimat susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi, în egală măsură, au reconfirmat necesitatea de a continua sprijinul militar pentru Kiev, atât în plan european, cât şi bilateral.

    Nimic neobişnuit, aşadar, faţă de ritualul deja consacrat al conferinţelor pe tema Ucrainei, numai că, la finalul conclavului parizian, gazda, Emmanuel Macron, a declarat că trimiterea de trupe occidentale pe teren în Ucraina nu ar trebui exclusă în viitor, pentru ca Vestul să se asigure de înfrângerea Rusiei. “Nu există astăzi un consens pentru a trimite în mod oficial, asumat şi aprobat, trupe terestre. Dar în dinamică, nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câştiga acest război”, a spus şeful statului francez.

    El nu a dorit să ofere mai multe detalii despre poziţia Franţei în această problemă, invocând ceea ce a numit o “ambiguitate strategică”, pe care şi-a asumat-o. Dar a continuat ideea: “Mulţi oameni care astăzi spun ‘niciodată,’ sunt aceiaşi care au spus ‘niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acţiune’ în urmă cu doi ani. Să avem modestia să constatăm că am întârziat adesea cu şase până la 12 luni. Acesta a fost obiectivul discuţiei din această seară: totul este posibil dacă este util să ne atingem obiectivul”. Preşedintele francez a anunţat că aliaţii Ucrainei vor crea o coaliţie pentru a livra Ucrainei rachete cu rază medie şi lungă de acţiune.

    Speriate, parcă, de forţa de impact a declaraţiilor lui Macron, NATO şi Uniunea Europeană s-au grăbit să nege orice intenţie de a trimite trupe în Ucraina. Reprezentanţii principalelor organizaţii occidentale au susţinut că ucrainenii primesc ajutor militar din partea lor şi a ţărilor membre, însă nu există planuri pentru trimiterea de trupe pe frontul din Ucraina. Şi cancelarul german, Olaf Scholz, a exclus posibilitatea ca ţările membre ale UE şi NATO să trimită trupe terestre în Ucraina. El a spus că Germania este ţara europeană care sprijină cel mai mult Ucraina şi va rămâne aşa, fără a deveni, însă, parte în conflict, direct sau indirect.

    Guvernul britanic a declarat, la rândul său, că nu are niciun plan de a disloca trupe în Ucraina, în afara unui număr mic de consilieri care se află acolo pentru a oferi sprijin armatei ucrainene. Spania, Italia, Polonia, Ungaria si Cehia au exclus orice intenţie de a trimite trupe combatante pe front. La Moscova, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei a avertizat că trimiterea în Ucraina a unor militari din statele membre NATO ar însemna un conflict între Rusia şi Alianţă.

  • Club Cultura 22.02.2024

    Club Cultura 22.02.2024

    Subiecte din ediția de astăzi:
    – Călătoria lui Brâncuși de la Hobița la Paris – interviu cu Sorin Trâncă, autorul cărții publicate de editura Humanitas „Drumul lui Constantin. Evadarea lui Brâncuși din România. O reconstituire”; – Despre eșec în cultură și nu numai: dialog între Sorin Antohi și filosoful Costică Brădățan, autorul cărții în curs de traducere în română „In Praise of Failures. Four Lessons in Humility”.
    Realizatoare: Christine Leşcu

     

  • Drumul lui Constantin Brâncuși din România la Paris

    Drumul lui Constantin Brâncuși de la începuturile umile de fiu al unui tâmplar sărac la originalitatea sculpturală atinsă la Paris s-a deschis, de fapt, la Hobița, un sat din nordul Olteniei istorice, unde s-a născut pe 19 februarie 1876. De aici avea să plece la începutul secolului XX către Apusul Europei, loc mai prielnic decât România natală pentru arta sa hrănită din tradițiile populare și apropierea de natură. Până să plece spre Paris, Brâncuși a avut un periplu formator destul de sinuos: câteva clase primare terminate în comuna de baștină, apoi ucenia și Școala de arte și meserii de la Craiova, iar la final academia de Belle-Arte de la București, absolvită în 1902.

     

    Cam tot atunci s-a hotărât poate să plece din România, dar nimic nu este foarte clar în legătură cu biografia strict personală a lui Brâncuși. La fel puține lucruri se cunosc despre personalitatea și gândirea sculptorului, așa că despre omul-Brâncuși poate fi reconstituit cu greutate. Iar unul dintre punctele de plecare ale acestui demers ar fi călătoria care l-a scos din anonimat, călătorie refăcută recent de Sorin Trâncă și transpusă în cartea sa intitulată „Drumul lui Constantin, Evadarea lui Brâncuși din România, o reconstituire”.

     

    De la început Sorin Trâncă a observat precaritatea datelor despre această călătorie a lui Brâncuși. „Eu am considerat că el a plecat în 1903 și a ajuns în 1904. Despre foarte multe lucruri, inclusiv durata călătoriei, nu se știe mai nimic. Scriitorul Alexandru Vlahuță spune în 1910 că această călătorie ar fi durat patru luni. Alții spun că a durat opt luni, alții spun că a durat 14 sau 16 luni, chiar doi ani și așa mai departe. Deci sunt foarte multe lucruri neclare și neclarificate.

    Și atunci asta a fost și dorința mea: să încerc să oferă o ipoteză validă. Și atunci eu am considerat, citind foarte mult și cântărind cât am putut de atent argumentele și sursele, să ajung la concluzia că el a plecat în 1903 cam prin primăvară spre vară și a ajuns la Paris, cel mai probabil de Ziua Franței, pe 14 iulie 1904. Călătoria durează, neștiind exact când a plecat, cam peste un an, dacă nu cumva doi, și atunci nu putem spune cu certitudine dacă a plecat în 1902 sau în 1903.”

     

    Potrivit lui Sorin Trâncă, cel mai probabil Brâncuși ar fi luat-o pe traseul care duce, din regatul României de atunci, de la Hobița prin Petroșani, intra în Transilvania aflată în componența Imperiului habsburgic prin Hațeg, ieșea în Ungaria prin Nădlac, trecea prin Budapesta și apoi prin Heidentor im Carnutum în Austria, atingea Viena, Linz și Salzburg pentru a intra apoi în Germania unde ajungea la Munchen, apoi la Konstanz și direct în Elveția unde, la Basel, se pare că Brâncuși s-a îmbolnăvit.

     

    Prin urmare, după intrarea în Franța, de la Langres sculptorul a mers cu trenul la Paris unde aparent a ajuns chiar pe 14 iulie 1904, căci, după cum își amintește, „Franța m-a primit cu fanfară și onoruri militare”. Dar cu ce mijloace financiare și de transport a călătorit Brâncuși ? Aici sunt alte necunoscute, continuă Sorin Trâncă:

     

    „Știm câteva puncte importante care sunt validate de exegeți, de oameni care l-au și cunoscut personal, ca avocatul și publicistul Petre Pandrea. În mare, știm că a trecut prin Viena, prin Budapesta, prin Munchen, prin Basel, prin Zurich și prin Langres, la trecerea în Franța. Și de aici încolo am început pur și simplu să completez o hartă și să fac un itinerariu plecând de la ipoteza că Brâncuși a făcut călătoria asta într-un fel, pe jos. Aici e altă discuție. Mulți susțin teoria asta: că a mers pe jos ca Badea Cârțan. Eu nu cred că a făcut asta. Cred că a plecat mai degrabă în lume, cum plecau țăranii sau calfele. După ce își termină ucenicia, o calfă e însărcinată cu acest drum de maturizare în care trebuie să se preumble de colo-colo, de la un meșter la altul ca să învețe noi secrete ale meseriei. Deci țăranul nostru, Brâncuși, a plecat în lume, dar a plecat ca o calfă, după ce și-a încheiat ucenicia la București, la Belle Arte, o școală foarte bună de altfel.”      

     

    Ce se știe, însă, cu siguranță este că, după terminarea facultății, Constantin Brâncuși a participat la diverse concursuri pentru realizarea unor monumente publice, toate propunerile sale fiind respinse. Poate că această respingere l-a determinat pe Brâncuși să plece din țară, dar și aceasta e doar o presupunere în lipsa unei mărturii directe. Sorin Trâncă:

     

    „Toate lucrările publice pe care le-a făcut Brâncuși vreodată au fost respinse. Dar există și excepții. Una este legată de ansamblul de la Târgu Jiu, dar acolo vorbim de o persoană care avea deja aproape 60 de ani. Deci, la senectute lui Brâncuși, puțină lume mai putea să-i corecteze lucrările. Dar până atunci toate operele lui publice au fost respinse. Alte excepții sunt monumentele cu caracter public, dar comandate de persoane particulare, cum sunt cele din cimitirul din Buzău, deci un monument funerar. Deși refuz pentru moment afirmațiile categorice, cred că Brâncuși chiar a plecat supărat din București înainte de a ajunge la Paris, e posibil ca el să fi plecat supărat pe spiritul de mediocritate.

    Nu e un călător în sensul modern. Adică, în general, pleacă cu treabă. Nu pleacă, de exemplu, să se distreze. Și revenind la copilărie, plecarea asta lui Brâncuși de la Hobița la Paris, pe jos, cred că e a cincea plecare a lui de acasă, dacă nu cumva chiar a șasea, pentru că el fuge de mai multe ori între 7 și 11 ani. Dar mai există și plecările lui de acasă, la stână, în jurul vârstei de 5 ani. El este copil de stână, fiind sărac și provenind dintr-o familie cu mulți copii. De mic este trimis undeva să-și facă un rost. Prima dată la stână, în Munții Parâng. E motivul pentru care Brâncuși nu prea face studii serioase în copilărie și cam ratează școala primară.”

     

    Dornic să fie el însuși, urmându-și în acest scop drumul său original, Brâncuși va reuși, la Paris, să forjeze în sculptură formele mult căutate și, în plus, să le și facă admirate de lumea întreagă.