Tag: Paris

  • Jurnal Românesc – 22.07.2021

    Jurnal Românesc – 22.07.2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Cruce. Administraţia Prezidenţială transmite că distincţia i-a fost conferită diplomatului în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală avută la susţinerea şi promovarea relaţiilor economice, politice şi culturale dintre Germania şi România. Ambasadorul german se află la finalul unui mandat pe care l-a început în 2017.

    Vizita delegației Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în comunitățile istorice a continuat la Skopje, în Macedonia de Nord. Secretarul de stat Oana Ursache a avut o serie de întrevederi cu oficiali din Ministerul pentru Sistem Politic și Relații Inter-comunitare, Ministerul Culturii, Ministerul Educației şi Ministerul Afacerilor Externe, iar discuţiile s-au concentrat pe înființarea unui centru de informare al României la Universitatea Sfinții Chiril și Metodie din Skopje, care va avea rolul de a apropia cultura română de spațiul academic macedonean. Oana Ursache a arătat că Departamentul a deschis 5 astfel de Centre la Comrat, Bălți, Ismail, Slatina şi Korcea, cu misiunea de a păstra legăturile culturale și lingvistice. Şefa DRP a le-a vorbit reprezentanţilor macedoneni şi despre legea care instituie Ziua Românității Balcanice la data de 10 mai şi a discutat cu aceştia despre posibilitatea organizării, în 2022, a unor evenimente comune tuturor comunităților balcanice. Delegaţia României se va afla în comunitățile istorice până pe 28 iulie.

    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat, în format hibrid, cu membrii comunităţii şi ai mediului asociativ românesc din Franţa. La întâlnire, la care au participat ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, şi reprezentanţi ai misiunii diplomatice şi oficiilor consulare, românii din Hexagon au semnalat o serie de aspecte privind necesitatea extinderii reţelei consulare, coroborată cu asigurarea necesarului de personal consular în cadrul misiunilor, prestarea serviciilor consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, debirocratizarea serviciilor inclusiv prin transmiterea documentelor prin intermediul serviciilor poştale sau de curierat rapid, aspecte legate de muncă şi protecţie socială şi necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare prin intermediul Centrului de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate.

    Reprezentanţii ambasadei au prezentat demersurile de extindere a reţelei consulare, cu accent pe operaţiunile de relocare temporară a spaţiului de lucru cu publicul al Consulatului General al României la Marsilia într-un sediu modern şi cu o infrastructură adecvată, precum şi cu privire la operaţionalizarea Consulatului General la Paris şi a Consulatului General la Nantes, a căror deschidere este programată anul acesta, respectiv în 2022. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul identificării rapide de soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu românii din Germania, Marea Britanie, Cipru, Austria şi Portugalia. Următoarea reuniune din cadrul campaniei va avea loc cu reprezentanţii românilor din Grecia.

    Ansamblul românesc Flauto Dolce va susține un concert, pe 23 iulie, cu ocazia încheierii expoziției de artă vizuală din colecția Institutului Cultural Român la Budapesta. Expoziţia a cuprins lucrări donate de artiștii români invitați să expună în Ungaria şi opere primite în custodie din partea Ministerului Culturii de la Bucureşti. În concertul de final, Flauto Dolce va prezenta un material muzical din regiunile istorice Transilvania, Moldova și Valahia. Ansamblul a luat fiinţă în anul 2000, la Cluj, sub auspiciile Academiei de Muzică Gheorghe Dima şi îi are în componenţă pe muzicienii Zoltán Majó, Mária Szabó, Noemi Miklos şi Mihaela Maxim. Până în prezent, cei patru muzicieni au concertat în România, Austria, Spania, Franţa, Italia, Elveţia, Germania, Israel, Ungaria, Serbia şi Slovenia şi au luat parte la proiectul UNESCO Moştenirea Culturală – o punte către un viitor comun.

    Lungmetrajul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, regizat de Radu Jude, câștigător al Ursului de Aur la a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, rulează în cinematografele din Austria. Programul zilnic al proiecțiilor se găseşte pe site-ul film.at.


  • Alexandru Bumbaş

    Alexandru Bumbaş


    Alexandru Bumbaş a 34 ans, il est docteur en études théâtrales de lUniversité de Sorbonne Nouvelle de Paris, il est scénariste, directeur artistique et fondateur de la compagnie de théâtre La Citadelle Dystopique. Il est né à Bucarest, mais vit en France depuis 2009. A présent il habite Paris et sest fait naturaliser Français. Quest-ce quil fait dans la vie ? Il tente de marier recherche académique et création théâtrale. Par conséquent, la principale raison pour laquelle il a créé sa compagnie de théâtre, cest daider à la professionnalisation des jeunes étudiants inscrits aux facultés de profil.



    Alexandru Bumbaş précise : « Notre compagnie a beaucoup évolué depuis 2017 jusquà présent, surtout que lannée dernière nous avons reçu en France un prix national pour la dramaturgie, le Prix de la création théâtrale ARTCENA. Maintenant nous sommes en plein processus de création de notre 2e spectacle, qui devrait sortir lannée prochaine. »



    En septembre 2020, Alexandru Bumbaş a eu une idée : créer une plateforme artistique académique en ligne, destinée aux jeunes à la recherche dun espace pour sexprimer, dun endroit où ils puissent publier leur premier article ou un premier ouvrage de recherche. Ainsi a vu le jour le site InVivo Arts, lancé cette année, fin mai, en français et en anglais.



    Alexandru Bumbaş : « Pratiquement, il sagit dun espace de réflexion pluridisciplinaire. Jai une équipe de 10 personnes qui ont des spécialisations différentes, ils sont chercheurs, commissaires dexposition, critiques de film ou de théâtre, historiens. Une équipe de 10 membres de nationalités différentes, dont des Roumains, qui ont étudié ou qui étudient à différentes universités du monde. Ce qui est vraiment innovant, cest que sur cette plateforme, le théâtre et le cinéma, cest-à-dire les arts du spectacle, sont examinés et interrogés par dautres disciplines, telles lhistoire, les études de genre (gender studies), les études culturelles et ainsi de suite. Tout cela, justement pour élargir autant que possible léventail des contributions. En fait, nous sommes partis de lidée quà lheure actuelle les arts du spectacle occupent une place très importante au sein des sociétés contemporaines. Alors, de plus en plus de spécialistes, mais qui ne sont pas des spécialistes du théâtre ou du film, parlent des arts du spectacle de leur point de vue : il y a par exemple des historiens qui sintéressent aux dramaturges qui utilisent des archives, pour savoir comment les archives sont employées dans le processus de création ; ou bien il y a des philosophes qui sinterrogent sur le processus du « performance », ce que le « performance » signifie, sa liaison avec la réalité. Ou bien il y a les spécialistes des études de genre qui abordent les arts du spectacle de la perspective LGBT et ainsi de suite. »



    Bref, la plate-forme InVivo Arts est le fruit des efforts dune équipe pluridisciplinaire et multiethnique coordonnée par Alexandru Bumbaş. Leur travail est à retrouver sur le site invivoarts.fr . Tout le monde est invité à y contribuer, la plate-forme proposant plusieurs sessions de contributions.



    Alexandru Bumbaş : « Nous avons lancé un premier appel à contributions sur un sujet très à la mode pour ainsi dire : les crises. On tente de comprendre le phénomène des crises par trois axes : comment les arts du spectacle présentent une crise, comment les arts du spectacle peuvent causer une crise, puisque nous vivons dans des sociétés dans lesquelles il y a beaucoup de créations controversées, pour ainsi dire. Puis, on veut voir aussi comment les arts du spectacle supportent les crises, en partant de tout ce qui sest passé ces deux dernières années et qui doit être exploré pour comprendre comment la crise de la pandémie a touché les arts du spectacle. En fonction des contributions que nous recevrons, nous pourrons élargir la sphère des disciplines présentes et notre équipe. Qui plus est, après le 2e numéro, on aimerait bien y ajouter une version en espagnol. »



    Alexandru Bumbaş a enseigné tant à lUniversité Sorbonne Nouvelle quà lEcole supérieure dArt Dramatique de Paris. Maintenant, il aimerait faire un nouveau doctorat en études juives à lInstitut national de langues et civilisations orientales de la capitale française. Avant de quitter la Roumanie, dit-il, il a eu plusieurs tentatives de démarrer des projets au pays dans le domaine du théâtre, sans succès.



    Dans ces conditions, un retour en Roumanie est peu probable, avoue Alexandru Bumbaş : « Il y a des Roumains aussi au sein du cluster InVivo. Par conséquent, je suis toujours en contact avec la Roumanie dune certaine manière. Mais dun point de vue professionnel, je ne pense pas que la Roumanie fasse partie de mes projets dans le proche avenir, pour la simple raison que jai déjà mis sur pied quelque chose ici, en France. Sans entrer dans les détails, jai eu plusieurs tentatives échouées en Roumanie, ce qui alimente mon désir rester là où jai construit des choses ces 12 dernières années. Jai une compagnie de théâtre. Sans doute, je viendrais avec grand plaisir jouer en Roumanie si je suis invité, mais pour linstant, ma vie se fait ici. »



    Telle est la conclusion dAlexandru Bumbaş, un Roumain qui vit en France où il a mis sur pied une compagnie de théâtre et a créé une plateforme pour parler des arts du spectacle de différents points de vue. Entrez sur le site http://invivoarts.fr pour en savoir davantage. Cest en français en et anglais. (Trad. : Valentina Beleavski)




  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    La Cupa Mondială de gimnastică artistică de
    la Varna, sportivul român Marian Drăgulescu a câştigat, duminică, medalia de
    argint în finala de la sărituri, cu o medie de 14,525 puncte. El a fost notat
    cu 14,350 la prima săritură şi cu 14,700 la a doua. Medalia de aur a revenit
    ucraineanului Nazar Cepurnîi, înregistrat cu două note de 14,700. Drăgulescu
    este singurul sportiv român calificat în competiţia masculină de gimnastică a
    Jocurilor Olimpice de la Tokyo.


    Internaţionalele de tenis ale Franţei de la
    Roland Garros au intrat în faza jocurilor de pe tabloul principal. Românca Ana
    Bogdan, numărul 102 WTA, a trecut, în primul tur, de italianca Elisabetta Cocciaretto
    cu 6-1, 6-3. În turul secund, ea o va întâlni pe favorita a doua a turneului, Naomi Osaka.
    Jucătoarea japoneză a eliminat-o în
    primul tur pe Patricia Ţig, după 6-4, 7-6.


    Sâmbătă s-au disputat jocurile din prima
    manşă a barajului de promovare, respectiv menţinere în prima ligă română de
    fotbal. În prima partidă, la Mioveni, echipa locală a încheiat la egalitate, 0
    la 0, cu FC Hermannstadt. CS Mioveni a terminat pe locul 3 în play-off-ul ligii
    secunde, iar Hermannstadt s-a clasat pe
    antepenultimul loc în play-out-ul Ligii I. Manşa secundă se va juca pe 2 iunie,
    la Mediaş. În cel de-al doilea joc, FC Voluntari s-a impus, în deplasare, la
    Dunărea Călăraşi cu 2-1. Dunărea s-a situat pe locul 4 în play-off-ul ligii
    secunde, iar formaţia din Voluntari s-a clasat a şaptea în play-out-ul Ligii I.
    Miercuri, cele două formaţii se vor reîntâlni la Voluntari.


    Echipa de fotbal Sepsi Sfântu Gheorghe şi-a
    adjudecat, duminică, ultimul loc rezervat României în noua competiţie europeană
    Conference League. Formaţia din Covasna a trecut, in ultimul joc de baraj, de
    Viitorul Constanţa, cu 1-0. Golul care a tranşat soarta partidei a fost înscris
    de croatul Adnan Aganovic, în minutul 42. Sepsi va evolua în turul al doilea
    preliminar al nou-înfiinţatei competiţii, la fel ca şi vicecampioana FCSB şi ca
    Universitatea Craiova, câştigătoarea Cupei României. Echipa campioană a
    României, CFR Cluj, va evolua în primul tur preliminar al Ligii Campionilor.

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    La Cupa Mondială de gimnastică artistică de
    la Varna, sportivul român Marian Drăgulescu a câştigat, duminică, medalia de
    argint în finala de la sărituri, cu o medie de 14,525 puncte. El a fost notat
    cu 14,350 la prima săritură şi cu 14,700 la a doua. Medalia de aur a revenit
    ucraineanului Nazar Cepurnîi, înregistrat cu două note de 14,700. Drăgulescu
    este singurul sportiv român calificat în competiţia masculină de gimnastică a
    Jocurilor Olimpice de la Tokyo.


    Internaţionalele de tenis ale Franţei de la
    Roland Garros au intrat în faza jocurilor de pe tabloul principal. Românca Ana
    Bogdan, numărul 102 WTA, a trecut, în primul tur, de italianca Elisabetta Cocciaretto
    cu 6-1, 6-3. În turul secund, ea o va întâlni pe favorita a doua a turneului, Naomi Osaka.
    Jucătoarea japoneză a eliminat-o în
    primul tur pe Patricia Ţig, după 6-4, 7-6.


    Sâmbătă s-au disputat jocurile din prima
    manşă a barajului de promovare, respectiv menţinere în prima ligă română de
    fotbal. În prima partidă, la Mioveni, echipa locală a încheiat la egalitate, 0
    la 0, cu FC Hermannstadt. CS Mioveni a terminat pe locul 3 în play-off-ul ligii
    secunde, iar Hermannstadt s-a clasat pe
    antepenultimul loc în play-out-ul Ligii I. Manşa secundă se va juca pe 2 iunie,
    la Mediaş. În cel de-al doilea joc, FC Voluntari s-a impus, în deplasare, la
    Dunărea Călăraşi cu 2-1. Dunărea s-a situat pe locul 4 în play-off-ul ligii
    secunde, iar formaţia din Voluntari s-a clasat a şaptea în play-out-ul Ligii I.
    Miercuri, cele două formaţii se vor reîntâlni la Voluntari.


    Echipa de fotbal Sepsi Sfântu Gheorghe şi-a
    adjudecat, duminică, ultimul loc rezervat României în noua competiţie europeană
    Conference League. Formaţia din Covasna a trecut, in ultimul joc de baraj, de
    Viitorul Constanţa, cu 1-0. Golul care a tranşat soarta partidei a fost înscris
    de croatul Adnan Aganovic, în minutul 42. Sepsi va evolua în turul al doilea
    preliminar al nou-înfiinţatei competiţii, la fel ca şi vicecampioana FCSB şi ca
    Universitatea Craiova, câştigătoarea Cupei României. Echipa campioană a
    României, CFR Cluj, va evolua în primul tur preliminar al Ligii Campionilor.

  • Léa Art, fondatrice de la Galerie Moldave de Paris

    Léa Art, fondatrice de la Galerie Moldave de Paris

    Il existe à
    Paris, plus précisément 15 rue du Pont Louis-Philippe, dans le Marais, une
    Galerie moldave qui se fait un plaisir et un honneur de faire venir en France
    des livres en roumain, des produits d’artisanat ou encore des bijoux ou
    des tableaux des artistes de Roumanie ou de la République de Moldavie. Comment
    une telle initiative a-t-elle vu le jour et à qui on la doit ? Réponse
    toute de suite auprès de Léa Chirinciuc, fondatrice de la Galerie moldave.

  • L’illustrateur Patrice Reytier

    L’illustrateur Patrice Reytier

    Le 10 mars 2021, un livre illustré à partir des
    aphorismes du philosophe d’origine roumaine Emil Cioran et portant la signature
    de Patrice Reytier est paru chez les Editions Payot- Rivages. Illustrateur de
    presse et auteur de BD, Patrice Reytier lance cette BD inédite intitulée
    Cioran, on ne peut vivre qu’à Paris l’année même où l’on marque les
    110 ans depuis la naissance de ce philosophe né en Roumanie et mort en France,
    esprit tourmenté, plein de cynisme qui affirme en parlant de Paris « c’est
    la ville idéale pour rater sa vie ». Davantage sur cet album particulier
    avec Patrice Reytier, illustrateur et auteur de BD, par téléphone depuis la
    France.

  • Brâncuşi

    Brâncuşi


    Aoa şi 145 di añi, Hobița, tru locãrli a Gorjului ditu România, s’aminta Constantin Brâncuși, anămusitlu sculptoru di ma amănatu, a curi atelieru easti ţănutu, tru ună turlie di clopatu di geami, tu misuhorea-a Parislui. Paris agiumsi tru 1904, hiinda cunuscut până atumţea ca un sculptoru cu comendzâ publiţi tru România ama cari aștipta să spunâ a lumillei unâ nauâ concepție artistică.



    Să spuni ti Brâncuși că inventă sculptura, di u adusi pi livelu a teribilului secolu XX. Perioada di ahurhită easti băgată tru contextul a niaprukearillei ună cali pi urnekea-a marilui Rodin. Preayalea-ayalea, viziunea alu Brâncuși iasi tu videală tutu cama limbidu, iesu tu migdani mărli a lui temi, alăvdati nica ditu ahurhită, agiumti azã cu anami. Artistul ciuduseaşti pritu abordarea directă a materialului ditu cari s’andreadzi viziunea. Lemnul îlli aduţi aminti ti ahurhita ditu România, easti un material yiu, caldu. Acaţă tu lucru cheatra pritu tăllitura directă, vărtoasă și intensă, mañieră cari ună turlie avea chirută dinintea a modelajlui și a halcumăllei turnată. Multi ditu lucrărli a lui suntu brundzuri turnati, ama și tu aestă arădăriki ari ngătanu ti finisaj, ti pilikisirea tsi adutsi yilipseari.



    Cari tsi s’hibă turlia di materialu, sculpturli a lui cabaia expresivi reprezintă mări temi spirituali, idei filotimi, senzații și fenomeni. “Măyistrili” a lui suntu sugestii a azboiurlui cari feaţi că imaghinea-a lor s’hibă mbărţitată di piloțlli spațiali americañi. Multu ayoñea, tru 1913, America lu scoati tu videală Brâncuși și s’amintă ună pirmituseari di vreari cari armăni tu bană, nica ş’cama largu, până tru kirolu di adză. Expozițiili a lui ditu Statili Uniti suntu alithealui evenimenti a deapoa tiniri americañi, yinitori mări artiști, cându yinu Paris caftă să s’andămusească cu năsu.



    Tru 1938, Târgu-Jiu, reședința-a Gorjului iu s’amintă, eara dişcllisă nai cama mari operă alu Brâncuși, un complexu di ma multi sculpturi, mplini di spiritualitati, noimi și simboluri. Acatsă tu isapi pritu lucrărli a lui memoria a tinirloru ţi feaţiră curbani tu Protlu Polimu Mondialu ca ună tiñiseari pritu apuntea anamisa di bană şi moarti. Anchiseaşti di la Measa-a Tăţearillei, agiundzi la Sucakea-a Stoaliloru, deapoa pi sumu Poarta-a Băşearillei, a ampărţarillei, agiundzi pi Calea-a Eroilor ţi treaţi pritu misuhorea-a căsăbălui, s-dănăseaşti ti ună gheavasi la băsearica acăţată tu priimnarea ti videari deapoa, ndreptu, fără vără arăpasu, cătă Coloana Infinitului, a pricănuştearillei ţi nu ari bitisită, scară cătă ţeruri. Easti templulu golu pi cari Brâncuși aprăftăsi s-lu analţă, tu cari ş-adună tuti viziunile și concepțiile, yisili și bănaticlu di cathi dzuua. Eara aţea ditu soni vizită tru văsălie, aţea ditu soni andamasi, di itia că Doilu Polimu Mondialu și alăxerli ţi s’feaţiră deapoa va lu’află marli artist utu auşeaticu și lăndzitu, niakicăsindalui ţi s’faţi cu duñeaua.



    Tru văsilia a lui easti lugursitu decadentu, di cătră năulu regimu, comunistu, cari nu âlu va ti prufetu la el acasă. Acă nu ari lucri căndisitoari, s’lugurseaşti că avea tu naeti s’alasă ti România atelierlu a lui, cari easti, tora, tru un monumentu di arhitectură modernă, pi esplanada a Tentrului Pompidou di Paris. Cadealihea easti că, la 80 di añi și după 50 di añi ţi âlli tricu tru Franța, bitărnulu artistu caftă cetățenia franceză, tra s’poată s’bitisească lucărlu cu donația cătră statlu francez.



    Tru 1957, marli sculptoru Constantin Brâncuși, amintatu Hobița, tru România, dusi la Aţelu di Analtu, Paris, iu ş’află arăpaslu tu cunuscuţlli mirminţă parizieañi Montparnasse. Nu alargu, easti prota a lui “Băşeari/Sărut”, sculptura ţi veaglle murmintul a unăllei tiniră arusoaică cari s-vătămă ditu vrearea ţi u avea ti unu yeatru român di Paris. Tora, arta și viziunea a marlui sculptoru suntu cunuscuti tru tută lumea, multu aprukeati di aţelli cu vrearea ti artă, di specialiști nica şi di colecționarllii cari lă da cotații di dzăţ di miliuñi di dolari. Mărli muzee a lumillei, cari au șansa tra s’aibă opera adrati di Brâncuși, ndregu expoziții di mari vazi tru cari opera și bana-a marilui sculptoru suntu arădăpsiti tu ună videală speţială. Aoa şi vără 5 añi, 19 di şcurtu, dzuua cându, tru 1876, s-amintă sculptorlu Constantin Brâncuși, fu apufusită, pritu nomu, tru România, sărbătoari națională cu numa di “Dzuua Brâncuși”.


    Autoru: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala









  • MȚR – Oglinzile lui Brâncuși

    MȚR – Oglinzile lui Brâncuși

    Pe
    19 februarie s-a sărbătorit Ziua Brâncuși, dedicată marelui sculptor modern
    român Constantin Brâncuşi, născut la Hobița, județul Gorj, considerat internațional ca fiind părintele sculpturii contemporane.
    Domnișoara Pogany, Rugăciune, Măiastra sau Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu
    cu celebrele Coloana Infinitului (Coloana fără Sfârşit), Masa Tăcerii și Poarta
    Sărutului sunt doar câteva dintre operele rămase moștenire după dispariția
    sculptorului în 1957, la Paris, patrimoniului cultural al lumii. Despre
    Brâncuși, de la a cărui naştere s-au împlinit 145 de ani, cuvintele nu se vor
    opri niciodată, la fel și expozițiile sau instalațiile care îi prezintă și
    studiază lucrările. O astfel de expoziție multimedia, Mirrors of Brâncuși, a
    fost găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român. Despre expoziție, Virgil
    Nițulescu, managerul Muzeului, ne-a declarat:


    Expoziția pe care mie îmi place s-o denumesc, Oglinzile lui
    Brâncuși sau Oglinzi despre Brâncuși, nici nu știu cum să traduc mai bine
    titlul – pentru că, de fapt, titlul original al expoziției este în engleză,
    Mirrors of Brâncuși, s-a născut de fapt atunci când România a început
    demersurile sale pentru participarea la marele eveniment cultural de la
    Bruxelles și din Belgia, care s-a numit Europalia, și la care țara noastră a
    participat în perioada 2019-2020 cu un succes deosebit, mai ales prin expoziția
    Sublimarea formei curatoriată de marele nostru expert în domeniul acesta
    special, Brâncuși, doamna Doina Lemny, de la Muzeul de Artă Modernă din Paris.

    Atunci s-a născut și ideea aducerii lui Brâncuși, cumva, pe calea unor mijloace
    de expunere mai la îndemâna tinerilor de astăzi, prin instalații multimedia, la
    o capacitate de înțelegere a mesajului marelui nostru sculptor potrivită, aș
    spune, cu așteptările unui public cosmopolit, și în general foarte tânăr, așa
    cum este publicul din Bruxelles, practic capitala Uniunii Europene. Acest
    proiect a fost ulterior prezentat Ministerului Culturii pentru finanțare în
    cadrul unui program RO-cultura, cu sprijin obținut prin granturile oferite de
    Spațiul Economic European Norvegia-Islanda-Liechtenstein, celebrele, ca să spun
    așa, fonduri norvegiene, și a obținut finanțarea necesară și un parteneriat
    chiar cu o organizație din Norvegia, Muzeul Național al Țăranului Român fiind
    primul muzeu din România, prima instituție din România care găzduiește această
    expoziție.


    Abordând
    noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale
    artistului, expoziția a oferit o prezentare dinamică a unor întâmplări din
    viața lui Brâncuşi, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și
    trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. Organizatorii au
    declarat că speră că, la finalul experienței, vizitatorul va fi reușit să
    capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor. Proiectul a pornit de
    la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar
    care a avut aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre
    Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul.

    Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de
    interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație. Expoziția
    a dispus de o scenografie amplă, în care vizitatorul a putut experimenta cum e
    să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, a putut să se oglindească la propriu
    într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și
    a putut viziona un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne,
    cu informații concise, alese cu grijă.


    Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir
    logic în care am pus cap la cap conceptele cu opera Brâncuși și nevoile
    publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o
    asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în
    care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar
    sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se
    astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă,
    declara curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa.


    Managerul
    Muzeul Național al Țăranului Român, Virgil Nițulescu, ne-a împărtășit câteva
    gânduri despre posibila interacțiune a publicului mai mult sau mai puțin avizat
    cu opera lui Constantin Brâncuși:


    Este o expoziție nu cu opere ale lui Brâncuși, pentru că ele
    sunt atât de rare în România încât, practic, nu pot fi itinerate, ele nu se
    află decât la Muzeul Național de Artă al României și la Muzeul de Artă al
    Olteniei din Craiova, dar putem, prin intermediul acestei expoziții, să facem o
    incursiune în universul brâncușian, încercând să înțelegem opera lui, sigur,
    fără o abordare foarte savantă a acesteia, este vorba despre o expoziție care
    se adresează, cum am spus, unui public poate mai puțin pregătit pentru o
    înțelegere superioară a rădăcinilor operei lui Brâncuși, cel care a fost numit
    critici inventatorul sculpturii moderne.

    Este vorba despre o punere în
    context a operei lui Brâncuși, pentru, n-aș spune doar pentru România, ci
    pentru lumea de astăzi din 2021. Și eu unul sunt foarte bucuros că și prin
    această expoziție se fac eforturi ca opera genialului sculptor Constantin
    Brâncuși să fie adusă mai aproape de publicul obișnuit, de cel care nu intră
    neapărat foarte des în muzee, dar care s-ar putea să fie interesat de niște
    evenimente culturale care încearcă să aducă o lumină contemporană asupra unei
    opere deja clasicizate.

  • Brâncuşi

    Brâncuşi

    În urmă cu 145 de
    ani, la Hobița, în ținutul Gorjului din România, se năștea Constantin Brâncuși,
    celebrul sculptor de mai târziu, al cărui atelier este păstrat, ca sub un
    clopot de sticlă, în mijlocul Parisului. La Paris a ajuns în 1904, fiind deja
    un sculptor cu comenzi publice în România dar care aștepta să arate lumii o
    nouă concepție artistică.

    Se spune despre Brâncuși că a inventat sculptura,
    aducând-o la nivelul teribilului secol XX. Perioada de început este pusă în
    contextul refuzului unui drum în maniera marelui Rodin. Treptat, viziunea lui
    Brâncuși se conturează tot mai clar, apar marile sale teme, apreciate de la
    început, celebre astăzi. Artistul uimește prin abordarea directă a materialului
    din care își construiește viziunea. Lemnul îi amintește de începuturile din
    România, este un material viu, cald. Abordează piatra prin tăietura directă,
    puternică și intensă, manieră care cam dispăruse în fața modelajului și a
    bronzului turnat. Multe dintre lucrările sale sunt bronzuri turnate, fără
    îndoială, dar și aici vine cu o mare atenție pentru finisaj, pentru șlefuirea
    care dă strălucire.


    Indiferent de material, sculpturile sale extrem de
    expresive reprezintă mari teme spirituale, idei generoase, senzații și
    fenomene. Măiestrele sale sunt sugestii ale zborului care a făcut ca imaginea
    lor să fie asumată de piloții spațiali americani. Destul de repede, în 1913,
    America îl descoperă pe Brâncuși și se naște o poveste de dragoste care
    durează, încă și mai intensă, până în prezent. Expozițiile sale din Statele
    Unite sunt adevărate evenimente iar tineri americani, viitori mari artiști,
    când vin la Paris caută să îl întâlnească.

    În 1938, la Târgu-Jiu, reședința
    Gorjului natal, era inaugurată cea mai mare operă a lui Brâncuși, un complex de
    mai multe sculpturi, pline de spiritualitate, sensuri și simboluri. Tratează
    memoria tinerilor căzuți în Primul Război Mondial ca pe o smerită punte între
    viață și moarte. Se pleacă de la Masa Tăcerii, se trece pe Aleea Scaunelor,
    apoi pe sub Poarta Sărutului, a despărțirii, se merge pe Calea Eroilor ce trece
    prin mijlocul orașului, se oprește preț de o slujbă funerară la biserica
    inclusă în traseu apoi, drept, fără vreo abatere, spre Coloana Infinitului, a
    recunoștinței fără sfârșit, scară spre ceruri. Este singurul templu pe care
    Brâncuși a reușit să îl ridice, adunându-și toate viziunile și concepțiile,
    visele și trăirile. A fost ultima sa vizită în țară, ultima întâlnire, pentru
    că Al Doilea Război Mondial și schimbările care i-au urmat îl găsesc pe marele
    artist îmbătrânit și bolnav, neînțelegând ce se întâmplă cu omenirea.

    În
    propria sa țară este considerat decadent, de către noul regim, comunist, care
    nu îl vrea profet la el acasă. Deși nu există dovezi indubitabile, se consideră
    că ar fi intenționat să lase României atelierul său, care se află, acum,
    într-un monument de arhitectură modernă, pe esplanada Centrului Pompidou din
    Paris. Cert este că, la 80 de ani și după mai bine de 50 de ani petrecuți în
    Franța, bătrânul artist cere cetățenia franceză, pentru a putea finaliza
    donația către statul francez.

    În 1957, marele sculptor Constantin Brâncuși,
    născut la Hobița, în România, se stinge din viață, la Paris, și își doarme
    somnul de veci în celebrul cimitir parizian Montparnasse. Nu departe, se află
    primul său Sărut, sculptura ce veghează mormântul unei tinere rusoaice care
    s-a sinucis din dragoste pentru un doctor român din Paris. Acum, arta și
    viziunea marelui sculptor sunt cunoscute în întreaga lume, apreciate de
    iubitorii de artă, de specialiști sau chiar de colecționarii care le acordă
    cotații de zeci de milioane de dolari. Marile muzee ale lumii, care au șansa de
    a deține opere de Brâncuși, organizează expoziții de răsunet în care opera și
    viața marelui sculptor sunt puse într-o lumină specială. Acum 5 ani, 19
    februarie, ziua când, în 1876, s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși, a
    fost declarată, prin lege, în România, sărbătoare națională cu numele de Ziua
    Brâncuși.

  • Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

    Ziua Naţională Constantin Brâncuşi

    Din 2015, 19 februarie este zi de Sărbătoare Națională în
    România. Căci, pe 19 februarie, în 1876, se năștea în satul Hobița, din sudul
    țării, cel care avea să devină una din cele mai puternice, carismatice şi
    dăruite cu geniu personalităţi artistice româneşti – sculptorul Constantin
    Brâncuşi. Lui îi sunt dedicate numeroasele manifestări organizate în țară și
    peste hotare cu această ocazie! După
    absolvirea, în 1902, a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, pe atunci tânărul Constantin Brâncuşi ia calea
    Parisului, unde, în 1905,este admis la
    prestigioasa École Nationale Supérieure
    des Beaux-Arts. Refuză să facă ucenicie în atelierul lui Auguste Rodin, rostind celebra
    butadă Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres. (n.red. Nimic nu crește
    la umbra marilor copaci.).

    Brâncuși începe să expună în Orașul Luminilor, unde
    creează prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub
    diferite forme și care va culmina cu Poarta
    Sărutului, parte a Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, oraș din regiunea natală. Închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și
    intră în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu
    Guillaume Apollinaire, Fernand Léger,
    Amedeo Modigliani, Henri Matisse sau Marcel Duchamp. Participă la expoziții colective din
    Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări
    Măiestre, Muza adormită și Domnișoara Pogany, dar expune și în
    Statele Unite, unde, încă de la prima apariție a lucrărilor sale, face
    senzație. Între 1914 și 1940, activitatea sa
    creatoare se desfășoară în
    toată amploarea ei. Operele sale din ciclurile Pasărea în văzduh și Ovoidul,
    precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. Muzeul Național de
    Artă Modernă din Paris ʹGeorges Pompidouʹ deține un număr important de lucrări
    ale lui Constantin Brâncuși lăsate, prin testament, moștenire României, dar
    acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său,
    după refuzul, în anii 50, al guvernului comunist de la București de a le primi
    după moartea sculptorului. Acesta se
    stinge din viață pe 16 martie 1957 și este înmormântat la cimitirul Montparnasse
    din capitala franceză.


    În România realismului
    socialist, Brâncuși este contestat ca fiind un reprezentant al formalismului
    burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă din București este deschisă prima sa expoziție personală din Europa. Abia în anii ʹ60, sculptorul
    este redescoperit în țară ca geniu național. Ce loc și-a croit Constantin Brâncuși în sculptura
    mondială? Figură centrală în
    mișcarea artistică modernă, el este considerat unul din cei mai mari sculptori ai
    secolului 20. Inovatoare,
    lucrările sale sunt printre
    cele mai apreciate şi de departe cele mai bine vândute creaţii ale unui artist
    român din istorie. Ele figurează, totodată, pe locul patru într-un top al celor
    mai valoroase creaţii din lume.

  • 04.02.2021 (mise à jour)

    04.02.2021 (mise à jour)

    Coronavirus – Près de 2.700 nouveaux cas de
    contamination au Sars-Cov-2 en ont été rapportés jeudi en Roumanie. A présent,
    le nombre total des cas confirmés en Roumanie depuis le début de la pandémie
    approche les 740.000, dont quelque 18 600 personnes sont décédées. Entre temps,
    la campagne nationale de vaccination anticovid se poursuit. Jusqu’ici plus de
    628 000 Roumains se sont fait vacciner. Le coordinateur de la campagne, le
    médecin Valeriu Gheorghiţă, a déclaré qu’il est fort probable que le vaccin
    Astra Zeneca soit administré aux personnes âgées de 18 à 55 ans, comme cela a
    été fait dans d’autres pays européens. Une décision ferme en ce sens sera prise
    dans les jours à venir, après concertation avec des spécialistes en santé. La
    Roumanie attend ce mois-ci une livraison de 800.000 doses de vaccin AstraZeneca.
    En attendant, 180 centres de vaccination supplémentaires seront ouverts à
    partir du 15 février.


    Ecoles – En Roumanie, les cours reprendront en
    présentiel le lundi prochain dans le strict respect des normes de protection et
    des gestes barrières, dont le port obligatoire du masque de protection, une
    distance d’un mètre entre les élèves. De même l’accès des tiers dans les
    établissements scolaires sera interdit. Ce sont quelques mesures proposées par
    le ministère de l’Education pour la reprise des cours en présentiel en Roumanie.
    L’ensemble du document a été débattu jeudi par les inspecteurs scolaires du
    pays. Une nouvelle consultation entre le ministère de l’Education et celui de
    la Santé est encore nécessaire afin de finaliser les modifications proposées
    pour cet projet de décret commun. Tout cela, vu que plus de 2,4 millions
    d’élèves sur les 3 millions que compte la Roumanie retrouveront les bancs des
    écoles qu’à partir de lundi prochain.








    Défense – Le
    chargé d’affaires des Etats-Unis à Bucarest, Davis Muniz, et le commandant de
    l’Escadrille 31 Aviano, le général de brigade Jason E. Bailey, se sont rendus jeudi
    à la Base aérienne de Câmpia Turzii, dans le nord-ouest de la Roumanie. Selon
    un communiqué du ministère de la Défense de Bucarest, les discussions ont porté
    sur des questions d’intérêt commun concernant la contribution et le rôle des
    Forces aériennes roumaines et américaines dans les mesures prises par l’OTAN
    pour assurer la sécurité du flanc Est de l’Alliance ainsi que sur la coopération
    bilatérale au sein du Partenariat stratégique
    roumano-américain. L’occasion pour le chargé d’affaires des Etats-Unis à
    Bucarest, Davis Muniz, de déclarer que les Etats-Unis avaient investi depuis
    2015 plus de 143 millions de dollars dans la base militaire de Câmpia Turzii. A
    son tour, le chef de l’Etat-Major des Forces aériennes roumaines, le général -
    majeur Viorel Pana, a souligné l’importance de la coopération
    roumano-américaine dans le domaine de la défense. Par ailleurs, un détachement
    d’aéronefs MQ-9 Reaper et environ 90 militaires des Forces aériennes
    américaines seront déployés sur la Base aérienne de Câmpia Turzii dans les mois
    à venir. Les militaires américains seront chargés d’informer, de surveiller et
    de recherche pour soutenir les opérations de l’OTAN. Les Forces aériennes
    roumaines assureront le soutien technique, opérationnel et logistique
    nécessaire au bon déroulement des missions durant toute la période de
    détachement en Roumanie.






    Télécommunications
    – La Commission Européenne a lancé jeudi la procédure de constatation du
    non-respect des obligations contre 24 Etats-membres, dont la Roumanie, qui
    n’ont pas transposé dans leurs législations respectives les nouvelles normes
    européennes en matière de télécommunications, lit-on dans un communiqué de
    l’Exécutif communautaire. Selon le Code européen des communications
    électroniques, entré en vigueur en décembre 2018, le cadre européen de
    réglementation des télécommunications est modernisé, afin de renforcer les
    options et les droits des consommateurs, en leur assurant des contrats plus
    clairs, des services de qualité et des marchés concurrentiels. La date butoir
    pour la transposition de ce Code dans la législation nationale des Etats-membres
    était le 21 décembre 2020. Les pays concernés ont 2 mois à leur disposition
    pour formuler une réponse.




    Moldova– La
    présidente de la République de Moldova, la pro-européenne Maia Sandu, est en
    visite officielle à Paris. Jeudi, elle a rencontré avec son homologue français Emmanuel
    Macron, qui a exprimé son soutien pour la nouvelle présidente moldave, l’exhortant
    à faire des « réformes courageuses » afin de renforcer l’Etat de droit
    dans cette ex-république soviétique. Emmanuel Macron a également exprimé l’intention
    de Paris d’aider Chisinau à résoudre le conflit de la région séparatiste de
    Transnistrie, sise dans l’est de la République de Moldova. Par ailleurs,
    Maia Sandu a rencontré plusieurs hauts responsables français et des représentants
    du milieu des affaires français, dans une tentative d’élargir et de diversifier
    la coopération économique entre les deux pays.


    Météo – Dans les
    24 prochaines heures, en Roumanie, les températures resteront élevées pour
    cette période de l’année. Le ciel sera plutôt couvert sur le nord où l’on
    attend de la pluie. A la montagne on attend de la neige et de la giboulée.
    Vendredi, maxima pourraient aller jusqu’à 16 degrés.



  • Un grand pas en avant pour atteindre la neutralité climatique

    Un grand pas en avant pour atteindre la neutralité climatique

    L’accord ouvre la voie censée mener l’Union européenne à la neutralité climatique à l’horizon 2050. Ursula von der Leyen, présidente de la Commission européenne, voit l’accord obtenu comme une garantie offerte aux citoyens européens, aux autorités et aux investisseurs relative au caractère irréversible de la volonté exprimée par les autorités européennes en cette matière. L’accord survient d’ailleurs une année après le lancement du Pacte vert européen, par lequel l’Union entend fonder une société équitable, saine, durable et prospère, et refonder le lien qui relie l’homme à la nature. Et pour que la société civile, soit les communautés, les associations et les citoyens soient partie prenante à la création de cette Europe verte, respectueuse de l’environnement et soucieuse de son advenir, la Commission avait récemment lancé le Pacte européen pour le climat, censé devenir une plate-forme d’échange d’informations au sujet des thématiques qui traitent de la crise climatique, alors que le mouvement environnemental européen prend de l’essor. Invité sur les ondes de Radio Roumanie, le professeur des universités Mircea Duţu, président de l’Université écologique de Bucarest, parle de la signification des dernières décisions communautaires en la matière, ainsi que du contexte politique qui les a rendues possibles :



    « Le 11 décembre 2019, l’UE a choisi de suivre une nouvelle stratégie de croissance, en essayant de transformer les priorités environnementales en autant d’opportunités de développement. Qu’est-ce que cela veut dire ? Il faut partir de l’état de lieux de ce qu’est l’UE, une région plutôt pauvre en matière de combustibles fossiles, qui voudrait mettre à profit les nouvelles technologies à même de produire de l’énergie, mais aussi du rendement économique, en réduisant par la même voie le niveau des émissions de CO2. L’Union prend ainsi le leadership planétaire dans la lutte contre le changement climatique, et se lance dans la transition énergétique tous azimuts, modifiant les paradigmes qui régentent la production et la consommation d’énergie, pour rendre compatibles les deux objectifs : la lutte contre le changement climatique et le développement économique. »



    L’accord convenu, de réduire de 55% le niveau des émissions des gaz à effet de serre à l’horizon 2030, est plus ambitieux que l’objectif initial, où la barre avait été fixée à 40%, mais en-deçà de l’objectif du Parlement européen, qui aurait souhaité que cette réduction soit effective à hauteur de 60% des émissions de l’année 1990. Malgré tout, l’objectif s’avère assez ambitieux, et il s’est heurté à la réticence des Etats de l’Europe centrale et du Sud-est. A preuve, la Pologne, dotée d’un système énergétique basé sur l’usage prépondérant du charbon et craignant ne pouvoir suivre le plan de réduction préconisé par Bruxelles, suivie par la Hongrie, la Tchéquie et la Slovaquie, avaient rejeté l’année dernière une partie du plan européen censé amener l’Union à l’état de neutralité climatique pour 2050. L’accord autour duquel les Etats européens se sont entendus aujourd’hui laisse toutefois à la charge des sommets à venir le soin de clarifier les derniers détails de ce plan, et pas des moindres. Cela concerne, par exemple, la clé de répartition des fonds européens destinés aux Etats membres, pour que tous puissent réussir leur transition énergétique, et cela sans y laisser des plumes.



    Le débat ultérieur portera encore sur la répartition des ambitions nationales en matière de réduction de la pollution. Les leaders européens ont décidé pour l’heure que, en l’état, l’Europe poursuive dans son ensemble la réduction des émissions des gaz à effet de serre de 55%, sans établir des objectifs précis à l’échelle nationale, tout cela dans un souci « d’équité et de solidarité, sans laisser personne derrière », et en prenant en considération « les spécificités nationales et le potentiel de réduction des émissions » de chaque Etat membre. La Roumanie, pour sa part, compte développer les prochaines années toute une série de projets censés poursuivre à la fois les objectifs assumés en matière de réduction des émissions des gaz à effet de serre, mais promouvoir également la croissance économique et le bien-être de ses citoyens, soulignait le président Klaus Iohannis dans le massage qu’il avait adressé à l’occasion de l’anniversaire des cinq ans depuis la signature de l’Accord de Paris sur le climat. Ce moment a été marqué par la tenue d’un sommet virtuel sur la thématique du climat. Le professeur Mircea Duțu :



    « Le 10 décembre 2020, la Roumanie avait proclamé son ambition de devenir un leader régional, européen, voire mondial, dans le domaine du changement climatique. Reconnaissant la nécessité d’assumer un engagement ferme en la matière, Bucarest fait sien l’objectif européen de la neutralité climatique, en matière de CO2, avant 2050. Bucarest appuie par ailleurs la réduction conséquente des gaz à effets de serre avant 2030. Pour y parvenir, la Roumanie propose d’abord l’établissement d’un cadre européen flexible, qui permette à chaque Etat d’atteindre les objectifs de 2030, respectivement de 2050, en tenant compte de son niveau de développement économique, et ensuite de recourir à des stratégies et à des plans concrets au niveau national, à mener à moyen et à long terme, et qui puisse garantir un impact quantifiable réel. »



    En vertu de l’Accord de Paris sur le climat, la plupart des Etats de la planète ont pris l’engagement de réduire les émissions des gaz à effet de serre. L’Accord de Paris s’est donné pour mission de maintenir le réchauffement climatique en-deçà de 2°C voire, si possible, en-deçà de 1,5° par rapport à la période préindustrielle. Des pays tels l’Inde, la Chine et le Pakistan ont à leur tour pris des engagements fermes à l’occasion du récent sommet virtuel sur le climat. Le sommet prévu se dérouler l’année prochaine, dans la ville de Glasgow, devrait entériner les engagements pris.


    (Trad.: Ionut Jugureanu)


  • Nachrichten 28.10.2020

    Nachrichten 28.10.2020

    Besuch – Der rumänische Premierminister Ludovic Orban hat am Dienstagabend seinen zweitägigen offiziellen Besuch in Paris mit einem Treffen mit Vertretern der rumänischen Gemeinschaft in Frankreich abgeschlossen. Bei einem Treffen mit Vertretern der MEDEF, der größten Arbeitgeberverein in Frankreich, forderte Orban die französischen Geschäftsleute auf, in Rumänien vorrangigen in den Bereichen Gesundheit, Verkehr- und Energieinfrastruktur, Forschung und Telekommunikation zu investieren. Zuvor hatte Ludovic Orban mit seinem französischen Amtskollegen Jean Castex einen aktualisierten Vierjahres-Fahrplan für die bilaterale strategische Partnerschaft unterzeichnet. Der rumänische Premierminister führte auch Gespräche mit dem Präsidenten der Nationalversammlung Richard Ferrand und dem Präsidenten des französischen Senats Gérard Larcher.



    Coronavirus – Ärzte werden im aktuellen Kontext der Coronavirus-Epidemie keine Patienten auswählen müssen, versicherte der rumänische Gesundheitsminister Nelu Tătaru. Ihm zufolge sollte eine erste Lieferung eines Coronavirus-Impfstoffs Ende Dezember verfügbar sein. Zuerst soll, im Januar, das medizinische Personal geimpft werden. Rumänien hat am Dienstag einen weiteren neuen Negativrekord von 104 vom Coronavirus verursachte Todesfälle innerhalb von nur 24 Stunden aufgestellt. 824 Patienten werden auf Intensivstationen stationär behandelt. Die Zahl der diagnostizierten Covid-19 Fälle stieg um etwa 4.700. Auch am Dienstag wurde die höchste Zahl der geheilten Menschen gemeldet, es waren mehr als 3.800.



    Botschafter – In den Gemischten Ausschüssen für Außenpolitik und in den Ausschüssen des Senats und der Abgeordnetenkammer für die Rumänen im Ausland wurden am Mittwoch sechs Kandidaten für Botschafter-Posten angehört und bestätigt Diese sollen Botschafter in Marokko und Mauretanien, Nordmazedonien, Iran, Bosnien und Herzegowina, Usbekistan und Albanien werden. Am 7. und 19. Oktober hörten die Gemischten Ausschüsse des Parlaments 16 weitere als Botschafter vorgeschlagene Kandidaten an. Bisher wurden alle bestätigt.



    Statistik – Die Industrie war im Jahr 2019, mit einem Anteil von fast 20 % an der EU-Produktion, der wichtigste Wirtschaftszweig der Union, so das Europäische Statistische Amt (Eurostat). Die Länder mit dem höchsten Anteil waren Irland (35 %), die Tschechische Republik (29,2 %), Slowenien (27 %), Polen (24,7 %), die Slowakei (24,5 %), Deutschland (24,3 %) und Rumänien (24,1 %). Weitere wichtige Wirtschaftszweige in der EU bildeten der Groß- und Einzelhandel, das Transportwesen und das Gastgewerbe. Obwohl die Industrie, gemessen an der erzeugten Produktion, weiterhin die wichtigste Wirtschaftstätigkeit in der EU ist, wurde in den letzten beiden Jahrzehnten ein deutlicher Rückgang verzeichnen (von 22,6 % im Jahr 1999 auf 19,7 % im Jahr 2019). Darüber hinaus war in den letzten zwei Jahrzehnten ein deutlicher Rückgang der Land- und Forstwirtschaft sowie der Fischerei, des Baugewerbes, der Kunst und der Freizeitgestaltung zu verzeichnen.



    Wetter – Das Wetter in Rumänien bleibt für diesen Zeitraum schön und warm. Leichter Regen wird lokal im Westen, in der Mitte und im Süden des Landes gemeldet. Die Tageshöchsttemperaturen lagen zwischen 16° und 20° liegen, mit 15° mittags in der Hauptstadt Bukarest.

  • Premierul Ludovic Orban le-a vorbit românilor din Paris

    Premierul Ludovic Orban le-a vorbit românilor din Paris

    Premierul Ludovic
    Orban s-a întâlnit marți seara, la Ambasada României din Paris, cu reprezentanţii comunităţii de români din Franţa și le-a transmis că România e un pic mai săracă fără ei.


    Mă bucur că suntem
    împreună în această seară ploioasă şi vă mulţumesc că aţi venit deşi vremea nu
    e foarte prietenoasă. Am aşteptat cu emoţie această întâlnire, când mi-am făcut
    programul, între cele momente ale vizitei am ţinut în mod deosebit să avem
    această întâlnire, sigur, cu o parte dintre românii care trăiesc aici la Paris
    şi sunt foarte fericit că suntem împreună. Uitându-mă la voi sunt şi mai mândru
    de ţara mea, văd atâţia români care au reuşit într-o ţară să-i spunem străină, chiar
    dacă Franţa nu este chiar atât de străină cum sunt alte ţări. România e un pic
    mai săracă fără voi, să nu uitaţi niciodată că România e ‘acasă’ şi e ţara
    noastră şi îmi dau seama cât de puternică ar putea deveni România cu asemenea
    oameni în toate ţările din lume şi mai ales din Uniunea Europeană, dacă am putea să
    vibrăm împreună, să acţionăm împreună pentru interesele comune pe care le
    avem, a declarat Ludovic Orban în alocuţiunea susţinută la Palatul Behague, în faţa membrilor comunităţii de români din
    Franţa prezenţi la întâlnire.






    Premierul a precizat că efectuarea acestei vizite oficiale în Franţa, luni şi
    marţi, reprezintă aproape o minune, având în vedere evoluţia
    pandemiei de COVID-19 din cele două ţări, dar a calificat-o ca fiind una
    consistentă.


    Ludovic Orban a menţionat ca subiect central al vizitei sale la Paris semnarea foii de parcurs actualizate a Parteneriatului strategic cu Franţa
    pentru următorii patru ani cu omologul său, Jean Castex, dar şi
    întâlnirile avute la OECD, pe cea cu reprezentanţi ai mediului de afaceri
    francez şi cele cu preşedinţii Adunării Naţionale şi Senatului francez.


    Să nu vă
    simţiţi niciodată singuri. Vă doresc să reuşiţi în cariera voastră şi nu uitaţi
    să ţineţi legătura cu România şi să ajutaţi România atunci când este
    nevoie, a spus Ludovic Orban.