Tag: Paris

  • 24.04.2022 (mise à jour)

    24.04.2022 (mise à jour)

    Pâques – En Roumanie, les orthodoxes et catholiques de rite grec ont célébré ce dimanche le premier jour de Pâques, la fête la plus importante de la Christianité, qui marque la résurrection de Jésus Christ. Plus d’un million et demi de fidèles ont participé durant la nuit de samedi à dimanche à la messe spéciale de Pâques qui a commencé à minuit dans toutes les églises du pays, après deux ans durant lesquels les fêtes ont été marquées par les restrictions imposées par les autorités dans le contexte de la crise sanitaire. Dans son message pour Pâques, le patriarche de l’Eglise orthodoxe roumaine, Daniel, exhorte les fidèles à prier pour que cesse la guerre en Ukraine et à aider les réfugiés ukrainiens. Il a exhorté par la même voie à l’amour fraternel pour tous les Roumains vivant autour des frontières de la Roumanie et dans la diaspora. D’autres responsables roumains ont également transmis de messages de paix et de solidarité avec le peuple ukrainien, à l’occasion de la plus importante fête de la Christianité.

    Ministère de l’Intérieur – En Roumanie, plus de 25 000 cadres du ministère de l’intérieur ont été mobilisé à Pâques, notamment dans les endroits où se tiennent des événements et des processions publiques qui impliquent beaucoup de participants. 1 600 agents de la police routière ont été déployés sur les routes les plus agglomérées pour manier quelque 370 appareils radar, a annoncé la Police roumaine. Afin de suivre le trafic routier et coordonner les équipages, plusieurs hélicoptères ont également été déployés.

    Covid – Les autorités roumaines ont annoncé dimanche près de 500 nouveaux cas d’infection au virus SARS Cov 2, sur quelque 9 300 tests effectués. C’est un bilan qui connait une légère baisse par rapport à celui de samedi. Les départements ayant enregistré le plus grand nombre de cas sont Cluj, dans le nord-ouest et Hunedoara, dans l’ouest. Six décès des suites de la covid 19 ont également été enregistrés durant les dernières 24 heures. Moins de 1 200 malades de covid sont actuellement hospitalisés dont 216 en réanimation. Rappelons-le, aucune restriction anti-covid n’est plus valable en Roumanie.

    Paris – La Roumanie a participé du 22 au 24 avril au Salon du livre de Paris, un des événements du genre les plus importants au monde. Le salon a été un véritable festival après deux éditions annulées à cause de la pandémie de coronavirus. La Roumanie a été présente avec un pavillon indépendant aménagé par l’Institut culturel roumain dont le partenaire média a été la chaine publique de radio, Radio Roumanie Actualités. Plusieurs volumes sortis à des maisons d’éditions de Roumanie et de la République de Moldova ont été exposés au pavillon de Roumanie. Le pays à l’honneur cette année a été l’Inde.

    Diaspora – Le nombre des transferts d’argent de la diaspora vers la Roumanie augmentera avec quelque 15% au mois d’avril par rapport aux chiffres du mois précédent, selon les estimations d’une compagnie spécialisée dans des transferts internationaux d’argent. Selon une étude réalisée par celle-ci, la principale raison pour laquelle les Roumains de la diaspora envoient régulièrement de l’argent en Roumanie est de soutenir leurs familles. Par rapport à l’année précédente, en 2021 la compagnie a enregistré une progression de 30% des transferts effectués vers la Roumanie depuis les Etats du nord et l’Allemagne, ce qui indique le fait que nombre de Roumains se sont orientés ces deux dernières années vers des Etats avec une situation politique et économique plus stable.

    Ukraine – Le président ukrainien, Volodymyr Zelensky a affirmé dimanche dans un message à l’occasion de la Pâque orthodoxe que « le mal » ne pourrait détruire l’Ukraine et a prié pour une enfance, une jeunesse et une vieillesse heureuses, pour tous les enfants d’Ukraine, selon Reuters. Le conseiller présidentiel Consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak a affirmé pour sa part que les forces russes continuaient à bombarder la ville port de Marioupol et a appelé Moscou à accepter un armistice réel à Pâques. Il a proposé aussi une « session spéciale de négociations afin d’échanger des soldats », proposition ignorée par Moscou. L’ONU a également demandé dimanche un armistice immédiat à Marioupol, censé permettre l’évacuation d’une centaine de milliers de civils toujours bloquées dans cette ville portuaire, contrôlée presqu’entièrement par l’armée russe, selon l’AFP. Le ville qui est désormais entièrement détruite est assiégée depuis la mi – mars par l’armée russe et la dernière redoute des combattant ukrainiens est l’aciérie Azovstal, rappelle l’AFP.

    Météo – Temps généralement instable durant les prochaines 24 heures en Roumanie. Des pluies et de orages sont attendus sur la moitié nord du pays, notamment sur le relief, mais aussi sur le reste du territoire. Des pluies torrentielles accompagnées de grêle sont également possibles. Les maxima iront de 14 à 27 degrés.

  • La Roumanie au  Festival du livre de Paris (22-24 avril)

    La Roumanie au Festival du livre de Paris (22-24 avril)

    Après deux éditions annulées,
    pandémie oblige, voilà que le célèbre Salon du livre de Paris est de retour ce
    printemps, mais sous la forme d’un festival, à découvrir du 22 au 24 avril
    2022. Organisé avec le soutien de l’ICR
    de Paris, le stand de la Roumanie au Salon du livre s’avère une excellente
    occasion pour la littérature et les auteurs roumains de se voir mettre à
    l’honneur. Pour un petit avant-goût de ce que le public pourra découvrir sur le
    stand roumain, j’ai invité au micro Iulia Chealfa coordinatrice de mission de
    l’ICR de Paris.

  • Jurnal românesc – 03.03.2022

    Jurnal românesc – 03.03.2022

    Partidul Alianța
    pentru Unirea Românilor îi îndeamnă pe președinții României și ai Republicii
    Moldova, Klaus Iohannis și Maia Sandu, precum și cele două parlamente de la
    Bucureşti şi Chişinău, să inițieze cât mai rapid discuții și negocieri pentru a
    deschide calea reunirii celor două state. Formaţiunea parlamentară a transmis
    că România are responsabilitatea protejării etnicilor români din afara
    granițelor de nord și de est în contextul agresiunii brutale a Rusiei asupra
    Ucrainei. Cel mai bun aranjament de securitate și bunăstare pentru
    locuitorii Republicii Moldova este intrarea sub umbrela NATO și integrarea în
    Uniunea Europeană prin reunificarea cu România, arată AUR într-un
    comunicat de presă. Partidul apreciază că un astfel de pas ar reprezenta
    o rezolvare firească, după model german, a divizării națiunii
    române. Unirea este un act în profundă consonanță cu spiritul
    construcției europene, care mizează pe cooperare și integrare pentru asigurarea
    păcii în Europa, mai transmite AUR. Aproape 75% dintre români susţin
    unirea cu Republica Moldova, conform unui sondaj realizat de realizat de INSCOP
    Research în perioada 11-18 ianuarie. De cealaltă parte a Prutului, peste 34%
    din cetăţenii moldoveni ar vota pentru reunirea cu România, arată datele unei
    cercetări realizate de institutul de sondare CBS Research din Republica
    Moldova.




    Ambasadorul
    României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, anunţă că prin campania
    de strângere de fonduri iniţiată de misiunea diplomatică au fost strânşi
    100.000 de dolari pentru refugiaţii ucraineni. Sprijinul pe care l-am
    primit de la români şi americani este uimitor, a scris Muraru pe
    Facebook. El a aratat că următoarea ţintă a campaniei de strângere de fonduri
    este de 200.000 de dolari. Ambasadorul precizează că fondurile vor fi folosite
    pentru achiziţionarea de alimente, îmbrăcăminte, medicamente şi articole de
    igienă şi pentru a le oferi refugiaţilor ucraineni adăpost, încălzire şi
    echipamente necesare, precum şi sprijin psihologic, educaţional şi de azil.
    Campania umanitară a fost lansată de ambasadorul României în SUA la 25 februarie şi are loc cu sprijinul Romanian United Fund, o organizație a românilor din
    diaspora care își propune să susțină prin campanii de donații proiecte
    punctuale din România sau din comunitatea românească.




    Ambasada României
    la Paris a organizat o întâlnire cu membri ai comunităţii româneşti din Franţa,
    pentru a sprijini şi mobiliza eforturile de strângere de fonduri şi ajutoare
    umanitare pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni din România. Reprezentanţa
    diplomatică transmite că numeroşi reprezentanţi ai asociaţiilor, cultelor
    româneşti şi formaţiunilor politice îşi exprimaseră deja disponibilitatea în
    acest sens, iar mulţi cetăţeni români şi francezi au răspuns, cu promptitudine,
    apelului. Ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, le-a mulţumit
    participanţilor pentru mobilizarea rapidă şi a menţionat că, prin intermediul
    platformei Ucraina – Împreună ajutăm mai mult, accesibilă de pe
    site-ul Guvernului României, au fost colectate şi organizate deja două
    transporturi de ajutoare umanitare. La întrevedere a participat şi delegatul
    permanent al României la UNESCO, ambasadorul Simona Miculescu. Ambasada
    României în Franţa precizează că a fost în legătură în acest demers şi cu
    ambasada Ucrainei la Paris, astfel încât acţiunile de susţinere din partea
    comunităţii româneşti din Hexagon să fie cât mai utile.




    Câteva dintre
    scriitoarele care au apărut, în ultimii doi ani, în seria online Voci
    literare feminine românești din America de Nord, lansată de Institutul
    Cultural Român de la New York, oferă, pe 4 martie, o serie de lecturi și scurte
    performance-uri literare. Evenimentul este organizat de ICR New York în
    parteneriat cu asociația americană Bucharest Inside the Beltway şi le aduce
    împreună pe autoarele Raluca Albu, Cristina Bejan, Clara Burghelea, Adina
    Dabija, Mihaela Moscaliuc, Claudia Serea și Adela Sinclair. În cadrul
    evenimentului vot fi prezentate ultimele cărți apărute sau în curs de apariție
    sub semnătura scriitoarelor de origine română. Este vorba despre Cai
    verzi pe pereţi de Cristina Bejan, Praise the Unburied de
    Clara Burghelea, Rumi’s Field de Adina Dabija, Cemetery
    Ink de Mihaela Moscaliuc, Writing on the Walls at Night de
    Claudia Serea și La revedere de Adela Sinclair. Intervenţiile
    autoarelor vor fi acompaniate de muzica pianistului și compozitorului Mischa
    Blanos, care îşi promovează în Statele Unite cel mai recent album.


  • La semaine du 14 au 19 février 2022

    La semaine du 14 au 19 février 2022

    La Roumanie sur une pente descendante des nouveaux cas de Covid


    Après un pic, le 1er février, de plus de 40 000 nouveaux cas de Covid en 24 heures, la Roumanie est entrée sur une pente descendante des contaminations. Et puisque la tendance à la baisse se maintient, les autorités envisagent déjà un relâchement des restrictions et pourquoi pas, la levée de létat dalerte. Mais pour que cela devienne possible, il faut que deux indicateurs le permettent, affirme le ministre de la Santé, Alexandru Rafila. Il sagit de la baisse du nombre dhospitalisations pour avoir contracté le Covid et, notamment, de la baisse du nombre des personnes se trouvant dans des unités de soins intensifs. A lheure où lon parle, a poursuivi le responsable de la Santé, seulement la moitié des adultes roumains sont vaccinés, un pourcentage bien en dessous de la moyenne européenne et qui se reflète dans le nombre important des personnes souffrant de formes sévères de maladie. Malgré les appels répétés des autorités, lintérêt des Roumains pour la vaccination demeure faible, ce qui a entraîné la fermeture de plusieurs centres de vaccination. Entre temps, en labsence de lavis du Conseil législatif, le décret durgence rendant le port du masque obligatoire à lextérieur a été déclaré inconstitutionnel. Pourtant, les experts affirment que le port du masque nétait pas une restriction, mais un moyen de protection.



    Prévisions économiques



    La Commission nationale pour la prospective de Roumanie a révisé à la baisse son estimation sur la croissance économique de la Roumanie de cette année, qui se chiffrera à 4,3 %, soit 0,3 % de moins que la précédente. Ce résultat découle dune hausse accélérée de linflation, de la cinquième vague de la pandémie de coronavirus et de la crise énergétique qui se poursuit. Toutes les estimations sont réalisées sans prendre en compte le déclenchement d’un conflit engendré par les tensions géopolitiques à la frontière de l’Ukraine, précisent les auteurs des prévisions d’hiver de la Commission de Bucarest. Les spécialistes ont également réévalué l’impact de la flambée des prix de l’électricité et du gaz naturel sur la trajectoire de l’inflation pour l’année en cours, ce qui a mené à une prévision à la hausse des prix. Celle-ci devrait s’apaiser en février, grâce à l’entrée en vigueur de nouvelles règles relatives au plafonnement, et aux quotas de consommation, suivies par un pic au mois d’avril. Une progression mineure est également prévue au mois de juillet et en début d’hiver. Les estimations font aussi état d’une inflation de 9,5 % à la fin 2022. Conformément aux chiffres de l’Institut national de la statistique, l’économie roumaine a progressé de 5,6 % l’année dernière.



    Suppression de la Section d’investigation des infractions de la Justice



    Le gouvernement de Bucarest a approuvé en début de semaine un projet de loi prévoyant le démantèlement de la Section spéciale d’investigation des infractions de la Justice. Cette décision sinscrit parmi les objectifs assumés tant dans le programme de gouvernance que dans le Mécanisme de coopération et de vérification. Aux termes du projet de loi élaboré par le ministère de la Justice, les dossiers instruits par cette juridiction seront transférés vers d’autres structures. Les affaires pendantes seront transférées par voie administrative dans un délai de 60 jours ouvrables depuis l’entrée en vigueur de la loi vers les parquets qui continueront les travaux en vue de les solutionner. Les juges et les procureurs de haut rang accusés de violation de la loi seront enquêtés par le Parquet près la Haute Cour de cassation et de justice, alors que les magistrats de rang inférieur seront enquêtés par les parquets près d’autres juridictions de rang inférieur. Le projet de loi a été envoyé au Parlement pour être débattu et adopté.



    La Roumanie et la situation en Ukraine



    La Roumanie, en tant quEtat membre de lOTAN, bénéficie de toutes les garanties sécuritaires possibles et elle est pleinement défendue en cas de conflit en Ukraine, assure le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu. Le chef de la diplomatie roumaine affirmé que les autorités de Bucarest étaient en contact permanent avec les ressortissants roumains dUkraine qui seront protégés en cas de conflit armé. Ces déclarations interviennent après laudition du ministre au sujet des évolutions sécuritaires dans la région par les commissions spécialisées du Parlement. Le ministère des AE a finalisé la procédure de rapatriement en Roumanie des familles du personnel de lambassade roumaine à Kiev, qui est pleinement fonctionnelle, et du Consulat général dOdessa. Cette mesure n’a pas visé les missions consulaires de Solotvino et de Cernăuţi, parce que celles-ci sont situées dans des régions jugées plus sûres, a expliqué Bogdan Aurescu.



    Réunions de travail du président Iohannis à létranger



    Le président Klaus Iohannis a participé mercredi à Paris, à linvitation de son homologue français, Emmanuel Macron, à un dîner de travail informel, consacré à la situation sécuritaire au Sahel. A cette occasion, le chef de lEtat roumain a souligné le besoin de maintenir lunité et la coordination, y compris avec les partenaires régionaux, et de poursuivre les efforts communs en vue dassurer la paix et la sécurité dans la région au bénéfice des citoyens. Le chef de lEtat roumain a également souligné quassurer la sécurité et la stabilité dans le voisinage sud de lUE est un objectif dautant plus important que cette région se confronte à des défis sécuritaires majeurs, à proximité de lUkraine et en mer Noire. La Roumanie souhaite une désescalade de la crise par voie diplomatique, mais elle est également prête à gérer les conséquences dune éventuelle invasion russe en Ukraine, a déclaré le chef de lEtat. Jeudi et vendredi, le président Iohannis a participé au sommet UE – Union Africaine, organisé à Bruxelles. Dans le cadre de ses travaux, Klaus Iohannis a souligné les efforts constants de la Roumanie pour la réalisation des objectifs communs entre les deux Unions : la paix, la sécurité et la bonne gouvernance, lappui du secteur privé et lintégration économique, les changements climatiques et la transition énergétique, les systèmes de santé et la production de vaccins.

  • 15/02/2022 (mise à jour)

    15/02/2022 (mise à jour)

    Covid — Sur la toile de fond d’une tendance à la baisse des cas de contamination au coronavirus et du nombre de patients en soins intensifs, les autorités roumaines étudient une future levée des restrictions qui sera toutefois conditionnée par plusieurs critères. Pour l’instant il n’y a pas de calendrier pour l’allègement des restrictions, a précisé le ministre de la Santé, Alexandru Rafila. Mardi, la Roumanie a rapporté près de 22 000 cas d’infection confirmés en 24 h et 204 décès, dont 9 antérieurs à l’intervalle mentionné. Mardi encore, 1 155 malades de Covid étaient en soins intensifs.



    UE — Le président roumain, Klaus Iohannis, participe mercredi, à Paris, à l’invitation de son homologue français, Emmanuel Macron, à un dîner de travail informel consacré à la situation au Sahel. Jeudi et vendredi, le chef de l’Etat roumain participera au 6e Sommet UE – Union africaine (UA), organisé à Bruxelles. Selon l’Administration présidentielle, à cette occasion, Klaus Iohannis doit mettre en évidence les efforts constants de la Roumanie pour l’accomplissement des objectifs communs UE-UA, des objectifs fondés sur la paix, la sécurité et la bonne gouvernance, qui visent à soutenir le milieu privé et l’intégration économique, tout comme le développement économique durable via l’éducation, la culture et la formation professionnelle, sans oublier le financement de la croissance économique et durable, les changements climatiques, la transition énergétique, la santé et la production de vaccins. En marge du sommet UE-UA, le président roumain doit s’entretenir aussi avec la cheffe du Parlement européen, Roberta Metsola.



    Défense — Le ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu, participera, mercredi et jeudi, à la réunion de ses homologues des Etats membres de l’OTAN, qui aura lieu au Quartier général de l’Alliance de Bruxelles. Selon le ministère de la Défense, la réunion constitue un repère important pour ce qui est des décisions qui seront adoptées par les leaders des Etats alliés au Sommet de Madrid, qui aura lieu les 29 et 30 juin. Les débats aborderont notamment la situation sécuritaire engendrée par le comportement agressif de la Russie dans le voisinage du flanc est de l’OTAN et ses implications pour la sécurité transatlantique. Egalement à l’agenda — les aspects relatifs à la continuation du processus d’adaptation de la posture de dissuasion et de défense de l’Alliance aux nouvelles conditions au niveau sécuritaire, indique un communiqué du ministère roumain de la Défense. En marge de la réunion, le dignitaire roumain prendra part à la cérémonie de signature de la lettre d’adhésion de la Roumanie au projet de l’OTAN Air Battle Decisive Munitions (ABDM), développé par la Division d’investissements pour la défense de l’Alliance (IS-DI).




    Energie — Le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, a participé, à Bucarest, à la réunion du Comité interministériel dans le domaine de l’énergie, afin d’examiner la série de mesures censées contribuer à protéger la population et l’économie des effets de la hausse des prix de l’énergie et du gaz. Dans ce contexte, la solution de simplification des procédures de décompte des factures aux fournisseurs a été présentée, et elle entrera en vigueur après sa publication au Journal officiel. Selon un communiqué du gouvernement, la collecte de propositions avancées par les partenaires de dialogue social et les autorités responsables se poursuivra, et la semaine prochaine, les rencontres pour discuter des solutions reprendront.



    Diplomatie — La Roumanie et le Canada partagent des points de vue similaires concernant la situation de sécurité inquiétante à proximité de l’Ukraine et de la région de la mer Noire. Les deux pays estiment qu’il est nécessaire de poursuivre les démarches en vue de la désescalade, lit-on dans un communiqué du ministère des AE de Bucarest, publié suite à l’entretien téléphonique entre le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, avec son homologue canadienne Mélanie Joly. Les deux responsables ont salué les mesures concrètes prises par l’OTAN et les Etats alliés, qui indiquent l’engagement collectif ferme en faveur de la sécurité des alliés se trouvant sur le flanc est de l’OTAN.



    DNA — La Direction nationale anticorruption (DNA) de Roumanie estime que le projet qui supprime la Section d’investigation des infractions dans le domaine de la justice adopté par le gouvernement n’est pas un progrès vers une lutte efficace contre la corruption de haut niveau. Bien au contraire, cela entraîne la perte des ressources et des compétences en matière de poursuites pénales et favorise la perpétuation de la non-spécialisation des procureurs, qui seront en charge de cas de corruption qui concernent les magistrats. Dans un communiqué, le Parquet anticorruption de Roumanie affirme encore qu’une seule structure, soit ladite Section qui sera bientôt supprimée, sera remplacée par 16 structures différentes du ministère Public. De l’avis de la DNA, la manière de sélectionner des procureurs qui seront en charge des cas visant les magistrats est, à son tour, de nature à compromettre la perspective d’avoir des enquêtes professionnelles et efficaces.



    Tennis — Ce mardi, au tournoi WTA 500 de Dubaï, la Roumaine Gabriela Ruse (n° 59 WTA), arrivée par qualifications, s’est imposée au premier tour face à Paula Badosa d’Espagne, 3e favorite de la compétition et n° 5 mondiale. Sa prochaine adversaire sera sa compatriote, Simona Halep (23e mondiale) et championne à Dubaï en 2015 et 2020. Celle-ci a vaincu lundi au premier tour l’Américaine Alison Riske. Simona Halep a aussi gagné tous ses matchs contre Gabriela Ruse. Mardi encore, la joueuse de tennis roumaine Irina Begu (n° 54 WTA) s’est inclinée, après deux heures de jeu, devant l’Ukrainienne Daîana Iastremska (n° 145 WTA), venue des qualifications, au premier tour du tournoi WTA 500 de Dubaï.


  • Nachrichten 19.12.2021

    Nachrichten 19.12.2021

    Weniger als eine Woche vor Weihnachten hat die rasche Ausbreitung des Omicron-Stammes des Coronavirus verheerende Auswirkungen auf das normale Leben der Europäer. Geschlossene Grenzen, strenge Einschränkungen bei öffentlichen Veranstaltungen und verstärkte Impfbemühungen gehören zum Alltag. Für alle Bürger, egal ob geimpft oder nicht, die in Italien, Portugal, Griechenland oder Irland einreisen, ist ein COVID-Test verpflichtend, während Frankreich und einige deutsche Bundesländer nur die wichtigsten Reisen nach und aus dem Vereinigten Königreich zulassen. Seit einigen Tagen werden von dort Rekordzahlen von Infektionen gemeldet. Auch in Spanien gehen die Behörden davon aus, dass sich der Omicron-Stamm bis Weihnachten durchsetzen wird, und verlangen von Touristen ein grünes Zertifikat für den Zutritt zu Restaurants und anderen Räumen, während in den Niederlanden und Dänemark wieder eine vollständige Quarantäne verhängt wird. Laut WHO-Experten verdoppelt sich die Zahl der Omicron-Infektionen innerhalb von drei Tagen in Gebieten mit gemeinschaftlicher Übertragung.


    In den letzten 24 Stunden wurden währenddessen unter 500 neue Fälle von COVID-19 registriert. Au‎ßerdem wurden 53 Todesfälle gemeldet.



    An den Grenzen nach Rumänien staut sich der Verkehr zunehmend, wobei die Behörden die Infrastruktur ausbauen und das Personal aufstocken. Gro‎ßer Andrang herrscht auf dem Flughafen der Hauptstadt , wo seit Samstag neue Ma‎ßnahmen zur Verkehrsregelung gelten. Die Fahrgäste steigen in Gruppen von 50 Personen im Abstand von 15 Minuten aus den Maschinen aus. Für die EU-Bürger mit grünen Zertifikaten gibt es eine eigene Abfertigungsspur, für die restlichen Passagiere wird die Zahl der Ärzte vom Gesundheitsamt am Flughafen erhöht. Ab Montag die Verfahren durch die digitale Aussteigekarte vereinfacht.



    Die meisten rumänischen Arbeitnehmer blicken optimistisch auf das Jahr 2022. Von 2021 behauptet nur etwa ein Viertel, es sei gut gelaufen – so das Ergebnis einer Umfrage, die auf einer Personalmanagementplattform durchgeführt wurde. Fast 70 % halten das Jahr 2021 für schwieriger als das erste Pandemiejahr, was die persönlichen und beruflichen Herausforderungen angeht. Sechs von zehn rumänischen Arbeitnehmern erwägen, im Jahr 2022 den Arbeitsplatz zu wechseln. 2021 war für viele mit Müdigkeit und Ängsten verbunden. Die wichtigste Erkenntnis aus dem Jahr 2021 ist, dass die Arbeitnehmer mehr in ihre persönliche und berufliche Entwicklung investieren und sich besser um ihre körperliche und emotionale Gesundheit kümmern müssen.



    Ein öffentlicher Platz in Paris wird nach dem gro‎ßen rumänischen Komponisten George Enescu benannt. Das kündigte die stellvertretende Bürgermeisterin der Stadt, Laurence Patrice, auf Twitter an. Die Entscheidung wurde vom rumänischen Botschafter in Paris, Luca Niculescu, begrü‎ßt. Er wies darauf hin, dass der künftige Enescu-Platz in der Nähe der Pariser Oper liegt. Die Entscheidung des Pariser Rathauses setzt den Schlusspunkt für das Enescu-Jahr, das dem 140. Geburtstag des rumänischen Komponisten gewidmet ist.

  • 19/12/2021 (mise à jour)

    19/12/2021 (mise à jour)

    Visite – Le premier ministre roumain, Nicolae Ciucă, entreprend lundi et mardi une visite à Bruxelles pour une série dentretiens avec de hauts responsables des institutions européennes et de lOTAN. Selon un communiqué du gouvernement, lundi, le chef du gouvernement de Bucarest doit rencontrer le président du Conseil européen, Charles Michel. Mardi, le premier ministre devra sentretenir la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, ainsi quavec dautres membres de la Commission. Le premier ministre Nicolae Ciucă rencontrera au siège de lOTAN le secrétaire général de lOrganisation de lAtlantique Nord, Jens Stoltenberg.




    Frontières — Les flux d’entrée en Roumanie deviennent de plus en plus encombrés au fur et à mesure que la période des fêtes approche. Le trafic est plus intense ces derniers jours aux postes-frontière terrestres — et notamment dans l’ouest du pays. Les pouvoirs publics affirment que l’infrastructure est utilisée à son maximum, et que du personnel supplémentaire travaille. Même cas de figure sur l’aéroport international d’Otopeni, le plus grand du pays, où à compter de samedi, de nouvelles mesures sont appliquées pour gérer le trafic. Le débarquement des passagers se fait par des groupes de 50 personnes toutes les 15 minutes. Les ressortissants européens titulaires d’un certificat numérique ont un couloir séparé, alors que pour les autres, tenus de se soumettre aux vérifications de santé publique, le nombre de médecins de la Direction de santé publique est accru. Ces procédures devraient être simplifiées à partir de lundi, suite à l’introduction du nouveau document obligatoire pour tous à l’entrée en Roumanie — le formulaire numérique de localisation des voyageurs, PLF. Comme dans plusieurs autres Etats européens, il sera utilisé comme instrument d’identification rapide de ceux qui sont entrés en contact avec un éventuel cas de Covid-19.



    Coronavirus en Roumanie — 499 nouveaux cas de Covid 19 en 24 heures, c’est le bilan rapporté ce dimanche par le Groupe de Communication stratégique qui a également annoncé 53 décès, dont 17 antérieurs à la période de référence. Par ailleurs, selon le coordinateur de la Campagne nationale d’immunisation, Valeriu Gheorghiţă, le nombre des personnes qui font la première dose de vaccin est à la baisse. Il a affirmé que d’une semaine à l’autre, les autorités constatent une baisse de 15 à 25 % du nombre de personnes qui choisissent de se faire vacciner à la première dose. Depuis le début de la campagne de vaccination en Roumanie, le 27 décembre 2020, plus de 7,7 millions de personnes ont été entièrement vaccinées. La Roumanie est avant-dernière dans l’UE du point de vue du nombre de personnes immunisées contre le Covid-19.



    Budget — En Roumanie, le projet de loi du budget de l’Etat 2022 et de celui de la sécurité sociale seront déposés lundi au parlement pour débat. Ils seront approuvés soit avant Noël, soit tout de suite après, a annoncé le ministre des Finances, Adrian Câciu. Le premier ministre Nicolae Ciucă a précisé voici quelques jours que le gouvernement se préoccupait de maintenir l’équilibre budgétaire et qu’il respecterait l’engagement assumé devant la Commission européenne d’avoir un déficit de 5,84 % du PIB.



    Education — L’enseignement professionnel et la formation des enseignants, la mobilité des professeurs et des élèves, la reconnaissance des parcours professionnels et la numérisation ont constitué les principaux sujets abordés par les ministres de l’Education de Roumanie et de France, Sorin Cîmpeanu et Jean-Michel Blanquer, dans le cadre d’une rencontre qui a eu lieu à Paris. Renforcer les universités européennes sera une des priorités de la présidence française du Conseil de l’UE, et la Roumanie fait déjà partie de beaucoup de projets. Jean-Michel Blanquer a félicité la Roumanie — pôle de la francophonie en Europe centrale et de l’Est. Ici, un million d’élèves et d’étudiants environ apprennent le français en tant que première ou seconde langue vivante. Quant à lui, le ministre roumain a mis l’accent sur l’importance de l’étude de la langue roumaine en France, pour que les jeunes roumains ne perdent pas le contact avec leur langue maternelle. 300 à 400 000 Roumains vivent en France.



    Enescu — Une place de Paris portera le nom du grand musicien roumain George Enescu, a annoncé sur Twitter Laurence Patrice, adjointe à la maire. La décision a été saluée par l’ambassadeur de Roumanie en France, Luca Niculescu. Il a précisé que la place était située à proximité de l’Opéra Garnier. La décision de la municipalité de Paris clôture l’Année Enescu, qui marque les 140 années de la naissance du compositeur roumain.



    Sondage — La plupart des salariés roumains considèrent 2022 avec optimisme, après une année où un quart d’entre eux seulement affirment que tout s’est bien passé pour eux. Ce sont les résultats d’un sondage réalisé sur une plateforme de recrutement. Près de 71 % considèrent que 2021 a été plus difficile que la première année de la pandémie du point de vue des défis personnels et professionnels. Six salariés roumains sur 10 envisagent de changer d’emploi pour accéder à un meilleur salaire en 2022, s’attendent à une promotion ou à une augmentation salariale dans le cadre de leur emploi respectif. Et ce après que 2021 eût apporté pour beaucoup de la fatigue et de l’anxiété. Les leçons les plus importantes que l’année en cours a apportées aux salariés portent sur le fait qu’ils doivent investir davantage dans leur développement personnel et professionnel et se préoccuper encore plus de leur santé physique et émotionnelle.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Ana Bogdan sest inclinée devant la Belge Alison Van Uytvanck en finale du tournoi WTA 125 de Limoges. Lors de leur première rencontre, en 2012, la joueuse belge sétait imposée aussi.



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid-19RO. Un nău caz di infecție cu Omicron fu confirmat tru România, dimăndă, gioi, Ministerul a Sănătatillei. Pacientul, cari eara acutotalui vaccinat, nu ari simptome greali. Până tora, trei ahtări cazuri fură confirmati tru România. Tru aţea ţi mutreaşti numirlu total di infecții ndzuuă, gioi eara raportate niheamă pisti 1000, cum și 74 di decesi aferente, ditu cari 2 ditu kirolu di ma ninti di raportare. Catandisea di alertă fu prilundzită tru România cu nica 30 di dzăli, ama avânda tu videală tendința discendentă a infecțiilor, născănti ditu restricții fură scoasi. Aestă turlie, purtarea a prusupidăllei tru locărli iu nu ari călbălăki numata easti obligatorie, iara aţelli nivaccinaț cari prezintă un test PCR negativ au izini năuntru. Tutunăoară, aclo fu scoasă interzicerea di noapte. Di Cărciun și Revelion restaurantili va s’aşteaptă proţlli oaspiț, la 50% capacitate.



    Vizită. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u aştiptă, gioi, Bucureşti, Natalia Gavriliţa, prim-ministrul a Ripublicăllei Moldova (ex-sovietic, predominant di limbă română). Klaus Iohannis năpoi lu spusi angajamentul a Bucureștiului ta s’ndrupască acutotalui procesele di transformare, modernizare și implementari a reformilor tru domenii catacum energia, transporturli, societatea informațională, tranziția veardi, justiția, educația, tru spiritlu a Parteneriatlui strategic tră integrare europeană. Ma ninti, premierlu Natalia Gavriliţa avu ună andamasi cu omologlu a llei român, Nicolae Ciucă. Aestu ditu soni declară că andrupaşti anvărtuşearea a investițiilor românești tru Republica Moldova și tră aesta lipseaşti s’hibă cama bunu mediul di emburlăki ditu aestă văsilie. Ciucă nica spusi că părțăli au naeti s’vulusească cătu cama ntrăoară un nău acord mutrinda darea asistență financiară nirambursabilă ti hăirlătica ali Ripublică Moldova, di itia că veclliulu acordu ş’bitisi vadelu anlu aestu. Caplu a Guvernului di Chişinău spusi că aţeali dauă state au ună şansă istorică ta s’alăxească comunitatea lingvistică tru unu di mărli proiecte tră hăirlătica a oamiñilor di pi daulu mealuri a Prutlui. Ună ma bună integrare economică și comercială a Româniillei și ali Ripublică Moldova easti garanția a unăllei aderari accelerată a aliştei ditu soni la UE, spusi Natalia Gavriliță.



    Kipită. Caplu a statlui român, Klaus Iohannis, declară, gioi, tru mesajul pitricutu la Summit-ul a Democrațiillei, organizat di prezidentulu SUA, Joe Bidin, tru turlia video, că România easti apufusită s’prevină și s’combată tute fenomenele negative cari submineadză pistipsearea tru democrație. Iohannis sumlinie că progreslu tru domeniul ti ndrepturli a omului easti ună componentă clleaie tru asiguripsearea a siguranțăllei și a securitatillei comunitățlor, persoanilor și instituțiilor contra antisemitismului, xenofobiillei, radicalizarillei și discursului instigator la ură. El spusi că ună altă prioritate tră România easti prevenirea și combătearea a traficlui di hiinți umani, obiectivu imposibilu ti adrari izolat”.



    Forum. Secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, căftă, gioi, la Aspen Forumlu di București, aliațlor s’inveastiască tru infrastructura critică și să ñicureadză dependința di resursili ţi yinu ditu statili potențial adversare. Jens Stoltenberg cundille ma multi ori arada purtaticlu fuvirosu ali Rusie. Idyiulu mesaj ti rezistența la riscuri și vulnerabilităț vini di la caplu a statlui român, Klaus Iohannis, cari cundille că eastiananghi ti independența energetică. Secretarlu general al NATO li număi Rusia și China ca hiinda proţlli actori globali cari submineadză arada mondială bazată pi reguli și opereadză tru locuri cari agiumsiră di mari simasie tră securitatea-a spațiului democratic. Jens Stoltenberg feaţi timbihi şi tră alti fuvirseri globale, cum suntu atacurli cibernetice ţi suntu tutu ma frecvente și sofisticate”, fuvirsearea teroristă persistentă, proliferarea a armilor nucleare și impactul a alăxerloru climatiţi. Stoltenberg cundille că agenda NATO 2030 mutreaşti s’asiguripsească securitatea tru ună lumi ma imprevizibilă” și s’inveastiască tru nai cama năi tehnologii, di la inteligență artificială la biotehnologie și calculatoari cuantiţi”.



    Paris. Prezidentulu francez Emmanuel Macron căftă, gioi, ună Europă cari știe să-și veaglle sinurli” dinintea-a crizilor migrațiillei. El cundille ună mnată di reforme, inclusiv a spațiului Schengen, cari va s’hibă acăţati tu isapi di yinitoarea prezidenţille franceză a Consiliului UE, cari ahurheaşti la 1 di yinaru, dimăndă AFP. Emmanuel Macron pripuni adrarea a născăntotru mecanismi ti agiutoru tru ananghi tră crize la sinurlu a unui stat membru, cari lipseaşti s’poată s’aibă besă pi agiutorlu al Frontex, ama și pi agiutorlu a statilor membri cu poliția și giandarmillii”. Macron ari, nădie, tutunăoară, să avanseadză” tru kirolu a aţiloru şasi meşi di muabeţ ali prezidenţille franceză mutrinda Pactul tră migrația și azilul, prezentati di Comisia Europeană tru yismăciuni 2020.




    Jurnaliştilli. Numirlu a jurnaliştilor di lumea tută cari sunt băgaţ tru hăpsani agiumsi pi un record istoric tru 2021, uidisitu cu unu raport ali organizaţie non-profit Committee to Protect Journalists. 293 di reporteri fură arcaţ tu hăpsanii până la 1 diandreu anlu aestu. Nai ma pţănu 24 di jurnalişti fură vătămaţ di itia a rapoartilor a lor, iara alţă 18 muriră tru circumstanţe cari fac multu greu să spună desis eara vizaţ di itia a lucurlui a lor, nica spuni documentul anual mutrinda libirtatea a presăllei şi atacurile contra a pres4llei. Tru kirolu anda motivili ti ncllidearea-a reporterilor suntu pi lenu turlii di la ună văsilie la alantă, numirlu record di jurnaliști ncllişi yilipseaşti cutulburările politice di tuă lume și ună intoleranță tut ma mari andicra di reportajele indpendinte, uidisitu cu organizația nonprofit ditu SUA.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Anouk Ragot

    Anouk Ragot

    Anouk Ragot este de profesie
    ingineră, vine din Franța, unde a studiat o facultate tehnică la Paris, Arts et
    Metiers Paris TECH, unde a absolvit și un masterat, în cadrul căruia a studiat
    un an la Imperial College din Londra, s-a specializat în strategie de afaceri
    și performanță financiară, a acumulat o experiență bogată de lucru într-o
    companie multinațională, în sediile de la Paris și Geneva. S-a mutat împreună
    cu familia în România în urmă cu cinci ani, iar aici și-a continuat cariera la
    o altă multinațională cu sediul la București, unde a fost manager pentru Europa
    Centrală și de Sud. În prezent este co-fondatoare a unui start-up dedicat
    produselor biodegradabile de igienă intimă pentru femei, este implicată în
    educație și încearcă să intervină în medii defavorizate cu aceste produse. Cum
    a ales să vină în România ne spune chiar ea:


    Mulțumesc
    pentru oportunitatea de a sta de vorbă. Am venit în România în 2016, a fost o
    ocazie profesională. Visul familiei noastre a fost să trăim în străinătate și
    soțul meu a primit un post aici, la București.


    Așadar, Anouk s-a mutat cu toată
    familia la București și la numai un an de la această schimbare, a organizat
    câteva expoziții de pictură solo și de grup cu lucrările pe care le-a realizat
    în România. Picturile sale se află acum în colecții private din România, din
    Franța, din Belgia și din Spania. Am rugat-o să ne spună cum a fost această
    experiență:


    A fost o
    aventură foarte fericită, a fost pasiunea mea dintotdeauna, dar nu am avut
    timp, după studii am lucrat mai mult cu mari companii, apoi am avut grijă de
    copii și nu am avut timp pentru pictat. Când am ajuns în România, am făcut o
    pauză și mi-am spus că acum am timp și este posibil să încep o nouă aventură.
    Am lucrat mult și cu ajutorul unor artiști români, inspirată de viața mea din
    România și am realizat două expoziții, una într-o galerie din Cotroceni și una
    în fața Ateneului Român, în galeria Rotenberg Uzunov, în 2019, o experiență
    care mi-a schimbat viața, cred. Am găsit
    timp pentru mine în România și m-am gândit la condiția mea de femeie și aceasta
    a fost o sursă de inspirație pentru mine.



    Anouk a iubit România din prima clipă
    și am întrebat-o cum i s-a părut România acum cinci ani și cum o vede acum:


    Evoluția se
    petrece foarte rapid în România și cred că îmi place asta, învățați foarte
    repede și energia pozitivă pe care am găsit-o când am ajuns e cu adevărat
    foarte puternică și acum. Totul se schimbă, fie magazinele, fie drumurile,
    totul se petrece repede aici. Dar ceea ce nu se schimbă sunt munții, folclorul
    și vremea și ne place acest lucru. Mai iubim și faptul că totul este posibil cu
    muncă și energie. Am văzut că românii sunt curajoși și pozitivi și privesc spre
    viitor. În plus, este un loc bun pentru o aventură, eu am avut una artistică,
    acum am o aventură de start-up și cred că nu aș fi putut realiza toate acestea
    în Franța.


    Anouk și
    familia ei au călătorit mult prin țară, prin natura noastră generoasă și au
    ajuns să cunoască toate detaliile vieții de aici. Am întrebat-o și dacă este
    ceva ce nu merge bine și ar vrea să vadă schimbat:


    Cred că poluarea naturii. Iubesc foarte mult munții și
    pădurile și satele voastre frumoase și sunt tristă când văd gunoi acolo. Cred
    că aceasta a fost și motivația pentru a pune bazele acestui start-up cu produse
    igienice feminine reciclabile.



    Anouk este și mamă a trei copii și am
    întrebat-o dacă învață românește și dacă au legătură cu localnicii, cu copii
    români.


    Da, da, copiii mei au opt, șase și trei ani, iar ultimul s-a
    născut aici la București. Ei vorbesc româna mai bine decât mine! Sunt la Școala
    Franceză acum, dar au mulți prieteni care vorbesc românește și care sunt români.


    Viața lui Anouk în România este
    interesantă și e, de fapt, așa cum a visat-o. Am întrebat-o dacă se vede aici
    pe termen lung.


    Da, da! Dacă e posibil să călătorim ușor în Franța după
    covid, pentru că acesta este un element important, vrem să ne vedem cu familia
    – și așa a fost complicat în ultimii doi ani-, dar, dacă în viitor e posibil să
    călătorim ușor, suntem bine aici.


  • Un Roumain à Paris

    Un Roumain à Paris

    Déchu de sa nationalité roumaine en 1975, Dumitru Tsepeneag s’installe à
    Paris et commence une sorte de journal dans lequel il parle aussi bien
    de lui, que des autres. Roland Barthes, Alain Robbe-Grillet, Ionesco et
    Cioran figurent parmi les figures sur lesquelles Tsepeneag s’attarde
    dans son récit Un Roumain à Paris dont il sera question aujourd’hui.

  • Jurnal Românesc – 06.10.2021

    Jurnal Românesc – 06.10.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a deschis concertul aniversar al ansamblului românesc Violoncellissimo, organizat la sediul UNESCO de la Paris cu ocazia marcării a 65 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Şeful diplomaţiei române a evocat importanţa pentru România a aderării la UNESCO şi a subliniat oportunitatea de promovare a patrimoniului cultural şi a valorilor româneşti pe care o oferă României statutul de membru al UNESCO.

    Prin apartenenţa şi activitatea în cadrul organizaţiei, România îşi reafirmă ataşamentul profund faţă de multilateralism, de valorile democratice, de drepturile omului şi de principiile care stau la baza Organizaţiei Naţiunilor Unite’, a transmis Aurescu. Ministrul a amintit si contribuţia UNESCO la efortul comun de protejare a patrimoniului universal şi a reiterat angajamentul României de a continua demersurile de introducere pe lista patrimoniului a unor obiective naţionale de importanţă universală. În 2021 se aniversează 75 de ani de la fondarea UNESCO şi 65 de ani de la aderarea României la organizaţie. Momentul este marcat printr-o serie de conferinţe şi colocvii, concerte, expoziţii, o emisiune filatelică, precum şi donarea unui fond de carte românească Bibliotecii UNESCO.

    Schimburile economice bilaterale dintre România şi Germania ar putea depăşi anul acesta 33 de miliarde de euro, a afirmat ambasadorul ţării noastre la Berlin, Adriana-Loreta Stănescu. Prezentă la un eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, aceasta a arătat că cele peste 23.000 de firme cu capital german înregistrate în România au realizat investiţii de peste 10 miliarde de euro şi au generat aproximativ 300.000 de locuri de muncă. Relaţiile bilaterale româno – germane se situează la un nivel excelent, fapt reflectat în dialogul politic substanţial şi benefic, în relaţiile economice consistente şi aflate în creştere continuă, în intensitatea contactelor interumane, culturale, academice, potenţate de existenţa unor ample şi dinamice comunităţi ale minorităţii germane din România şi respectiv a etnicilor germani şi a cetăţenilor români emigraţi în Germania, acestea reprezentând o punte solidă de legătură între ţările noastre, a declarat ambasadorul. Aproape 800.000 de români trăiesc şi lucrează în Germania, potrivit statisticilor oficiale făcute publice în acest an.

    Ministerul român de Externe salută adoptarea de către Comisia Europeană a primei Strategii pentru combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti. Instituţia arată că a fost implicat, de la început, în eforturile Comisiei de redactare a documentului şi a participat activ la procesul de consultare realizat la nivel european. MAE transmite că susţine pe deplin eforturile Executivului Comunitar de combatere a antisemitismului şi de protejare a vieţilor evreieşti şi încurajează adoptarea imediată de către toate statele membre ale UE a unor planuri de acţiune sau strategii complementare cu Strategia europeană, în condiţiile în care, în contextul actual al crizei sanitare, cazurile de antisemitism, xenofobie, radicalizare şi de propagare a discursului instigator la ură cunosc o expansiune îngrijorătoare. Strategia elaborată de Comisia Europeană se sprijină pe trei piloni: prevenirea şi combaterea tuturor formelor de antisemitism atât online cât şi offline, încurajarea vieţii evreieşti şi protejarea moştenirii evreieşti şi asigurarea şi întărirea educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului. MAE precizează că Parlamentul de la Bucureşti a adoptat deja o strategie complementară cu documentul european la data de 13 mai anul curent.

    Stagiunea de toamnă a Concertelor Enescu de la ICR Londra va fi deschisă, pe 7 octombrie, cu un concert susținut de unul dintre cei mai versatili și cunoscuți violoniști din Marea Britanie, Thomas Bowes, acompaniat la pian de Verona Maier. Programul recitatului, cu o durată de 75 de minute, include compoziții de Mozart, Brahms și Enescu. Seria Enescu, desfășurată neîntrerupt din 2007, este unul dintre cele mai apreciate programe permanente ale reprezentanţei în Marea Britanie a Institutului Cultural Român şi poate fi comparată cu Societățile Chopin sau Elgar de la Londra. Concertul va fi si înregistrat, editat și difuzat de ICR Londra, la 14 octombrie, pe toate conturile sale de pe reţelele de socializare.

  • Decrete semnate de președintele României, Klaus Iohannis

    Decrete semnate de președintele României, Klaus Iohannis

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus
    Iohannis a semnat, luni, 4 octombrie, decretele privind înfiinţarea
    consulatelor generale ale României la Roma şi Paris şi decretul privind
    înfiinţarea consulatului României la Melbourne, Australia.

  • La Journée de la Langue roumaine

    La Journée de la Langue roumaine

    Alina Cicani, réalisatrice,
    productrice et auteure du documentaire « La Roumanie d’une dictature à
    l’autre » diffusé sur la chaîne française de télévision Public Sénat, vit
    à Paris, aux côtés de son mari français, de ses deux enfants et de ses deux
    chats. Aujourd’hui, à l’occasion de la Journée de la langue roumaine, on a
    invité Alina au micro de RRI pour parler en français, de sa langue maternelle.

  • Maurice Attia et sa trilogie noire

    Maurice Attia et sa trilogie noire

    Né en 1949 à Alger et installé
    quelques années plus tard, avec sa famille, sur Marseille, Maurice Attia fera
    des études de médecine, se spécialisant dans la psychiatrie, puis plus tard la
    psychanalyse. Après un premier livre de
    récits cliniques, il allait publier en 2000 un premier roman noir, Rue
    Oberkampf sorti aux Éditions Hors Commerce et adapté pour la télévision la même
    année par l’auteur lui-même qui rédige là son premier scénario. L’auteur se
    livre alors à une écriture intensive et voilà qu’en 2006 voit son livre Alger
    la Noire, paru chez Actes Sud, premier
    tome d’une trilogie qui comporte aussi Pointe Rouge et Paris Blues. En fait, c’est sur ces trois volumes que
    Mathieu Fabre, libraire chez Kyralina, la librairie française de Bucarest,
    se penchera dans les minutes suivantes, au micro de RRI.

  • Jurnal Românesc – 22.07.2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Cruce. Administraţia Prezidenţială transmite că distincţia i-a fost conferită diplomatului în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală avută la susţinerea şi promovarea relaţiilor economice, politice şi culturale dintre Germania şi România. Ambasadorul german se află la finalul unui mandat pe care l-a început în 2017.

    Vizita delegației Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în comunitățile istorice a continuat la Skopje, în Macedonia de Nord. Secretarul de stat Oana Ursache a avut o serie de întrevederi cu oficiali din Ministerul pentru Sistem Politic și Relații Inter-comunitare, Ministerul Culturii, Ministerul Educației şi Ministerul Afacerilor Externe, iar discuţiile s-au concentrat pe înființarea unui centru de informare al României la Universitatea Sfinții Chiril și Metodie din Skopje, care va avea rolul de a apropia cultura română de spațiul academic macedonean. Oana Ursache a arătat că Departamentul a deschis 5 astfel de Centre la Comrat, Bălți, Ismail, Slatina şi Korcea, cu misiunea de a păstra legăturile culturale și lingvistice. Şefa DRP a le-a vorbit reprezentanţilor macedoneni şi despre legea care instituie Ziua Românității Balcanice la data de 10 mai şi a discutat cu aceştia despre posibilitatea organizării, în 2022, a unor evenimente comune tuturor comunităților balcanice. Delegaţia României se va afla în comunitățile istorice până pe 28 iulie.

    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat, în format hibrid, cu membrii comunităţii şi ai mediului asociativ românesc din Franţa. La întâlnire, la care au participat ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, şi reprezentanţi ai misiunii diplomatice şi oficiilor consulare, românii din Hexagon au semnalat o serie de aspecte privind necesitatea extinderii reţelei consulare, coroborată cu asigurarea necesarului de personal consular în cadrul misiunilor, prestarea serviciilor consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, debirocratizarea serviciilor inclusiv prin transmiterea documentelor prin intermediul serviciilor poştale sau de curierat rapid, aspecte legate de muncă şi protecţie socială şi necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare prin intermediul Centrului de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate.

    Reprezentanţii ambasadei au prezentat demersurile de extindere a reţelei consulare, cu accent pe operaţiunile de relocare temporară a spaţiului de lucru cu publicul al Consulatului General al României la Marsilia într-un sediu modern şi cu o infrastructură adecvată, precum şi cu privire la operaţionalizarea Consulatului General la Paris şi a Consulatului General la Nantes, a căror deschidere este programată anul acesta, respectiv în 2022. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul identificării rapide de soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu românii din Germania, Marea Britanie, Cipru, Austria şi Portugalia. Următoarea reuniune din cadrul campaniei va avea loc cu reprezentanţii românilor din Grecia.

    Ansamblul românesc Flauto Dolce va susține un concert, pe 23 iulie, cu ocazia încheierii expoziției de artă vizuală din colecția Institutului Cultural Român la Budapesta. Expoziţia a cuprins lucrări donate de artiștii români invitați să expună în Ungaria şi opere primite în custodie din partea Ministerului Culturii de la Bucureşti. În concertul de final, Flauto Dolce va prezenta un material muzical din regiunile istorice Transilvania, Moldova și Valahia. Ansamblul a luat fiinţă în anul 2000, la Cluj, sub auspiciile Academiei de Muzică Gheorghe Dima şi îi are în componenţă pe muzicienii Zoltán Majó, Mária Szabó, Noemi Miklos şi Mihaela Maxim. Până în prezent, cei patru muzicieni au concertat în România, Austria, Spania, Franţa, Italia, Elveţia, Germania, Israel, Ungaria, Serbia şi Slovenia şi au luat parte la proiectul UNESCO Moştenirea Culturală – o punte către un viitor comun.

    Lungmetrajul Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, regizat de Radu Jude, câștigător al Ursului de Aur la a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, rulează în cinematografele din Austria. Programul zilnic al proiecțiilor se găseşte pe site-ul film.at.