Radio România Internațional

Tag: partide

  • Cine intră în Parlamentul României?

    Cine intră în Parlamentul României?

    Anul 2024 a fost al tuturor alegerilor posibile, locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale, iar încă tânărul stat democratic numit România nu a trecut cu bine prin acest maraton electoral. Pe 6 decembrie, cu doar două zile înaintea turului doi al prezidenţialelor, Curtea Constituţională a anulat scrutinul pe motiv că procesul electoral ar fi fost viciat.

    Potrivit CCR, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin dezinformarea alegătorilor, prin intermediul unei campanii în care candidatul independent Călin Georgescu, cel care a câştigat primul tur de scrutin, a beneficiat de o promovare agresivă, cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media şi lipsa însemnelor specifice publicităţii electorale.

    Victoria în primul tur a unui extremist pro-rus a potenţat întreg curentul autointitulat suveranist, numele de alint pentru formaţiuni ultranaţionaliste, pe alocuri cu accente xenofobe şi antisemite, populiste, critice acerbe ale UE şi NATO, conspiraţioniste. Trei reprezentante ale acestui curent, Alianţa pentru Unirea Românilor(AUR), SOS România şi POT(Partidul Oamenilor Tineri) au intrat în Parlament, primul cu un scor foarte bun, în urma alegerilor din 1 decembrie, desfăşurate la o săptămână după primul tur al alegerilor pentru funcţia supremă. Partidul DREPT a contestat, tocmai din acest motiv, corectitudinea legislativelor. DREPT a susţinut că, în tot ciclul electoral din noiembrie, ar fi fost documentate oficial ingerinţele externe, finanţarea ilegală, propaganda neo-legionară şi influenţa interlopilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins, însă, cererea de anulare a alegerilor parlamentare, astfel că, pe 21 decembrie, România va avea un nou legislativ.

    PSD (la guvernare alături de PNL), a obţinut cele mai multe mandate de senatori şi deputaţi, 120, fiind urmat de AUR, cu 93 şi PNL, cu 71. Pe locul al patrulea ca pondere în viitorul legislativ se află Uniunea Salvaţi România, cu 59 de aleşi. Partidul SOS România, cu 40 de parlamentari, UDMR şi POT, fiecare cu 31, încheie lista celor 7 formaţiuni care şi-au trimis reprezentanţi în Parlament. La Camera Deputaţilor se află şi grupul minorităţilor naţionale, care deţine 19 mandate. Vor mai fi atribuite două mandate de parlamentari. Doi senatori şi patru deputaţi vor reprezenta românii din diaspora în Parlament.

    În interiorul acestui legislativ fragmentat trebuie căutată şi găsită o majoritate stabilă care să ofere un guvern, ideal până la sfârşitul acestui an. Va fi, inevitabil, un cabinet de coaliţie, a cărui misiune urgentă este să fixeze calendarul alegerilor prezidenţiale. Pro-europenii, adică PSD, PNL, USR şi UDMR, conveniseră să facă front comun împotriva extremismului, dar nimic nu mai e sigur după anularea alegerilor prezidenţiale.

    Preşedinte până la depunerea jurământului de către cel ce va fi ales anul viitor rămâne Klaus Iohannis, căruia nu puţini s-au grăbit să-i facă bilanţul celor 10 ani în fruntea ţării.

  • Alegeri parlamentare – începe repartizarea mandatelor

    Alegeri parlamentare – începe repartizarea mandatelor

    Noul Legislativ bicameral al României rezultat în urma alegerilor de pe 1 Decembrie e pe cale să-și limpezească structura. Au fost în joc 331 de mandate de deputați și 136 de senatori.

    Proporțional cu numărul de voturi primite, PSD, numărul unu în actualul Guvern, ar urma să aibă 86 de deputați și 36 de senatori. AUR (opoziția naționalistă) – 63 și 28, dublu față de mandatele câștigate acum patru ani. PNL, asociat la guvernare cu social-democrații – 49 și 22. USR (în opoziție) – 40 și 19.

    Apar, în premieră, pe băncile Parlamentului aleși din partea celor două formațiuni populiste, nou create, care au trecut pragul electoral de cinci procente. SOS România va avea 28 de deputați și 12 senatori, iar Partidul Oamenilor Tineri – 24 și 9.

    Prezentă neîntrerupt, din 1990, în Legislativul României post-comuniste, UDMR are acum 22 de deputați și 10 senatori. Minoritățile etnice, altele decît cea maghiară, rămân – practic, din oficiu – reprezentate în Camera Deputaților de 19 politicieni, câte unul pentru fiecare comunitate etnică.

    Detaliu aproape anecdotic, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a precizat că, dacă la redistribuirea voturilor de duminică, Partidului Oamenilor Tineri i-ar mai reveni un mandat, acesta va fi tras la sorţi între toate celelalte formaţiuni care au intrat în Parlament. Fiindcă noul partid nu şi-a desemnat suficienţi candidaţi.

    Una peste alta, recapitulează presa, sunt șapte formațiuni parlamentare, niciuna cu o pondere prea mare și multe incompatibile între ele. E un Parlament mai fragmentat ca oricând în ultimele vreo două decenii, din care e greu să rezulte o majoritate guvernamentală funcțională.

    Fără să fie foarte atentă la nuanțele care le diferențiază, presa adună AUR, SOS și POT sub eticheta generală de „polul suveranist” și prognozează că e foarte improbabilă cooptarea vreuneia dintre ele într-o coaliție guvernamentală.

    Rămân, cu o pondere de circa 60% în Parlament, partidele declarat pro-europene. Aritmetica elementară ar pleda pentru o largă coaliție PSD-PNL-USR-UDMR-minorități. Mai greu sunt de depășit râcile dintre ele.

    După ce au guvernat trei ani împreună, în numele stabilității și al stăvilirii extremismului, social-democrații și liberalii s-au atacat reciproc, fără menajamente, în campania electorală și acum par să nu se mai suporte. Între useriști și pesediști s-au adunat, în aproape un deceniu, extrem de multă ranchiună și resentimente. Iar UDMR e foarte enervată de un proiect legislativ al USR privind reorganizarea administrativă a țării, care le-ar diminua maghiarilor influența politică în teritoriu. Etc…

    Acum, toată lumea pare să aștepte turul decisiv al alegerilor prezidențiale, pe care, duminică, 8 decembrie, și-l vor disputa independentul Călin Georgescu și șefa USR, Elena Lasconi. Potrivit Constituției, șeful statului e cel care desemnează viitorul premier.

  • Schimbări pe scena politică din România

    Schimbări pe scena politică din România

    Pe 9 iunie, PSD şi PNL, pilonii sistemului politic din România şi parteneri la guvernare, câştigau detaşat alegerile europarlamentare, la care au propus o listă comună, şi, separat sau sprijinindu-se reciproc, scrutinul local, cu social-democraţii adjudecându-şi cele mai multe primării şi consilii judeţene. Nimic nu prevestea, aşadar, dezastrul electoral suferit de PSD şi PNL, prin candidaţii, lor, în primul tur ale alegerilor prezidenţiale.

    Aspiranţii liberal şi social-democrat la funcţia supremă şi-au legat numele de două contraperformanţe istorice: şeful PNL Nicolae Ciucă a obţinut poziţia a cincea cu mai puţin de 9 procente, devenind, astfel, primul candidat liberal care nu obţine un scor cu două cifre, iar şeful PSD, Marcel Ciolacu, văzut ca favorit să câştige primul tur, a ieşit abia al treilea, cu 19%, fiind primul candidat al Stângii care nu se califică în finală. Fiecare şi-a asumat eşecul şi a demisionat de la conducerea propriei formaţiuni.

    Pe 1 decembrie, între cele două tururi ale prezidenţialelor, au loc alegerile legislative, iar principalele partide trebuie să-şi revină rapid din şocul electoral. PSD îşi propune să obţină din nou încrederea românilor la alegerile parlamentare şi va veni cu o nouă abordare în modul în care comunică cu cetăţenii, a declarat vicepreşedintele partidului şi al Parlamentului European, Victor Negrescu, desemnat să se ocupe de comunicarea politică până la alegerile parlamentare. El consideră că este nevoie de o reprezentare puternică a valorilor social-democrate în viitorul Parlament şi spune că PSD îşi va intensifica eforturile pentru a explica românilor ceea ce intenţionează să facă dacă va fi votat. Avem rezultate importante obţinute la nivelul guvernării şi, în sensul acesta, vom veni şi cu o nouă abordare în modul în care comunicăm cu cetăţenii, mult mai direct, mult mai franc, spunându-le ceea ce am putut face, ceea ce vrem să facem foarte direct şi foarte sincer, a afirmat Negrescu.

    La liberali a demisionat toată conducerea, iar preşedinte interimar a fost numit Ilie Bolojan, de numele căruia se leagă succesele administrative şi economice ale judeţului Bihor, din nord-vest şi ale municipiului Oradea. Bolojan a anunţat că PNL va susţine direcţia proeuropeană a României şi politicile de centru dreapta, motiv pentru care în turul al doilea partidul o va sprijini, fără niciun fel de negociere, pe Elena Lasconi, liderul Uniunii Salvaţi România. Amintim că aceasta îl va înfrunta, pe 8 decembrie, pe câştigătorul surprinzător al primului tur, Călin Georgescu, personaj considerat unanim ca toxic şi periculos din cauza vederilor sale extremiste şi proruse.

    În perioada următoare, a subliniat Bolojan, liberalii vor prezenta politicile publice pe care PNL le va susţine în Parlament: eficienţa statului şi reducerea risipei, politici publice care să permită dezvoltarea comunităţilor locale prin descentralizare şi programe de susţinere pentru aleşii locali, politici care să susţină statul de drept, un sistem de justiţie independent şi politici care ţin de echitate, de meritocraţie, de reguli care să genereze comportamente corecte în societate.

  • Calendarul alegerilor prezidentiale si parlamentare

    Calendarul alegerilor prezidentiale si parlamentare

    După lungi dezbateri, coaliţia PSD-PNL a stabilit ca primul tur al alegerilor prezidenţiale să aibă loc pe 24 noiembrie şi al doilea pe 8 decembrie. Între cele două, pe data de 1 decembrie sunt programate alegerile parlamentare. Premierul Marcel Ciolacu spunea că acordul între cele două partide de la guvernare respectă concluziile consultărilor pe care le-a avut la începutul săptămânii cu formațiunile politice, majoritatea dintre ele optând pentru organizarea la termen a alegerilor.

    Marcel Ciolacu: “Am încheiat împreună cu partenerii de guvernare un acord cu privire la calendarul electoral, care să respecte principiile discutate în cadrul consultărilor cu formaţiunile politice reprezentate în Parlament. Am stabilit că alegerile prezidenţiale vor fi organizate la 24 noiembrie, turul întâi, şi 8 decembrie, turul al doilea, iar alegerile parlamentare la 1 decembrie. Astfel, putem adopta hotărârea de guvern prin care validăm calendarul alegerilor şi încheiem acest subiect.”

    La rândul său, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a subliniat că s-a ţinut cont şi de faptul că partidele nu au dorit comasarea celor două alegeri. Nicolae Ciucă: “Din discuţiile care le-am avut, partidele politice au zis că nu este nicio problemă dacă au loc alegerile pe 1 decembrie. Atunci este sărbătoarea noastră naţională, poate fi şi o sărbătoare a democraţiei în acelaşi timp. În momentul de faţă, ţinând cont de toate aceste discuţii şi analiza pe prevederile legale, a reieşit că acesta este calendarul care va fi adoptat astăzi prin hotărâre de guvern.”

    Nicolae Ciucă a mai spus că nu crede că de 1 decembrie o să fie prezenţă mică la vot şi a precizat din nou că PNL şi PSD vor avea candidaţi proprii la alegerile prezidenţiale.

    Din opoziţie, noul lider al USR, Elena Lasconi, salută înţelegerea dintre PSD şi PNL privind calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, dar susţine că cele două partide trebuie să se concentreze asupra problemelor din economie, educaţie şi sănătate. Totodată, ea le transmite formaţiunilor de centru-dreapta să se alăture proiectului prezidenţial al USR.

    În schimb, liderul partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, consideră că decizia coaliţiei de guvernare ar reprezenta “o nouă tentativă de viciere gravă a rezultatelor alegerilor”. Şi Alianţa pentru Unirea Românilor critică decizia luată de PSD şi PNL şi consideră că acestea au modificat datele alegerilor prezidenţiale şi parlamentare “de frica lor faţă de George Simion(preşedintele AUR – n.red) şi de AUR”. Inițial, PNL și PSD conveniseră luna septembrie pentru prezidențiale, variantă susținută de social-democrați. PNL s-a răzgândit însă și a cerut ca scrutinul să se desfășoare în noiembrie. Cele două partide nu au reușit să ajungă la un acord, fapt ce a declanșat, în ultimul timp, atacuri între ele fără precedent de la constituirea Coaliției de guvernare. Reamintim că, pe 9 iunie au avut loc atât alegeri europarlamentare cât și locale.

  • Strategii politice post-electorale

    Strategii politice post-electorale

    În România, alianţa PSD-PNL (partidele coalitiei guvernamentale) a obtinut aproape jumătate din voturile exprimate la alegerile europarlamentare de duminica. Ea a fost urmată de Alianţa pentru Unirea Românilor (ultranationalista), Alianța Dreapta Unită, UDMR și micul partid SOS România. Unul dintre eurodeputatii care vor reprezenta România în legislativul comunitar este independent. Duminica au avut loc și alegeri locale. PSD a caștigat votul politic la primarii si consilii, fiind urmat de PNL și de UDMR.

    În Bucureşti, actualul primar general, independentul Nicuşor Dan, a câştigat detasat un nou mandat, iar pe primele locuri în Consiliul general s-au clasat Alianța Dreapta Unită și PSD. Cum era de așteptat, imediat după această victorie, PSD și PNL au început să-şi creioneze strategiile politice pentru alegerile prezidențiale din luna septembrie. Pentru cei doi mari caștigători ai scrutinului situația nu pare deloc ușoară, în contextul în care nici PSD, nici PNL nu renunţă la ideea unui candidat propriu. Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a reafirmat că liberalii vor avea un candidat propriu la acest scrutin, dar a adăugat că, în opinia sa, actuala coaliţie de guvernare poate funcţiona în continuare, chiar dacă partidele componente vor fi în competiţie directă.

    În privinţa unui posibil tandem pe care să-l realizeze în calitate de viitor preşedinte al ţării cu liderul PSD, Marcel Ciolacu, ca premier, preşedintele PNL a precizat că decisivă va fi asigurarea unei majorităţi solide în parlament. Nicolae Ciucă: “Vă pot spune cu toată responsabilitatea că Partidul Naţional Liberal va avea propriul candidat la alegerile prezidenţiale. Dacă ne uităm la cifrele obţinute de către fiecare partid, suma lor este considerabil mai mare decât votul obţinut pe lista comună. Ca atare, electoratul fiecăruia dintre noi trage şi se motivează, se mobilizează pentru tot ceea ce înseamnă valorile şi identitatea fiecărui partid.”

    Şi liderul PSD si actualul premier, Marcel Ciolacu, a afirmat că social-democraţii vor avea propriul candidat la scutinul prezidenţial. El a adăugat că decizia va fi luată după consultări interne. Marcel Ciolacu: “Partidul Social Democrat va avea candidat. Săptămâna aceasta voi avea întâlniri cu toţi liderii partidului şi o să luăm o decizie.”

    În opoziție, USR şi AUR caută și ele soluţii. După rezultatul bun obținut la locale și europarlamentare, AUR urmează să își anunţe candidatul său pentru alegerile prezidenţiale, pe George Simion, președintele formațiunii. USR a demarat procedurile pentru desemnarea unei noi conduceri a partidului, care va decide ulterior în privinţa candidatului pentru această funcție. Reamintim că Parlamentul a decis că alegerile pentru viitorul șef al statului pot avea loc cu cel mult trei luni înainte de expirarea mandatului președintelui în funcție, Klaus Iohannis, care se va încheia la 21 decembrie. Tot în această ultimă lună din an, în România sunt programate alegeri parlamentare.

  • Clarificări după alegeri

    Clarificări după alegeri

    Social-democraţii români au motive de satisfacţie după alegerile locale şi europarlamentare de duminică pentru că rezultatele acestora le permit să negocieze de pe o poziţie favorabilă viitoarele aranjamente politico-electorale înainte de scrutinul prezidenţial din septembrie şi cel legislativ din decembrie. PSD a câştigat detaşat bătălia pentru primării, consilii locale si judeţene, iar împreună cu partenerul liberal de la guvernare a obţinut aproape jumătate din voturile pentru fotoliile de eurodeputaţi.

    Preşedintele social-democrat şi premier în funcţie, Marcel Ciolacu, nu exclude o alianţă politică cu liberalii, dar nu ia în calcul varianta ca PSD să nu aibă candidat la prezidenţiale. Liberalii sunt în scădere evidentă de turaţie, au pierdut câteva consilii judeţene tocmai în favoarea partenerului social-democrat, dar rămân, aşa cum sublinia prim-vicepreşedintele Rareş Bogdan, principala forţă de dreapta a României, cu aproape 30 de procente la votul politic.

    Şi pentru că PNL e un partid responsabil,  nu va crea haos şi dezechilibre interne ieşind de la guvernare, aşa cum s-a speculat după rezultatele nu tocmai bune în alegeri, a dat asigurări Bogdan.

    La votul pentru primării şi consilii se situează pe poziţia a treia UDMR, cu aproape 7 procente, graţie disciplinei proverbiale de care dă dovadă electoratul maghiar din Transilvania. Sunt cele mai bune rezultate obţinute de UDMR în ultimii 20 de ani, spune preşedintele Kelemen Hunor. UDMR a obţinut reprezentare şi în Parlamentul European.

    Cu aproape 15 procente caştigate la scrutinul pentru legislativul comunitar, suveraniştii ultranaţionalişti de la AUR revendică, prin vocea preşedintelui George Simion, statutul de principal partid de opoziţie din România. Simion a declarat că Alianţa pentru Unirea Românilor va ocupa 6 fotolii de eurodeputaţi, va avea consilieri în toate judeţele cu excepţia Harghitei şi Covasnei, unde trăiesc în mare majoritate etnici maghiari, si va ataca încrezătoare alegerile prezidenţiale.

    Mai puţin de 9% voturi primite în scrutinul europarlamentar, primării importante pierdute şi, în general, un vot politic foarte slab, este bilanţul dezastruos al USR, partidul fanion al Dreptei Unite, la alegerile comasate de duminică. Liderul Uniunii Salvaţi România, Cătălin Drulă, şi-a asumat eşecul şi a anunţat că renunţă la şefia partidului, care va fi preluată interimar de Dominic Fritz, primarul reales al Timişoarei.

    Dreapta Unită rămâne, totuşi, o forţă în Bucureşti, unde e prima la Consiliul municipal şi l-a susţinut pe primarul reales, Nicuşor Dan.

    În schimb, REPER, formaţiunea centristă creată de fostul premier Dacian Cioloş, a ratat toate obiectivele. Cazurile celor două demonstrează că, pentru a avea succes în politică, nu e suficient să fii ghidat de principii şi valori. Iar uneori e chiar contraindicat, dovadă faptul că Partidul S.O.S. România, o dizidenţă AUR pro-rusă şi anti-UE, conspiraţionistă şi agresivă, va trimite la Strasbourg doi reprezentanţi.

  • Cine candidează la Parlamentul European?

    Cine candidează la Parlamentul European?

    15 partide şi alianţe electorale sau politice, cărora li s-au alăturat şapte independenţi, şi-au depus candidaturile pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, scrutinul care deschide maratonul electoral din acest an. Amintim că localele vor avea loc tot pe 9 iunie, potrivit unei decizii a guvernului social-liberal contestate vehement de opoziţie, în septembrie se va desfăşura cea mai pasionantă cursă, aceea pentru funcţia de preşedinte, pentru ca acest an super-electoral să se încheie odată cu legislativele din decembrie.

     

    Potrivit deciziei BEC şi calendarului stabilit, termenul pentru depunerea listelor cu candidaţii la alegerile europarlamentare şi dosarele acestora s-a încheiat la data de 10 aprilie. În vederea admiterii candidaturilor, odată cu dosarele candidaţilor, partidele politice, alianţele şi organizaţiile minorităţilor naţionale au depus şi listele de susţinători, cuprinzând cel puţin 200.000 de persoane. În cazul candidaţilor independenţi, listele de susţinători sunt de cel puţin 100.000 de persoane.

     

    Europarlamentarele sunt un test major pentru toate formaţiunile, dar în special pentru nou creata Alianţă electorală PSD-PNL. Social-democraţii şi liberalii guvernează împreună de aproape 3 ani‚ având în spate o inexpugnabilă, deocamdată, coaliţie parlamentară şi spun că, dacă alianţa lor electorală va da randament, vor merge împreună şi la celelalte alegeri.

     

    Cele două partide îşi propun să câştige peste jumătate din mandatelele ce revin României în legislativul comunitar şi să ţină, astfel, sub control, curentul extremist. Exponenta principală a acestui curent este considerată, cvasunanim, Alianţa pentru Unirea Românilor, pe scurt AUR, formaţiune parlamentară suveranistă, populistă şi ultranaţionalistă. Ea s-a făcut remarcată, în ultimii ani, prin proteste la limita legalităţii şi dincolo de ea împotriva vaccinurilor şi a interdicţiilor impuse de pandemie, limbaj şi chiar gesturi violente ale liderilor.

     

    AUR împărtăşeşte cu o dizidenţă a sa, Partidul S.O.S. România, aflat şi el pe lista aspiranţilor la fotoliile de europarlamentari, apetitul pentru teoriile conspiraţiei şi un antioccidentalism adesea virulent. Sondajele le creditează pe amândouă, dar în principal Alianţa AUR, cu şanse bune să-şi trimită reprezentanţi la Bruxelles.

     

    Un competitor democratic pentru Alianţa electorală PSD – PNL este o Alianţa Dreapta Unită, formată din Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Forţa Dreptei, ultima desprinsă din PNL. Cele trei formaţiuni susţin că liberalii au capitulat în faţa PSD, au acceptat deriva spre stânga a politicilor guvernamentale şi de aceea nu mai reprezintă electoratul de centru-dreapta. Uniunea Democrată Maghiară din România este şi ea creditată cu şanse să aibă europarlamentari după scrutinul din 9 iunie. Pe 29 aprilie se vor anunţa candidaturile definitive pentru alegerile europarlamentare.

     

  • Noi consultări pentru viitorul Guvern

    Noi consultări pentru viitorul Guvern

    Rezultatele alegerilor parlamentare de acum o săptămână fac
    dificilă instalarea unui nou Executiv la Bucureşti. Pe 6 decembrie, singurul
    scor zdobitor – două treimi din electorat, record în peste trei decenii de
    democraţie postcomunistă – a fost cel al absenteismului. În rest, ponderea
    fiecăruia dintre cele cinci partide intrate în noul Legislativ obligă la negocieri
    laborioase pentru crearea unei majorităţi funcţionale.


    După primele discuţii cu
    şefii de partide, preşedintele Klaus Iohannis a recunoscut că această
    majoritate nu există încă:

    Această primă rundă de consultări a dus la
    un schimb de opinii bun între reprezentanţii acestor formaţiuni şi mine, însă
    pot să spun că nu sunt încă întrunite condiţiile pentru desemnarea unui
    candidat pentru a forma un nou guvern.


    PNL, Alianţa USR PLUS şi UDMR promit
    să continue discuţiile. Împreună, cele trei forţe politice ar avea 244 de
    mandate de deputaţi şi senatori, dintr-un total de 465. Liberalii (afiliaţi la
    PPE) şi useriştii (Renew Europe) au venit, însă, la preşedinte cu propuneri
    proprii la şefia Guvernului: actualul ministru interimar de Finanţe, Florin
    Câţu, şi, respectiv, fostul premier Dacian Cioloş. Ei nu s-au înţeles nici
    asupra preşedintelui de la Camera Deputaţilor, poziţie cheie în arhitectura
    constituţională, fiindcă filtrează circa 80% din proiectele legislative.


    Liderul
    PNL, recent demisionarul premier Ludovic Orban:

    Vom continua discuţiile şi vom
    căuta ceea ce ne uneşte, ceea ce poate fi susţinut de toate formaţiunile
    politice care sunt implicate în această negociere şi, în mod evident, ceea ce
    considerăm noi că este bine pentru România.


    Şi copreşedintele USR-PLUS,
    Dan Barna:

    E o şansă reală pentru România să avem o majoritate de centru-dreapta,
    stabilă şi echilibrată, cu potenţial de a guverna România patru ani de zile şi
    de a face acele reforme atât de importante.


    Prezenţă cutumiară în
    guvernele de coaliţie de la Bucureşti, fie de dreapta, fie de stânga, UDMR
    afirmă, prin vocea preşedintelui Kelemen Hunor, că singura formulă care poate
    asigura stabilitatea e o coaliţie cu PNL şi USR PLUS.


    Câştigător relativ al
    scrutinului, PSD e, deocamdată, izolat în noul Legislativ. Liderul său, Marcel
    Ciolacu, vrea un guvern de uniune naţională:

    Am insistat că România trece
    printr-o perioadă complicată şi nu ne permitem o majoritate în Parlament
    fragilă. Un guvern de uniune naţională este cea mai bună soluţie în acest
    moment.


    Nou intrat în Parlament, partidul naţionalist AUR susţine,
    prin vocea copreşedintelui George Simion, că, într-un astfel de guvern n-ar
    vrea decât portofoliul Educaţiei.


    La Radio România, politologul Andrei Ţăranu
    avertizează că negocierile nu se pot prelungi prea mult, fiindcă e nevoie de un
    Executiv care să gestioneze campania de vaccinare antri-COVID şi să elaboreze
    bugetul de stat pentru anul viitor.

  • Iohannis anunță videoconferință cu partidele în vederea desemnării premierului

    Iohannis anunță videoconferință cu partidele în vederea desemnării premierului

    Președintele Klaus Iohannis a hotărât ca discuţiile cu partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier,să se facă în sistem de teleconferință, a anunțat Administrația Prezidențială. Decizia a fost luată
    după ce un senator PNL care a intrat în coontact cu toată conducerea PNL a fost
    confirmat cu coronavirus.



    Având în vedere situația actuală,
    președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să facă consultările cu
    partidele parlamentare, în vederea desemnării candidatului pentru funcția de
    Prim-ministru, prin sistem de teleconferință    , a anunțat Administrația
    Prezidențială.




    Consultările de la
    Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după ce Florin Cîțu și-a depus
    joi mandatul de premier desemnat, vor avea loc vineri, după următorul program:




    Ora 13:00 – Partidul
    Național Liberal (PNL);

    Ora 13:30 – Partidul Social
    Democrat (PSD);

    Ora 14:00 – Uniunea Salvați
    România (USR);

    Ora 14:30 – Uniunea
    Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);

    Ora 15:00 – Partidul
    Mișcarea Populară (PMP);

    Ora 15:30 – Partidul Alianța
    Liberalilor și Democraților (ALDE);

    Ora 16:00 – Grupul
    parlamentar Pro Europa;

    Ora 16:30 – Grupul
    parlamentar al minorităților naționale.

  • Consultări după succesul referendumului pe justiţie

    Consultări după succesul referendumului pe justiţie

    Pe 4 şi 5
    iunie, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în
    Parlamentul din România sunt aşteptaţi de şeful statului la consultări, pentru
    stabilirea direcţiilor de acţiune necesare punerii în aplicare a referendumului
    naţional pe teme de justiţie, organizat pe 26 mai, odată cu alegerile
    europarlamentare. Peste 18 milioane de români au fost chemaţi atunci la urne
    pentru a se pronunţa prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări: 1.
    ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de
    corupţie?” 2. ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării
    judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea
    Constituţională?”. Din cei peste 7 milioane de români care s-au pronunţat în
    cadrul referendumului, 6,5 milioane au răspuns cu DA la cele două întrebări.

    Preşedintele Klaus Iohannis Acum
    suntem în momentul în care trebuie să decidem cum să punem în practică ceea ce
    a decis poporul prin referendum. Pentru a găsi cele mai bune proceduri, metode,
    soluţii, am decis să convoc partidele parlamentare la consultări pe această
    temă, fiindcă este evident, ceea ce a decis poporul trebuie să fie pus în
    practică, adică să fie pus în Constituţie. Asta se face în Parlament în prima
    fază. Aşadar, am decis
    şi am trimis invitaţiile pentru zilele de marţi şi miercuri, săptămâna
    viitoare, pentru a găsi împreună cele mai bune soluţii.

    Rezultatele
    consultării populare au fost şi subiectul unei întâniri, joi, între
    preşedintele Iohannis şi premierul social-democrat Viorica Dăncilă. Şefa
    guvernului a anunţat că va discuta în cadrul PSD, dar şi cu partenerii de
    coaliţie de la ALDE despre o decizie care să reflecte voinţa cetăţenilor
    exprimată la referendum.Liberalul Ludovic Orban, liderul
    principalului partid al opoziţiei de dreapta, a declarat că orice iniţiativă de
    modificare a Constituţiei sau a legilor necesare pentru transpunerea în
    realitatea politică şi juridică a voinţei exprimate de cetăţeni este prioritate
    zero şi va fi sprijinită de PNL. Românii au spus foarte limpede la referendum
    că voinţa lor este să fie conduşi de oameni cinstiţi, de oameni care respectă
    legea şi că orice deţinător de putere, care săvârşeşte infracţiuni de corupţie,
    să fie pedepsit pentru faptele sale, a subliniat liderul liberal. De altfel,
    preşedintele Iohannis este încrezător că demersul său de modificare a
    Constituţiei nu va fi blocat, pentru că, spune şeful statului, de la început
    marea majoritate a politicienilor au spus că sunt de acord cu aceste
    modificări, iar poporul a votat în proporţie covârşitoare pentru aceste
    schimbări.

  • Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova
    se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, iar primul tur va avea loc la 30 octombrie. Sunt primele alegeri
    prezidenţiale din ultimii 20 de ani, deoarece, din 2001, preşedintele a fost
    ales de parlament, fapt care a provocat mai multe crize politice.

    În martie curent, Curtea Constituţională a decis
    revenirea la alegerea preşedintelui în mod direct. Înregistrarea candidaturilor
    se face până pe 29 septembrie, dar reprezentanţii celor mai influente partide
    s-au înscris, deja, oficial, la Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Potrivit
    Codului Electoral, toţi candidaţii – susţinuţi de partide sau independenţi, trebuie
    să colecteze cel puţin 15.000 de semnături în favoarea lor. Sondajele îl
    cotează cu cele mai mari şanse pe liderul Partidului Socialiştilor -
    promoscovit, Igor Dodon. El este urmat de fostul ministru al Educaţiei, Maia
    Sandu, remarcată prin reformele în acest domeniu şi de politicianul Andrei
    Năstase, liderul protestelor masive din toamna anului trecut. Cei doi au
    anunţat că, până la sfârşitul campaniei electorale, vor decide în privinţa
    susţinerii unui candidat comun, pentru a nu dispersa voturile alegătorilor
    proeuropeni. Este aproape sigur că niciun candidat nu va acumula o majoritate
    de voturi, din primul tur.

    Printre personalităţile politice cunoscute care vor
    concura la aceste alegeri mai sunt fostul premier, Iurie Leancă, fostul speaker
    al Parlamentului, Marian Lupu şi fostul
    preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Cei trei fac parte
    din actuala coaliţie proeuropeana de guvernare. Partidul Comuniştilor ar putea
    să nu participe la scrutin, pe care îl consideră neconstituţional. Potrivit
    liderului formaţiunii, Vladimir Voronin,
    decizia Curţii Constituţionale privind revenirea la alegerea directă a
    şefului statului a fost ilegală, schimbarea putând fi facută, crede acesta,
    doar prin referendum. Mişcarea social-politică filorusă Ravnopravie, a cărei conducere
    a fost preluată de primarul oraşului
    Orhei, Ilan Shor – principalul bănuit în dosarul privind dispariţia unui
    miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, a desemnat-o pe Inna Popenco,
    necunoscută în spaţiul public, în
    calitate de candidat, la fel procedând şi
    primarul de Bălţi, controversatul politician filorus, Renato Usatîi,
    care a propus un jurnalist de limbă rusă drept candidat din partea partidului
    pe care-l conduce.

    Analiştii politici citaţi de Radio Chişinău apreciază că
    alegerile prezidenţiale din octombrie vor avea un caracter geopolitic, aşa cum
    s-a întâmplat şi în ultimii ani. Ei mai
    spun că o eventuală schimbare a
    vectorului dinspre democraţii proeuropeni
    către socialiştii proruşi nu poate să aducă schimbări benefice din punct de
    vedere economic şi social, avand în
    vedere inclusiv situaţia unor regiuni
    ancorate în spaţiul estic, precum Peninsula Crimeea, anexată de Moscova.

  • Grupări şi regrupări politice pe scena românească

    Grupări şi regrupări politice pe scena românească

    În timp ce tehnocraţii, fără ambiţii politice manifeste, spun că gestionează afacerile curente ale ţării, partidele, consacrate sau noi, au timp să-şi strângă rândurile şi să-şi schiţeze stategiile de campanie. Câştigător detaşat al alegerilor locale de pe 5 iunie, PSD domină categoric stânga spectrului politic, unde nu are niciun concurent însemnat.



    Dar, chiar şi aşa, liderul social-democrat, Liviu Dragnea, afirmă că încercă să adune sub acelaşi stindard toate energiile stângii şi lansează mesaje de conciliere către fiii rătăcitori ai partidului. El spune că excluderea din PSD a fostului şef, Mircea Geoană, a fost o greşeală care ar trebui reparată şi că ar fi benefică o colaborare cu micul Partidul Social Românesc, condus de acesta. Preşedinte al Senatului în 2008, candidat perdant la Preşedinţia României în 2009, Geoană fusese exclus după ce şefia PSD a fost preluată de Victor Ponta.



    Şi pentru acesta din urmă are Dragnea o mână întinsă. PSD are nevoie de Victor Ponta” — spune el, pe fondul înmulţirii zvonurilor privind relaţiile glaciale dintre ei. Analiştii îi dau dreptate şi afirmă că Ponta rămâne foarte popular printre alegătorii cu sensibilităţi social-democrate. Dar tot ei notează că acesta are uriaşe probleme de imagine în ochii celor dinafara electoratului captiv al PSD.



    Săptămâna trecută, Consiliul Baroului Bucureşti a luat în discuţie cererea privind excluderea din avocatură a fostului premier social-democrat, formulată de eurodeputata conservatoare Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Ea argumentează că Ponta a dobândit calitatea de avocat fără examen, ca titular al unei diplome de doctor în Drept, titlu ce i-a fost retras, fiindcă fusese acordat pe baza unei teze plagiate. Deja, în vara anului trecut, el devenise cel dintâi premier român în exerciţiu cercetat penal, după ce DNA l-a acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.



    Ponta a demisionat de la şefia Guvernului în noiembrie 2015, pe fondul unor masive manifestaţii de stradă îndreptate contra corupţiei din clasa politică. Acum, el a primit o ofertă, pentru mulţi neaşteptată, de a prelua conducerea noului partid România Unită, creat şi animat de foşti pesedişti din eşalonul doi, repliaţi teatral pe poziţii naţionaliste şi eurosceptice şi cu care Dragnea respinge orice conlucrare.



    PRU pare să irite şi dreapta spectrului politic, pe cât de diversă, pe atât de divizată. România nu are nevoie de un partid extremist-naţionalist, care ia şi aruncă steagul Uniunii Europene” — a decretat fostul şef al statului, Traian Băsescu, azi lider al Mişcării Populare, în care tocmai a cooptat rămăşiţele UNPR, partener-junior în Cabinetul Ponta. Comentatorii spun că, de fapt, Băsescu percepe în PRU un concurent pentru voturile celor ce vibrează la mesaje naţionaliste pe care el însuşi le lansează, de la reunificarea cu Republica Moldova la stăvilirea imigraţiei musulmane în Europa.

  • Reaşezări pe scena politică din România?

    Reaşezări pe scena politică din România?

    2016 este pentru România an electoral – în
    iunie vor fi alegeri locale, urmând ca spre sfârşitul anului să urmeze un
    scrutin parlamentar. Este a treia oară în istoria post-decembristă când un
    guvern tehnocrat organizează alegerile, după cel condus de Theodor Stolojan, în
    perioada 1991-1992, şi cel condus de Mugur Isărescu, în 1999-2000.

    Votat de
    cele două partide mari – PSD şi PNL -, executivul Dacian Cioloş are între
    misiuni şi pe aceea de a organiza alegeri corecte. Pentru alegerile locale din
    5 iunie, startul depunerii de candidaturi a fost dat deja, urmând ca, potrivit
    calendarului, pe 4 mai să fie anunţate candidaturile definitive. Comparativ cu
    situaţia de acum patru ani, când la alegerile locale Biroul Electoral Central a
    admis însemnele electorale a 82 de partide, alianţe electorale şi politice,
    pentru acest scrutin numărul s-a majorat la 126. Sunt în competiţie
    formaţiunile politice consacrate, PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP, dar şi multe
    partide nou-înfiinţate, în condiţiile în care, conform legii partidelor, începând din 2015, se pot înfiinţa partide cu cel puţin 3
    membri.

    Cum arată scena politică din România înaintea
    acestor alegeri? Politologul Cristian Pârvulescu face o analiză în acest sens: Bulversată. În primul rând de scandalurile de corupţie, aşa arată
    scena românească acum, în momentul în care vorbim, la începutul lunii aprilie.
    Lucrurile s-ar putea să evolueze, dar, spre exemplu, retragerea unui candidat
    la primăria generală a capitalei, cum este Ludovic Orban, în urma unui scandal
    de corupţie, evident nu poate decât să certifice acest lucru, şi aceasta va
    crea foarte multe probleme partidelor, în condiţiile în care sistemul electoral
    pentru alegerea primarilor favorizează marile partide şi candidaţii care sunt
    deja primari în funcţie. Cu toate astea, există o mare doză de incertitudine -
    ea ţine, pe de o parte, de capacitatea partidelor de a-şi mobiliza propriul
    electorat, pe de altă parte, de reacţia societăţii, a votanţilor. Va fi o
    prezenţă mai mare la vot? Se vor prezenta la vot cei care au multe de reproşat
    clasei politice? Vor vota pentru partidele mici nou înfiinţate? Acestea sunt
    întrebări la care nu putem răspunde în momentul de faţă, dar asta arată cât de
    bulversat este spaţiul politic în acest moment.

    Un recent sondaj INSCOP
    relevă că alegerile locale, desfăşurate într-un singur tur, vor avea loc în
    condiţiile în care peste 90% dintre români susţin că nu ar mai vota pentru
    funcţia de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de
    corupţie, în timp ce 88% sunt de părere că personalităţile publice care sunt
    condamnate definitiv pentru corupţie nu ar trebui să mai ocupe niciodată o
    funcţie publică. Poate fi considerată această atitudine un semn că ceva s-a
    schimbat în mentalitatea alegătorului român şi că în urma viitoarelor alegeri
    scena politică din România ar putea arăta cu totul altfel?

    Cristian
    Pârvulescu: Nu putem anticipa. Trebuie să vedem în primul rând ce se va întâmpla
    la alegeri. Avantajul este al primarilor în funcţie. Sigur DNA – ul este un
    actor important – a scos din cursa electorală nenumăraţi primari, a relansat
    cursa electorală în foarte multe localităţi din România – Bucureşti, Constanţa,
    Iaşi, Ploieşti – ca să dau câteva exemple, Braşov, dar restul, votul, rămâne al
    cetăţenilor, deci de ei va depinde. Vom vedea abia pe 6 iunie dacă aceştia sunt
    într-adevăr decişi să meargă până la capăt sau sunt doar declaraţii de
    convenienţă.

    Cât de importantă este, pe de altă
    parte, agenda anticorupţie pentru alegători în condiţiile în care foşti primari
    au cote de încredere de aproximativ 50%, deşi sunt anchetaţi pentru corupţie? Cum poate fi explicată
    această atitudine? Nu este nimic surprinzător, consideră Cristian Pârvulescu: Trebuie să înţelegem sondajele de opinie exact ca ceea ce sunt, adică
    instrumente care permit o măsurătoare a temperaturii opiniei publice, a modului
    în care opinia publică percepe diferite lucruri şi nu ca adevăruri absolute.
    Lucrurile evoluează. Vă aduc aminte că în 2014 sondajele de opinie îl dădeau pe
    Victor Ponta victorios, iar situaţia a fost schimbată de alegători şi asta se
    poate întâmpla şi la locale. Dar cu certitudine există o simpatie pentru
    primarii deja în funcţie datorită inerţiei electoratului, în special a
    electoratului care se mobilizează la vot. Şi probabil că vom avea mulţi primari
    care au probleme dar care nu sunt condamnaţi şi care pot candida şi vor fi
    realeşi. Dar asta nu înseamnă că problema corupţiei nu este o problemă care
    interesează opinia publică. Şi că opinia publică nu face o conexiune între
    corupţie, pe de o parte, şi alegerea primarului, pe de altă parte.

    Cum va arăta scena politică din România la finalul acestui an? În
    opinia lui Cristian Pârvulescu, pe datele existente până în momentul de faţă,
    nu va fi diferită de cea de acum: Probabil cu alte feţe. Pentru că
    partidele politice vor fi obligate să aducă noi feţe. Nu văd foarte mulţi
    independenţi şi foarte multe partide noi în contextul legislativ actual intrând
    în cursă, deşi, probabil, unele surprize mai pot apărea. Dar mă bazez pe ce s-a
    întâmplat până acum, pe experienţa din alegerile precedente. Nu a existat o
    prezenţă mare la vot decât la alegerile prezidenţiale, iar o prezenţă redusă la
    vot la locale şi la parlamentare favorizează partidele existente şi nu partidele
    noi.



    Rămâne, totuşi, loc pentru noi candidaţi şi
    probabil că marile oraşe, în special Bucureştiul, vor juca un rol central în
    fasonarea unei noi formule politice în România, mai spune Cristian Pârvulescu.

  • Consultări pentru un nou guvern

    Consultări pentru un nou guvern

    Structura
    Guvernului de la Bucureşti va rămâne aceeaşi, dar titularii portofoliilor nu
    vor fi purtători de carnet de partid, fiindcă tehnocratul Dacian Cioloş preferă
    să lucreze cu specialişti asemenea lui.

    Atât învestirea Guvernului, cât şi
    validarea proiectelor sale legislative depind, însă, de sprijinul
    Parlamentului. Astfel că premierul desemnat a purtat consultări cu liderii
    tuturor partidelor politice şi formaţiunilor reprezentate în parlament. Joi,
    ultimii săi interlocutori au fost ex-preşedintele Traian Băsescu, acum şef al
    Mişcării Populare, fostul şef al PSD, Mircea Geoană, care conduce azi Partidul
    Social Românesc, şi Daniel Fenechiu, de la Partidul Naţional Democrat, apărut
    pe ruinele fostei formaţiuni populiste PP-DD. Ponderea acestor formaţiuni pe
    băncile Parlamentului e mai curând neînsemnată, dar, în perspectiva învestirii,
    Cioloş nu poate ignora niciun vot. El explică: Am avut discuţii cu partidele ca
    să le prezint priorităţile mari, pentru că nu o să intrăm în detalii în
    programul de guvernare şi, pe de altă parte, am vrut să văd şi care sunt
    sensibilităţile partidelor politice, fiind conştient în acelaşi timp că nu o să
    putem include toate lucrurile precis în programul de guvernare. Eu lucrez
    acuma, în paralel, pe programul de guvernare şi pe identificarea viitorilor
    miniştri, deci este firesc că va trebui să las timp miniştrilor, după ce îşi
    preiau portofoliile să vadă ce se poate face. Pe de altă parte, sunt conştient,
    fiind un guvern de tehnocraţi, că, dincolo de votul de învestitură,
    majorităţile se vor constitui în parlament şi vor trebui negociate pentru
    fiecare proiect major în parte.

    Băsescu şi Geoană au anunţat că
    deputaţii şi senatorii lor vor vota pentru instalarea viitorului guvern Cioloş,
    iar Fenechiu a spus că este foarte posibil să-l susţină.

    Formaţiunile mari
    şi-au exprimat încă de miercuri poziţia. Cioloş poate conta pe voturile PNL,
    pro-prezidenţial şi, până săptămâna trecută, principala formaţiune din Opoziţia
    faţă de Guvernul demisionar al social-democratului Victor Ponta, ale UNPR, fost
    partener junior la guvernare, precum şi ale celor 18 deputaţi ai minorităţilor.

    PSD, vioara-ntâi a fostului Guvern, şi aliata sa, ALDE, precum şi UDMR, din
    opoziţie, au precizat că, înainte de a decide cum vor vota, aşteaptă lista
    noului Cabinet, programul de guvernare şi modul în care miniştrii propuşi se
    vor prezenta la audierile din Parlament.

    Analiştii se declară convinşi ca
    Guvernul Cioloş va trece şi amintesc că România are experienţe pozitive cu
    premierii neînregimentaţi politic. Amândoi contabili riguroşi, Teodor Stolojan
    şi Mugur Isărescu au condus cu brio, în anii 90, guverne ce au asigurat
    stabilitatea economică şi au organizat corect alegeri generale, înainte de a le
    preda înapoi ştafeta politicienilor. E ceea ce va trebui să facă, în 2016, când
    sunt programate atât alegeri locale, cât şi parlamentare, şi echipa de
    tehnocraţi a lui Dacian Cioloş. Oferind, astfel, un răgaz pentru resetarea,
    reinventarea şi reabilitarea unei clase politice integral discreditate în ochii
    românilor.

  • Finanţarea partidelor politice

    Finanţarea partidelor politice

    Banii pun lumea în mişcare, iar lumea politică nu face excepţie. O lume care, evident, nu se sprijină doar pe idei, doctrine, valori, principii, ci mai ales pe bani, ar spune comentatorii maliţioşi, convinşi că unica motivaţie a majorităţii celor care aleg să facă politică, cel puţin în România, este propria propăşire materială şi a familiei. Parlamentul de la Bucureşti a încercat să pună ordine, în sfârşit, într-o materie delicată, care priveşte finanţarea activităţii partidelor şi a campaniilor electorale.



    Un demers necesar, în condiţiile în care nu a existat formaţiune politică importantă neatinsă de suspiciunea că a primit sume mari din partea unor oameni de afaceri interesaţi ca, în schimbul finanţării, să primească, ulterior, contracte avantajoase cu statul. Un mecanism vicios, pe care radicala campanie anticorupţie din ultima perioadă l-a demascat, dar pe care numai o legislaţie fără fisuri îl poate elimina ca practică.



    Sâmbătă, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care modifică şi completează mai vechea lege privitoare la finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale. Şeful statului solicitase Parlamentului reexaminarea acestei legi, iar legislativul s-a conformat şi a modificat toate prevederile susceptibile, în opinia preşedintelui, de a lăsa portiţe deschise finanţărilor ilegale. Potrivit unui amendament formulat de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru modificarea legilor electorale, partidele politice pot contracta împrumuturi în bani numai prin acte autentice notariale, sub sancţiunea nulităţii absolute, însoţite de documente de predare-primire.



    Contractul respectiv trebuie să prevadă modul şi termenul de restituire a sumelor împrumutate, iar acesta din urmă nu poate fi mai mare de trei ani. De asemenea, împrumuturile în bani şi restituirea acestora se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termenul prevăzut în contract se constituie în donaţii. În cererea de reexaminare adresată legislativului, seful statului solicita, printre altele, clarificarea normelor care privesc împrumuturile acordate partidelor de persoane fizice şi juridice, donaţiile, controlul finanţării, precum şi clarificarea unor prevederi ce riscau să încalce principiul pluralismului politic.



    Efortul conjugat Parlament – Preşedinţie a dus, în cele din urmă, la o lege dacă nu mai bună, măcar mai clară în domeniul finanţării partidelor. Scepticii susţin, însă, că inventivitatea celor obişnuiţi să ocolească legea nu are limite şi că finanţările ilegale nu vor dispărea, iar lipsa de transparenţă în această zonă va rămâne regula, şi nu excepţia.