Radio România Internațional

Tag: partide

  • Priorităţi politice

    Priorităţi politice

    Respectarea unor termene clare pentru modificarea legilor electorale — este acordul la care s-a ajuns în urma discuţiilor pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a avut, luni, cu reprezentanţii partidelor parlamentare. La finalul lor, şeful statului a declarat:


    « Există un acord pe trei mari chestiuni: în primul rând, până la jumătatea lunii mai, să fie adoptate de Parlament şi trimise spre promulgare Legea privind alegerile locale şi Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale. A doua zonă de acord se referă la legislaţia privind alegerile parlamentare. Toate partidele s-au declarat de acord să finalizeze acest proiect până la finele acestei sesiuni parlamentare. Al treilea aspect priveşte votul pentru diasporă, respectiv votul prin corespondenţă. Toate partidele au dat asigurări că există voinţă politică şi că o soluţie legislativă va fi adoptată în timp util. »



    În urma scandalului răsunător din noiembrie trecut, de la scrutinul prezidenţial, când mii de români din diaspora nu au putut vota din cauza unei proaste organizări, formaţiunile politice de la Bucureşti evocaseră, deja, în nenumărate rânduri, necesitatea modificării legilor aferente. Partidul Social Democrat, principala formaţiune din coaliţia de guvernământ, considerat, de altfel, principalul vinovat pentru slaba organizare a prezidenţialelor, doreşte ca alegerile din diaspora să poată fi gestionate de Autoritatea Electorală Permanentă.



    Liderul social-democrat, premierul Victor Ponta, perdant al scrutinului din noiembrie, îşi făcuse, atunci, mea culpa, recunoscând existenţa unor lacune electorale importante. Luni, după convorbirile cu preşedintele Klaus Iohannis, el a declarat că PSD vrea ca românii din străinătate să se înscrie pe liste cu 6 luni înainte de procesul electoral, dar şi ca, în ţară, primarii să fie aleşi din primul tur de scrutin. Referindu-se la aceleaşi legi electorale, liderii liberalilor din opoziţie au susţinut că nu văd niciun impediment ca întregul pachet legislativ să fie adoptat în această sesiune parlamentară.



    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a menţionat, de altfel, că Senatul ar putea adopta chiar săptămâna aceasta trei legi din acest pachet, printre care Legea alegerilor locale: « Am menţinut amendamentele noastre referitoare la alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi. Dacă va trece varianta “primari într-un singur tur”, asta va fi, vom accepta, iar dintre două rele, preşedintele consiliului judeţean într-un tur sau ales dintre consilieri, acceptăm varianta alegerii de către consilierii judeţeni. »



    În contextul unei ofensive anti-corupţie în rândurile politicienilor de rang înalt, printre temele abordate la consultările şefului statului român cu formaţiunile politice din Legislativ s-a aflat inclusiv stabilirea procedurilor prin care senatorii şi deputaţii trebuie să răspundă diverselor cereri ale procurorilor. Justiţia nu trebuie să fie obstrucţionată în Parlament — au fost de acord formaţiunile parlamentare.

  • Partidele politice şi anticorupţia

    Discreditată grav de megascandaluri de corupţie şi nepotism, percepută de mass-media şi de opinia publică drept incompetentă şi autistă, clasa politică de la Bucureşti încearcă să-şi dreagă imaginea. Nefiind an electoral, 2015 este, spun analiştii, un interval ideal ca partidele să recurgă la o curăţenie generală şi să extirpe focarele de infecţie, înaintea alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor.



    Întrunită, la sfârşitul săptămânii trecute, în premieră după ce prezidenţiabilul social-democrat, premierul Victor Ponta, a pierdut alegerile din noiembrie, conducerea PSD, principala componentă a Guvernului de stânga, a modificat statutul partidului, pentru a-şi putea sancţiona membrii corupţi. Astfel, social-democraţii pentru care începe urmărirea penală îşi pierd funcţiile din Guvern sau din conducerea Parlamentului, iar cei arestaţi preventiv îşi pierd automat funcţia politică din partid. Liderul social-democraţilor, Victor Ponta, recunoaşte că principala vulnerabilitate a partidului e tocmai corupţia:


    “Să arătăm oamenilor că am înţeles un mesaj: că Partidul Social Democrat este cel mai bun la guvernare, dar atâta timp cât vom fi acuzaţi de faptul că nu respectăm regulile de integritate, că nu ne îndepărtăm colegii care sunt vinovaţi sau care au greşit sau care sunt doar acuzaţi, nu este suficient.”



    Şi conducerea PNL, cea mai importantă formaţiune din opoziţia de centru-dreapta, a anunţat că lucrează la un nou statut, care va include sancţiuni drastice pentru membrii de partid ce încalcă legea. Liberalii condamnaţi vor fi excluşi din partid, iar cei arestaţi preventiv vor fi suspendaţi din funcţiile publice pe care le ocupă, a promis co-preşedintele partidului, Alina Gorghiu: “Acest principiu de a respecta criteriile de integritate ale partidului se va aplica absolut oricărei persoane, indiferent de nume.”



    D-na Gorghiu a precizat că procesul de elaborare a acestor criterii de integritate va fi definitivat în două – trei săptămâni. Deciziile celor mai mari partide din România survin după ce, în ultimii trei ani, zeci de miniştri, parlamentari, preşedinti de consilii judeţene sau primari, majoritatea social-democraţi şi liberali, au fost puşi sub acuzare de procurori şi condamnaţi de instanţe pentru fapte de corupţie.



    În administraţia locală, aproape jumătate dintre judeţe şi multe dintre oraşele cele mai mari ale ţării au rămas fără preşedinţii de consilii şi, respectiv, primarii aleşi în 2012. Iar în ceea ce priveşte administraţia centrală, presa ricanează că România are un Executiv în exerciţiu şi încă două-trei guverne după gratii.

  • Acord politic privind finanţarea armatei

    Acord politic privind finanţarea armatei

    Ales în noiembrie, noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, începe să aplice modelul consensual pe care l-a promis în campania electorală. După cei zece ani în care predecesorul său, Traian Băsescu, a condus România fără să-şi ascundă nici simpatiile, nici idiosincraziile politice, fostul lider liberal Iohannis se proiectează, echidistant faţă de partide, deasupra luptelor cu miză mică din Parlament.



    Luni, el a obţinut acordul tuturor formaţiunile politice reprezentate în Legislativ pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. În calitate de comandant suprem al forţelor armate, preşedintele afirmă că majorarea bugetului Apărării e necesară, fiindcă România trebuie să rămână în gardă, pe fondul crizei din Ucraina vecină.



    Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, mai spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.”



    Vioară-ntâi a coaliţiei guvernamentale instalate acum aproape trei ani, în cadrul căreia gestionează şi portofoliul Apărării, PSD a subscris fără ezitare la iniţiativa prezidenţială. Premierul social-democrat Victor Ponta: “Ne dorim ca ceea ce am început în 2012, adică în fiecare an mai mulţi bani pentru sistemul de apărare, să fie un proces de durată şi asumat de toate forţele politice, indiferent de momentul în care se află la guvernare sau în opoziţie.”



    Previzibil, şi sucesoarea lui Iohannis la cârma opoziţiei liberale, Alina Gorghiu, a aplaudat acordul politic propus de şeful statului: “Avem garanţia, că, de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest acord va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament.”



    Acordul a fost îmbrăţişat, deopotrivă, de UNPR şi PC, parteneri juniori la co-guvernare, precum şi, din afara coaliţiei, de UDMR, PP-DD şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Moment rarisim în politica românească a ultimilor ani, acordul privind finanţarea armatei poate fi, spun analiştii, începutul unei noi maniere de a gestiona dosarele majore ale administraţiei de la Bucureşti.

  • Perspective politice

    2015 este, în România, un an cu mize electorale mai degrabă minore. După localele şi legislativele din 2012, după europarlamentarele şi prezidenţialele din 2014, anul acesta vor avea loc doar alegeri parţiale. Vor fi în joc mandate de senatori şi deputaţi vacantate prin demisii, decese sau condamnări în dosare de corupţie. Decimată de procurori, care au arestat masiv primari de municipii şi preşedinţi de consilii judeţene, şi administraţia locală se va mai primeni în lunile următoare.



    Astfel că scena politică va fi mai degrabă dominată, susţin comentatorii, de clarificări, decantări, repoziţionări şi reglări de conturi în interiorul partidelor. De doi ani şi jumătate vioară-ntâi a guvernelor de la Bucureşti, PSD e şi partidul cel mai mare, şi partidul cu cele mai mari probleme. Năucitoare pentru social-democraţi, fiindcă nu fusese anticipată de niciun sondaj, înfrângerea din noiembrie a premierului Victor Ponta la prezidenţiale n-a fost încă digerată de activul de partid.



    Stânga n-a mai câştigat preşedinţia de 14 ani, când Ion Iliescu şi-a adjudecat ultimul său mandat. Şi e de aşteptat ca, aşa cum au păţit Adrian Năstase după eşecul din 2004 şi Mircea Geoană după cel din 2009, PSD să se dispenseze şi acum de candidatul perdant. Potrivit declaraţiilor sale, Ponta însuşi nu-i foarte decis să candideze, la congresul extraordinar din martie, la propria-i succesiune în fruntea partidului. Nici PC, unul dintre partenerii juniori ai PSD la guvernare, nu începe anul sub auspicii senine, după ce au răbufnit în public neînţelegerile dintre preşedintele în exerciţiu, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi fondatorul formaţiunii, mogulul Dan Voiculescu, trimis după gratii pentru zece ani într-un scandalos proces de corupţie.



    Presa speculează că ruptura dintre maestru şi ucenic ar putea provoca o falie şi în interiorul partidului, între ceea ce ziariştii numesc nostalgicii brandului Voiculescu şi, respectiv, lucizii care pariază pe tânărul lup Constantin. Nici dreapta, aflată în opoziţie, nu ştie încă să gestioneze deznodământul, pentru ea fericit, al scrutinului prezidenţial, câştigat de fostul lider liberal Klaus Iohannis. Acesta a fost deja acuzat, în culise, că şi-a impus favorita, tânăra şi neexperimentata Alina Gorghiu, în locul lui la şefia PNL, în dauna unui veteran combativ precum Ludovic Orban.



    Complicaţie suplimentară pentru o formaţiune în care libertatea de opinie a prevalat mereu asupra unitaţii de monolit, liberalii trebuie să gestioneze anul acesta şi laborioasa fuziune, într-un mare partid de dreapta, afiliat la PPE, cu liberal-democraţii. Cu care, în 25 de ani de democraţie post-comunistă, au fost mai mult în raporturi de rivalitate feroce decât de conlucrare fraternă.



    În sfârşit, 2015 ar urma să fie anul consolidării sau, dimpotrivă, invalidării politice a două formaţiuni relativ noi. Partidul Liberal Reformator (la co-guvernare), al fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, şi Partidul Mişcarea Populară (în opoziţie), în fruntea căruia e aşteptat să se instaleze ex-şeful statului, Traian Băsescu, vor putea constata dacă liderii lor mai valorează politic ceva.

  • Fotbal flash – 25.09.2014

    Fotbal flash – 25.09.2014

    Rubrica noastrǎ de la aceastǎ orǎ începe cu rezultate din Cupa României la fotbal, competiţie care a ajuns la faza 16-imilor de finalǎ. Surpriza zilei de marţi s-a înregistrat la Suceava, unde echipa localǎ, Rapid CFR, din liga secundǎ, a trecut cu 1-0 de Gaz Metan Mediaş, dupǎ prelungiri. Tot marţi, Pandurii Târgu Jiu a trecut în deplasare de Şoimii Pâncota, din eşalonul doi, cu 2 la 1. Oţelul Galaţi a învins, tot în deplasare, echipa de ligǎ secundǎ CF Brǎila, cu 1-0. Cu acelaşi scor s-a impus şi CSMS Iaşi la CSM Râmnicu Vâlcea, o altǎ formaţie din liga a doua. In alte douǎ jocuri s-au întâlnit grupǎri din Liga Intâi. ASA Târgu Mureş a trecut, acasǎ, cu 4-1 de Concordia Chiajna, iar la Bucureşti, Rapid s-a impus cu 5 la 4, dupǎ loviturile de departajare, în faţa formaţiei FC Botoşani. Dupǎ 90 de minute şi alte douǎ reprize de prelungiri, scorul fusese egal, 0-0.



    Miercuri, formaţiile din primul eşalon s-au impus în toate partidele. CFR Cluj a trecut în deplasare de Viitorul Axintele, din liga a treia, cu 2-0. La Târgovişte, FC Braşov a învins Chindia, tot din liga a treia, cu 3-1. La Bacǎu, dupǎ timpul regulamentar de joc, Sport Club, din eşalonul secund, şi Ceahlǎul Piatra Neamţ se aflau la egalitate, 1 la 1. Au urmat prelungirile, în care nemţenii au marcat de patru ori. La Cluj, Petrolul Ploieşti a trecut de Unirea Jucu, din liga a treia, cu 3-0. În fine, la Ploieşti, Dinamo Bucureşti a avut nevoie de prelungiri pentru a câştiga, cu 5 la 2, în faţa Fortunei Câmpina. Dupǎ 90 de minute de joc, scorul era 2 la 2.



    Joi, ultimele întâlniri, toate gǎzduite de echipe din liga a doua, confruntate cu formaţii din prima divizie: Sǎgeata Nǎvodari cu Viitorul Constanţa, FC Caransebeş cu CSU Craiova, FC Bihor cu Universitatea Cluj, CS Mioveni cu Astra Giurgiu şi ACS Berceni cu Steaua.



    Fotbalistul român Adrian Mutu, legitimat la Petrolul Ploieşti, are şanse mari să plece în India. El ar putea semna cu echipa FC Pune City, care evoluează în Indian Super League, competiţie ce va debuta pe 12 octombrie, scrie The Times of India, publicaţie citatǎ de Agerpres.



    Negocierile au fost confirmate, zilele trecute, de unul dintre oficialii grupării indiene. Printre acţionarii clubului din Pune se aflǎ şi clubul italian Fiorentina. FC Pune City l-a achiziţionat recent pe faimosul atacant francez David Trezeguet. Indian Super League se va desfăşura până în decembrie cu participarea a 8 echipe, care au transferat şi alte nume grele, precum Alessandro del Piero, Robert Pires sau Luis Garcia.

  • Începe campania pentru europarlamentare

    Începe campania pentru europarlamentare

    În România, în block start-urile campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, programate pe 25 mai, sunt aliniaţi candidaţii propuşi de 15 alianţe şi coaliţii şi opt independenţi.



    Vineri, 25 aprilie, se va da, oficial, startul campaniei pentru alegeri, unele care, susţin analiştii politici, nu vor fi cu adevarat un punct de atracţie pentru electorat. De altfel, aşa s-a întâmplat şi la precedentul euroscrutin, în 2009.



    Principalele partide parlamentare, ce, în genere, au acelaşi capital electoral dezvăluit la legislativele naţionale din 2012, îşi vor lua partea leului. Astfel, principala forţă politică din ţară, triada PSD-UNPR-PC, cu PSD în capul mesei, este privită ca marea favorită. La un ecart considerat liniştitor pentru alianţă, urmează PNL şi PDL, ce-şi fac veacul în băncile Opoziţiei. Trioul fruntaş este urmat de UDMR şi PP-DD, care, relevă sondajele, vor lupta cu şanse reale. Pentru intrarea în noul Parlament European, concurează, fără a face doar act de prezenţă, şi pro-prezidenţialele Forţa Civică şi Mişcarea Populară.



    Observatorii consideră că, pe fondul luptei politice acerbe, sunt şanse mari ca această campanie pentru europarlamentare să se desfăşoare dincolo de graniţele unei retorici decente. Este de aşteptat, deci, ca temele de actualitate cu tentă europeană – situaţia economică din spaţiul comunitar, actualul exerciţiu bugetar al UE, lupta împotriva şomajului, amplificarea retoricii populist-naţionaliste sau xenofobe – să nu ocupe locul binemeritat în discursul candidaţilor, care s-ar putea lăsa duşi, cum se întâmplă de obicei, de valul atacurilor directe.



    Pe de altă parte, euroscrutinul face parte din pregătirea partidelor autohone pentru adevarata miză electorală a anului — alegerile prezidenţiale, programate în noiembrie. De aceea, susţin analiştii, alegerile europarlamentare ar putea coincide cu debutul tatonărilor, al negocierilor între partide, în perspectiva prezidenţialelor.



    Dincolo de miza internă, rezultatele obţinute de partidele româneşti contează şi în desenarea raportului de forţe între marile familii ideologice de pe continent în viitorul Legislativ European. Astfel, alianţa PSD-PC-UNPR concurează sub steagul socialiştilor europeni, PDL si UDMR sub cel al Partidului Popular European (PPE), iar PNL sub cel al alianţei liberalilor şi democraţilor — ALDE.

  • Colaborarea partidelor la putere

    Colaborarea partidelor la putere

    România post-comunistă nu are tradiţia asocierilor politice durabile. Redutabile în opoziţie, alianţele, coaliţiile, cartelurile încep să scârţâie de îndată ce ajung la putere şi se dizolvă înainte de încheierea mandatului. Orgoliile personale ale liderilor, interesele divergente ale partidelor, incompatibilităţile doctrinare, competiţia pentru distribuirea către clientela politică a dividendelor guvernării, totul concură la despărţiri premature şi răsunătoare. Aşa s-a întâmplat, în anii 90, cu Convenţia Democrată şi, în primii ani 2000, cu Alianţa Dreptate şi Adevăr.



    Nici Uniunea Social-Liberală nu dă semne de sănătate robustă. PSD şi PNL s-au asociat în numele aversiunii comune faţă de preşedintele Traian Băsescu şi faţă de impopularele guverne PDL patronate de acesta. Au preluat puterea în primăvara lui 2012 şi au fost plebiscitate de electorat la sfârşitul aceluiaşi an, când au obţinut circa 70% din mandatele de parlamentar. Teoretic, social-democraţii şi liberalii vor guverna împreună până în 2016, dar, după numai un an, Uniunea începe să se gripeze. În teritoriu, PSD suspectează înţelegeri subterane între PNL şi PDL. La centru, social-democraţii îl acuză pe liderul liberal Crin Antonescu că e în termeni tot mai cordiali cu preşedintele Băsescu. Excedaţi de suspiciunile partenerilor, liberalii au anunţat că doresc o completare a protocolului USL, pentru îmbunătăţirea relaţiilor din coaliţia de guvernământ. Crin Antonescu: Finalul de an a lăsat o impresie generală de dispută şi este de datoria noastră să rezolvăm ce e de rezolvat, să clarificăm ce e de clarificat şi, dacă se poate, ceea ce îmi doresc din tot sufletul şi ceea ce sunt convins că este posibil, să mergem înainte.”



    Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a salutat ideea, sugerând că, după modificarea protocolului, acesta ar trebui să fie favorabil partidului său: Raportul dintre principalele partide care alcătuiesc USL este 2 la 1. Ţinând cont de această proporţie şi în teritoriu şi în parlament şi în sondaje cred că, da, putem rediscuta documentele de înfiinţare ale USL.”



    Majoritatea sceptici asupra longevităţii USL, analiştii cred că, indiferent de rediscutarea şi reformularea protocolului, cele două partide nu vor prinde sfârşitul anului împreună. În mai, la europarlamentare, vor avea oricum liste separate, iar în noiembrie, la prezidenţiale, deşi Antonescu e candidatul oficial al Uniunii, toată lumea crede că principalul său concurent va fi şeful PSD, premierul Victor Ponta.