Radio România Internațional

Tag: PE

  • Situația importurilor de soia la nivelul UE

    Situația importurilor de soia la nivelul UE

    Importurile de soia la nivelul Uniunii Europene sunt fie blocate, fie excesiv de scumpe, este părerea europarlamentarului român , Daniel Buda.

    În cadrul dezbaterilor care au avut loc pe acest subiect în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul Europen, Daniel Buda a subliniat faptul că în contextul actual, aceste obstacole pun o presiune suplimentară asupra fermierilor și crescătorilor de animale, afectând lanțul de aprovizionare și implicit prețurile alimentelor pentru consumatori.

    Daniel Buda, eurodeputat a făcut apel la membrii Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European să sprijine acest sector, asigurând accesul la materii prime esențiale precum soia, la prețuri competitive și fără bariere inutile.

    O agricultură europeană puternică depinde de măsuri care să sprijine fermierii și să faciliteze accesul la resurse, pentru a putea asigura securitatea alimentară și stabilitatea economică a Uniunii Europene.

    “Astăzi la nivelul Uniunii Europene, importurile de soia, cele care ne ajută să facem mâncare sunt fie blocate, fie sunt excesiv de scumpe, care vor fi descărcate în prețul final al alimentelor. Aceasta este realitatea în momenul de față.

    Am primit un mesaj pe whatsapp de la sectorul din România care îmi spune foarte clar că trebuie să eliminăm această birocrație excesivă și inutilă care riscă să ducă la războaie comerciale în interiorul Uniunii Europene.

    În fața unor astfel de semnale venite din partea sectoarelor putem noi să spunem stați puțin că nu votez eu așa pe aceste amendamente pentru că e posibil ca să mai fie cineva din Parlament de pe dreapta, de pe stânga, extremist care să aibă aceeași viziune cu mine. 

    Vor înțelege cei din sector această abordare din partea noastră? Vă spun eu că nu. Dar trebuie să ne batem pe aceste amendamente pentru că ele simplifică viața industriei .”

  • Siegfried Mureșan în plenul Parlamentului European: „Trebuie să protejăm locurile de muncă din industria auto europeană oferind predictibilitate privind țintele de mediu”

    Siegfried Mureșan în plenul Parlamentului European: „Trebuie să protejăm locurile de muncă din industria auto europeană oferind predictibilitate privind țintele de mediu”

    În cadrul unei intervenții în plenul Parlamentului European, eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE/PNL) a cerut măsuri pentru susținerea industriei auto, evidențiind rolul crucial al acesteia în asigurarea locurilor de muncă, contribuțiile fiscale și exporturile europene.

    Mureșan a subliniat că producătorii auto europeni sunt implicați activ în reducerea emisiilor de CO2 și în promovarea energiilor regenerabile. El a pledat pentru o tranziție ecologică care să fie realizată în parteneriat cu industria auto, avertizând că reguli prea stricte ar putea afecta producția, generând șomaj și pierderi economice.

    „Trebuie să facem tranziția împreună cu ei, nu împotriva lor”, a declarat eurodeputatul.

    El a avertizat asupra riscurilor unor reguli rigide care ar putea afecta producția europeană, generând șomaj și reducând veniturile bugetare. În acest context, Mureșan a salutat flexibilitățile oferite de Comisia Europeană pentru următorii trei ani, dar a subliniat necesitatea unei predictibilități pe termen lung pentru investitori.

    „Avem un obiectiv stabilit pentru 2035, dar trebuie să analizăm dacă și cum îl putem atinge împreună cu industria, pentru a proteja locurile de muncă și a asigura prosperitatea economică în Europa”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

  • Siegfried Mureșan, despre viitorul buget al UE

    Siegfried Mureșan, despre viitorul buget al UE

    Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a prezentat astăzi, în Parlamentul European, proiectul de raport privind prioritățile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. În acest context, Siegfried Mureșan a declarat următoarele:

    „Viitorul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să țină cont de recentele schimbări din relațiile transatlantice.

    Așa cum am mai spus, noi nu vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite ale Americii, dar trebuie să fim pregătiți în cazul în care SUA au alte priorități.

    Ca atare, evoluțiile recente din relațiile transatlantice ne determină să fim bine pregătiți și să investim mai mult în apărarea noastră și în competitivitatea noastră. Apărarea este importantă, fiindcă ea garantează siguranța cetățenilor noștri, iar competitivitatea este cea care întărește economia și asigură oamenilor locuri de muncă și venituri stabile.

    Cel mai bun instrument pe care noi, Uniunea Europeană, îl avem la dispoziție pentru a gestiona aceste provocări este bugetul Uniunii Europene. Acesta nu va rezolva toate problemele, dar trebuie să joace un rol central în întărirea securității și competitivității europene în următorii ani și în generarea mai multor investiții private în economie. Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget al Uniunii Europene pe următorii 7 ani, acesta este unul dintre obiectivele mele.

    În același timp, vreau ca viitorul buget să fie mai simplu, mai flexibil și mai transparent. Vreau să reducem birocrația în utilizarea fondurilor europene și să avem mai multă flexibilitate în cazul unor situații neprevăzute sau de urgență, precum catastrofele naturale sau războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

    Totodată, voi apăra politicile tradiționale ale Uniunii Europene, precum agricultura și coeziunea, fiindcă de acolo provin cele mai multe dintre fondurile nerambursabile pe care le primește țara noastră.

    Nu în ultimul rând, vrem o aplicare fermă a mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Cine vrea fonduri europene trebuie să respecte valorile europene și statul de drept.

    Raportul privind prioritățile Parlamentului pentru viitorul buget al UE, pe care l-am prezentat astăzi, îl voi negocia cu colegii din Parlamentul European, obiectivul fiind ca acesta să fie adoptat în luna mai. Odată adoptat, aceste priorități urmează să fie incluse în propunerea oficială de buget pe care Comisia Europeană o va prezenta în luna iulie.”

  • Diminuarea creditelor de angajament, o problemă pentru țările UE

    Diminuarea creditelor de angajament, o problemă pentru țările UE

    Eurodeputații au stabilit suma totală a creditelor de angajament pentru proiectul de buget al anului viitor la aproape 201 de miliarde de euro, cu 1,24 de miliarde de euro mai mult decât propunerea Comisiei Europene din luna iunie, potrivit comunicatului de presă al Parlamentului European.

    Parlamentul European dorește să sprijine programe importante pentru a face față provocărilor din domeniul sănătății, pentru a sprijini tinerii, agricultura și zonele rurale, pentru a-i ajuta pe cei afectați de dezastre naturale, pentru a susține acțiunile climatice, pentru a gestiona migrația și nevoile de securitate, precum și pentru a consolida sprijinul UE acordat regiunilor vecine, care se confruntă cu crize geopolitice și umanitare.

    Eurodeputații au restabilit nivelul inițial al bugetului, unde Consiliul a propus reduceri de 1,52 de miliarde de euro, și au stabilit creditele de plată la 153,5 de miliarde de euro.

    Votul din 23 octombrie din Parlamentul European este un semnal puternic de sprijin pentru un buget al UE centrat pe cetățeni, axat pe investiții în dezvoltarea economică și îmbunătățirea vieții oamenilor, a afirmat Victor Negrescu, europarlamentar.

    “Rolul meu în calitate de raportor și negociator șef al Parlamentului European este de a apăra rolul de autoritate bugetară a instituției noastre dar și să mă asigur că bugetul annual adresează prioritățile asupra cărora am convenit cu grupurile politice.

    Recentele alegeri europene au transmis un mesaj clar cu privire la faptul că pentru a avea mai multă solidaritate între statele membre și mai multe investiții în politici și programe, avem nevoie de finanțări adecvate, și avem nevoie desigur ca acele finanțări să îmbunătățească viețile oamenilor.

    Acest apel nu poate fi tradus prin mai multe tăieri bugetare și printr-o reducere a resurselor mult necesare pentru a ajuta cetățenii nostri să depășească această perioadă dificilă.

    Bugetarea prudentă nu însemnă blocarea finanțării priorităților cetățenilor, nu însemnă reduceri din contribuțiile bugetare și cu siguranță nu însemnă tăieri din programme pentru a finanța rate ridicate ale dobânzilor . Trebuie să facem mai mult împreună și mai bine, nu mai puțin.”

     

  • Rezultatele alegerilor din Austria îngrijorează Europa

    Rezultatele alegerilor din Austria îngrijorează Europa

    La sfârşitul lunii septembrie, în Austria au avut loc alegeri parlamentare. Rezultatele scrutinului au adus, pentru prima dată după al doilea război mondial, pe primul loc extrema dreaptă. Formaţiunea FPÖ, considerată drept un partid naţionalist, eurosceptic, radical anti-imigraţie şi ostil sancţiunilor împotriva Rusiei, a obţinut 28,8% din voturi.

    Partidul de orientare creştin-democrată aflat la guvernare, ÖVP, s-a clasat pe locul al doilea, cu 26,3%. Aceste rezultate se înscriu într-o dinamică electorală favorabilă extremei drepte la nivelul multor ţări europene şi care îngrijorează serios partidele tradiţionale şi suporterii lor.

    Rezultatele obţinute în ultimii ani de AfD în Germania, de Rassemblement national, gruparea condusă de Marine le Pen, în Franţa, sau de Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders, în Ţările de Jos, care a şi intrat la guvernare, au mutat mult spre dreapta echilibrul politic la nivelul întregului continent.

    Eurodeputatul social-democrat Sven Mikser, din Estonia, a comentat aceste rezultate pentru colegii noştri de la Kuku Radio, partenerul eston din reţeaua europeană de radio Euranet Plus:

    „Este cu siguranță o tendință îngrijorătoare. Nu numai pentru că eu, personal, sunt foarte reticent în a adopta ideologia pe care o cultivă extrema dreaptă, ci şi pentru că, pe mai multe probleme importante, Uniunea Europeană funcționează pe principiul unanimității. Multe dintre deciziile de politică externă și de securitate sunt luate prin consens. Ceea ce înseamnă că o verigă slabă poate rupe acest lanț.

    Dacă, de exemplu, la masa Consiliului Uniunii Europene există un bloc de țări care se opun sprijinului continuu pentru Ucraina, care sunt critice faţă de continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei, atunci cu siguranță punerea în aplicare a acestor politici ar putea fi blocată. Cu atât mai mult cu cât UE își conduce politica externă mai degrabă prin cooperare interguvernamentală. Parlamentul European are aici puțină putere de influență”.

  • Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    În luna iulie, în Brazilia, a avut loc Reuniunea ministerială a G20 de la Rio de Janeiro și lupta împotriva inegalității. Cu această ocazie, membrii G20 au semnat prima declarație multilaterală care se concentrează pe inegalități. Uniunea Europeană a subliniat necesitatea de a ancora mai ferm această declaraţie în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, de a se concentra pe inegalitatea multidimensională a veniturilor și de a măsura activ inegalitatea.

    Rezultatele reuniunii ministeriale a G20 de la Rio și lupta împotriva inegalității au fost prezentate Parlamentului European, pe 17 septembrie, de Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate.

    „Combaterea inegalității rămâne urgentă, deoarece aceasta este legată de multe dintre provocările abordate de agenda 2030. Declarația adoptată la Rio reafirmă importanța reducerii inegalităților pentru atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

    Europa trebuie să continue să conducă progresul către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și să asigure implementarea lor urgentă. Reducerea inegalităților globale este o prioritate majoră care modelează colaborarea Uniunii Europene cu țările partenere, inclusiv prin inițiativa Global Gateway.

    Comisia Europeană susține pe deplin necesitatea intensificării eforturilor de combatere a foametei și sărăciei atât la nivel intern, cât și global. În acest context, președintele von der Leyen s-a angajat, în cadrul ghidurilor sale politice recente, să lanseze prima strategie anti-sărăcie a Uniunii Europene. De asemenea, Uniunea Europeană plănuiește să se alăture Alianței Globale Împotriva Foametei și Sărăciei la summitul G20 din luna noiembrie.”

  • Nominalizările din acest an la Premiul Saharov

    Nominalizările din acest an la Premiul Saharov

    Respectarea demnității umane rămâne din păcate o provocare în întreaga lume. Și tot din păcate nu este de la sine înțeles că există drepturi universale ale omului. Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este o recunoaștere a tuturor persoanelor și organizațiilor cu o contribuție deosebită în apărarea acestor valori.

    Sunt cuvintele rostite de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în decembrie la ceremonia de acordare a distincției primite anul trecut de femeile din Iran și postum de Mahsa Amini, o tânără de etnie kurdă care a murit în 2022 la doar 22 de ani, după ce a fost arestată de poliție pentru simplul motiv că nu purta vălul Islamic. Moartea ei a stârnit proteste masive în Iran.

    Era o fiică, o soră, o studentă, o tânără cu vise și ambiții pentru o viață mai bună, a mai spus Roberta Metsola.

    Anul acesta, Partidul Popular European, cu cel mai mare grup din Parlamentul European, îi propune pe Maria Corina Machado, ca lideră a forţelor democratice din Venezuela, şi pe preşedintele ales al țării, Edmundo González Urrutia, în numele tuturor celor care luptă pentru restaurarea libertăţii şi democraţiei în această țară.

    Edmundo Gonzales Urrutia, care trăiește acum în exil în Spania, are și susținerea conservatorilor și reformiștilor europeni.

    Socialiștii și grupul Renew Europe propun două mişcări ‘Women wage peace’, o organizație arabo-israeliană creată în 2014, şi ‘Women of the sun’, o asociație independentă a femeilor palestiniene,fondată în 2021.

    Omul de afaceri, Elon Musk, fondatorul mai multor companii precum SpaceX, Tesla, Neuralink și OpenAI, este și el candidat. El a fost nominalizat de Patrioții pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane, pentru, citez, eforturile sale de a proteja libertatea de exprimare.

    În fine, stânga europeană și-ar dori ca premiul să fie acordat unui grup de jurnaliști palestinieni, iar Gubad Ibadoghlu, academician și activist anticorupție din Azerbaidjan, este alegerea verzilor.

    Pe 17 octombrie vor fi anunțați cei trei finaliști, iar câteva zile mai târziu, pe 24 octombrie, laureatul. Ceremonia de acordare a Premiului Saharov va avea loc la Strasbourg pe 18 decembrie.

    Distincția a fost câștigată de-a lungul timpului de fostul lider al opoziției ruse, Alexei Navalnâi, care a murit în februrie în închisoare în condiții suspecte, sau de Nelson Mandela, fostul președinte al Africii de Sud, devenit simbol al luptei împotriva discriminării rasiale.

  • Parlamentul European susţine Ucraina

    Parlamentul European susţine Ucraina

    Parlamentul European şi-a reconfirmat opinia potrivit căreia Uniunea Europeană trebuie să continue să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar până la victoria împotriva Rusiei. O rezoluţie în această privinţă, adoptată miercuri, stabileşte prima poziţie oficială a Parlamentului European nou ales cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Ea reafirmă sprijinul continuu al eurodeputaţilor pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional. Rezoluţia a fost susţinută integral de cinci grupuri din cele opt ale legislativului comunitar, în speţă popularii, social-democraţii, liberalii, verzii şi conservatorii.

    Delegaţiile suveraniştilor şi ultranaţionaliştilor români de la AUR și SOS s-au poziţionat împotriva rezoluţiei privind sprijinul UE pentru Ucraina. În rezoluție, eurodeputaţii solicită Uniunii să îşi menţină şi să îşi extindă sancţiunile împotriva Rusiei şi Belarusului, precum și să monitorizeze şi să revizuiască eficacitatea şi impactul acestora. Reafirmându-şi convingerea fermă că Moscova trebuie să despăgubească financiar Kievul pentru daunele majore pe care i le-a provocat, deputaţii europeni salută eforturile recente ale UE de a direcţiona veniturile provenite din activele ruseşti îngheţate pentru a sprijini Kievul. Aceștia doresc, de asemenea, ‘un regim juridic solid pentru confiscarea de active ale statului rus îngheţate de UE’.

    Legislativul European salută, de asemenea, rezultatul recentului summit NATO şi îşi reafirmă poziţia potrivit căreia Ucraina se află pe o cale ireversibilă către aderarea la Alianță. Totodată, eurodeputaţii solicită UE şi statelor membre să îşi sporească sprijinul militar pentru Ucraina atât timp cât este necesar şi sub orice formă. De asemenea, solicită Comisiei Europene să propună asistenţă financiară pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei, pe baza experienţei Mecanismului pentru Ucraina recent instituit.

    Cât privește executivul comunitar, considerând că guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute, acesta a anunţat miercuri că a aprobat eliberarea către Ucraina a unei noi tranşe, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit acestei ţări de UE până în anul 2027. Condiţiile fac referire la implementarea a 69 de reforme şi 10 investiţii stabilite în planul convenit între Kiev şi Bruxelles, ce include măsuri din procesul de aderare la blocul comunitar. Planul include reforme în mai multe domenii, printre care se numără energia, agricultura, transporturile, tranziţia verde, transformarea digitală, precum şi obiective de îndeplinit în vederea unei potenţiale aderări la UE, cum ar fi adoptarea acquis-ului comunitar, gestiunea finanţelor publice, combaterea corupţiei şi a spălării de bani. Odată cu eliberarea noii tranşe, Ucraina a primit până acum peste 12 miliarde de euro din pachetul de ajutor financiar promis de UE.

  • Jurnal românesc – 18.07.2024

    Jurnal românesc – 18.07.2024

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit miercuri seară la Palatul Cotroceni pe sportivii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Paris și a înmânat drapelul țării echipei olimpice, formată din 107 sportivi. “La un secol distanţă de la prima participare a României la Jocurile Olimpice şi de la momentul în care a intrat în palmaresul olimpic prima medalie, veţi merge în acelaşi loc ca atunci şi sunt sigur că veţi scrie o nouă pagină importantă în istoria sportului românesc. Sunt convins că întreaga ţară vă este alături şi aşteaptă ca imnul României să răsune de multe ori la Paris şi să se bucure de rezultatele bune pe care le veţi avea”, a declarat șeful statului.

    * * *

    Nadia Comăneci apare într-o carte ilustrată despre legendele Jocurilor Olimpice de Vară, publicată cu puţine zile înainte de competiţia care stă să înceapă la Paris. Intitulată “Ultimii eroi. 100 de momente ale legendelor olimpice”, cartea aduce un omagiu sportivilor excepţionali şi prezintă momentele de neuitat ale fiecărei olimpiade. Un episod extraordinar remarcat în carte este primul 10 acordat vreodată la gimnastică, prin care românca de 14 ani a surprins la Jocurile de la Montreal din 1976, chiar şi tabela de marcaj, care nu era programată pentru un astfel de scor şi a afişat nota unu. Nadia a primit la Montreal şapte note de 10, cu care a câştigat trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

    * * *

    România are doi vicepreşedinţi în Parlamentul European: Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, desemnaţi în aceste funcţii prin vot la Strasbourg, în prima zi de activitate a noului legislativ comunitar. Victor Negrescu a candidat din partea grupului social-democraţilor, iar Nicolae Ştefănuţă din partea Grupului Verzilor, însă ambii s-au bucurat de sprijinul majorităţii parlamentare formată în jurul popularilor, social-democraţilor şi al liberalilor de la Renew.

    * * *

    Comisia Europeană a anunţat miercuri proiectele câştigătoare la ultimul apel de proiecte din Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar România a primit finanţări pentru trei proiecte de infrastructură, în valoare totală de aproape 260 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al europarlamentarului Adina Vălean, fost comisar european pentru transporturi. Un prim proiect care a primit finanţare va îmbunătăţi condiţiile de navigabilitate pe sectorul dunărean comun al României şi Bulgariei, un altul vizează reabilitarea căii ferate Valea Călugărească – Buzău și, de asemenea, România, împreună cu Republica Moldova şi Ucraina, primeşte aproape 14 milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii la frontierele Galaţi, Giurgiuleşti, Reni, a precizat europarlamentarul.

    * * *

    Miercuri a avut loc, la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, deschiderea Cursurilor Internaţionale de Vară “România – Limbă şi civilizaţie”, ediţia a 52-a.
    La cursuri, care vor avea loc până pe 31 iulie, participă 75 de studenţi, profesori şi cercetători din 13 ţări (China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, Grecia, Indonezia, Israel, Letonia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovenia şi Statele Unite ale Americii). Timp de 14 zile, studenţii, profesorii şi cercetătorii vor participa la cursuri practice de limba română, dar şi la diverse activităţi prin care se urmăreşte îmbogăţirea noţiunilor de limba română şi, în acelaşi timp, familiarizarea cu aspectele importante ale civilizaţiei autohtone.
    Pe lângă aceste activităţi, participanţii vor vizita Palatul Culturii din Iaşi şi vor efectua două excursii de studii în judeţele Moldovei.

    * * *

    Institutul Cultural Român de la Varşovia continuă în 2024 parteneriatul de tradiție cu cel mai mare și mai important eveniment cinematografic din Polonia, Festivalul de Film Nowe Horyzonty de la Wrocław, care are loc în acest an în perioada 18-28 iulie, în cinematografe, și online, până în 4 august. La această a XXIV-a ediție a manifestării internaționale, participarea românească va fi centrată pe un program special conceput, intitulat „Jocuri de oglinzi”, curatoriat de criticul de film Mihai Chirilov, cuprinzând patru perechi de filme, noi și de arhivă, alese cu o cheie de interpretare, într-un dialog de teme, contexte, tehnici cinematografice și viziuni actoriale. Evenimentele fac parte din programul Sezonului Cultural România – Polonia 2024-2025. La invitația ICR Varșovia, o parte din creatorii filmelor noi vor fi prezenți la Wrocław pentru întâlniri și discuții cu publicul.

  • Parlamentul European aprobă noul pact al UE privind migrația și azilul

    Parlamentul European aprobă noul pact al UE privind migrația și azilul

    Cele zece acte legislative adoptate de europarlamentari vor duce la o procesare mai rapidă a cererilor de azil, la o procedură mai eficientă de returnare, o identificare mai bună la sosire, controale de securitate şi medicale obligatorii. Vor exista, de asemenea, o intervenție mai bună în situații de criză și un nou mecanism voluntar de relocare a refugiaților din țările terțe.

    Statele membre pot alege să-şi asume responsabilitatea pentru solicitanţii de azil, să contribuie financiar sau să ofere sprijin operaţional. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”).

    Ţările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii.

    Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă, care va dura maximum șapte zile, iar statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare.

    La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile. Datele persoanelor care sosesc neregulamentar în Uniune vor fi înregistrate în baza de date Eurodac, care va fi reformată.

    Parlamentul a aprobat și noi standarde uniforme pentru toate statele membre, care se vor aplica la recunoașterea statutului de refugiat sau de persoană eligibilă pentru protecția subsidiară. Persoanele care solicită protecție vor trebui să rămână pe teritoriul statului responsabil cu prelucrarea cererii lor sau al statului în care a fost acordată protecția.

    Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. 

  • Acorduri de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii

    Acorduri de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii

    În Parlamentul European s-a discutat despre acordurile de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii Europene.

     

    Cu această ocazie, Comisia Europeană a reiterat faptul că Parlamentul European își poate exercita puterile prevăzute de Tratate în ceea ce privește asocierea țărilor terțe la programele Uniunii şi a specificat că în cazul în care Parlamentul consideră că ar trebui furnizate informații specifice suplimentare în timpul fazei de negociere și implementare a acestor acorduri de asociere, în plus față de informațiile deja furnizate, Comisia este pregătită să facă acest lucru.

     

    Legat de acest subiect, eurodeputatul Vlad Marius Botoş a solicitat Comisiei Europene mai multă deschidere şi colaborare.

    “Uniunea Europeană este un partener deschis și onest pentru țările terțe care vor să coopereze cu noi în domeniul economic. Aceasta este o decizie de care beneficiază direct consumatorii, cetățeni europeni, prin accesul la produse realizate în alte state, la o gamă mai largă de produse.

    Este firesc, în condițiile unei economii globale, să avem acorduri, tratate de liber schimb și nu numai. Însă este absolut necesar ca aceste tratate să fie adaptate necesităților și cerințelor economiei, dar și societății noastre.

    Înțeleg importanța deosebită pe care o au specialiștii Comisiei Europene și aspectele tehnice pe care aceștia le stăpânesc foarte bine, însă acordurile nu sunt matematică pură. Aceste acorduri trebuie să corespundă exigențelor societății europene și priorităților noastre.

    De aceea, este foarte important ca Parlamentul European să aibă un cuvânt hotărâtor în negocierea și încheierea acestor tratate ca singură instituție politică ce reprezintă direct voința cetățenilor. Este important, așadar, ca Parlamentul European să fie consultat în toate stadiile negocierilor în tratatele viitoare, atât în cele de liber schimb, cât și în cele de colaborare programată bi sau multilaterale, cum este programul Horizon, unul dintre cele mai importante acorduri de colaborare în zona științei și inovației.

     

    Sper ca pe viitor să vedem mai multă colaborare și deschidere din partea Comisiei Europene, iar procedurile să respecte nu doar litera, ci și spiritul tratatelor europene.”

  • Pactul european privind migrația și azilul

    Pactul european privind migrația și azilul

    Eurodeputații au adoptat, miercuri, noua legislație pentru migrație și azil. Rezultat al unui compromis dificil pe un subiect care alimentează, de mai mulţi ani, tensiunile şi diviziunile între cele 27 de state membre ale blocului comunitar, această reformă înăspreşte controalele asupra sosirilor la frontierele blocului comunitar şi stabileşte un sistem de solidaritate între statele membre. Este cu atât mai important cu cât migraţia s-a accentuat în ultimii ani, în special cea dinspre nordul Africii.

     

    De amintit faptul că Uniunea Europeană se confruntă cu o creştere a cererilor de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în anul trecut, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil. Datele Frontex arată că intrările ilegale în uniune sunt, de asemenea, în creştere, ajungând la 380.000. Pactul privind Migraţia şi Azilul este prima legislaţie care impune o abordare unitară la nivelul tuturor statelor membre.

     

    „Am promis un sistem care să fie corect cu cei eligibili pentru protecţie, ferm cu cei care nu sunt eligibili şi puternic în faţa traficului de migranţiˮ, a afirmat preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola.

     

    Aceasta a adăugat că legislaţia va asigura că niciun stat membru nu va duce singur presiunea migraţiei, indiferent dacă este pe graniţa Mediteranei sau pe alte rute terestre. Regulamentul aduce proceduri mai simple şi mai rapide pentru selectarea celor care au dreptul la azil şi, în acelaşi timp, pentru întoarcerea celor care nu se califică, între trei şi şapte zile, în funcţie de intrarea ilegală sau legală a acestora.

     

    Un alt element nou este scanarea tuturor migranţilor şi includerea într-o bază de date comună la nivel european, în vederea limitării intrărilor persoanelor care pot reprezenta riscuri la adresa securităţii comunitare. Astfel, vor fi colectate amprente şi imagini faciale de la toate persoanele cu vârsta de peste şase ani şi vor fi înregistrate într-o bază europeană. Migranţii vor fi supuşi unor analize medicale.

     

    Nu în ultimul rând, este instituit un mecanism al solidarităţii, prin care statele asaltate de azilanţi vor fi ajutate de celelalte state membre prin relocări sau prin finanţare.

     

    Totodată, conform noului regulament, statele membre sunt obligate să asigure solicitanţilor de azil anumite standarde de primire echivalente în privinţa condiţiilor de locuit, educaţiei şi asistenţei medicale. Solicitanţii de azil acceptaţi vor putea începe să lucreze cel târziu la şase luni după depunerea cererii.

     

    Cei care au criticat regulamentul au fost parlamentarii de dreapta şi stânga politică extremă, dar şi din restul grupurilor. Potrivit acestora, Pactul nu impune un control şi o limitare suficientă a migraţiei, atentează la drepturile azilanţilor şi instituie un regim asemănător detenţiei la graniţele Uniunii. Reforma va trebui să fie validată oficial de statele membre, probabil la sfârşitul lunii. Obiectivul negociatorilor este adoptarea finală înainte de alegerile europene din iunie.

  • Societatea civilă şi priorităţile pre-electorale

    Societatea civilă şi priorităţile pre-electorale

    Între 6 şi 9 iunie 2024 au loc alegeri europarlamentare. Şi cum 200 de organizaţii, reprezentând 90 de milioane de cetăţeni sunt reunite în “casa societăţii civile europene”, adică la Comitetul Economic şi Social European, având sarcina să îmbunătăţească legislaţia europeană, Oliver Ropke, preşedintele CESE a evidenţiat în cadrul “Săptămânii Societăţii Civile”, eveniment organizat la Bruxelles în prima săptămână de martie, provocările perioadei:

    “Una dintre provocările cele mai mari ale noastre, dar şi una dintre şanse pentru Europa este apropierea alegerilor: ne aflăm cu trei luni înainte de alegeri şi suntem cu toţii conştienţi că este un moment crucial pentru Europa, au fost momente întunecate şi de criză, COVID, războiul împotriva Ucrainei, situaţia terifiantă din Gaza, dar în acelaşi timp, ca în toate momentele de criză, Europa a dovedit că se poate reforma. 

    Am vrut de asemenea să deschid acest Comitet către ţările ce se află pe lista de lărgire a UE şi să îi invit alături de noi, pentru că CESE a jucat întotdeauna un rol important în privirea extinderii UE. Toate ţările care îşi negociază aderarea au posibilitatea ca societatea civilă să monitorizeze procesul, să îl influenţeze, să acţioneze pentru cazul în care ceva ce merge în direcţia greşită. Aşa că dacă vorbim despre domnia legii, despre politici agricole sau despre politica de coeziune , toate acesta aspecte politice atât de legate de lărgirea UE, să beneficieze de părerea reprezentanţilor din ţările candidate.”

    O iniţiativă unică la nivel UE, dar care beneficiază de spijinul comisiei şi al Parlamentului European, după cum a precizat preşedintele CESE. Alte iniţiative prioritare ţin de crearea de locuinţe la preţuri accesibile pentru tineri, negocieri cu miniştri muncii, afacerilor sociale şi pentru politica de coeziune. Oliver Ropke, preşedinte CESE, a precizat:

    “Când vine vorba despre alegeri, acest Comitet este implicat în campania PE, nu în campania partidelor politice, ci în aceea de creştere a nivelului de paricipare la alegeri, a numărului de votanţi, să ne asigurăm că frânăm dezinformarea. Iar în acestă privinţă chiar am avut succes, pentru că am considerat-o una dintre cele mai acute preocupări în multe dintre ţări, dacă nu chiar în toate ţările mai mult sau mai puţin, unde se simte interferenţa rusă. În această privinţă suntem hotărâţi să luptăm alături de jurnalişti şi de alte organizaţii. 

    De asemenea, libertatea presei este la risc chiar şi în UE, Centrul European pentru liberatea presei a raportat peste 6 sute de incidente în care presa a fost ameninţată, cu  150 mai multe decât în 2022, iar aici CESE poate juca un rol important în susţinerea libertăţii presei. Şi organizaţiile societăţii civile sunt constant sub ameninţare şi în afara UE, dar şi în interior. 

    Avem 40% dintre organizaţiile societăţii civile care raportează că au condiţii foarte proaste de supravieţuire în ţările de origine, cu 10 % mai mult decât anul trecut, şi aici putem observa o înrăutăţire a situaţiei. Iar acesta este un motiv în plus pentru care cred că e nevoie să avem o voce mai puternică a societăţii civile, iar eu sunt pe deplin angajat în a da această voce societăţii civile.”

    Cei peste 700 de participanţi la Săptămâna Societăţii Civiel au conturat agenda pentru noua Comisie Europeană şi pentru noul Parlament European.

  • Jurnal Românesc – 11.03.2024

    Jurnal Românesc – 11.03.2024

    Secretarul român de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, s-a aflat în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în perioada 8-10 martie. Oficialul român a făcut o vizită de lucru, pentru a fi alături de reprezentanții comunităților de români din Manchester, Liverpool și Londra. Discuțiile purtate cu participanții din cadrul mediul asociativ românesc și cu reprezentanți ai clerului român au vizat atât programele de finanțare aferente Sesiunii de finanțare nerambursabilă 2024, proiectele Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru anul în curs, precum și alte subiecte de interes pentru românii din afara granițelor țării. Marea Britanie este în topul țărilor unde se află cei mai mulți români din diaspora, alături de Italia și Spania. Peste 1 milion de români s-au stabilit în Marea Britanie, iar circa 500.000 dintre ei se află în zona metropolitană din Londra. Comunitatea românească este a doua ca mărime, după cea poloneză.

    Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg în perioada 11-14 martie, iar pe agenda este, în premieră, dezbaterea privind situația tezaurului național al României sechestrat de Rusia în timpul Primului Război Mondial.Comisia Europeană va susține o declarație în fața eurodeputaților pe această temă, iar ulterior va fi adoptată o rezoluție.România a trimis în Rusia țaristă,singurul aliat cu care se învecina atunci, tezaurul, pentru a fi protejat în cazul ocupației teritoriului național. După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul și a refuzat înapoierea acestuia. Potrivit Bancii Naționale a României (BNR), un prim transport a avut loc în decembrie 1916, când 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria au fost încărcate în 17 vagoane.

    În vara anului 1917 a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul cu 24 de vagoane care a plecat la Moscova a dus atât valori ale BNR, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri). În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno-sovietice și apoi româno-ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul depozitat la Moscova. Conform BNR, în prezent, rezerva de aur a României este de 103,7 tone, iar valoarea acesteia este de 6,2 miliarde de euro.

    La 35 de ani de la Revoluția Română, Institutul Cultural Român celebrează libertatea în toate formele ei creative, la o nouă ediție a Târgului de Carte de la Londra, ce are loc între 12-14 martie. Sintetizată prin motto-ul “Vocile libertății” (Voices of Freedom), participarea României la ediția din acest an a Târgului de la Londra – unul dintre cele mai mari evenimente dedicate profesioniștilor din domeniul literar – este consacrată tuturor generațiilor de scriitori autohtoni care au creat în deplina libertate a cuvântului.Protagoniștii ediției curente sunt, printre alții, Mădălina Căuneac, Liliana Corobca, Paula Erizanu, Cosmin Perța, Florentin Popa, Alina Purcaru, Matei Vișniec, Elena Vlădăreanu, sau Marius Chivu. Vor fi expuse aproximativ 350 de volume de beletristică românească, albume dedicate artiștilor contemporani și patrimoniului cultural românesc, dar și traduceri în limba engleză ale cărților scrise de autori români. Selecţia de titluri va fi însoţită de materiale informative despre piaţa de carte din România. Totodată, ICR a pregătit un program de evenimente care include lansări de carte, conferinţe şi spectacole.

    ICR și Ambasada României în Republica Bulgaria susțin prezentarea producțiilor cinematografice românești la cea de-a 28-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Sofia. Deschiderea oficială a ediției din acest an va avea loc în data de 13 martie în capitala bulgară, iar proiecțiile din cadrul festivalului vor continua, până pe 31 martie, în orașele Plovdiv, Burgas și Varna. Cinematografia românească a fost prezentă în mod constant la Festivalul de la Sofia prin unii dintre cei mai valoroși regizori români. Acest prilej a adus, la edițiile din 2021 și 2022, premii regizorilor Cristi Puiu și Mihai Sofronea, dar și altor români ale căror filme au fost premiate la diferite secțiuni ale Festivalului.Programul include la fiecare ediție lucrări remarcabile din cinematografia contemporană, cât și opere cinematografice bulgare și din spațiul balcanic. Organizatorii sprijină, totodată, cooperarea între realizatorii locali de film și cei internaționali. Pentru cea de-a 28-a ediție a festivalului, organizatorii au selectat următoarele producții (coproducții) românești: “MMXX” de Cristi Puiu, “Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumi” de Radu jude, “Captura” de Adi Voicu, “Libertate” de Tudor Giurgiu si “Horia” de Ana-Maria Comănescu.

  • PE pledează pentru asigurarea aprovizionării şi a suveranităţii UE în privinţa mat. prime critice

    PE pledează pentru asigurarea aprovizionării şi a suveranităţii UE în privinţa mat. prime critice

    Deputaţii europeni subliniază importanţa asigurării parteneriatelor strategice între Uniunea Europeană şi ţările terţe privind materiile prime critice, pentru a diversifica aprovizionarea blocului comunitar, pe picior de egalitate, cu beneficii pentru toate părţile implicate. Ei doresc să pregătească terenul pentru parteneriate pe termen lung cu transferul de cunoştinţe şi tehnologie, formare şi perfecţionare pentru noi locuri de muncă, cu condiţii de muncă şi de venit mai bune, precum şi extracţia şi prelucrarea la cele mai bune standarde ecologice din ţările partenere. Totodată, Parlamentul European insistă pentru cercetare şi inovare în ce priveşte materialele şi procesele de producţie care ar putea înlocui materiile prime în tehnologiile strategice. Europarlamentarii doresc să stabilească obiective de circularitate pentru a încuraja extracţia unor materii prime din deşeuri. Deputaţii europeni evidenţiază, de asemenea, necesitatea de a reduce birocraţia pentru companii, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii – relevă un comunicat al Legislativului comunitar.

    Maşinile electrice, panourile solare şi smartphone-urile se bazează pe materii prime critice – esenţiale pentru tranziţia verde şi digitală a Uniunii Europene, iar asigurarea aprovizionării cu acestea este crucială pentru rezilienţa economică, poziţia de lider tehnologic şi autonomia strategică a blocului comunitar. De la războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi o politică comercială şi industrială chineză din ce în ce mai agresivă, cobaltul, litiul şi alte materii prime au devenit un factor geopolitic. Iar odată cu trecerea globală la energiile regenerabile şi digitalizarea economiilor şi societăţilor, se preconizează că cererea pentru aceste materii prime strategice va creşte rapid în deceniile următoare.