Tag: PE

  • Parlamentul European: legislaţie pentru stimularea producţiei de cipuri în UE

    Parlamentul European: legislaţie pentru stimularea producţiei de cipuri în UE

    Cunoscute sub denumirea de circuite integrate, microcipurile electronice sunt elemente esențiale pentru produsele digitale. Sunt folosite, practic, peste tot: la fabricarea computerelor şi a telefoanelor mobile, în aparatura electrocasnică, în educație şi divertisment, la fabricarea autoturismelor, trenurilor şi avioanelor, în serviciile medicale şi în tot ceea ce înseamnă automatizări şi comunicaţii.

    Creşterea foarte mare a cererii la nivel mondial şi factori precum pandemia de coronavirus, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau războiul din Ucraina au aruncat, în ultimii ani, omenirea într-o criză a semiconductorilor, care a afectat puternic producţia şi aprovizionarea cu cipuri, inclusiv în Uniunea Europeană.

    Aproape 80% dintre furnizorii firmelor europene care operează în industria semiconductorilor au sediul în afara Uniunii Europene. Prin adoptarea Actului legislativ privind cipurile, Europa dorește să-și consolideze capacitățile de producție de semiconductori pentru a-și asigura competitivitatea în viitor, pentru a rămâne în avangarda tehnologiei și pentru a-și asigura aprovizionarea.

    Astăzi, ponderea Uniunii Europene în capacitatea globală de producție a cipurilor este mai mică de 10%. Legislația propusă acum urmărește creșterea acestei cote la 20%.

    Prin noua lege, vor fi sprijinite proiecte care sporesc securitatea aprovizionării Uniunii, prin atragerea de investiții și creșterea capacității de producție. Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de un sprijin sporit. În timpul discuțiilor cu reprezentanții Consiliului, deputații europeni au asigurat 3,3 miliarde de euro pentru cercetare și inovare în domeniul cipurilor. Va fi creată o rețea de centre specializate care vor atrage specialişti în zonele de cercetare, proiectare și producție.

    Se va institui şi un mecanism de răspuns la criză, prin care Comisia va evalua riscurile asupra alimentării Uniunii Europene cu semiconductori şi va putea aplica, la nevoie, unele măsuri de urgență.

    Parlamentul European sprijină, de asemenea, întărirea colaborării cu partenerii strategici internaţionali şi pe tema drepturilor de proprietate intelectuală, pentru a garanta avantaje competitive și protecție pentru sectorul european al cipurilor şi semiconductorilor.

    Legislația a fost adoptată cu 587 de voturi pentru, 10 împotrivă și 38 de abțineri. Pentru a intra în vigoare, va trebui acum să fie avizată de Consiliul Uniunii Europene.


  • Parlamentul şi statele membre au căzut de acord asupra unor reguli mai stricte pentru bănci

    Parlamentul şi statele membre au căzut de acord asupra unor reguli mai stricte pentru bănci

    Înțelegerea a fost încheiată în ultimele zile de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, iar ministrul de finanțe din cabinetul de la Stockholm, Elisabeth Svantesson, a descris acordul drept un pas important care va permite băncilor europene să continue să funcționeze chiar și în cazul unor șocuri externe, crize sau dezastre.

    Acordul are la bază propuneri prezentate de Comisia Europeană în octombrie 2021 și intervine într-un moment în care colapsul unor instituții regionale de credit din Statele Unite în luna martie, urmată de falimentul Credit Suisse în Europa, a stârnit temeri privind noi turbulențe financiare și a subliniat importanța unei reglementări mai riguroase.

    Noile reguli înăspresc, de altfel, anumite norme de calculare a riscurilor prezente în bilanțurile băncilor, stabilesc cerințe minime de capital și urmăresc să reducă diferențele de reglementare de la o instituție la alta sau chiar de la o țară la alta.

    De asemenea, potrivit înțelegerii, băncile trebuie să fie mai transparente în privința operațiunilor cu criptomonede, precum bitcoin, dar și în ceea ce privește finanțarea proiectelor legate de combustibilii fosili, petrol sau gaze natural, la care Uniunea vrea să renunţe în curând.

    Noile norme vor garanta că sectorul bancar al Uniunii este pregătit pentru viitor, a afirmat și comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness.

    France Presse ține însă să amintească că initial, textul s-a lovit de ostilitatea băncilor, care vor fi obligate să își consolideze baza de capital în detrimentul profitului.

    Deși măsurile în discuție sunt eminamente tehnice, ele vor avea o influență considerabilă asupra competitivității Europei și, în special, asupra suveranității sale financiare, și-a exprimat îngrijorarea Federația Bancară Franceză.
    Ca să devină lege, acordul trebuie să fie aprobat în mod oficial de Parlamentul European în cadrul unui vot în plen, apoi de către Consiliul Uniunii, din care fac parte statele membre.

    Dacă totul decurge fără probleme, normele se vor aplica de la 1 ianuarie 2025.

    Pe final trebuie spus că, în întreaga lume, autorităţile de reglementare iau în considerare impunerea unor reguli mai stricte pentru bănci în urma falimentului mai multor instituţii americane de dimensiuni medii.


  • Poziția Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

    Poziția Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

    Legea privind Inteligența Artificială a fost adoptată recent
    cu o mare majoritate de către comisiile IMCO și LIBE. Acest lucru reprezintă un
    pas în plus pentru o legislație emblematică, care va stabili regulile
    pentru viitorul digital și, foarte probabil, va reverbera în întreaga lume, în
    diferite regimuri de reglementare, modelând dezvoltarea tehnologiei într-o
    direcție care este centrată pe om și care-i permite, totodată, să își atingă
    potențialul. Textul Parlamentului reprezintă o îmbunătățire semnificativă față
    de propunerea Comisiei.

    Propunerea
    votată arată foarte clar cât de rapid se mișcă dezvoltarea IA și cât de
    important este să existe reguli care să ghideze dezvoltarea acestei tehnologii
    în direcția corectă și conformă cu valorile noastre europene
    , a declarat
    europarlamentarul Dragoș Tudorache.




    În mod clar, este o zi importantă. Am început
    literalmente acum un an să primim cele peste 3000 de amendamente la Legea
    privind Inteligența Artificială. Cred că acest lucru este o dovadă clară cât de
    important este acest text, cât de important a devenit pentru fiecare grup
    politic. Cred că munca pe care am făcut-o în acest ultim an a arătat că că suntem
    capabili să negociem și să facem concesii între colegi și partide. Când am văzut
    pentru prima data amendamentele la unele articole, ne-am gândit că este
    aproape imposibil să plasma pătratul în cerc. Aș vrea să le mulțumesc tuturor
    raportorilor din umbră și echipelor lor pentru înțelepciunea și voința de a
    ajunge la varinata finală. Faptul că societățile noastre se așteaptă să facem
    ceva cu privire la inteligența artificială și impactul pe care îl are asupra
    vieților lor, cred că este o subestimare.




    O primă definiție legală a
    inteligenței artificiale (IA), este rezultatul cooperării cu OCDE și este
    aliniată la nivel internațional. Un control sporit asupra sistemelor IA generative care creează text,
    imagini, sunete sau videoclipuri realiste, fără a împiedica dezvoltarea
    acestora. Astfel de sisteme trebuie să informeze utilizatorii că li se prezintă
    rezultatul unui IA, trebuie să aibă garanții împotriva generării de conținut
    care este ilegal în Uniune și trebuie să sintetizeze și să dezvăluie utilizarea
    materialelor protejate prin drepturi de autor în cadrul formării lor.




  • Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Accesul la fertilizanți
    reprezintă o problemă pentru fermierii europeni, iar dependenţa de
    îngrășămintele chimice din Rusia și Belarus, generează în prezent dificultăți în
    ceea ce privește securitatea alimentară. Problema disponibilităţii
    îngrăşăminteor în Uniunea Europeană a ajuns în atenţia parlamentarilor
    europeni, care au insistat asupra faptului că este nevoie de măsuri urgente. Cu
    această ocazie, Parlamentul European a solicitat Comisiei să ofere soluții pe
    termen scurt și lung pentru furnizarea de îngrășăminte. Fermierii trebuie să
    aibă acces la energie electrică, gaze naturale şi îngrășăminte la prețuri
    accesibile, dar și la surse financiare alternative.

    Despre implicaţiile crizei
    îngrăşămintelor în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni, a
    vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Tudor Ciuhodaru.


    Din punctul meu de
    vedere, astăzi avem două probleme extrem de importante: una care ține de
    sănătatea publică și cea care ține de securitatea europeană. Așa că trebuie să
    asigurăm hrană accesibilă pentru toți cetățenii Europei. Şi asta, atenţie, la
    preţuri accesibile. Așa că vă invit la Iași, pentru că vreau să
    ascultați direct nemulțumirile fermierilor din România legate de subvenția
    diferită față de alte țări europene, legate de faptul că prețurile la energie
    au crescut exponențial, legate de faptul că prețul la îngrășăminte a decolat
    precum racheta de pe sol. Și da, vorbim despre soluții simple, concrete, ușor
    de pus în practică, iar din punctul meu de vedere să știți că resuscitarea
    producției europene este extrem de importantă și gândiți-vă la infrastructura
    românească în aceast domeniu. Pe de altă parte, cred că e momentul să regândim
    aceste politici de subvenții și să asigurăm acel sprijin de urgență pentru
    agricultorii, mai ales cei aflați la această limită estică a Uniunii Europene,
    greu încercați în această perioadă și sper ca odată și odată ceea ce am propus
    prin renegocierea acelui Program național de redresare și reziliență, să intre
    în practică, pentru că sunt foarte multe soluții care trebuie regândite.


  • REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare

    REPowerEU: măsuri energetice incluse în planurile naționale de redresare

    Noul plan urmăreşte reducerea dependenţei energetice de Rusia şi accelerarea tranziţiei spre energia verde, sporind în acelaşi timp rezilienţa sistemului energetic din Uniunea Europeană. Planul se bazează pe trei piloni: diversificare, economisire şi accelerarea trecerii la energia curată, iar România va beneficia de o alocare totală de 1,4 miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniul energiei până în 2026.

    Eurodeputatul român Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European, a subliniat că este important ca guvernul să depună planul naţional cât mai repede:

    Imediat după ce planurile statelor vor fi aprobate, vor primi o prefinanţare de 20% din partea Comisiei – în cazul României aproximativ 280 milioane euro – sprijin care va veni până la finalul primăverii, sperăm, deci încă în această perioadă în care preţul energiei este mare şi povara pentru oameni, pentru întreprinderi este mare. Guvernul va trebui să prezinte un plan prin care să spună Comisiei Europene cum doreşte să atragă aceşti bani. Prin legislaţie, aşa cum am negociat-o, permite, de exemplu, inclusiv finanţarea ajutorului pentru încălzire.


    Noile norme se aplică retroactiv măsurilor de la 1 februarie 2022, cu un număr limitat de excepţii. Măsurile sunt concepute pentru a sprijini investiţiile menite să combată sărăcia energetică în cazul gospodăriilor vulnerabile, IMM-urilor şi microîntreprinderilor.

    Planul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii şi va deveni legislaţie la nivel european. Apoi, fiecare guvern va trebui să prezinte Comisiei spre aprobare planul naţional pentru a obţine finanţare. Conform prevederilor planului, statele membre au obligaţia să facă publică lista celor mai mari 100 de beneficiari din acest fond, în ordinea descrescătoare a finanţării primite.

    Conform Parlamentului, din suma de 20 de miliarde de euro de granturi suplimentare propusă de Comisie, opt miliarde vor proveni dintr-o licitaţie anticipată a certificatelor naţionale de emisii din cadrul sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii, în timp ce 12 miliarde vor proveni din Fondul pentru inovare.


  • 18/02/2022 (mise à jour)

    18/02/2022 (mise à jour)

    Covid – En Roumanie, le nombre de nouveaux cas de Covid est à la baisse, mais celui des décès reste élevé. La Roumanie a rapporté ce vendredi un peu plus de 14 500 cas de contamination au SARS-COV-2 dépistés en 24 h et 135 décès, dont 10 antérieurs à la période de référence. Vu cette tendance à la baisse, les autorités roumaines envisagent un allègement des restrictions par étapes et par domaines d’activité, d’ici deux à trois semaines. Pour ce qui est de la vaccination, jusqu’ici plus de 8 millions de Roumains ont reçu la première dose du vaccin anti-Covid et près de 2 millions et demi en ont reçu la 2e.



    UE — Le président roumain Klaus Iohannis s’est entretenu vendredi à Bruxelles avec la présidente du PE, Roberta Metsola, sur les évolutions de sécurité dans le Voisinage oriental de l’UE, sur le soutien au parcours européen de la République de Moldova, voisine de la Roumanie, sur la sécurité énergétique, sur le paquet de mesures censées lutter contre les changements climatiques et sur l’élargissement de l’espace Schengen. Cette rencontre a eu lieu en marge de la participation du chef de l’Etat roumain au 6e Sommet UE-Union Africaine, qui s’est achevé à Bruxelles. Là, Klaus Iohannis a souligné que pour la Roumanie, l’éducation est, traditionnellement, un domaine de coopération avec l’Afrique. Il a indiqué que des milliers de citoyens africains utilisent les compétences qu’ils ont acquises dans des universités roumaines afin de servir leurs pays et construire des ponts de liaison. Plus de 17 500 jeunes africains ont étudié dans des universités roumaines ces 5 dernières années seulement, et au moins 3 500 étudiants d’une quarantaine de pays d’Afrique s’inscrivent annuellement à nos universités. Leur présence en Roumanie enrichit la vie académique et stimule une meilleure entente entre les hommes des deux continents, lit-on dans un communiqué de l’Administration présidentielle de Bucarest.



    Sécurité — Le ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu, participe du 18 au 20 février à la Conférence de sécurité qui se tient à Munich, en Allemagne, consacrée à la situation engendrée par le fait que la Fédération de Russie ait massé des troupes à sa frontière avec l’Ukraine. Selon un communiqué du ministère de la Défense de Bucarest, à l’agenda de la Conférence l’on retrouve des sujets liés à la sécurité nucléaire, à la réduction des risques dans ce domaine et à la transparence en matière de désarmement et de non-prolifération, pour la sécurité et la stabilité au niveau global et régional. Il sera question aussi des changements climatiques et des menaces hybrides. Le secrétaire d’Etat américain Antony Blinken a déclaré vendredi à Munich que l’intensification des accrochages en cours dans l’est de l’Ukraine constitue « un scénario de provocations » conçu par la Russie afin de justifier une attaque sur l’Ukraine. « Bien que nous fassions tout ce qui est en notre pouvoir pour dire clairement qu’il existe une voie diplomatique, nous sommes profondément préoccupés par le fait que ce n’est pas la voie choisie par la Russie », a souligné le chef de la diplomatie américaine.



    Manifs — Trois organisations patronales des transporteurs routiers de Roumanie préparent des manifestations de rue si le gouvernement n’intervient pas pour plafonner les prix des Assurances responsabilité civile, indique un communiqué de la Confédération des opérateurs et transporteurs autorisés de Roumanie. Son président, Vasile Stefanescu, attire l’attention sur le fait que la majoration des tarifs de ces assurances causera la faillite des sociétés de transport routier, ce qui engendrera à son tour le blocage de la Roumanie. L’organisation rappelle aussi que ces dernières années, l’Autorité pour le suivi financier a découvert à plusieurs reprises des compagnies qui ont enfreint la loi, augmentant les tarifs même après le plafonnement, pratiquant des tarifs non transparents qui ne comportaient pas tous les coûts d’opération des compagnies d’assurances. Le ministre des Finances, Adrian Câciu, a déclaré vendredi qu’une disposition règlementaire qui limitera pour 6 mois les prix de l’assurance responsabilité civile a été mis en débat public et il s’est déclaré convaincu que cette disposition serait adoptée en urgence.



    Tennis – La joueuse de tennis roumaine Simona Halep a raté la qualification en finale du tournoi WTA 500 de Dubaï. Elle s’est inclinée en demi-finale devant la Lettone Jelena Ostapenko, en trois sets : 6 — 2, 6 — 7, 0 — 6. Pour rappel, Simona Halep a gagné ce tournoi en 2015 et 2020.




  • Mai multă transparenţă fiscală a multinaţionalelor în UE

    Mai multă transparenţă fiscală a multinaţionalelor în UE

    Legislativul european a dat undă verde noilor
    norme care obligă marile companii multinaționale să publice impozitele plătite
    în fiecare stat al UE, pentru a preveni evitarea obligațiilor fiscale, ceea
    ce va întări controlul asupra practicilor lor fiscale. Prin adoptarea
    acestor norme, PE a finalizat un proces legislativ îngreunat timp de cinci ani
    de câteva guverne europene.

    Ce prevăd noile norme adoptate de eurodeputaţi, ne
    spune Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul PE:

    Noile norme adoptate
    de Parlamentul European în prima sesiune plenară din noiembrie prevăd obligaţia
    pentru marile companii multinaţionale de a publica impozitele plătite în
    fiecare ţară a Uniunii în care îşi desfăşoară activitatea. Aceste norme se vor
    aplica multinaţionalelor şi filialelor acestora cu venituri anuale de peste 750
    de milioane de euro. Informaţiile defalcate vor trebui puse la dispoziţie
    public pe internet utilizând un model comun. In cazul filialelor ale căror
    venituri se află sub pragul stabilit vor fi şi ele obligate să îşi publice
    informaţiile despre impozitul pe profit, dacă se consideră că ele există doar
    pentru a ajuta compania mama să evite noile cerinţe de raportare. In plus,
    obligaţiile de raportare vor cuprinde şi ţările de pe lista UE a jurisdicţiilor
    necooperante în scopuri fiscale din afara Uniunii, aşa numitele care este actualizată în mod regulat. Deşi eurodeputaţii au dorit
    dispoziţii şi mai stricte, normele vor scoate la iveală cazuri în care veniturile
    fiscale sunt pierdute în favoarea paradisurilor fiscale.

    Rămâne o anumită
    flexibilitate, dar vor exista norme detaliate pentru a preveni abuzurile din
    partea companiilor multinaționale. Care
    este scopul noilor norme adoptate de eurodeputaţi ne dă detalii Dana Popp,
    ofiţer de presă în cadrul Legislativului comunitar:

    Noile norme au ca scop,
    în primul rând, creşterea transparenţei şi prevenirea fraudelor realizate prin
    evitarea obligaţiilor fiscale. Informaţiile furnizate vor oferi detalii despre
    natura activităţilor desfăşurate de companii, numărul de angajaţi cu normă
    întreagă, cuantumul profitului sau pierderi înainte de impozitul pe venit,
    cuantumul impozitului pe venit acumulat şi plătit, precum şi câstigurile
    acumulate. Prin aceste norme de transparenţa se doreşte, de asemenea,crearea
    unui precedent pentru întreaga lume pentru a încuraja multinaţionalele să
    demonstreze că se comportă în mod responsabil.


    Potrivit unui comunicat al
    PE, directiva recent adoptatî va intra în vigoare la 20 de zile de la data
    publicării sale în Jurnalul Oficial. Statele membre vor dispune apoi de 18 luni
    pentru a transpune legea în legislația națională. Aceasta înseamnă că multinaţionalele
    vor trebui să respecte primele dispoziții ale directivei până la jumătatea
    anului 2024. Legislația include o clauză de revizuire. Normele vor fi revizuite
    după patru ani.





  • PE propune statelor membre o îmbunătățire a cadrul Uniunii de prevenire și control al bolilor

    PE propune statelor membre o îmbunătățire a cadrul Uniunii de prevenire și control al bolilor

    Politica comunitară în domeniul își
    propune să ofere protecție împotriva amenințărilor la adresa sănătăţii și să
    armonizeze strategiile între statele membre. În
    noiembrie 2020 Comisia Europeană a propus un nou cadru de securitate
    sanitară, bazat pe experiența dobândită în combaterea coronavirusului.

    Cadrul contine un pachet legislativ format din trei iniţiative, printre care extinderea
    mandatelor Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), adoptat in iulie,
    respectiv a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor( ECDC) şi
    regulamentul privind cooperarea transfrontalieră. Ultimele două iniţiative au
    fost aprobate în septembrie deeurodeputaţi.

    Cu detalii Dana Popp, ofiţer de presă în cadul
    Parlamentului European: Acest pachet conţine 3 propuneri: consolidarea
    mandatelor celor două agenţii europene care s-au regăsit în prima linie pe
    durata pandemiei şi anume Agenţia Europeană a Medicamentului(EMA) şi Centrul
    European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

    Cea de a treia propunere
    priveşte consolidarea cooperării transfrontaliere şi în special în ceea ce
    priveşte regiunile de frontieră. Parlamentul
    European şi-a stabilit deja în luna iulie poziţia pentru negocierile
    interinstituţionale privind EMA, iar în septembrie, au urmat celelalte două
    iniţiative. In ceea ce priveşte extinderea mandatului ECDC, PE solicită,
    printre altele şi introducerea bolilor netransmisibile grave, cum ar fi bolile
    cardiovasculare, respiratorii, cancerul sau diabetul. Deputaţii europeni
    doresc, de asemenea, ca statele membre să furnizeze date de calitate,
    comparabile şi comunicate în timp util.

    Criza provocată de pandemia de
    COVID-19 a arătat că la nivelul UE trebuie să se facă mai mult pentru a susține
    cooperarea dintre statele membre, mai ales dintre regiunile de frontieră. In
    septembrie, eurodeputaţii au
    adoptat o propunere legislativă menită
    să îmbunătățească prevenirea, pregătirea și răspunsul Uniunii în caz de criză
    în fața unor viitoare amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate.

    Cu
    alte detalii, Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul PE: Parlamentul
    European doreşte de asemenea consolidarea capacităţii de prevenire, pregătire
    şi răspuns la adresa ameninţărilor viitoare privind sănătatea publică. In acest
    sens, în propunerea de regulament privind cooperarea transfrontalieră,
    parlamentarii solicită proceduri clare şi mai multa transparenţă în achiziţiile
    publice comune. Ameninţările la adresa sănătaţii trebuie privite în ansamblul
    politicilor europene deoarece s-a dovedit că pot avea un impact puternic asupra
    tuturor sectoarelor economiei. Chiar dacă protejarea sănătăţii rămâne o
    competenţă naţională de bază, aceste propuenri sunt menite să îmbunătăţească
    cooperarea, schimbul de informaţii, expertiza şi bune practici. UE este cu
    siguranţă mai puternică atunci când vorbeşte cu un singur glas, cum ar fi în
    cadrul negocierilor cu sectorul producători de medicamente sau echipamente
    medicale. Pentru toate cele trei iniţiative negocierile cu statele membre au
    început, deja, finalizarea acestora este aşteptată până la finele acestui an,
    sub preşedinţia slovena a Consiliului.




  • Parlamentul European vrea drumuri mai sigure și mai puține accidente

    Parlamentul European vrea drumuri mai sigure și mai puține accidente

    Rezoluția privind siguranța rutieră, adoptată cu o majoritate covârșitoare și pleacă de la realitatea, dovedită de statistici, că în fiecare an, aproape 23 de mii de oameni mor în accidente, iar alți 120 de mii sunt răniți grav.


    Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri sunt cele din Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (cu cele 85 de decese la același milion de locuitori) are cea mai mare rată a mortalității, dublă față de media de la nivel european.

    Trebuie să facem o prioritate din atingerea obiectivului de reducere la zero a numărului de decese și de răniți pe drumurile din Uniune până în 2050. Viziunea noastră, zero accidente, poate fi pusă în practică, crede eurodeputata Elena Kountoura, raportor pe această temă.

    Ce este însă de făcut? Membrii Parlamentului european atrag atenția că viteza excesivă este responsabilă pentru o treime din accidentele rutiere mortale. De aceea, ei cer Comisiei să impună o limită de 30 de kilometri pe oră în zonele rezidențiale și acolo pe unde trec mulţi bicicliști și pietoni.

    Totodată, spun ei, este nevoie de toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului și de stimulente fiscale și sisteme atractive de asigurare auto pentru achiziționarea și utilizarea de vehicule cu standard înalte de siguranță.

    În plus, membrii Parlamentului European spun că ar trebui făcute mai multe investiții în infrastructură, mai ales în zonele în care se produc cele mai multe acccidente. În acest scop, statele membre ar trebui să creeze fonduri naționale pentru siguranța rutieră. Practic, sumele de bani adunate din amenzile rutiere să fie direcționate către proiecte în domeniul siguranței rutiere.

    Nu în ultimul rând, eurodeputații invită Comisia să înființeze o agenție europeană de transport rutier.

    Interesul nostru, al tuturor, este de a avea drumuri mai sigure, a dat asigurări Helena Dalli, comisar european pentru egalitate. Tot ea a ținut să adauge: Viziunea zero accidente este o responsabilitate comună. Succesul depinde de noi toți, de modul în care ne facem treaba. De la autorități europene, naționale, regionale și locale până la poliție și personal medical. De la toți cei care mergem pe drumuri, angajați ai unor companii de profil și operatori de transport până la producătorii de autovehicule.


  • Leçon 202 – Retour aux petits mots (1)

    Leçon 202 – Retour aux petits mots (1)

    Lecţia două sute doi



    Dominique: Bună ziua!


    Ioana: Bună dimineaţa!


    Alexandru: Bună seara!


    Valentina: Bună!


    Bun venit, dragi prieteni! Nous jetons aujourdhui un bref coup doeil sur 2 petits mots dune grande utilité pour construire nos phrases roumaines. Vous les connaissez déjà un peu, sans doute, pourtant ils posent certains problèmes, nétant pas toujours employés comme leurs homologues français. Et nous commençons par:



    la – à, chez


    Ioana: Bună, Alexandru! Bonjour, Alexandru!


    Alexandru: Bună! Salut!


    Ioana: Eşti la piaţă? Tu es au marché?


    Alexandru: Nu, sunt la birou. Non, je suis au bureau.


    Dar tu? Et toi?


    Ioana: Eu sunt la Valentina. Je suis chez Valentina.


    Valentina: Vii cu noi la spectacol diseară?


    Tu viens avec nous au spectacle, ce soir?


    Alexandru: La ce oră? A quelle heure?


    Ioana: La 7 (şapte). A 7 heures.


    Alexandru: Îmi pare rău, nu pot. Je regrette, je ne peux pas. La ora 7 (şapte) voi fi la părinţii mei. A 7 heures je serai chez mes parents. Noi mergem mâine la Braşov şi îl lăsăm pe Luca la ei. Demain nous allons à Braşov et nous laissons Luca chez eux.


    Valentina: Nu mergeţi la mare? Vous nallez pas à la mer?


    Alexandru: Nu. Mergem la munte.


    Non. Nous allons à la montagne.


    Ioana: Weekend plăcut! Bon weekend!


    Valentina: La revedere! Au revoir.


    Alexandru: Mulţumesc. La revedere! Merci. Au revoir!


    Retenez comme tels les syntagmes:


    la mine – chez moi


    la tine – chez toi


    la noi – chez nous




    Le second petit mot que nous exerçons aujourdhui est la préposition


    pe – sur


    Valentina: Alo? Alexandru? Bună! Allô? Alexandru? Salut!


    Alexandru: Bună, Valentina. Bonjour, Valentina. Ce faceţi? Quest-ce que vous faites? Unde sunteţi? Où êtes-vous?


    Valentina: Noi suntem pe drum. Nous sommes en route.


    Alexandru: Sunteţi cu maşina? Vous êtes en voiture?


    Ioana: Nu! Mergem pe jos. Non! Nous allons à pied.


    Valentina: Suntem pe stradă. Nous sommes dans la rue.


    Ioana: Venim la Radio, pe strada Berthelot.


    Nous venons à la Radio, rue Berthelot.


    Valentina: Sunt nori pe cer şi este plăcut!


    Il y a des nuages dans le ciel et cest agréable.


    Alexandru: Atunci pe curând! Alors, à bientôt!


    Retenez comme telle les expressions:


    pe curând – à bientôt


    pe jos – à pied


    pe stradă – dans la rue


    Nu e nimeni pe stradă – Il ny a personne dans la rue


    să vadă ce simt acum – pour voir ce que je ressens maintenant.


    Besoin de partage avec le groupe Spin. Nimeni pe drum – «Personne sur la route» – est la chanson de notre petite leçon de roumain.


    LA REVEDERE!






    Nimeni pe drum



    Nimeni pe drum..

    Nimeni acum

    Nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. ahaa

    Nimeni pe drum



    Sunt singur şi pe drum nu e nimeni să poată înţelege ce e în inima mea

    Nici eu nu mai ştiu ce-i cu mine

    Să te chem, să te iert, să te uit.. să te chem înapoi

    Dar ştiu, e mult prea târziu



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee….



    Nimeni pe drum…



    Sunt singur şi pe drum nu e nimeni să poată înţelege ce e în inima mea

    Nici eu nu m-aş duce cu mine

    Să te chem, să te iert, să te uit.. să te chem înapoi

    Dar ştiu, e mult prea târziu.



    Fără tine sufletul meu e pustiu

    Nu am curajul să mai zâmbesc

    Şi mi-e teamă, ştiu că nu voi prea uita

    Cât de mult te iubesc…



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee…. 2x



    Nimeni pe drum…



    Nu e nimeni pe drum

    Nu e nimeni acum

    Nu e nimeni pe stradă să vadă ce simt acum.. eee….



    Nimeni pe drum….


  • Rezoluție a Parlamentului European pentru modificarea legislației privind pădurile

    Rezoluție a Parlamentului European pentru modificarea legislației privind pădurile

    Parlamentul
    European a adoptat recent o rezoluție referitoare la răspunderea companiilor
    pentru pagubele aduse mediului, solicitând elaborarea de către Comisia
    Europeană a unui regulament armonizat în toate statele membre. Rezoluția
    Parlamentului European vizează modificarea legislației în domeniu, adică a
    Directivei din anul 2004 a Comisiei Europene privind răspunderea pentru mediul
    înconjurător, precum și a Directivei din 2008 privind infracțiunile asupra
    mediului.


    Europarlamentara Carmen Avram, din Grupul
    Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
    Parlamentului European, consideră că, prin modificarea legislației la nivel
    comunitar, jefuitorii de păduri vor fi cu un pas mai aproape de pedeapsă:

    Eu
    am fost raportor din umbră pe noua strategie europeană pentru păduri, un dosar
    care a fost supus la presiuni extrem de mari pentru că există diferențe uriașe
    de abordare între țările nordice și noi, de exemplu. Țările nordice vor să facă
    tot ce este posibil pentru a exploata în continuare pădurea, ceea ce nu este o
    problemă majoră pentru că ei înțeleg, în Scandinavia, ce înseamnă să exploatezi
    sustenabil o pădure astfel încât să-ți rămână pădure acolo unde ai trecut cu
    drujba.

    În România avem această situație extrem de sensibilă și dureroasă, cu
    tăierile masive de pădure care nu înseamnă doar furt, pentru că mare parte este
    tăiată ilegal, înseamnă distrugerea biodiversității și a habitatelor sălbatice,
    și vedem ce se întâmplă cu urșii care ne-au invadat, ajung în marile orașe.

    În
    plus înseamnă dezastre naturale pentru că sunt alunecări de teren, sunt
    inundații mult mai mari. Am reușit să ajungem la un compromis și să scoatem un
    raport pe care eu îl consider echilibrat
    în sensul în care vorbim despre oprirea explotării ilegale a pădurilor,
    vorbim despre reîmpădurire, dar vorbim și despre posibilitatea de a exploata
    sustenabil pădurea pentru că, totuși, este o afacere comercială, nu poți să-i
    pui capăt.

    Urmează ca, la nivelul Comisiei Europene, să fie elaborată noua
    strategie pe păduri care sper foarte mult să aibă la bază acest proiect la care
    am lucrat și care a fost votat deja în Parlamentul European.


    Pe
    lângă tăierile ilegale de păduri, România mai are o problemă în domeniul
    forestier, cu pădurile relativ tinere care au apărut pe pajiști neîntreținute,
    suprafața lor fiind de circa 500 de mii de hectare. Acestor păduri apărute pe
    pajiști li se spune pădurile nimănui, iar suprafețele ocupate de acestea
    reprezintă 7% din suprafața împădurită a României. Vegetația și copacii de pe
    pajiști pot fi defrișate în mod legal, fapt reclamat de unele organizații de
    mediu, care solicită conservarea acestora.

    Europarlamentara Carmen Avram face
    apel însă la respectarea legislației:

    Referitor la
    pădurile nimănui, cred că nu trebuie să existe un conflict între păduri și
    pajiști, ambele au un rol de important în regenerarea solurilor și în sporirea
    și sau păstrarea biodiversității.

    Noi avem în România o avere, 4 milioane de
    hectare de pajiști și ele vor deveni extrem de importante sub noua Politică
    Agricolă Comună. Sub legislația europeană, aceste pajiști trebuie păstrate ca
    pajiște, destinația lor nu poate fi schimbată. Faptul că ele se împăduresc
    spontan înseamnă că aceste pajiști nu sunt întreținute corespunzător, iar asta
    nu este în regulă. Dacă ești proprietar și ai primit subvenție penttu pajiște,
    obligația ta este să întreții pajiștea și să nu-i schimbi destinația.

    Potrivit
    legislației europene, vegetația spontană poate fi tăiată legal pentru a se
    reveni la pajiște, însă proprietarii trebuie penalizați pentru că au lăsat
    pajiștea să ajungă în această situație deși au luat bani pentru întreținere,
    dar asta nu înseamnă că Politica Agricolă Comună dă bani pentru ca să culci
    pădurile la pământ.

    În calitate de raportor din umbră pe această nouă strategie
    europeană pentru păduri, am susținut cu toată forța și în pofida tuturor
    presiunilor, introducerea măsurilor de agro-silvicultură. Și am reușit! A fost
    o premieră, acea agrosilvicultură este foarte prezentă în acel dosar.
    Dezvoltarea controlată a unor specii locale, adaptate, de copaci pe pajiști,
    îmbunătățește nu doar biomasa pajiștii, dar și bunăstarea animalelor. Este
    demonstrat științific că vitele care pasc pe o pajiște foarte bine întreținută
    dau mai mult lapte. Acolo unde apare pădure trebuie să o toaletăm, să o
    îngrijim și să o exploatăm sustenabil, dar de pajiști nu poți să te atingi pentru
    că ele trebuie să rămână pajiști, iar rolul lor va crește în următorii ani.



  • PE votează pentru o calitate ridicată a apei potabile

    PE votează pentru o calitate ridicată a apei potabile

    În cea de-a doua zi a sesiunii plenare a Parlamentului European, eurodeputaţii au adoptat o directivă privind calitatea apei potabile şi asigurarea unui acces mai bun la apă de la robinet de înaltă calitate, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.

    Noile reguli sunt concepute pentru a oferi apă de la robinet de înaltă calitate în întreaga Uniune. Directiva răspunde la solicitările a peste 1,8 milioane de europeni care au semnat prima inițiativă cetățenească europeană de succes, Right2Water, în sprijinul îmbunătățirii accesului la apă potabilă sigură pentru toți europenii.

    În acest scop, statele membre vor asigura furnizarea gratuită a apei în clădirile publice și ar trebui să încurajeze restaurantele, cantinele și serviciile de catering pentru a oferi clienților apă gratuit. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul la apă pentru grupurile vulnerabile, cum sunt refugiații, comunitățile nomade, persoanele fără adăpost și culturile minoritare.

    Pentru a permite și încuraja oamenii să bea apă de la robinet, calitatea acesteia va fi îmbunătățită prin impunerea unor limite mai stricte pentru anumiți poluanți, inclusiv plumb. Până la începutul anului 2022, Comisia Europeană va întocmi și va monitoriza o listă de substanțe sau compuși de interes pentru sănătate; şi va crea și liste europene care să indice substanțele autorizate să intre în contact cu apa potabilă.

    Dupa intrarea în vigoare a noii directive, adoptată la 20 de ani de la primul astfel de document privind apa potabilă, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a se conforma.

    Potrivit Comisiei Europene, un consum mai mic de apă îmbuteliată ar putea ajuta gospodăriile din Uniune să economisească peste 600 de milioane EUR pe an. Dacă nivelul de încredere în apa de la robinet se îmbunătățește, cetățenii pot contribui, de asemenea, la reducerea deșeurilor de plastic cauzate de apa îmbuteliată, inclusiv a deșeurilor marine. Sticlele de plastic sunt unul dintre cele mai des întâlnite articole din plastic de unică folosință găsite pe plajele europene.


  • Comisia Europeană propune ca 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate

    Comisia Europeană propune ca 2021 să fie Anul European al Căilor Ferate

    Comisia
    Europeană a propus, la începutul acestei luni, ca 2021 să fie declarat Anul
    European al căilor ferate, pentru a sprijini realizarea obiectivelor Pactului
    Ecologic European în domeniul transporturilor. Transportul feroviar
    este ecologic şi eficient din punct de vedere energetic şi este singurul mod de
    transport care, în ciuda creşterii volumului de marfă, şi-a redus emisiile de
    dioxid de carbon începând din 1990.


    Europarlamentarul
    Marian Jean Marinescu, din grupul Popularilor
    Europeni, membru al Comisiei de Transport şi Turism a Parlamentului European,
    are o explicaţie pentru iniţiativa Comisiei Europene:

    Cred eu pentru a grăbi transferul de
    transport de marfă de pe rutier pe cale ferată. Se discută foarte mult despre
    acest lucru, există și un principiu,
    adică de fapt o dorință, shift
    to rail, care înseamnă
    să transferi de pe rutier pe cale ferată. Din păcate, nu s-a întâmplat
    foarte mult în această direcție. Există și o întreprindere mixtă europeană,
    public-privat, care are aceeași denumire. Ca să transferi de pe drum pe cale
    ferată, trebuie să ai cale ferată, în sensul că trebuie să ai o cale ferată
    modernă și în același timp cu posibilitatea de a transporta marfa foarte rapid
    ceea ce încă la nivelul ceea ce la nivelul întregii Europe nu s-a întâmplat. Există un sistem automat, un sistem de control a
    circulației trenului, dar care nu este implementat peste tot, nu este încă
    interoperabil.


    Într-o recentă intervenţie în plenul Parlamentului
    Europene, Marian Jean Marinescu sublinia faptul că aceste coridoare de
    transport de marfă pe calea ferată nu sunt dezvoltate la un nivel
    corespunzător. Ce ar aduce României
    această iniţiativă a Comisiei Europene?

    Cred că mai multă
    responsabilitate pentru că noi am avut bani europeni pentru a moderniza calea
    ferată. Din păcate, nu
    i-am cheltuit în totalitate. Chiar și acum, sunt bani care se vor pierde pentru
    că nu s-a făcut aproape nimic la cele două mari proiecte. Unul dintre ele a
    intrat acum în lucru, nu este târziu, dar deja nu va putea să cheltuie toți
    banii care au fost alocați. Noi vom avea în continuare bani, pe exercițiul
    financiar viitor 2021 – 2027, numai că trebuie să îi cheltuim, adică trebie să
    punem în aplicare acele proiecte.

    Avem două coridoare de cale ferată, de fapt unul singur
    cu două ramuri, cel de la Brașov la Arad, cel de la Lugoj – Craiova -
    București. Acum 7 … 8 ani a fost un regulament al coridoarelor de marfă.
    Ideea principală a acestor coridoare era ca să existe un singur ghișeu unde să
    se ceară aprobarea astfel ca un tren care pleacă de la Salonic și se duce la
    Hamburg să nu aibă niciun fel de opreliște pe drum și să nu ceară poate 8 aprobări
    de la managerii de infrastructură din statele pe unde trece. Din păcate, încă
    nu s-a ajuns la această situație și acesta este motivul nemulțumirii mele. Pe
    de altă parte, dacă vrem să trecem pe cale ferată, trebuie să facem mai întâi
    niște lucruri foarte simple, să armonizăm regulamentele, limba, standardele
    tehnice pentru trenuri, să armonizăm la nivel european pentru că aceste lucruri
    nu sunt realizate până acum și creează
    probleme.


    Propunerea
    Comisiei privind declararea anului 2021 ca An european al căilor ferate trebuie
    să fie adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu. În acest caz, o serie
    de evenimente, campanii şi iniţiative vor promova transportul feroviar ca mod
    de transport durabil, inovator şi sigur, urmând să fie evidenţiate beneficiile
    acestuia pentru cetăţeni, pentru economie şi, nu în ultimul rând, pentru climă.


  • Jurnal românesc – 11.02.2020

    Jurnal românesc – 11.02.2020

    Prim-ministrul
    desemnat Ludovic Orban a depus, la Parlament, lista miniştrilor care vor face
    parte din viitorul cabinet şi programul de guvernare pe care liberalii doresc
    să-l implementeze. Pe lista executivului Orban 2 se regăsesc aceleaşi nume care
    au făcut parte din guvernul demis de Parlament prin moţiune de cenzură la data
    de 5 februarie. Sunt mulţumit de activitatea fiecărui ministru, sunt
    oameni competenţi şi, ca atare, echipa guvernamentală este propusă în aceeaşi
    componenţă, şi-a argumentat premierul desemnat decizia. În ceea ce
    priveşte programul de guvernare, Ludovic Orban a spus că acesta a fost
    actualizat. Am scos acele obiective care au fost atinse şi am mai adăugat
    câteva atât în zona fondurilor europene, cât şi în zona lucrărilor publice,
    dezvoltării regionale şi administraţiei şi în zona de afaceri interne, a declarat
    Orban. Acesta a reiterat faptul că obiectivul declarat al PNL rămâne
    declanşarea de alegeri anticipate. Social-democraţii, care au sesizat Curtea
    Constituţională referitor la modul în care a fost desemnat premierul, au
    transmis că nu vor vota Cabinetul Orban 2. Liderul PSD Marcel Ciolacu a
    declarat că strategia formaţiunii din ziua validării executivului va fi
    stabilită săptămâna viitoare, într-o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional.




    România are de
    la 1 februarie încă un eurodeputat în Parlamentul European, odată cu ieşirea
    Marii Britanii din blocul comunitar şi redistribuirea unei părţi a locurilor
    deţinute de britanici. Fotoliul i-a revenit fostului ministru al Afacerilor
    Europene Victor Negrescu, care a mai avut un mandat în Legislativul European în
    perioada 2014-2017. Acesta va activa în Grupul Socialiştilor şi Democraţilor şi
    şi-a stabilit trei priorităţi: o implicare activă pentru o Europă socială,
    bazată pe educaţie, inovaţie/sectorul digital, protecţia mediului, sănătate şi
    transporturi, o mai mare transparenţă la nivelul UE şi democratizarea accesului
    la procesul decizional european, respectiv asigurarea de drepturi şi
    oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii europeni. Negrescu apreciază că
    Uniunea Europeană trebuie să se modernizeze pentru a evita un nou scenariu de
    tip Brexit. Marea Britanie a părăsit UE, la 31 ianuarie, după 47 de ani de
    apartenență la blocul comunitar. 27 din cele 73 de fotolii de eurodeputat
    deţinute de britanici au fost redistribuite statelor care erau subreprezentate,
    iar 46 au fost rezervate pentru potenţiale viitoare extinderi ale Uniunii
    Europene. 33 de europarlamentari reprezintă acum România la Bruxelles şi Strasbourg.




    Scriitorul român
    Walter Ubelhart va fi prezent la Bruxelles, pe 21 februarie, pentru a-şi
    prezenta cartea În umbra lui Shakespeare, apărută în limba română
    şi tradusă în engleză, germană şi maghiară. Evenimentul se va desfăşura la Casa
    de Cultură Belgo-Română – Arthis şi are loc în cadrul Festivalului literar
    intercultural Interlitratour 2020. În umbra lui Shakespeare este un
    roman despre viaţa personajului istoric Johannes Banfi Hunyades. Chimist,
    alchimist, antropolog şi metalurgist, Hunyades a avut o influenţă considerabilă
    asupra contemporanilor săi. Destinul l-a condus în toată Europa, de la Praga
    până în Anglia unde a devenit un prieten apropiat al lui Shakespeare. Walter
    Ubelhart s-a născut în 1970 la Baia Mare, în judeţul Maramureş. Începând din
    2008, este preşedintele Forumului Democratic German din România – filiala
    Maramureş. A participat la realizarea mai multor scenarii de film, iar în
    prezent lucrează la adaptarea cinematografică a cărţii sale.




    Primăria Sibiu a
    anunţat că promovează municipiul la Târgul Internaţional de Turism de la Tel
    Aviv, care are loc în perioada 11-12 februarie. La standul României rulează
    filmul de prezentare a destinaţiei turistice Sibiu, iar reprezentantul
    Primăriei le oferă vizitatorilor informaţii despre evenimentele specifice
    oraşului, obiectivele turistice, cultura şi patrimoniul Sibiului, dar şi hărţi
    şi broşuri de promovare în limba engleză. Primarul Astrid Fodor a spus că
    manifestarea reprezintă o oportunitate de a atrage turişti din Israel. În
    ultimii ani, am observat o creştere a numărului de turişti care sosesc în Sibiu
    din această ţară. În centrul nostru de informare turistică am înregistrat anul
    trecut peste 2.000 de turişti israelieni, a spus edilul. Municipiul a
    fost promovat şi la Târgul de Turism de la Madrid, desfăşurat între 22 şi 26
    ianuarie şi va participa luna viitoare, între 4 şi 8 martie, la Târgul de
    Turism de la Berlin. Sibiul a fost, în 2007, primul oraş din România cu
    statutul de Capitală Culturală Europeană şi în 2019, prima regiune gastronomică
    europeană din ţara noastră.

  • 25.11.2019

    25.11.2019

    Président – Le président roumain, Klaus Iohannis, soutenu par le Parti national libéral, est le gagnant du second tour du scrutin présidentiel de ce dimanche. Il a vaincu la présidente du Parti Social Démocrate et ex-premier ministre Viorica Dancila et largement remporté son second mandat présidentiel de 5 ans. Après de décompte de plus de 67% des suffrages exprimés ce dimanche, Klaus Iohannis a recensé 65,88% des voix alors que son adversaire a obtenu 34,12% des voix. En Roumanie, la présence aux urnes a tourné autour des 50%, soit 2% de plus par rapport au premier tour. A 23 heures (heure de Bucarest) à l’extérieur de la Roumanie, où le processus électoral s’est déroulé pendant trois jours, quelque 944 mille électeurs s’étaient présentés aux urnes, soit un taux de participation record. La présence la plus importante a été enregistrée dans les bureaux de vote d’Italie, du Royaume Uni, d’Allemagne, d’Espagne et de République de Moldova.

    Collectif budgétaire – Le ministère des Finances de Bucarest doit finaliser ce lundi le projet du 2e collectif budgétaire cette année. L’annonce a été faite par le premier ministre Ludovic Orban, selon lequel le projet prendra en compte les informations obtenues en consultant chaque ministre. La forme finale du projet sera établie suite à des pourparlers entre le premier ministre et le ministre des Finances, Florin Cîtu, a-t-il encore ajouté. Ce dernier annonçait récemment que le collectif budgétaire de 2019 allait être effectué dans la dernière semaine de novembre, en tablant sur un déficit de 4%. Le premier collectif budgétaire de l’année a été opéré en août. A ce moment-là, les ministères du Développement régional, de la Justice et des Finances ainsi que le Service roumain des renseignements intérieurs ont vu leurs budgets croître, alors que les ministères de l’Education, des Fonds européens et de la Recherche ont perdu de l’argent.

    Parlement – Bucarest marque aujourd’hui un siècle de tradition parlementaire dans la Roumanie unie. En 1919, une année après la Grande Union des principautés roumaines, le premier Parlement de la Grande Roumanie démarrait ses travaux. Résultat des élections déroulées pour la première fois au sein d’une Roumanie réunissant presque tous les territoires habités par des Roumains, ce premier Législatif comportait un nombre impressionnant de personnalités de l’époque. Ce moment historique est marqué ce lundi par un débat organisé à l’Académie roumaine.

    Colectiv – Débat final, aujourd’hui, au Tribunal de Bucarest, dans le dossier de l’incendie tragique de la discothèque bucarestoise Colectiv, un incident qui a fait 64 morts et près de 200 blessés en octobre 2015. Parmi les inculpés figurent le maire du 4e secteur de Bucarest, Cristian Popescu Piedone, ainsi que les patrons de la discothèque. Le procureur doit demander des peines pour les inculpés, alors que les avocats de la défense présenteront leurs plaidoiries finales. Le procès sur la tragédie perpétrée dans la discothèque Colectiv a démarré en avril 2016. Après deux années de jugements reportés pour des questions de procédure, le juge auquel le dossier avait été attribué est parti à la retraite. Il a fallu une année pour que le nouveau juge auditionne des dizaines de témoins et de victimes chaque semaine.

    Parlement Européen – Le PE se réunit ce soir en session plénière à Strasbourg, afin de voter, entre autres la composition et le programme de la future Commission européenne dirigée par Ursula von der Leyen. En cas de vote favorable, la nouvelle Commission pourra démarrer son activité le 1er décembre. Le vote final est prévu ce mercredi, 27 novembre, et il mettra fin à une longue procédure d’analyse attentive par le PE des commissaires proposés. L’objectif en est de garantir la légitimité démocratique de l’Exécutif européen pour qu’il puisse agir dans l’intérêt des Européens.

    Météo – Après une vague de froid, les températures sont à la hausse dans l’ouest, le nord-ouest et le centre de la Roumanie pouvant dépasser même les moyennes pluriannuelles de la saison. La vitesse du vent est assez élevée sur le sud du pays. Dans les Carpates Méridionales l’on signale de la giboulée et de la neige. Les températures maximales de la journée iront entre 3 et 15 degrés. 7 degrés sous un ciel morose à midi à Bucarest.