Pensiile di serviciu, temă ndilicată pi agenda Putearillei
Niţiun politician român nu poati s’contesta aestu lucru: Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă, pritu cari România llia dzăţ di miliardi di euro ama cu băgarea tu lucru a reformilor esenţiali tru diversi dumenii, easti steaua polară a guvernarillei. Iara reglementarea skinoasăllei chestiuni a pensiilor di serviciu, di cari di cari au parti, prota ş-prota, magistraţlli şi aţelli ditu structurile di forţă, şi cari nu s’ntimilleadză, ca alanti pensi, pi contributivitate, easti jalon tru PNRR. Un proiectu pripus di guvenul PSD-PNL-UDMR pi tema a lor fu votat, ñiercuri, di senatori. Uidisitu cu aestu niţi ună pensie nu va s’năstreacă venitlu amintatu tru activitate şi va s’bagă taxarea suplimentară pi partea di nicontributivitate a pensiilor speţiali. Tutunăoară, pensiile cari trecu di 6.000 lei, echivalintul a 1200 di euro, va s’hibă impozitate cu 15 proţente. Ma multu, nu s’da izini ti cumulul di pensii speţiali, iara tru cazul a pensiilor militare s’elimină ţinţi sporuri di thimelliu di calcul. USR, opoziţia democratică, critică proiectul şi ndrupaşti ună formulă radicală: disfiinţarea a pensiilor speţiali şi triţearea a lor tru sistemul di contributivitate. Di altă parti, reprezentanţăllii a militarilor, poliţiştilor şi angajaţilor ditu hăpsăñi căftară eliminarea a pensiilor militare ditu PNRR, aţea turlie că eali s’nu hibă obiectul a ăscăntoru ajustări cari s’lă hibă defavorabile. Ari, spun elli, riscul ca tinerllii s’nu s’ducă ti ună carieră militară, ma s’nu hibă sinfirisiţ di avantajele aliştei.
Reglementarea abuzlui tru serviciu, alathusu ică isapi ţinică?
Senatorlli fură vedetili a săptămânăllei. Reprezentanţăllii coaliţiei votară un proiect di alăxeari a Codlui Penal cari pruveadi un prag valoric tră abuzlu tru serviciu tru cuantum di 250.000 lei, dimi nu ma puţăn di 50.000 di euro. Alăxearea ş-aduţi ti amărtie cu ţelebra ordonanţă di urgenţă 13 ditu 2017, actul inaugural a unui proces pritu cari guvernul controlat tu aţelu kiro di PSD, cumăndusitu autoritar di Liviu Dragnea, vru s’neutralizeadză gaereţli di ma ninti di reformare ali justiţiei. Atumţea, dzăţ di ñilli di oamiñi işiră pi geadei cu mutarea cap, iar ordonanţa fu traptă. Ndauă suti di oamiñi mutară cap, ñiercuri, Bucureşti, după votlu ditu Senat, ti cari spusiră că da curayiu ti aruşfeti şi ilegalităţile tru România. Deapoa, pi fondul critiţlor, coaliţia feaţi ună jgllioată năpoi, iara liderlli a llei dimăndară că ndrupăscu pripunirea a ministerului ali Justiţie ca praglu valoric di la cari alănceaşti culpa penală tră abuzlu şi neglijenţa tru servciu s’hibă dipusu la 9000 di lei. Idyea cum tru tru cazlu a pensiilor speciali, nomlu di alăxari a Codlui penal va s’intra tru debate la Camera a Deputaţlor, cari easti for decizional.
Năili nomuri ali educaţiei, aprobate di guvern
Liceele ditu România va s’poată s’organizeadză a loru işiş concursu di admitere, cu probe di profil, tră 60% ditutre locuri, pi lângă Evaluarea Naţională, iara Bacalaureatul va s’aibă ună probă ma multu, di la profilul opus aţilui studiat di elevi. Suntu maş dauă ditu pruviderli a năilor nomuri ali Educaţiei, aprobate tru aestă săptămână di executiv. Eale au la bază proiectul “România educată”, iniţiat di prezidentulu Klaus Iohannis, iara tră băgarea tu lucru a reformelor ditu aesti nomuri va s’hibă ahărdziti cama di 3 miliardi di euro ditu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Pritu nomlu a nviţămintului superior ari vreari ti combaterea abandonului universitar şi agiutarea a cooperarillei europeane a universităţilor ditu România. Nomlu anvăţământului preuniversitar mutreaşti tu amprotusa, ñîcurarea a abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional, probleme cronice ali educaţie tru România. Ministrul di resort, Ligia Deca, spune că sistemul educaţional va s’hibă tru amprotusea tră elev şi ti stimularea potenţialului alustui.
Prezidentulu a Consiliului European şi premierlu ali Polonie, la Bucureşti
Ratarea aderarillei la spaţiul Schengen di liberă circulaţie, di itia a opoziţiillei ali Austrie, adusi frustrare tru România şi, vahi, fu un imboldu dat a eurosepticismului, spusi prezidentulu Klaus Iohannis, după convorbirile pi cari li avu la Bucureşti cu prezidentulu Consiliului European, Charles Michel. Aestu vini cu un mesaj optimist, di ancurajare. El deadi asigurări că ari ndrupari la nivel european tră aţea ca România s’aderă la Schenge cât mai curundu posibil. Escu căndăsitu că Uniunea Europeană va s’hibă ma sigură cara România va s’intră tru spaţiul Schengen şi easti limbidu tră mini că România tiñîsi tuti borgili ti aderari, spusi analtulu oficial europian. Tru aestă săptămână vizită Bucureştiul şi premierul ali Polonie, Mateusz Morawiecki. Părţile ş’propun ca legăturile bilatearali strease pi linie di securitate şi apărare s’hibă dublate di ună cooperare economică vartoasă şi fructuoasă, simfunu cu potenţialului oferit di aţeali doauă economii. Polonia easti unu ditu atelli ma importanţi parteneri comerciali ali României ditu regiune, alăxerli bilatearali anamiusa di aţeali dauă state agiungănda pi un nivel record di aproapi 11 miliardi di euro.
Nădii la fotbal, certituditui la handbal
Naţionala di fotbal ali României azvimsi Andorra şi Belarus, la debutul tru preliminariile tră Euro 2024, iara suporterllii au nădii diznău. Grupa a României easti dominată valoric di Elveţia, participantă la aţelu ditu soni Mondial, ama ari nădii ca “tricolorii” s’amintă doilu locu, cari asiguripseaşti prezenţa la Euro, tru disputa cu Kosovo şi Israel. Aţea ditu soni participare a naţionalăllei la un turneu final ali compitiţie continentali fu tru 2016. La handbal, campioanele naţionali di la Rapid năstricură sloveanili di la Krim şi au izini, tru premieră, tru cirecurli a Ligăllei a Campionilor, aclo iu eara calificată vicecampioana CSM Bucureşti. Cu dauă reprezentante tru cirecurli a Ligălleii, handbalul românesc ş’confirmă statutul di forţă la nivelu a echipilor feminine di club.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
