Radio România Internațional

Tag: pensionari

  • Pensii cama mări tu Românie

    Pensii cama mări tu Românie

    Cama di giumitati di miliun di documenti ți apufusescu fâțearea isapi diznău a pensiilor ta s-hibâ alâxiti pi crișteari, lâ furâ dati di poștași a pensionariloru, viniri, prota dzuuâ di distribuire a loru. Poşta Românâ easti singura companie di curierat şi servicii poştali ditu Românie ți agiundzi tu tuti kioșili a vâsilillei, hiindalui protlu furnizor di servicii poştali la livelu naţionalu.
    Dicara ațelu ți u ari numa pi documentul-apofasi nu easti acasâ, documentul poati s-hibâ dat a unlui membru a taifâllei i la vârâ sói i va s-poatâ s-lu llia, dapoaia, di la ofițiul poştalu. Nai ma mulțâlli furâ, ama, acasâ, aștiptândalui cu niarâvdari documentili-apofasi, cu umutea că va s-hibâ pritu ațelli ți va s-lliea ma mulțâ pâradz. Trițearea a poștașlui âlli alâsă nai ma mulțâlli hârsiț, ama furâ ș-niscânțâ, cabaia, a curi nu lâ si deadi niți unâ crișteari.
    Cama di 3,8 miliuni di pensii ditu tuti ațeali aproapea 4,6 miliuni furâ criscuti dupâ ți feațirâ unâ nauâ isapi, iara criştearea di arada fu di 622 lei (vârâ 125 evradz), dzâsi ministrul a Lucurlui ș-a Solidaritatillei suțialâ, Simona Bucura-Oprescu. Ea dzâsi ș-cându va s-agiungâ năili pensii. Simona Bucura-Oprescu:
    “Tu dzuua di 26 di agustu va s-ahurheascâ s-hibâ datâ prota parti câtrâ Poşta Românâ, iara ditu 2 di yizmâciuni va s-ahurheascâ s-hibâ daț pâradzlli di factorilli poştali câtrâ pensionari. Tu 12 di yizmâciuni va s-hibâ daț pâradzlli pritu bancâ câtâ ațelli ți au cardu. Factorilli poştali va s-ducâ, ahurhindalui cu 2 di yizmâciuni, em năili taloani di pensie, ama şi, ti ațelli ți ș-llia ndrepturli pritu Poşta Românâ, pensiile alâxiti.
    Tutnâoarâ, di la 1 yizmâciuni pânâ la 1 di marțu, va s-avem proțeslu di mutreari a ndrepturilor ditu arudz loati maș niscântiori, ninti di anlu 2001 pi thimelliu a adeverinţilor di la angajatori.”
    „Niți unâ pensie nu scadi” – dzâsi nica Simona Bucura-Oprescu.
    Crişterli suntu di la 1% pânâ la 100% dupâ istoriclu profesional ti cathi pensionar, di contributivitatea ți u avu tutâ bana activâ ș-dupâ anlu cându inși la pensie, dzâsi, tu arada a lui, prezidentul ali Casâ Naţionalâ di Pensii, Daniel Baciu.
    El cundille că, ti añilli ți yinu, niți unâ pensie ditu România nu va s-hibâ ‘angllițatâ’, câțe ari unu mecanismu pruvidzut di năulu nomu di indexari cu rata a inflaţillei.
    Dupâ apofasea di fâțeari isapi diznău, crișteri mări va s-aibâ oamiñilli ți lucrarâ cama di 40 di añi ş-ți nu avurâ unu indiți di corecţie tu añilli ditu soni. Nai cama multili, vârâ 3 miliuni, va s-hibâ criscuti cu sumi anamisa di 1 leu şi 1.000 lei (vârâ 200 di evradz). Va s-aibâ ș-pensii – aproapea 8.000 – ți va s-creascâ cu sumi di cama 3.000 lei, ama ş-vârâ 800.000 di pensionari ți nu va s-aibâ niți unâ crișteari.
    Maca vârâ pensionaru nu akicâseaști apofasea a isapillei, poati s-caftâ detalii la casili teritoriali di pensii. Autoritățli dzâcu că ei pot s-caftâ mutrearea diznău ș-alâxeara a dosarlui di pensie, iara, dapoaia, s-poati s-hibâ adratu unu nău documentu-apofasi, fârâ s-hibâ ananghi s-agiungâ tu instanțâ.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Noua lege a pensiilor adoptată de deputați

    Noua lege a pensiilor adoptată de deputați

    Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost adoptat, luni, în procedură de urgenţă, de Camera Deputaților de la București, for decizional, după ce trecuse, anterior, de votul Senatului. În aceeași zi, parlamentarii din comisia de specialitate din Camera Deputaţilor au clarificat o prevedere controversată care ar fi dus la scăderea anumitor pensii după recalcularea prin formula stabilită de noua lege. Au stabilit, de asemenea, că minerii se vor putea pensiona în continuare la 45 de ani.



    Totodată, se vor acorda puncte suplimentare pentru minerii care au lucrat în subteran şi pentru persoanele care au desfăşurat activităţi de cercetare şi exploatare a materiilor prime nucleare. Noua lege prevede, între altele, egalizarea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei şi bărbaţi, precum și puncte suplimentare pentru perioadele de cotizare mai mari de 25 de ani.



    Premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a declarat că noua lege a pensiilor este corectă şi predictibilă, a fost convenită cu Banca Mondială şi Comisia Europeană şi este sustenabilă: “Pensiile anul viitor se vor mări de două ori – o dată la 1 ianuarie cu 13,8% şi prin recalculare.”



    Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a spus că prevederile noii legi respectă principiul echităţii şi contributivităţii. În schimb, opoziția şi-a exprimat nemulţumirea pentru modul accelerat în care s-au desfăşurat dezbaterile şi pentru respingerea în totalitate a amendamentelor depuse de USR, AUR şi UDMR.



    Mai mult, aceste formaţiuni consideră că majorarea pensiilor, prevăzută în noua lege, nu are o susţinere financiar-bugetară reală. Antonio Andruşceac, deputat AUR: TRACK “Cum putem să credem că lucrurile acestea, chiar şi în formula pe care aţi propus-o, vor fi duse la bun sfârşit, când n-aţi putut niciodată să ne spuneţi care este sursa bugetară?”



    În replică, premierul a dat asigurări că vor fi găsite resursele financiare pentru majorările promise. Marcel Ciolacu: “Sunt 4.800.000 de pensionari în România. 80% au sub 3.000 lei, 60% au sub 2.000 lei. Statul român trebuie să asigure această resursă. Sunt ferm convins că vom găsi toată suma când vom veni cu legea bugetului”.



    Opoziţia mai susține şi că, în realitate, nu sunt eliminate inechităţile din sistem, iar beneficiarii vor fi tot cei cu pensii mari. Cristian Seidler, deputat USR: “USR îşi doreşte creşterea pensiilor şi un sistem de pensie echitabil, dar spunem nu acestei minciuni legalizate şi a haosului bugetar pe care îl creaţi cu bună ştiinţă”.



    Critici au venit şi din partea deputatului neafiliat Violeta Alexandru, fost ministru liberal al Muncii, care susține că proiectul de lege a generat haos şi teamă, deşi ar fi trebuit să fie cel mai clar dintre subiectele dezbătute de coaliţia de guvernare PSD-PNL. În schimb, social-democratul Marius Budăi, de asemenea fost ministru al Muncii, spune că principiile de la care a plecat noua lege, anume echitate, solidaritate şi respectarea muncii, sunt pe deplin respectate.







  • Rezultatili a catagrafiillei

    Rezultatili a catagrafiillei

    Tru aestu kiro, tru România, 7,6 milioane di oamiñi au ună huzmeti, iara pisti 11 milioane di cetăţeni suntu inactivi ică șomeri. Catagrafia, adrată anlu ţi tricu di Institutul Naţional di Statistică, spuni că procesul di auşeari demografică s-ahăndusi andicra di atea ditu soni catagrafie şi s’veadi ună creaştire a pondirillei populaţillei di 65 di añi şi pisti aestă ilikie. Numirlu total di bănători agiumsi, tru aestu kiro, la pţănu pisti 19 miliuñi, tru scădeare cu cama di ună miliuni tru 10-lli añi ditu soni. Datili spunu ună tendituță găilipsitoari: ñicurarea a populațiillei ali Românie s’faţi tru arada a persoaniloru active, kiro tru cari populația inactivă armâne constantă. Ditu 42 di giudeţi (inclusiv București), 39 kirură ditu numirlu di bănători, capitala nregistrânda nai ma mari scădeari (166.000 di persoane).



    Populaţia activă ali Românie easti di 8,1 milioane di persoane, iara aproapea 500 di ñilli suntu şomeri, majoritatea bărbaţ. Tru aţea ţi mutreaşti populaţia inactivă, pensionarlli şi beneficiarii di agiutor social reprezintă aproapea 40%, iara elevllii şi studenţăllii, aproximativ 32%. Analiza yini ama şi cu ună hăbari bună: criscu nivelul di educaţie tru arada a populaţiillei. Pisti 43% bitisiră liceul ică ună turlie di nviţământu postliceală, profesională ică tehnică, andicra di 37% di aoa şi 10 añi. România misură tru aestu kiro și 143.000 di oamiñi analfabeţ. Uidisitu cu experțălli, tru yinitoru, va s’aibă dezechilibri majore pi păzarea a forţăllei di lucru şi tru sistemlu public di pensii. Sociologlu Gelu Duminică lugurseaşti că yinitorlu ali Românie nu easti ici bunu, tru condiţiile tru cari auşearea demografică criscu.



    Gelu Duminică: “Tru aestu kiro avem vără 1,4 oamiñi dependenţă la ună persoană activă, iara predicţia easti ca tru yinitorlli 20 añi raportul s’agiungă iuva la 3,5 la 1, dimi ună persoană activă s’ţănă ditu taxili şi impozitili a lui cata 3,5 oamiñi pensionari, ama şi dependente. Tru aestă oară, avem un dificit la fondul di pensii di dauă miliardi di euro. Cu alti zboară, la 1,4 scăñisimu, ama minduiţ, ţi va s’hibă 3,5. Dimecu nu ai cum s’ndrupăşţă tută pirmitusearea aesta, că maş car ava lu xanaandredz sistemul di pensii. Cama pi româneasti, bărnulu a meu mu mata va s’aibă pensia cum easti tora, şi ftuhia a pareiillei di ilikiie 65+ va s’hibă una extrem di accentuată, dimi nu ai cum s’ţăñi keptulu. Nu ari ună cearei magică tru aestă oară, cara lucărli va s’ducă pi aestă cali.”



    Gelu Duminică nica spus că pi kiro di mesi şi lungu pot s’hibă adoptate dauă soluţii. Prota va s’hibă ndruparea familiilor tiniri pritu niscănti facilităţ fiscale şi dizvoltarea di creşe, di exemplu, tra s’aducă pi lume ma mulţă cilimeañi. A daua variantă nsimneadză stmularea românilor fugaţ tru xeani tra s’toarnă tru văsilie. Aestu fu a 13-a catagrafie ditu istorie şi prota ditu România organizată acutotalui tru format digital.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Rezultatele recensământului

    Rezultatele recensământului

    În prezent, în
    România, 7,6 milioane de persoane au o ocupaţie, iar peste 11 milioane de
    cetăţeni sunt inactivi sau șomeri. Recensământul, realizat anul trecut de
    Institutul Naţional de Statistică, evidenţiază faptul că procesul de
    îmbătrânire demografică s-a adâncit faţă de ultima recenzare şi se remarcă o
    creştere a ponderii populaţiei de 65 de ani şi peste această varsta. Numărul
    total de locuitori a ajuns, în prezent, la puţin peste 19 milioane, în scădere
    cu mai bine de un milion în ultimii 10 ani.Datele arată o tendință îngrijorătoare: reducerea populației României se
    produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne
    constantă. Din 42 de județe (inclusiv București), 39 au pierdut din numărul
    delocuitori, capitala înregistrând cea mai mare scădere (166.000 de persoane).


    Populaţia activă a României este de 8,1 milioane
    de persoane, iar aproape 500 de mii sunt şomeri, majoritatea bărbaţi. În ceea
    ce privește populaţia inactivă, pensionarii şi beneficiarii de ajutor social
    reprezintă aproape 40%, iar elevii şi studenţii, aproximativ 32%. Analiza vine
    însă şi cu o veste bună: a crescut nivelul de educaţie în rândul populaţiei.
    Peste 43% au terminat liceul sau o formă de învăţământ postliceală,
    profesională sau tehnică, faţă de 37% în urmă cu 10 ani. România numără în
    prezent și 143.000 de persoane analfabete. Potrivit experților, în viitor, vor
    exista dezechilibre majore pe piaţa forţei de muncă şi în sistemul public de
    pensii. Sociologul Gelu Duminică apreciază că
    viitorul României nu arată foarte bine, în condiţiile în care procesul de
    îmbătrânire demografică s-a accentuat.


    Gelu Duminică: În
    momentul de faţă avem cam 1,4 persoane dependente la o persoană activă, iar
    predicţia este ca în următorii 20 de ani raportul să ajungă undeva la 3,5 la 1,
    adică o persoană activă să susţină din taxele şi impozitele sale cam 3,5
    persoane pensionare, dar şi dependente. În momentul de faţă, avem un
    deficit la fondul de pensii de două miliarde de euro. Cu alte cuvinte, la 1,4
    gâfâim, dar închipuiţi-vă, ce o să fie la 3,5. Efectiv nu ai cum să susţii
    toată povestea asta, decât dacă reajustezi sistemul de pensii. Mai pe
    româneşte, generaţia mea nu o să mai aibă pensia cum este acum, şi sărăcirea
    grupei de vârstă 65+ va fi una extrem de accentuată, deci n-ai cum să rezişti.
    Nu există o soluţie magică în momentul de faţă, dacă lucrurile vor continua
    aşa.


    Gelu Duminică a mai spus că pe termen mediu şi lung pot fi adoptate două
    soluţii. Prima ar fi
    sprijinirea familiilor tinere prin diverse facilităţi fiscale şi dezvoltarea de
    creşe, de exemplu, pentru a aduce pe lume mai mulţi copii. Cea de-a doua
    variantă presupune stimularea românilor plecaţi în străinătate să revină în
    ţară. Acesta a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România
    organizat integral în format digital.




  • Pensii şi proteste

    Pensii şi proteste

    Pensiile din sistemul public românesc ar urma să crească, de la 1 ianuarie, intenţia guvernanţilor din coaliția PSD-PNL-UDMR fiind să majoreze punctul de pensie cu cel puţin 10%. Ar acoperi, în parte, inflația galopantă, care, anul acesta, a depășit 15 procente, afectând un număr foarte mare de pensionari ale căror venituri modeste nu le permit nici măcar un trai la limita decenței. Pentru ca situația să fie cel puțin parțial îndreptată, unul dintre obstacolele majorării – plafonul de cheltuieli cu pensiile impus prin Planul Național de Redresare și Reziliență – ar urma să fie înlocuit cu un indicator legat de posibilităţile bugetare şi de alte criterii de disciplină financiară – a anunţat, de la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă: ʺAm prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul pe pensii şi am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară.ʺ


    Discuţia pe această temă cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost una de principiu, iar detaliile tehnice ar urma să fie stabilite la nivel de experţi – a mai precizat premierul liberal. Din România, președintele social-democrat Marcel Ciolacu a vorbit, la rândul său, despre (cităm) ‘acel aberant 9,4% din PIBʹ care presupune îngheţarea pensiilor pe 50 de ani. Cetăţenii trebuie protejaţi – atât pensionari, cât și salariați – promite, deci, Guvernul de la București, care prin premierul Nicolae Ciucă spune că trebuie, însă, în plus, identificat bugetul care poate fi folosit în acest sens: ʺTrebuie să avem cifre concrete legate de proiecţia bugetului pe anul 2023 şi să identificăm foarte clar şi transparent care este bugetul din care putem să facem aceste măriri şi de pensii, şi de salarii.ʺ


    Animați de confederaţiile sindicale CNSLR-Frăţia şi Sanitas, unii oameni nu mai au, deja, răbdare și au ieșit, zilele acestea, în stradă în mai multe judeţe ale țării şi în Bucureşti, pentru a protesta faţă de scăderea nivelului de trai şi de accentuarea crizei economice. Au fost angajaţi din sănătate, învăţământ, transporturi, administraţie publică, dar şi din mediul privat. Nu au lipsit nici pensionarii. Cu toţii au deplâns rata galopantă a inflaţiei, în special prin creşterea alarmantă a tarifelor la energie electrică, gaze naturale şi combustibil, în timp ce veniturile lor, printre cele mai mici din Europa, au stagnat. Puterea de cumpărare a românilor este probabil cea mai scăzută din ultimii 15 ani – susțin lideri sindicali. Or, în fața acestei crize fără precedent a costului vieţii care îi afectează atât pe lucrătorii din România, cât şi pe cei din spaţiul comunitar, angajatorii, Guvernul şi Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri urgente – mai vor sindicatele, care cer inclusiv modificarea Legii Dialogului Social, astfel încât să participe la negocierea măsurilor anti-criză.



  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Deși există tendința de a justifica situația economică și socială din România prin prisma exclusiv a conflictului din Ucraina vecină, cauzele actualelor probleme cărora trebuie să le facă față românii sunt mai numeroase și de dată mai îndepărtată! Să amintim, aici, doar cei doi ani de pandemie în care economia mai mult a stagnat decât a funcționat, presărați de prelungirea odată la trei luni a stărilor de urgență sau de alertă. Ori liberalizarea, de unii analiști considerată nu tocmai îndelung chibzuită, a pieței energiei, cu repercusiuni negative serioase în special asupra cetățenilor celor mai defavorizați. Inflația bate record după record, iar magazinele sau piețele agro-alimentare au devenit, pentru unii oameni, locuri doar de contemplare a etichetelor ce frizează, adesea, absurdul. Considerată una din păturile sociale tăcute ale României, prin imposibilitatea de a interveni în vreun fel pentru a-și corecta situația materială la capătul unei vieți de muncă, pensionarii din sistemul public de pensii trebuie să se mulțumească cu ce le oferă lunar Statul, în foarte multe cazuri sub minimul necesar unei existențe decente.


    Pensionarii stau în ceea ce primesc şi mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situaţiei – spunea, recent, președintele țării Klaus Iohannis, care adăuga că ar fi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Or, Guvernul de la București a decis să le acorde seniorilor cu venituri lunare cumulate mai mici de 2.000 de lei (circa 400 de euro) un ajutor unic de 700 de lei.

    De acest sprijin material vor beneficia doar pensionarii cu domiciliul în ţară, nu şi cu reşedinţa obişnuită în străinătate – după cum a precizat Ministerul Muncii.


    Pe de altă parte, Senatul, ca primă cameră sesizată, a adoptat ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care sunt acordate tichete sociale tuturor românilor cu venituri reduse: este vorba de aproape 3 milioane de cetățeni. Tichetele, echivalentul a circa 50 de euro, vor putea fi folosite doar pentru cumpărarea de produse alimentare de bază. Distribuţia prin poștă a cardurilor prin intermediul cărora va fi acordat ajutorul financiar va începe săptămâna viitoare, apoi acestea vor fi alimentate din două în două luni cu suma promisă.


    Dacă senatorii Puterii au salutat decizia, cei ai Opoziției au apreciat că suma e derizorie sau că, prin această măsură, Executivul nu face decât să dea înapoi românilor o prea mică parte din banii pe care îi ia prin taxe, preţuri la utilităţi, alimente sau combustibili. Toți aleșii au votat, însă, pentru.


    În fine, Camera Deputaților s-a pronunțat în favoarea majorării valorii unui tichet de masă pentru angajați de la 20 la 30 de lei, astfel încât să fie compensată măcar parţial creşterea preţurilor. A fost, totodată, de acord ca taberele din țară ale copiilor să poată fi achitate cu voucherele de vacanţă ale părinţilor.


  • Noi măsuri sociale

    Noi măsuri sociale

    Peste 3 milioane
    de pensionari cu venituri mici vor beneficia de un ajutor de la stat pentru a
    face faţă scumpirilor în cascadă din ultima perioadă. Potrivit deciziei de joi
    a executivului, 3,3 milioane de persoane ale căror pensii nu depăşesc 2000 de
    lei (circa 400 de euro) vor primi, luna viitoare, o singură dată, un ajutor de
    700 de lei (140 de euro).

    Secretarul de stat Cristian Vasilcoiu a precizat că
    măsura va avea un impact de 2% din totalul bugetului de pensii pentru acest an.
    Cristian Vasilcoiu, despre beneficiarii acestui nou ajutor de stat:

    Guvernul
    a adoptat ordonanţa de urgenţă care prevede acordarea acestui ajutor de 700 de
    lei o singură dată, în luna iulie, pentru pensionarii care au venituri de sub
    2.000 de lei, şi vor beneficia atât pensionarii sistemului public de pensii,
    cât şi pensionarii care au pensii militare de stat, dar şi veteranii, urmaşii,
    soţii supravieţuitori, persecutaţii etnic şi politic şi persoanele care au
    făcut muncă forţată în regimul comunist.

    Guvernul mai are în vedere
    majorarea valorică a bonurilor de masă, pentru care e necesară, însă, decizia
    politică a coaliţiei PSD – PNL- UDMR care-l sprijină. USR, opoziţia
    democratică, consideră că măsurile anunţate de guvern vin târziu şi sunt
    departe de a acoperi nevoile pensionarilor cu venituri scăzute. Uniunea pledează
    în favoarea reducerii cheltuielilor publice, acordării de ajutoare celor mai
    vunerabili dintre români şi reducerii TVA la energie.

    Coordonatorul
    Departamentului de Politici Publice al Uniunii, Cristian Ghinea: Bătaie
    de joc pentru oameni, dată fiind inflaţia, dată fiind creşterile de preţuri la
    orice, să vii cu atât de mare întârziere şi cu nişte sume care sunt ridicole,
    până la urmă, şi nici măcar acestea nu sunt sigure. Facem din nou un apel la
    reducerea cheltuielilor publice şi ajutoare sociale ţintite către oamenii care
    au nevoie, o dată, şi măsuri reale de scădere a preţurilor. Cea mai bună metodă
    de a scădea preţurile la energie este să scădem TVA la energie, aşa cum am
    propus încă din toamna anului trecut, pentru că cea mai mare parte din
    scumpirile astea merg către stat sub formă de taxe şi statul poate pur şi
    simplu să lase aceşti bani la oameni astfel încât să fim cu toţii mai puţin
    afectaţi de creşterea preţurilor la energie.

    De la 1 iulie, intră în
    vigoare şi alte măsuri economice şi sociale menite să uşureze viaţa românilor. Între acestea se numără amânarea, pentru
    nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă
    cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. Pe
    de altă parte, analiştii îşi pun întrebarea cât va mai rezista România sub presiunea
    deficitului bugetar şi a unei datorii guvernamentale mari. Guvernul
    promite, însă, că va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea
    angajamentelor privind deficitul public.


  • Programul „Sprijin pentru România”

    Programul „Sprijin pentru România”

    Facturile
    uriașe la curent electric și gaze naturale atât pentru consumatorii casnici,
    cât și pentru cei economici din România au generat, în ultimele luni, creșteri
    semnificative de prețuri, aproape
    de la o zi la alta, la toate produsele alimentare sau nealimentare și la
    servicii. S-au reflectat, în termeni statistico-financiari, într-o
    inflație-record ce nici măcar nu a atins, încă, apogeul! Dată fiind această
    situație, extrem de dificilă în special pentru românii fără prea multă dare de
    mână, coaliția PSD-PNL-UDMR la Putere a convenit asupra unor soluții care să
    vină în sprijinul tocmai al persoanelor celor mai vulnerabile – aproape 12
    milioane. Pachetul de măsuri Sprijin pentru România este în valoare
    de aproximativ 17,3 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de euro), din care 9
    miliarde de lei din fonduri europene, iar restul de la bugetul de stat.


    Liderul
    PSD, Marcel Ciolacu: ʺAcest plan se concentrează pe combaterea
    creşterii preţurilor, pe susţinerea fermierilor români şi pe creşterea
    capacităţii de procesare în industria alimentară. Valoarea adăugată trebuie să
    rămână, în sfârşit, în România. Locurile de muncă trebuie să fie, aici, în
    România. De asemenea, susţinerea firmelor româneşti a fost prioritară. Practic,
    prin acest plan de sprijin, mai mult de jumătate din populaţia României va
    beneficia de o formă de protecţie în faţa scumpirilor. O altă măsură care vine
    în sprijinul salariaţilor, atât al celor din mediul privat, cât şi public, se
    referă la zero taxe pentru creşterea voluntară a salariulului minim cu 200 de
    lei. Cu alte cuvinte, banii vor merge în buzunarul angajatului, fără ca
    angajatorul să plătească vreun ban la stat.ʺ


    Președintele PNL și premier,
    Nicolae Ciucă, a precizat că persoanele cu venituri reduse și elevii cu burse
    sociale vor primi vouchere: ʺUn miliard de euro – 50% fonduri
    europene, 50% fonduri de la bugetul de stat – va consta în vouchere pentru
    alimente de bază în valoare de 50 de euro la fiecare două luni pentru familii
    cu cel puţin doi copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 de lei pe
    lună, pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei pe lună, persoanele cu venit
    minim garantat, persoanele cu dizabilităţi, vouchere pentru elevii care primesc
    bursele sociale, 30 de euro pentru fiecare lună în care sunt organizate cursuri
    şcolare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine. Valoarea tichetelor
    de masă creşte cu 50%, de la 20,17 de lei la 30 de lei. De asemenea, dublăm
    norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi de
    la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi.ʺ


    România are nevoie de un stat puternic
    pentru a interveni de câte ori este nevoie, deoarece criza economică se va
    adânci în lunile următoare – a
    conchis șeful UDMR, Kelemen Hunor. Măsurile din pachetul Sprijin pentru
    România vor fi puse în practică o parte de la 1 mai şi o parte de la 1
    iunie.




  • Sprijin pentru pensionari

    Sprijin pentru pensionari

    Proiectul
    privind bugetul României pentru anul viitor nu este gata, dar coaliţia PSD -
    PNL – UDMR aflată la guvernare speră să-l definitiveze în timp util pentru
    aprobarea lui până la Crăciun. Există, totuşi, câteva certitudini legate de
    buget, iar una dintre ele este aceea că pensionarii cu venituri mici, de până
    la 1600 de lei (320 de euro) vor primi, luna viitoare, un ajutor substanţial de
    la stat pentru plata facturilor. Măsura a fost convenită în coaliţia de
    guvernare, astfel că 2 milioane şi
    jumătate de pensionari vor avea, deja, în ianuarie, venitul majorat la 2.200 de
    lei(440 de euro).

    Pachetul social destinat celor mai săraci dintre pensionari va
    avea un impact bugetar estimat la 2,56 de miliarde de lei( peste 500 milioane
    de euro), a precizat ministrul Muncii şi protecţiei sociale, social-democratul Marius
    Budăi. El a explicat că ajutorul va fi acordat în funcţie de venitul actual. De
    exemplu, cei cu pensii de 1000 de lei vor încasa 1.200 de lei. În final, 2,5
    milioane de români vor ajunge, în luna ianuarie, la venituri de 2.200 de lei.

    Nu
    este singura măsura socială prevăzută în programul de guvernare. 2022 va aduce
    majorări ale alocațiilor pentru copii, ale salariilor, pensiilor şi
    indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi.

    Marius
    Budăi a precizat că cel mai mare impact asupra bugetului îl va avea creşterea punctului
    de pensie, de aproximativ 12 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro).


    De anul
    viitor, salariul minim brut pe economie ar urma să crească până la 2.550 de
    lei, echivalentul a 510 euro. Pentru toate majorările promise executivul
    trebuie să găseasca resurse financiare fără să crească taxele sau să impună
    unele noi.


    PSD şi UDMR au încercat să introducă o suprataxă de 1% companiilor cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane
    de euro, pentru a obţine mai mulţi bani, necesari investițiilor în sănătate și
    educație.

    Liberalii s-au opus, în condiţiile în care şi mediul de afaceri a
    dezavuat intenţia. Până la urmă, măsura a căzut, iar premierul liberal Nicolae
    Ciucă a dat asigurări că nu va exista o astfel de taxă. Şi ministrul social-democrat
    al Finanţelor, Adrian Câciu, a promis că bugetul va fi construit fără a se
    introduce taxe noi şi că orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în
    mod predictibil, pe baza unui dialog cu mediul privat. El a prezentat o
    primă formă a construcţiei bugetare pentru anul viitor.

    Preşedintele PNL, fostul
    premier Florin Cîţu, a atras atenţia că deficitul bugetar trebuie să rămână la
    5,84% din produsul intern brut, iar investiţiile să se păstreze la 7 procente,
    potrivit programului comun de guvernare. El s-a declarat încrezător că bugetul
    pe anul viitor va fi aprobat până pe 23 decembrie.



  • Recorduri negative în rândul pensionarilor

    Recorduri negative în rândul pensionarilor

    Conform
    Ministerului Muncii, la sfârșitul lunii iunie, numărul pensionari români era
    mai mic cu peste 61.000 de persoane față de primul semestru din 2020. Mai mult
    chiar. Comparativ cu aceeași perioadă din 2019, cifra este două ori și jumătate
    mai mare, fiind astfel cea mai mare scădere a numărului de pensionari din 2013
    și până în prezent. Fiindcă traversăm în continuarea pandemia de COVID19,
    decesul este primul gând referitor la cauzele acestor ieșiri din sistem, cum se
    sunt numite rece, în limbaj birocratic, lucru confirmat și de analistul
    economic Cătălin Ghinăraru.

    Ieșirile din sistem sunt fie naturale, fie
    sunt datorate faptului că nu se mai îndeplinesc condițiile legale. Și aici mă
    refer în special de pensiile de invaliditate sau de boală, cum se mai spune
    colocvial. În cazul acesta, ieșirea la pensie nu este definitivă, adică
    persoana care este în incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident
    sau a unei boli nu este pensionat pentru totdeauna. Există examinări periodice
    și, periodic, persoana ar trebui să se prezinte la control. Este o obligație
    legală de a se prezenta. Dacă se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile
    și persoana și-a recăpătat capacitatea de lucru atunci sigur că persoana iese
    din sistemul de pensii. Deci există și această cale.


    Dacă ne uităm,
    însă, la imaginea de ansamblu a sistemului de pensii, constatăm și o reducere a
    numărului de intrări în sistem, adică o scădere a ratei de pensionare în
    ultimii ani. Despre cauzele acestei situații, ne vorbește tot analistul
    economic Cătălin Ghinăraru.

    Există o cauză conjuncturală să spunem așa,
    dar numărul de pensionari este în scădere de mult timp, cam de prin prima
    decadă a acestui secol fiindcă s-au produs niște modificări structurale. În
    primul rând au început să apară efectele legilor 19 și 263 care amândouă
    privesc creșterea vârstei standard de pensionare încă din anul 2015. Deci
    suntem la 65 de ani pentru bărbați și este în creștere la femei care, conform
    prevederilor Legii 260, va ajunge la 63 de ani până în anul 2030. De asemenea
    după cum știți conform unei hotărâri a Curții Constituționale, femeile pot opta
    să rămână până la vârsta de 65 de ani pentru a se produce egalizarea cu
    bărbații, cel puțin opțional. Deci, s-a produs o creștere a vârstei standard de
    pensionare, ceea ce înseamnă că bărbații și femeile stau mai mult pe piața
    muncii. În plus, s-au înăsprit condițiile de ieșire la pensie pe invaliditate.
    Deci, pe lângă factorul conjunctural legat de pandemie care conduce la o
    supramortalitate în rândul persoanelor vârstnice, există cauze structurale
    legate de reforma Sistemului de Pensii pensii publice care și-a produs efectele
    în această perioadă.


    Afectată de o
    criză demografică în evoluție, precum multe alte state dezvoltate, România are,
    oricum, un raport dezechilibrat între numărul pensionarilor și cel al
    salariaților. De aceea, la prima vedere, scăderea numărului de pensionări poate
    părea o veste bună. Cătălin Ghinăraru.

    Raportul între persoanele active și
    persoanele inactive sau pensionari nu este foarte favorabil în România. Faptul
    că numărul de pensionari este în descreștere ușoară, totuși, e un fapt să
    spunem încurajator, ca să spun așa. Noi avem o problemă legată de
    sustenabilitatea acestui sistem de pensii, dar trebuie precizat aici următorul
    lucru foarte important: această tendință nu va ține foarte mult pentru că ne
    apropiem ușor, ușor de orizontul anului 2030 și apoi al anului 2032. Mai ales
    începând cu anul 2032, vor începe să iasă la pensie generațiile mari sau foarte
    numeroase. E vorba de cei născuți la sfârșitul anilor 60, așa-numiții
    decreței, căci atunci își vor atinge vârsta standard de pensionare, în jurul
    anului 2032. Atunci vom vedea un număr mare de pensionări, dacă condițiile
    legate de vârsta standard de pensionare se păstrează.


    De aceea, în
    ultima vreme, se discută iar modificarea legii în sensul prelungirii stagiului
    de cotizare, deci implicit al creșterii vârstei standard de pensionare. Cu
    toate acestea, ideea creșterii treptate a vârstei de pensionare până în jurul
    vârstei de 70 de ani întâmpină o rezistență destul de puternică din partea
    populației. Cum vede situația analistul economicCătălin Ghinăraru?

    Ideea asta nu a fost foarte bine primită
    nici în alte state și nici la noi. E de înțeles pentru creșterea vârstei
    standard înseamnă creșterea stagiului de cotizare până la 40 de ani de muncă. E
    o perioadă foarte îndelungată în condițiile în care circumstanțele de pe piața
    muncii România nu sunt chiar cele mai favorabile. Sigur că foarte mulți se
    gândesc dacă o să reușească să facă stagiul de cotizare complet. De aceea și în
    legea actuală, și în proiectul următoarei legi apare posibilitate de cumpărare
    de stagiu de cotizare. Este adevărat că până la urmă s-ar putea ca și
    comportamentul să se modifice în timp. E foarte posibil ca generațiile acestea
    mari, cei născuți în anii 60-70, să gândească diferit de generațiile
    anterioare, căci au ajuns pe piața muncii și au desfășurat activitatea în
    condiții de piață liberă.



    Deocamdată, însă, e greu de anticipat care vor fi opțiunea și
    comportamentul generațiilor de decreței ajunși în prag de pensionare. De
    asemenea, rămâne de văzut ce modificări legislative vor fi adoptate și cum vor
    influența acestea mentalul oamenilor referitor la pensioare.

  • Persoanele fără adăpost, vaccinate cu prioritate

    Persoanele fără adăpost, vaccinate cu prioritate

    La aproape un an de la înregistrarea pe teritoriul său a primului caz de infectare cu SARS-CoV-2, în România bilanțul deceselor asociate acestui coronavirus se apropie de 20 de mii. Campania de vaccinare a început, ca pretutindeni în Uniunea Europeană, pe 27 decembrie, iar datele centralizate la nivel comunitar arată că rata de imunizare în România este una dintre cele mai bune, țara situându-se pe a treia poziție din acest punct de vedere. Ritmul în care se derulează campania de vaccinare până la acest moment ne confirmă atingerea obiectivului dorit, acela de a imuniza populaţia într-un timp cât mai scurt, spune președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiță. El a anunțat, sămbătă, că, în România, numărul persoanelor imunizate l-a depăşit pe cel al persoanelor infectate. Strategia de vaccinare adoptată de București a acordat prioritate cadrelor medicale, iar rezultatele se văd deja – în randul acestora, infectările au scăzut cu circa 85%.

    Aria de vaccinare a fost extinsă apoi la persoanele cu boli cronice, la cele cu vârstă peste 65 de ani, din căminele de bătrâni sau din centrele de asistență socială, dar și din instituțiile considerate esențiale. Profesorii se numără și ei în această categorie, cu atât mai mult cu cât de două săptămâni în România au fost reluate cursurile cu prezența majorității elevilor în bănci. Conform Ministerului Educației, din 8 februarie, când a început semestrul al doilea, peste 800 de elevi și circa 640 de cadre didactice au fost diagnosticate cu coronavirus, circa 700 de clase fiind nevoite să-și întrerupă activitatea. Autoritățile pledează pentru imunizarea accelerată a angajaților din Educație, în acest sens fiecare inspectorat școlar județean și fiecare universitate trebuind să furnizeze cât mai rapid către Direcțiile de Sănătate Publică listele nominale cu personalul care dorește să se vaccineze în centrele dedicate, a explicat Valeriu Gheorghiță

    Nu mai avem nevoie de o programare în platforma de programare tocmai pentru a nu aștepta la eliberarea unui loc. Datele sunt centralizate de către fiecare unitate de învățământ și remise către inspectoratele școlare. În colaborare cu DSP se stabilesc locațiile unde se va derula activitatea de vaccinare, în principiu în fiecare județ sunt circa două locații.

    Peste 40 de mii de angajați din învătămând s-au vaccinat deja, iar jumătate dintre aceștia au făcut și rapelul. Și persoanele fără adăpost au fost trecute în categoria cu prioritate și sunt imunizate anti-COVID cu ajutorul unor echipe mobile, sprijinite de autoritățile locale și direcțiile de asistență socială. În cazul acestora, cea mai mare provocare ține, potrivit lui Valeriu Gheorghiță, ca după administrarea primei doze persoanele respective să poată fi regăsite pentru rapel. Până acum, circa 300 de persoane fără adăpost au primit prima doză şi cam tot atâtea au făcut și rapelul.

  • Interdicție totală de circulație

    Interdicție totală de circulație

    De
    miercuri la amiază, în România sunt în vigoare noi restricții impuse de
    autorități pe fondul creșterii numărului de îmbolnăviri cu noul coronavirus.
    Măsurile sunt cuprinse în a treia ordonanță militară emisă de la instituirea,
    săptămâna trecută, a stării de urgență pe întreg teritoriul țării. Ordonanța
    prevede extinderea între orele 06:00 şi 22:00 a restricţiilor de circulaţie a
    tuturor persoanelor, restricții ce fuseseră impuse, iniţial, doar pe timpul
    nopţii.

    Ministrul de Interne, Marcel Vela, detaliază: Se interzice
    circulaţia tuturor persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, cu următoarele
    excepţii: deplasarea în interes profesional, deplasarea pentru asigurarea de
    bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi ale animalelor de
    companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii
    profesionale, adică sunt permise doar deplasările pentru cumpărături. Totodată,
    este permisă deplasarea pentru asistenţă medicală, o asistenţă ce nu poate fi
    amânată şi nici realizată la distanţă. Mai sunt exceptate deplasările din
    motive justificate, precum îngrijirea copilului, asistenţa persoanelor
    vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, deplasările scurte în apropierea
    locuinţei/gospodăriei legate de activitatea fizică individuală a persoanelor.
    Deplasarea în scopul donării de sânge la centrele de transfuzie sanguină este o
    altă excepţie, ca şi deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat, deplasarea
    pentru realizarea de activităţi agricole sau deplasarea producătorilor agricoli
    pentru comercializarea de produse agroalimentare.

    Cum se știe, deja, că
    persoanele în vârstă sunt, în principiu, cel mai în pericol să facă forme
    severe ale bolii provocate de Covid-19, autoritățile de la București au decis
    să permită circulaţia celor peste 65 de ani în afara locuinţei sau a
    gospodăriei numai între orele 11:00 şi 13:00. Iar aceasta, strict pentru
    următoarele motive: să cumpere bunuri pentru ei sau pentru animalele lor de
    companie sau domestice; să beneficieze de asistenţă medicală ce nu suportă
    amânare şi nici nu poate fi realizată la distanţă; să îngrijească un minor sau
    alte persoane vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori în cazul decesului
    unui membru de familie; în fine, pentru
    o scurtă activitate fizică individuală sau pentru nevoile animalelor de
    companie/domestice. Circulația persoanelor de peste 65 de ani în afara
    locuinței este permisă și în afara intervalului orar 11.00-13.00, doar dacă
    aceasta este în interes profesional ori pentru activități agricole.

    Pentru
    verificarea motivului deplasării, cei care ies din casă trebuie să prezinte fie
    legitimația de serviciu sau o adeverință eliberată de angajator, fie o
    declarație pe proprie răspundere, completată în prealabil. Ordonanța militară
    în vigoare de miercuri prevede, în egală măsură, că toate persoanele care intră
    în România vor fi izolate la domiciliu sau băgate în carantină. Pentru
    verificarea respectării condițiilor de izolare sau de carantinare, instituțiile
    de securitate națională vor proiecta sisteme de comunicații și aplicații
    informatice necesare Ministerului de Interne, al Sănătății și autorităților
    locale. Nu în ultimul rând, se suspendă toate zborurile efectuate de operatori
    economici aerieni spre Franța și Germania și retur începând cu 25 martie, ora
    23.00, ora României, pentru o perioadă de 14 zile.

    Cum ieşirea cu bine din
    această criză depinde de toţi, autoritățile de la București le mulţumesc celor
    care au înţeles să respecte regulile impuse şi îi îndeamnă pe cei care încă nu
    conştientizează pericolul să se trezească, pentru că nimeni nu se poate juca cu
    sănătatea publică.

  • Integrarea persoanelor vulnerabile

    Integrarea persoanelor vulnerabile

    Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de
    protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere. Scopul general al politicii privind integrarea străinilor, care au obţinut o
    formă de protecţie în România, este acela de a-i ajuta să se autosusţină, să
    devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile
    neguvernamentale şi să participe activ la viaţa economică, socială şi
    culturală. Sunt considerate persoane vulnerabile minorii neînsoţiţi, persoane cu dizabilităţi, persoane care au atins vârsta
    pensionării şi nu beneficiază de pensie, femei însărcinate, familii
    monoparentale cu copii minori, victime ale traficului de persoane, ale torturii
    sau violului.


    Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate oferi cazare gratuită persoanelor vulnerabile,
    care nu necesită asistenţă specializată, în centrele pe care le administrează. Pentru motive bine întemeiate Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate aproba prelungirea programului de integrare
    pentru aceste persoane şi peste limita de un an de zile.


    În acest sens Inspectoratul General pentru Imigrări prin intermediul
    centrelor regionale vine în sprijinul acestor persoane prin oferirea unui
    pachet de servicii reunite în Programul de Integrare. Dacă eşti refugiat sau ai
    statut de persoană cu protecţie subsidiară în România poţi aplica pentru
    programul de integrare şi te poţi înregistra în acest program în maxim 30 de
    zile după ce ai primit o formă de protecţie.



    Programul de integrare poate să ofere cazare, la
    cerere, în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări pentru perioada în
    care eşti înscris în programul de integrare (până la 12 luni). Se mai oferă
    cursuri de limba română, în perioada în care esti înscris în programul de
    integrare, sesiuni de acomodare culturală, iar timp de 2 luni pot primi un
    ajutor material în cuantum egal cu al solicitanţilor de azil.

    De asemenea, în
    programul de integrare mai intră consilierea socială ce cuprinde asigurarea
    accesului la drepturile pe care le ai în România: dreptul la un loc de muncă,
    dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi socială, asigurări
    sociale, dreptul la educaţie. Se mai poate obtine şi un ajutor material
    nerambursabil în valoare de 540 lei de persoană pe lună (115 euro), acordat pe
    o perioadă de maxim 12 luni, cu condiţia înscrierii şi participării la
    activităţile programului de integrare şi stabilite în planul individual de
    integrare

  • Îngrijorări privind sistemul de pensii

    Îngrijorări privind sistemul de pensii

    Ceea ce demografii, sociologii şi analiştii economici afirmau de ani buni începe să fie acceptat şi de politicieni: sistemul de pensii din România se află în pericol, în condiţiile în care numărul persoanelor active este în scădere. A spus-o, răspicat, şi ministrul Muncii în noul Guvern liberal de la Bucureşti, Violeta Alexandru. Într-un inteviu acordat agenţiei Agerpres, ea a subliniat că populaţia trebuie încurajată să economisească bani pentru pensie prin sistemul administrat privat.



    Ministerul Muncii ia în calcul creşterea contribuţiei la aşa-numitul Pilon II de pensii, despre care doamna Alexandru spune că este un sistem corect, ce reflectă contribuţia din cursul activităţii profesionale şi, graţie transparenţei, oferă mai multă siguranţă contribuabililor. Deşi îngrijorată de impactul bugetar al creşterii pensiilor cu 40%, începând din septembrie 2020, ministrul Muncii a dat asigurări că legea în vigoare, promovată de fosta guvernare social-democrată, va fi respectată şi aplicată de liberali.



    Ea a reiterat şi propunerea privind interzicerea cumulării pensiei cu salariul în sistemul public. Vor exista, însă, şi anumite excepţii, precum profesorii, care sunt solicitaţi să revină după pensionare, din cauza lipsei de personal, mai ales în sate şi în oraşele mici. Violeta Alexandru a mai spus că Guvernul nu intenţionează, în acest moment, să prelungească vârsta de pensionare, deşi în Europa se manifestă tendinţa de creştere a perioadei de activitate.



    Problema demografică e neliniştitoare şi pentru banca centrală. În cel mai recent Raport privind stabilitatea, BNR avertizează că rata ridicată a emigrației în rândul tinerilor, alături de fenomenul de îmbătrânire a populației, poate influența semnificativ evoluțiile economice viitoare. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, la jumătatea acestui an, numărul pensionarilor se apropia de 5,2 milioane. În 2060, vor fi circa 4.8 milioane de vârstnici, dar, dacă actuala tendinţă demografică se menţine, se va diminua dramatic numărul persoanelor active, capabile să alimenteze sistemul de pensii pentru viitorii seniori.



    Şi Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice avertizează că rolul sistemului de pensii de a furniza venituri va scădea, atât în ceea ce priveşte acoperirea populaţiei, cât şi nivelul pensiilor. Munca la vârste înaintate trebuie, deci, să fie încurajată, deoarece rezultatele pot fi pozitive, atât pentru cei în cauză, cât şi pentru creșterea economică a României.



    În timp ce necesitatea unei vieți active mai lungi nu este încă universal acceptată de societatea românească, unele segmente ale populației au o atitudine pozitivă față de această idee, în special femeile, persoanele cu un grad mai ridicat de educație și persoanele care au dificultăți financiare — mai afirmă autorii Stategiei naţionale.

  • Proiect de impozitare a pensiilor mari

    Proiect de impozitare a pensiilor mari

    Comisia de buget-finanţe a Senatului de la București a dat
    raport favorabil propunerii legislative privind impozitarea pensiilor speciale
    cuprinse între 7.000 (cca. 1480 euro) şi 10.000 de lei (cca. 2115 euro) cu 30%.
    Proiectul
    prevede şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Măsura
    făcea parte iniţial din pachetul de propuneri discutat odată cu rectificarea
    bugetară de la începtul lunii august. Iniţiatorul actului normativ, ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici, a
    precizat că impactul bugetar al acestei măsuri ar fi de aproximativ 500 de
    milioane de lei (105 milioane euro) pentru anul viitor.


    Eugen
    Teodorovici: Sub 2.000 de lei cum am avut şi în programul
    de guvernare, nu se plăteşte niciun fel de impozit. Peste 2.000 de lei astăzi este un impozit de 10% pe acel
    venit şi propunerea vine cu următoarele intervale: între 7.000 şi 10.000 de lei
    se aplică un procent de 30%, din care scădem partea de ce este sub 2.000 de
    lei, astfel încât, repet, să nu fie nici dublate, nici suprapuse.


    Ministrul de finanţe a
    explicat că în cazul mai multor sume care se cumulează la pensie este necesară
    o declaraţie pe proprie răspundere pentru a se şti exact care sunt acele
    venituri. Totodată, el     a propus un amendament la propriul proiect,
    potrivit căruia componenta din pensii bazată pe principiul contributivităţii să
    nu fie taxată. Senatorii din Comisia de buget-finanţe au votat și pentru ca
    pensile foștilor președinți ai României să fie supuse aceluiași sistem de
    impozitare.


    La rândul său, senatorul PNL Florin Cîţu a propus un alt amendament,
    respins de data aceasta de Comisie, prin care toate pensiile speciale peste
    5.000 de lei să fie impozitate cu 90%.

    Trebuie sa le aratam
    contribuabililor de bună credință care platesc contribuții și primesc o pensie
    medie de 1.100 lei că nu mai toleram aceste legi speciale care au aparut ca
    ciupercile dupa ploaie     , a explicat el.

    În opinia sa, proiectul lui
    Teodorovici este unul populist, lansat pentru
    campania prezidenţială pentru alegerile din noiembrie.


    Eugen Teodorovici a anunțat
    public ideea de impozitare a pensiilor speciale în luna iulie, alături de o
    altă măsură prin care viza creșterea veniturilor bugetare: limitarea
    călătoriilor gratuite cu trenul acordate studenților. Cum era de așteptat,
    propunerea a stârnit critici dure din partea beneficiarilor de pensii speciale,
    mai ales din partea magistraților, care au anunțat că măsura ar constitui o
    încălcare a independenței justiției.


    Pensia medie în România era, la sfârşitul
    lunii iulie, de 1.189 de lei (251 euro). Astfel, pensionarii români rămân printre cei mai
    săraci din UE, iar, în ultimii ani, creşterea continuă a preţurilor a erodat,
    oricum, puterea de cumpărare. De la 1 septembrie, valoarea punctului de pensie
    s-a majorat cu 15 procente. Cinci milioane de pensionari din sistemul public au
    beneficiat de această mărire.