Radio România Internațional

Tag: pensionari

  • Măsuri sociale adoptate de Guvern

    Măsuri sociale adoptate de Guvern

    Aprilie
    vine cu veşti bune pentru copiii din România, care din această lună beneficiază
    de alocaţii mărite. Parlamentul de la Bucureşti a votat la începutul lui
    februarie creşterea alocaţiilor de la 84 la 150 de lei pentru copiii cu vărste cuprinse între 2 şi 18 ani, precum şi pentru
    tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului
    liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea
    acestor cursuri. Alocaţiile cresc, de asemenea, de la 200 la
    300 de lei pentru cei mai mici de 2 ani, acelaşi cuantum
    fiind acordat, până la 3 ani, copiilor cu dizabilităţi. Decizia este urmarea
    unui amendament la legea bugetului pe 2019 depus de principalul partid al
    opoziţiei, PNL.

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, explică Intră în vigoare ordonanţa pe care
    guvernul a dat-o pentru a putea să fie pusă în practică majorarea de alocaţii,
    însă drepturile aferente lunii aprilie se vor achita în luna mai. Noile
    cuantumuri de alocaţii pentru copii vor fi de 150 şi 300 de lei. 3,6 milioane
    de copii vor beneficia de aceste majorări ale alocaţiilor.     Ministrul a
    anunţat şi că toate pensiile vor fi plătite în perioada 1-15 aprilie, înainte
    de sărbătorile pascale. Marius Budăi a mai precizat, într-un interviu pentru
    Radio România, că procesul de recalculare a pensiilor este în grafic, astfel
    încât peste 30 de mii de decizii de recalculare au fost deja expediate. Este
    vorba despre persoane care au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă şi care vor
    beneficia de un punctaj majorat. Adică de foşti angajaţi din aviaţie,
    siderurgie, mineri, foraj, ţiţei şi gaze, transport maritim.

    Marius
    Budăi: Activitatea continuă şi
    până la 30 septembrie, aşa cum prevede legea, toţi cei 100.000 de pensionari
    vor primi acasă deciziile şi vor primi diferenţele de bani şi bineînţeles vor
    continua, de luna următoare, să primească noul cuantum majorat al pensiei. Şi,
    bineînţeles, de la 1 septembrie valoarea punctului de pensie se va majora
    pentru toţi cei 5 milioane de pensionari la această dată, de la 1100 de lei la
    1265, o majorare de 15 procente.

    Nu toţi văd chiar în roz toată situaţia. Fostul
    premier social-democart Victor Ponta, lider al Pro România, partid relativ nou înfiinţat,
    atrage atenţia că împrumutul de 3 miliarde de euro atras recent de guvern are
    cel mai mare cost din istoria ţării şi este destinat cheltuielilor curente şi
    nu investiţiilor majore. Victor Ponta: O să plătim o dobândă de 2,2 miliarde pe parcursul creditului. După
    cum ştiţi, cele 3 miliarde sunt pentru cheltuieli curente. Adică pensii,
    salarii, se duc, nu rămâne nimic în urma lor!     Rămâne doar o datorie de 5,2
    miliarde pe care trebuie să o plătim cu toţii, potrivit lui Ponta.

  • Perspectivele pensionării în România

    Perspectivele pensionării în România

    Aproximativ
    54% dintre europeni preconizează că vor rămâne activi pe piața muncii după
    vârsta de pensionare, indică un sondaj recent realizat de o importantă bancă
    europeană, la care au participat respondenţi din 15 ţări, dintre care 13 din
    Europa. La nivel european, doar un sfert din populație se așteaptă să aibă
    același nivel de trai după momentul pensionării. Ca de obicei, România
    înregistrează valori chiar mai pesimiste. În cazul nostru, 63% dintre cei
    chestionaţi consideră că vor fi nevoiţi să lucreze şi după vârsta pensionării
    pentru a-şi putea plăti facturile. Pentru a înţelege, însă aceste procente,
    Manuela Stănculescu, sociolog în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, trebuie să pornim de la faptul că ele
    reprezintă opinii şi aşteptări. Sunt genul de opinii care se încadrează în
    schema de răspunsuri privind așteptările legate de direcția în care merge țara
    (bună sau rea) sau de nivelul de fericire personală. Iar, în această privinţă,
    românii s-au situat mereu pe ultimele locuri în Europa, fiind pesimişti.

    În
    plus, sondajele de felul acesta relevă şi anumite comportamente sau
    mentalităţi, spune Manuela Stănculescu. Românii au un anumit tip de comportament.
    Doar în ultimii ani, au început – o parte din ei – să planifice pe termen lung.
    De pildă: unii își planifică pensia. Din cauza trecutului comunist, noi încă ne
    mai gândim: pensia ne vine, așteptăm să vină pensia. Parcă am crede că
    pensia vine singură. În schimb, străinul știe că el trebuie să se preocupe de
    propria lui pensie. În plus, în străinătate există multe mai multe instrumente
    și posibilități financiare de a-ți gândi și planifica pensia. Este un gen de
    comportament cu care occidentalul este obișnuit încă din școală. În România,
    așa ceva nu se învață nici acasă, nici la școală. De-abia în ultima vreme, și
    doar la nivelul populației peste medie, există tendința de a-ți forma acest tip
    de comportament prin care începi să-ți planifici vacanțele, începi să-și faci
    planuri bănești referitoare la școala copilului în străinătate. Asta nu exista
    înainte


    Cu alte cuvinte,
    o mare parte a românilor – precum şi al celorlalţi est-europeni marcaţi de
    comunism – trebuie să înţeleagă că planificarea pensiei este şi un tip de
    responsabilitate asupra destinului personal. Acest tip de comportament moştenit
    din comunism se vădeşte şi când se măsoară nivelul de economisire. Aic, în
    plus, intervine şi condiţiile de trai. Aproximativ 69% dintre români susțin că nu reușesc să
    economisească din cauza veniturilor prea mici. Pe lângă sărăcie şi mentalitate,
    însă, apare şi o cauză cât se poate de concretă: oferta instituţiilor bancare
    şi financiare, în general, consideră Manuela Stănculescu, referindu-se la
    cauzele reale ale nivelului redus de economisire. Un nivel ridicat de
    sărăcie. Multă lume nu poate să economisească pentru că nu are ce. În al doilea
    rând, nu este dezvoltat nici comportamentul de economisire. De ce? Pentru că nu
    există educație în acest sens. Problema țărilor ieșite din comunism este lipsa
    educației financiare în școli. În al treilea rând, nu există o diversitate de
    produse financiare care să încurajeze economisirea, căci în România, băncile nu
    oferă această diversitate de produse bancare sau financiare așa cum se întâmplă
    în restul Europei


    Totuşi,
    percepţiile şi aşteptările empirice ale populaţiei sunt susţinute, măcar
    parţial, şi de date concrete. Încă din 2009, Banca Mondială avertiza că deficitul
    din sistemul de pensii în România va depăşi 5% din Produsul Intern Brut (PIB)
    până în 2020 şi va urma un trend ascendent după care se va reduce, până în
    2050, la 6,2% din PIB. Deficitele sunt
    cauzate de ritmul de îmbătrânire al populaţiei, dar şi de costurile tranziţiei
    unei părţi din contribuţiile de la Pilonul I (pensii asigurate prin sistemul
    public administrat de stat, finanţate din bugetul de asigurări sociale) către
    Pilonul II (pensii asigurate prin contribuţii obligatorii la fonduri de pensii
    administrate privat). În 2009, când se făceau aceste previziuni, România îşi
    reformase recent sistemul de pensii structurându-l pe trei piloni: Pilonul 1,
    adică unde se adună obligatoriu contribuţiile angajaţilor pentru a fi
    administrate de stat, Pilonul II, obligatoriu pentru persoanele sub 35 de ani
    şi opţional pentru grupa de vârsta 35-45 ani, către care un procent din
    contribuţiile adunate de la angajaţi sunt administrate privat şi Pilonul III,
    care este un sistem de pensii bazat pe aderare facultativă úi administrat de
    companii private. Dacă momentan, puţin peste 7 milioane de români contribuie la
    Pilonul 2, către Pilonul 3 se orientaseră, la sfârşitul anului 2016, în jur de
    410.000 de persoane. Prin urmare, doar circa 400.000 de români înţeleseră că
    planificarea pensiei depinde şi de o alegere individuală. Sau doar atâţi români
    îşi permiteau să depună o sumă lunară în contul unei pensii private. Prin
    urmare, pesimismul privitor la nevoia de a continua munca şi după pensioare se
    explică prin nivelul de trai actual, dar şi pe datele cunoscute deja de opinia
    publică privind scăderea demografiei.

    Manuela Stănculescu revine cu detalii: Marile probleme legate de pensionările din viitor vin din
    trei surse. Prima se referă la îmbătrânirea populației. Trecem printr-un proces
    accentuat de îmbătrânire. Asta înseamnă că, de-acum în 10-20 de ani, vor tot
    mai mulți oameni care ating pragul de pensionare. Ei vor fi susținuți de tineri
    din ce în ce mai puțini. Iar cei puțini vor trebui să susțină foarte mulți
    pensionari. Iar asta va pune presiune pe fondul de pensii. În afară de asta mai
    există două surse foarte puternice. Una este economia informală, în continuare
    foarte bine dezvoltată în România. Asta înseamnă, pe de o parte, o sursă de
    supraviețure, dar pe de altă parte, pe termen lung, va fi instrumentul care ne
    va ucide. Muncim la negru și nu ne înregistrăm veniturile, iar asta înseamnă
    fie pensii foarte mici, fie deloc. A treia sursă este și migrația
    internațională care funcționează în felul următor: cineva lucrează o perioadă
    în străinătate fără forme legale clare, revine în țară unde stă tot o vreme fie
    pe venitul minim garantat, fie fără nicio sursă de venit, după care pleacă iar.
    Momentan, are din ce să trăiască, dar pentru pensie nu cotizează nici în
    străinătate, nici în România. Vor fi, în viitor, niște generații care, din
    cauza îmbătrânirii populației și a migrației, probleme vor fi foarte mari. De
    aceea, e posibil ca, în viitor, în România, să putem vorbi și despre sărăcia
    pensionarilor. În acel viitor, nu prea îndepărtat, e posibil ca pensionarii să
    ajungă principala categorie expusă sărăciei. Momentan, nu e. Copiii și tinerii
    au atins, în prezent, un nivel de sărăcie absolul inadmisibil pentru orice
    societate modernă


    Poate dacă, în prezent, s-ar lua în considerare
    îmbunătăţirea situaţiei viitoare a acestor tineri, şi sustenabilitatea
    sistemului de pensii ar creşte, conchid experţii.

  • A fost promulgat bugetul asigurărilor sociale de stat

    A fost promulgat bugetul asigurărilor sociale de stat

    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
    pentru ca pensionarii – a spus el – să nu aibă de suferit din cauza a ceea ce a
    numit incompetenţa PSD. În opinia şefului statului, principala formaţiune
    la guvernare este singura vinovată că România nu are o Lege a bugetului de stat,
    pentru că Executivul ar fi trebuit să depună proiectul la Parlament în
    noiembrie 2018, nu cu o întârziere de trei luni. Tot atât de adevărat este,
    însă, că – potrivit unei practici devenite recurente din raţiuni pe care mulţi le consideră exclusiv electorale
    – Klaus Iohannis, prevalându-se de drepturile pe care i le conferă funcţia, imediat după ce l-a primit spre promulgare, a reclamat proiectul la
    Curtea Constituţională. Cum aceasta nu i-a dat dreptate, preşedintele a
    retrimis proiectul Legii bugetului de stat în Parlament, pentru a fi, din nou,
    examinat, întârziind, la rândul său, adoptarea lui.

    Klaus Iohannis: După ce a întârziat inadmisibil de mult, guvernul PSD-ist nu a fost
    capabil nici măcar să vină cu un buget realist, axat pe priorităţile României,
    ci a propus ceea ce am numit bugetul ruşinii naţionale.     E drept că
    este un buget foarte bun pentru creşterea prosperităţii PSD, dar nu a României.

    Replica PSD nu a întârziat
    prin intermediul liderului formaţiunii,
    Liviu Dragnea: El (n.red. bugetul) a fost elaborat foarte bine şi nu putem să-l modificăm din cauza
    mofturilor unui om care întâmplător este preşedintele României.     Iar
    premierul social-democrat, Viorica Dăncilă, a completat: Suntem foarte preocupaţi, în această perioadă,
    de bugetul pentru anul 2019, este obiectivul nostru principal, având în vedere
    că cei din comunităţile locale îşi aşteaptă fondurile, că trebuie să mărim
    alocaţiile, că trebuie să investim, să avem bani pentru investiţii, deci pentru
    noi prioritatea este acum bugetul.

    În opoziţie parlamentară, liberalii,
    care îl susţin pe Klaus Iohannis
    pentru un al doilea mandat prezidenţial la alegerile din această toamnă,
    acuză PSD că duce o campanie de discreditare a şefului statului. Cât despre
    buget, aceştia spun că are la bază date fără legătură cu realitatea, aşa că, în
    viziunea lor, retrimiterea în Parlament era o necesitate. Liderul liberal, Ludovic
    Orban: (track) Bugetul este prost, bugetul este mincinos, bugetul este construit pe
    date care nu au nicio legătură cu realitatea, iar bugetul nu oferă nicio
    garanţie privitoare la evoluţia spre bine a României, privitoare la dezvoltarea
    ţării. Partidul Naţional Liberal susţine cererea de reexaminare şi la fiecare
    punct din cadrul cererii de reexaminare va avea propriile puncte de vedere şi
    va înainta propriile amendamente. Legea bugetului de stat ar putea fi
    supusă, din nou, votului Parlamentului miercuri.

  • Noul proiect de lege a pensiilor

    Noul proiect de lege a pensiilor

    Dacă în privinţa puterii de cumpărare, salariul mediu din România se află la aproximativ două treimi din media europeană, pensia medie este cu mult mai mică, situându-se undeva la o treime. Or, potrivit lui Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, citat de agenţia de ştiri Agerpres, o societate modernă trebuie să îşi asume un standard de viaţă bun şi pentru cei care au ieşit din activitatea profesională. În ciuda numeroaselor contra-argumente, în evoluţia firească a unei economii, pensiile – mai spune specialistul – trebuie să crească, la fel cum salariile trebuie şi vor creşte.



    Pe acest fond, Guvernul de stânga de la Bucureşti a gândit o nouă lege a sistemului public de pensii, aflată în fază de proiect, care, dacă va fi adoptată, va intra în vigoare etapizat până în 2021. Publicat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii, proiectul urmăreşte mărirea pensiilor, dar şi – poate mai important decât atât – eliminarea inechităţilor din sistem.



    Nu puţini sunt românii care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, după cum există diferenţe frapante între bărbaţi şi femei. De aceea, plata pensiilor se va face numai în funcţie de contribuţia fiecăruia, iar pensionarii care au aceeaşi vechime, dar au ieşit la pensie în perioade diferite vor primi aceeaşi sumă de bani. Valoarea punctului de pensie ar urma să crească, până în 2021, cu 70%: în prezent, acesta este de 1.100 de lei.



    Sunt modificări şi pentru cei cu stagii de cotizare mai mici de 15 ani, care vor putea opta între pensia minim garantată calculată pe baza contributivităţii şi o indemnizaţie socială. Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al patrulea copil, se adaugă câte un an în plus pentru fiecare copil. Nu în ultimul rând, masteratul şi doctoratul se vor adăuga la stagiul de cotizare. Important de spus: nicio pensie în plată nu va scădea, chiar dacă, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică!



    Proiectul noii legi a pensiilor ar urma să intre în dezbaterea Parlamentului luna viitoare, imediat ce începe sesiunea Legislativului, astfel încât să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019, ceea ce ar face ca peste 5 milioane de pensionari să aibă venituri semnificativ mai mari. Până atunci, textul este în dezbatere publică timp de 30 de zile, iar sugestiile pot fi trimise Ministerului Muncii până pe 18 august.



    Încrederea doar în sistemul public de pensii, oricât de generos şi echitabil ar părea, nu este, însă, suficientă. În viziunea specialiştilor, orice persoană activă ar trebui să se gândească din timp la tehnici de protejare şi de creştere a puterii de cumpărare a veniturilor şi a averii personale, care să îi asigure un trai decent şi după pensionare. Astfel, pensia publică trebuie completată cu plasamente individuale, financiare sau alternative.

  • Jurnal românesc – 14.02.2018

    Jurnal românesc – 14.02.2018


    Primarul general interimar al municipiului Chişinău, Silvia Radu, se află, în perioada 13 – 15 februarie, într-o vizită oficială la Bucureşti, la invitaţia primarului general al capitalei României, Gabriela Firea. Astazi, cei doi primari au avut o întrevedere oficiala. Cu această ocazie, Gabriela Firea, a anuntat ca se va înfiinţa Săptămâna culturii de la Chişinău în Bucureşti şi Săptămâna teatrelor din Bucureşti la Chişinău, atât pentru copii, adolescenţi, cât şi pentru adulţi. În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, prin PROEDUS, Primăria Municipiului Bucureşti va oferi o serie de tabere pentru copiii olimpici din Chişinău. In privinta domeniului sănătăţii, Gabriela Firea a afirmat ca Primăria Capitalei are în administrare 19 spitale şi doreste ca, în aceste spitale, rezidenţii de la Chişinău să poată să participe la programe de internship, iar medicii de la Chişinău să poată participa la programe de instruire la Bucureşti. Amintim că între Chişinău şi Bucureşti a fost semnat, în anul 1997, un Protocol privind dezvoltarea relaţiilor de colaborare, iar în anul 1999 cele două municipii au încheiat un Protocol de înfrăţire.



    Ambasadoarea Israelului la Bucureşti, Tamar Samash, spune că România este una dintre ţările cele mai prietenoase faţă de Israel. Diplomatul a participat, marţi, in capitala, la conferinţa 70 de ani într-un Centenar, România – Israel, Bucureşti – Tel Aviv – Ierusalim, organizată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. Unul dintre motivele pentru aceste relaţii bune este asemănarea popoarelor noastre. Există o amplă comunitate de evrei ce au venit din România în Israel de-a lungul timpului, iar ei fac parte integrantă din viaţa cotidiană a Statului Israel, a punctat Samash. Totodată, ea a evidenţiat faptul că România şi-a asumat evenimentele petrecute în perioada Holocaustului. Apreciem, de asemenea, modul în care România a abordat perioada Holocaustului. România a recunoscut ce s-a întâmplat aici în această perioadă şi a decis să spună tinerei generaţii ce s-a întâmplat. Holocaustul este o perioadă extrem de greu de înţeles. Nimeni nu îşi poate imagina toate ororile ce s-au petrecut atunci”, a mai declarat diplomatul. Evenimentul de marţi este cuprins în seria manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri şi marchează cei 70 de ani de relaţii diplomatice România – Israel.



    România se află în grupul ţărilor care, în perioada 1995 – 2017, au ajustat pachetul de beneficii pentru actualii pensionari, pentru a reduce costurile fiscale, alături de Belgia, Italia sau Japonia, pe fondul perspectivelor negative privind natalitatea. Informatia reiese dintr-un studiu publicat, recent, de Federaţia Internaţională a Administratorilor de Fonduri de Pensii, citat de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România. Studiul relevă că, în România, măsurile de ajustare a sistemului public de pensii se referă la: creşterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi la 63 de ani până în 2030 pentru femei, creşterea stagiului de cotizare până la 35 de ani, în cazul bărbaţilor, şi 30 de ani, la femei, precum şi îngheţarea pensiilor de stat în mai multe etape în perioada 2010-2016.


  • Facilităţi fiscale pentru pensionari

    Facilităţi fiscale pentru pensionari

    Pensionarii constituie una din categoriile sociale defavorizate ale României. Sunt numeroase persoanele care, după munca de o viaţă, trăiesc la limita sărăciei. Din cauza lipsei banilor, sunt în imposibilitatea de a-şi plăti facturile curente sau de a-şi cumpăra până şi alimentele de bază sau medicamentele necesare. Plecând de la aceste considerente, deputaţii de la Bucureşti au adoptat, joi, legea de modificare a Codului Fiscal, astfel încât pensiile mai mici de 2.000 de lei (echivalentul a circa 450 de euro) să nu mai fie impozitate. Totodată, toţi pensionarii nu vor mai plăti din pensie asigurările de sănătate, contribuţia urmând să fie suportată de la bugetul de stat.



    Deputata social-democrată Rovana Plumb a punctat: 5.200.000 de pensionari nu vor mai plăti contribuţiile de asigurări de sănătate şi, de asemenea, peste 4 milioane de pensionari nu vor mai plăti acel impozit de 16%.” Modificările au fost susţinute şi de partidele Mişcarea Populară şi Liberal, în opoziţie. Mai mult, liberalii au depus chiar un proiect de lege prin care toate pensiile să nu mai fie impozitate.



    Fostul Guvern tehnocrat de la Bucureşti nu fusese de acord cu un proiect de eliminare a impozitului, de teamă că deficitul la bugetul de pensii se va adânci. În plus, în prezent, un salariat susţine 3 pensionari. Or, aceste temeri au fost preluate, acum, de Uniunea Salvaţi România, şi ea în actuala opoziţie parlamentară, care a votat împotriva măsurii. Potrivit deputatului Manuel Costescu, nu există un impact bugetar cuantificat al acestor măsuri fiscale: “Fără o discuţie generală a impactului bugetar nu avem siguranţa că nu vom periclita în mod fundamental şi semnificativ bugetul.”



    O promisiune a coaliţiei la putere PSD-ALDE în campania electorală premergătoare alegerilor din 11 decembrie a fost şi majorarea cu 16%, la 1.450 de lei, a salariului minim brut. Chiar şi aşa, rămâne unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană – echivalentul a doar puţin peste 320 de euro.



    Reprezentanţii marilor centrale sindicale au salutat intenţia noului Executiv, însă cei ai patronatelor şi-au exprimat rezervele, după cum a declarat liderul sindical Bogdan Hossu: Din punct de vedere sindical, faptul că PSD şi ALDE au preluat propunerea din luna septembrie a sindicatelor de a creşte salariul minim la 1.450 este salutar. Unele organizaţii patronale au avut rezerve, considerând că ar fi afectate. Ceea ce noi am cerut era un salariu minim făcut pe funcţii, pentru că astăzi am ajuns la o situaţie anormală, în care funcţii cu studii superioare, să spunem extrema, sunt salarizate la nivelul salariului minim pe economie sau la o diferenţă foarte mică.”



    Măririle de salarii şi scutirile de impozit sunt măsuri pe care noul Guvern român le are în vedere, în viziunea acestuia creşterea economică trebuind să se regăsească în buzunarele cetăţenilor. Nu puţini sunt, însă, cei care, în frunte cu preşedintele ţării, vor explicaţii despre cum va fi menţinut deficitul sub 3% din PIB.

  • Jurnal românesc – 6.09.2016

    Jurnal românesc – 6.09.2016

    Propunerea legislativă care elimină impozitul pe pensii şi contribuţia pensionarilor la CASS a fost adoptată, marţi, de plenul Senatului. Impactul bugetar ar urma să fiede 2,2 miliarde de lei pe an. Propunerea arată că impozitul pe pensii se elimină, astfel încât şi cei care plătesc în acest moment un impozit de 16% nu îl vor mai plăti. Documentul adoptat cu 66 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 5 abţineri merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional.



    Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Dragoş Pîslaru, a anunţat că nu se pune problema ca actualul Guvern să facă modificări în ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei pentru creşterea copilului. “ Noi am preluat decizia Parlamentului de eliminare a plafonului pentru indemnizaţia de creştere a copilului într-un context în care natalitatea suferă în România şi avem nevoie de stimularea natalităţii, a spus Pâslaru. El a adăugat că Parlamentul este singurul for care ar trebui să vadă care sunt consecinţee. Declaraţia inntervine pe fondul unor evaluări potrivit cărora circa 200 de mame cu salarii mari primesc indemnizaţii care consumă o treime din bugetul naţional alocat pentru creşterea copilului.



    Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, a apreciat progresele României în privinţa absorbţiei fondurilor europene în domeniul transporturilor, dar a subliniat că, în pofida acestui efort, aproape jumătate din cele peste 30 de proiecte majore cu bani europeni adoptate în precedentul exerciţiu financiar nu vor fi terminate la timp. Ea a precizat că s-a reuşit, însă, eşalonarea acestor proiecte, astfel încât fonduri europene de aproape două miliarde de euro din perioada 2014 – 2020 să le acopere co-finanţarea. Corina Creţu s-a întâlnit,luni, la Bruxelles, cu ministrul român al transporturilor, Petru Buşe, de la care a primit asigurări că autorităţile de la Bucureşti vor adopta Planul general privind infrastructura de transport din România, până la sfârşitul acestei luni.



    Dovada plăţii amenzilor aplicate de poliţiştii de la Imigrări poate fi transmisă pe adresa de e-mail a fiecărei structuri teritoriale din care face parte agentul constatator. Tot în acest context de simplificare, I.G.I. a pus la dispoziţia cetăţenilor români şi străini un portal de depunere on-line a documentelor pentru a beneficia de servicii publice eficiente şi rapide. Metoda de lucru urmăreşte scurtarea timpului de aşteptare în faţa ghişeului şi eficientizarea procesului de preluare a cererilor.



    Imnul naţional va fi intonat pe stadioane şi baze sportive, cu ocazia competiţiilor oficiale, de nivel naţional, etapele finale, pentru toate categoriile de vârstă, prevede o propunere legislativă pentru completarea Legii 75/1994, adoptată luni de Senat, aceasta urmând să intre în dezbaterea forului decizional, Camera Deputaţilor. Considerând că, uneori, măsuri chiar simbolice, dar puternice se impun, prezenta completare a legislaţiei are drept scop să contribuie la întărirea sentimentului competitorilor sportivi de orice vârstă de apartenenţa la un mediu sigur, protector, lipsit de discriminări sau tensiuni sociale – statul român, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative .


    Elevii români din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a care studiază engleza în liceu şi îndeplinesc criteriile pentru a obţine viza pentru intrarea în Statele Unite ale Americii pot aplica pentru bursa FLEX 2017 – 2018, care le oferă ocazia de a trăi într-o familie americană şi de a studia într-un liceu american pe parcursul anului şcolar 2017 – 2018. Ambasada SUA în România, alături de Consiliile Americane pentru Educaţie Internaţională şi de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, anunţă deschiderea aplicaţiilor programul FLEX 2017 – 2018, finanţat de către Departamentul de Stat american. Participarea în programul FLEX, aflat acum la al 2-lea an de existenţă în România, este gratuită.

  • Măsuri de protecţie pentru pensionari

    Măsuri de protecţie pentru pensionari

    Măsura decisă de Guvern cu privire la scutirea de plata unor contribuţii de sănătate va fi aplicată pentru cinci sute de mii de pensionari. Ea vine ca urmare a majorării punctului de pensie
    şi a armonizării noului cod fiscal cu Legea Sănătăţii.

    Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, explică: Este vorba de punerea în
    concordanţă a noului cod fiscal cu Legea reformei din sanătate. Vechea
    prevedere considera că doar pensiile care sunt sub punctul de pensie de 740 de
    lei (166 euro) sunt scutite de contribuţiile la asigurări de sănătate. Noul
    plafon este 872 de lei, ca urmare a majorării punctului de pensie. Aceasta modificare va viza 508.000 de persoane, care nu vor plăti, aşadar,
    contribuţia la asigurări de sănătate la pensia pe care o primesc.

    Până acum, aproape două milioane de pensionari erau scutiţi de la plata contribuţiilor de sănătate. În România, numărul total al
    pensionarilor depăşeşte cinci milioane, o cifră ridicată care, de la un an la altul,
    face tot mai
    dificilă susţinerea plăţilor de la bugetul de stat, chiar dacă majoritatea pensiilor sunt sub 1000 de lei (224 euro).Situaţia
    pare gravă: în unele judeţe, numărul
    pensionarilor a
    ajuns să-l depăşească pe cel al angajărilor. Pensia medie, în
    România, este printre cele mai mici din Europa, la un nivel de aproape 200 de euro, adică
    de cinci ori mai mică decât în Franţa sau de 20 de ori mai mică decât în Luxemburg. Acest fenomen are loc în condiţiile în care, din punct
    de vedere tehnic, sistemul românesc
    foloseste cote mari de contribuţii individuale la pensii.

    Analiştii economici apreciază că, printre cauze, se numără trecerea prea lentă de la sistemul de pensii publice la sistemul de pensii private, scăderea
    populaţiei active, crizele economice şi
    creşterea ratei şomajului. Nu în ultimul rănd, sunt
    citati politicienii care promit creşteri nesustenabile şi
    corupţia din
    sistem, favorizată de permisivitatea legilor şi de unele mentalităţi de tip comunist. Deficitul de fonduri şi împrumuturile
    neperformante pentru acoperirea plăţilor se răsfrâng negativ nu doar asupra pensionarilor deveniţi
    victime sigure ale
    măsurilor de austeritate dar şi asupra nivelului general de trai al populaţiei.

    Ca
    urmare, dezbaterile privind pensiile se află la ordinea zilei; ele provoacă reacţii
    puternice ale societăţii, aşa cum s-a întâmplat, recent, când parlamentarii şi-au acordat
    pensii speciale, calculate în funcţie de numărul de mandate pe care le-au deţinut în Legislativ.

    O dezbatere similară, la care
    a fost chemată să-şi spună cuvântul şi Curtea Constituţională, a fost generată de propunerea de acordare de pensii speciale
    aleşilor locali. În rândurile lor se află şi foşti secretari de partid care au
    îndeplinit, în perioada comunismului, funcţii asimilate celor actuale.

  • Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici

    Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici

    27.5% dintre vârstnicii români peste 65 de ani (aproape 900.000 de persoane) trăiesc în sărăcie extremă, faţă de o medie europeană de 7%. Iar, din aceşti vârstnici, unul din cinci are nevoie de servicii de îngrijire la domiciliu, dar doar 0.23% dintre aceştia beneficiază de ele. Sunt statistici dure, puţin cunoscute publicului larg şi poate de aceea, greu de procesat în momentul în care suntem confruntaţi cu ele. Mai mult decât atât. Reprezentaţii asociaţiilor non-guvernamentale care oferă servicii de îngrijire afirmă că, deşi peste 350.000 persoane din România au nevoie de îngrijiri la domiciliu, din bugetul cumulat al asigurărilor sociale şi al ministerului de resort au fost plătite în 2012 servicii la domiciliu pentru 29.306 persoane. În aceste condiţii, organizaţiile non-guvernamentale şi-au unit forţele pentru a compensa cât mai mult absenţa fondurilor guvernamentale.



    Cu detalii, Doina Crângaşu — directoarea executivă a Confederaţiei Caritas România: Caritas România, în urmă cu doi ani, a iniţiat crearea unei platforme de ong-uri care furnizează servicii sociale şi medicale pentru persoanele vârstnice. Într-un timp record am reuşit să adunăm împreună 57 de ong-uri din diferite judeţe din ţară care au aderat la această reţea informală. 81% dintre organizaţiile membre ale SeniorNet anunţă o creştere constantă a cererilor de îngrijire la domiciliu. Din păcate, nu toate cererile primesc întotdeauna răspuns, deoarece sunt câteva neconcordanţe în furnizarea serviciilor sociale din România.



    Pentru eliminarea acestor neconcordanţe trebuie întocmită o hartă a nevoilor persoanelor vârstnice pentru a vedea exact care sunt ele şi în ce zone din ţară, intervenţia e mai urgentă. Însă se pot identifica deja o serie de trebuinţe. În funcţie de ele, ong-urile oferă, în principal, următoarele servicii de îngrijire la domiciliu: consiliere psihologică, asistenţă socială, îngrijire medicală, sprijin în diverse treburi gospodăreşti pe care persoanele vârstnice singure nu le pot desfăşura. Multe din probleme izvorăsc din sărăcie, dar şi din singurătate. Unii vârstnici sunt uitaţi de familie, alţii trăiesc sindromul copiilor plecaţi la muncă în străinătate”, aşa cum mulţi copii îl trăiesc din cauza migrării părinţilor.



    Doina Crângaşu: În general sunt persoane vârstnice care trăiesc singure fie pentru că nu mai au membri ai familiei — persoane văduve, fără copii sau au copii plecaţi –, fie pentru că în urma unei boli şi-au pierdut independenţa şi au ajuns incapabile să-şi rezolve treburile cotidiene de la îngrijirea personală până la deplasarea către medic pentru a obţine un tratament. Totodată trebuie să remarcăm faptul că România se confruntă un flux de emigrare crescut al populaţiei mai tinere. Aceasta face ca, în mediul rural, să constatăm o prezenţă majoritară a persoanelor vârstnice aflate fără un sprijin nici din partea familiei, nici din partea autorităţilor locale.



    Pe de altă parte, mulţi pensionari şi-au luat soarta în mâini şi şi-au creat singuri structuri de întrajutorare. Un exemplu este Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor OMENIA. Cu 1.400.000 de membri la nivel naţional şi 35.400 în Bucureşti şi în zonele limitrofe, această instituţie se întreţine din cotizaţiile membrilor, din sponsorizări şi dintr-o minimă activitate comercială ale cărei profituri se întorc tot la pensionari. În zona Rahova-Ferentari, una din zonele cele mai sărace din Capitală, pe o străduţă cu căsuţe mici, amintind de mahalalele interbelice, se află unul din sediile CARP Omenia, un orăşel al celor vârstnici cu un mic magazin, ateliere de cizmărie şi croitorie, salon de coafură şi frizerie, farmacie, cabinete medicale şi ghişeuri pentru împrumuturi. Toate la preţuri modice, fără adaos comercial, ne asigură Gheorghe Chioaru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor, care ne spune şi cum contribuie pensionarii pentru a avea acces la aceste servicii: Cotizaţia este a fiecărui membru. Când se retrage din asociaţie, îşi primeşte cotizaţia înapoi. În afară de cotizaţie mai este o contribuţie lunară de 3 lei care merge, în proporţie de 70% la ajutorul de deces, iar restul merge la serviciu. Cotizaţia depinde de cuantumul pensiei. Dar la început fiecare membru cotizează 20 de lei. După aceea, membrii pot face împrumuturi din fondul comun în funcţie de cotizaţia depusă de el: se poate împrumuta chiar şi cu o sumă de trei ori mai mare. Iar dobânzile sunt de la 1% la 14%.



    Orice ajutor este binevenit, căci în România, sunt 1.300.000 de pensionari care au pensii mai mici de 500 de lei (aprox.113 euro). Deşi magazinul, atelierele şi cabinetele medicale sunt destinate persoanelor care se pot deplasa, CARP Omenia s-a gândit şi la cele nedeplasabile şi a iniţiat programe pentru ele. Gheorghe Chioaru: Există cazuri în care pensionarii n-au fost în viaţa lor la medic şi le trimitem medicul de familie. Facem caravane medicale care merg în comune. La ţară, bătrânii sunt uitaţi şi abandonaţi. Pâine şi alimente ducem şi la persoanele nedeplasabile. Alt proiect presupune un contract cu UnitedAway care implică 100 de pensionari nedeplasabili cărora le trimitem alimente, produse igienico-sanitare, asistent medical, stomatolog şi îngrijitori la domiciliu. Cei din urmă sunt o raritate, căci ei fac cursuri la noi, se specializează şi pleacă în afară. Iar statul nu ne încurajează cu nimic.



    Momentan, guvernul lucrează la o strategie naţională privind protecţia persoanelor vârstnice, strategie care trebuie mult îmbunătăţită, în opinia Doinei Crângaşu: Acum ne aflăm într-un proces de dezbatere publică pe care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale l-a lansat la începutul lui ianuarie. În mijlocul dezbaterii publice se află Strategia Naţională de Promovare a Îmbătrânirii Active şi de Protecţie a Persoanelor Vârstnice. Noi salutăm această iniţiativă, dar analizând proiectul am constatat lipsuri. De pildă, se promovează îmbătrânirea activă, dar nu se face referire la situaţia în care cele mai multe persoane vârstnice trăiesc.



    Până la adoptarea strategiei respective, ong-urile caută surse independente de finanţare sau vor apela la fondurile europene alocate perioadei 2014-2020.


  • Jurnal românesc – 2.10.2014

    Jurnal românesc – 2.10.2014

    În România, peste 450.000 de studenţi au început, miercuri, noul an universitar. În număr mai mic faţă de anii trecuţi, studenţii acuză creşterea taxelor, desfiinţarea unor facultăţi sau specializări, precum şi subvenţia mică de la stat pentru transport. In marile centre universitare locurile în cămine sunt insuficiente. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, datorită sumelor primite la ultima rectificare bugetară, vor reuşi să finanţeze bursele de practică pentru studenţi, transportul acestora, precum şi unele proiecte de cercetare. Noul an debutează cu o serie de modificări legislative, cum ar fi reintroducerea doctoratelor la frecvenţă redusă şi posibilitatea universităţilor de a organiza colegii postliceale.



    Master Planul General de Transport, document strategic pe baza căruia România poate primi finanţare europeană pentru marile proiecte de infrastructură este supus dezbaterii publice în luna octombrie. Conform documentului, care stă la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014 — 2030, România ar mai avea nevoie de 656 de kilometri de autostradă, care se vor adăuga celor 644 existenţi şi 2.226 de kilometri de drumuri expres. Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,5 miliarde de euro, iar pentru drumurile expres – 17,5 miliarde de euro, ambele fără să fie luată în calcul TVA. Investitorii strategici, precum constructorii auto Ford şi Renault, prezenţi de mulţi ani în România, s-au plâns în repetate rânduri de infrastructura rutieră precară, care, dacă ar fi modernizată, ar putea contribui şi la dezvoltarea turismului românesc.



    Aproximativ 30 de mii de pensionari beneficiază, de la 1 octombrie, de anularea obligaţiei de a da înapoi banii în plus proveniţi din calcularea greşită a pensiilor. 65 de milioane de lei (14,7 milioane de euro) ar fi trebuit să dea pensionarii înapoi, din cauza erorilor de calcul descoperite prea târziu, dar bugetul nu va avea de suferit, au dat asigurări autorităţile de la Bucureşti. Pe de altă parte, Parlamentul a aprobat scutirea de la plata unor sume datorate statului şi în cazul a peste 1.100 de medici de familie. Cadrelor medicale li se impusese achitarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare a cabinetelor, după ce s-au constatat neconcordanţe în calcularea acestora. Recent, şi aproximativ 12 mii de mame au fost vizate de amnistia fiscală. Ele ar fi trebuit să returneze sumele obţinute suplimentar, dar nejustificat, în perioada în care au încasat indemnizaţia de creştere a copilului. Obligaţiile de plată se anulează însă doar cu condiţia ca sumele necuvenite să nu fi fost obţinute prin depunere de declaraţii sau documente false.



    România se află pe locul 41 într-un clasament privind calitatea vieţii pentru persoanele în vârstă. Clasamentul analizează situaţia din aproape 100 de state şi a fost prezentat de HelpAge International, o reţea de organizaţii care îi sprijină pe cei vârstnici. Norvegia a fost desemnată ţara în care e cel mai bine să îmbătrâneşti, urmată de Suedia, Elveţia, Canada şi Germania. Pe ultimele locuri în clasament sunt Mozambic şi Afganistan. Raportul estimează că, până în 2050, o cincime din populaţia lumii va avea peste 60 de ani. În România, deja peste 20% din populaţie a atins această vârstă. Raportul estimează că procentul va trece de 36 până în 2050.

  • Jurnal românesc – 26.08.2014

    Jurnal românesc – 26.08.2014

    Premierul român Victor Ponta a anunţat că în perioada următoare va face mai multe vizite externe în Rep.Moldova, Turcia şi China, iar la sfârşitul lunii septembrie va participa la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Potrivit lui Ponta, miercuri, în cadrul vizitei în Rep.Moldova va participa la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni. Joi, şeful guvernului va participa la Ankara, la ceremonia de instalare în funcţie a noului preşedinte al Turciei, iar săptămâna viitoare va efectua o vizită oficială în China pentru a discuta despre parteneriatul economic dintre cele două ţări. In perioada 23-25 septembrie, premierul Victor Ponta va merge la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a prezenta poziţia României faţă de situaţia politică internaţională. El a menţionat că în SUA va avea o întâlnire cu reprezentanţii celor mai importante companii din domeniul energiei, obiectivul vizând independenţa energetică a României şi continuarea investiţiilor acestor companii.



    Punctul de trecere a frontierei cu Ucraina de la Vicovu de Sus-Crasna, închis din 2010, va fi redeschis în luna septembrie. Acesta a fost modernizat pentru trafic internaţional rutier, alături de alte patru puncte, de la Ulma, Izvoarele Sucevei, Climăuţi şi Racovăţ. Lucrările de modernizare a celor cinci puncte de la frontiera cu Ucraina au fost încheiate de partea română în 2012, însă acestea nu sunt funcţionale în condiţiile în care autorităţile ucrainene nu au realizat lucrări de modernizare.



    Camera Deputaţilor urmează să dezbată, cel mai probabil săptămâna viitoare, în sesiunea parlamentară obişnuită, proiectul de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 procente la angajator. Documentul a fost adoptat luni de Senat în sesiune extraordinară, în forma trimisă iniţial spre promulgare. Proiectul fusese întors la Parlament spre reexaminare de către preşedintele Traian Băsescu, acesta cerănd guvernului să explice care sunt măsurile prin care va fi compensată scăderea veniturilor la buget, după aplicarea legii. Scăderea CAS la angajator ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie.



    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a lansat un număr de telefon gratuit (TelVerde), apelabil din orice reţea, la care cetăţenii pot obţine acces direct la informaţii specifice domeniilor gestionate de minister. Serviciul de telefonie 0 800 86 86 22 este disponibil de luni până vineri, între orele 9,00 – 22,00. Apelând acest număr de telefon persoanele interesate pot obţine informaţii cu privire la politici publice, pensii şi asigurări sociale, asistenţă socială, protecţia persoanelor cu dizabilităţi, protecţia drepturilor lucrătorilor, protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţia drepturilor copilului, adopţii, sau legislaţia muncii. Implementarea serviciului TelVerde s-a realizat prin proiectul Modernizarea serviciilor publice de informare şi relaţionare cu cetăţenii”, cofinanţat din Fondul Social European.



    Un tren de lux compus din vagoane de epocă care va călători de la Budapesta la Teheran va opri şi în România. Itinerariul de două săptămâni va oferi multiple opriri în destinaţii turistice, pe teritoriile Ungariei, Bulgariei şi Turciei. În România, trenul va staţiona la Sighişoara şi Braşov. Cele 70 de locuri aferente primei călătorii, programate în octombrie, au fost deja rezervate, în principal de către pasageri britanici şi australieni. Preţul unui bilet variază între 10 mii şi 23 de mii de euro.

  • Propunere pentru amnistie fiscală

    Guvernul român a aprobat, marţi, proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că măsura aministierii fiscale se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistemul de pensii, până la data intrării în vigoare a legii.



    Rovana Plumb: ”Prevede scutirea de la plată a debitelor pentru toţi pensionarii cu excepţia debitelor constituite din culpa exclusivă a pensionarilor, adică prin depunere de declaraţii false sau documente false. Casa de Pensii are rolul de a verifica toate aceste dosare”. Cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Aşa cum este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit.



    Cine va beneficia de amnistie, ne spune Rovana Plumb: Este vorba de amnistia fiscală a mămicilor pentru care s-au constituit debite, deoarece în perioada în care au stat acasă pentru îngrijirea copiilor şi au primit îndemnizaţia pentru creşterea acestuia sau acestora, au obţinut şi venituri suplimentare pe care le-au declarat la administraţiile fiscale”. Potrivit ministrului, sunt 30 de mii de pensionari aflati în această situaţie, pentru care s-au constituit debite în cuantum de 65 de milioane de lei si aproape 12.500 de mămici pentru care s-au constituit debite de 15 milioane de lei. Rovana Plumb a subliniat că aceste sume nu vor afecta bugetul asigurărilor sociale pe 2014.



    Cele două proiecte de lege urmează să fie trimise spre dezbatere şi avizare Parlamentului. Premierul Victor Ponta a declarat că Legislativul poate să mai includă în textul legii referiri şi la alte categorii de persoane, dacă apar probleme similare. Este de datoria Executivului să rezolve situaţiile în care funcţionarii statului greşesc în detrimentul cetăţenilor, a spus Ponta, care a adăugat ca guvernul trebuie să dea un mesaj către aceşti oameni să nu intre în panică, să nu comită gesturi extreme şi să nu creadă că toată viaţa li se termină din cauza unor funcţionari care nu şi-au făcut bine treaba.



    În ultima perioadă, au fost relatate în presă cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligaţi să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câţiva ani.


  • Despre pensii şi pensionari

    Despre pensii şi pensionari

    Peste 230 de mii de români care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011 vor primi indemnizaţii mai mari, în medie cu 63 de lei (circa 14 euro), până la sfarşitul lunii martie, după aplicarea indicelui de corecţie şi suplimentarea punctajelor, a anunţat, într-o conferinţă de presă, ministrul muncii, Rovana Plumb. Ea a precizat că este vorba de o diferenţă aferentă lunilor noiembrie si decembrie 2013.



    Rovana Plumb: ”Poate că în cifră absolută, aceasta nu arată atât de spectaculos în ceea ce priveşte creşterea medie, care este de 63 de lei pe pensie. Aplicarea justă a acestui indice de corecţie a fost necesară pentru a asigura o corelare mai bună între câştigul salarial avut şi pensia obţinută”.



    În realitate, este vorba de o recalculare a pensiilor, decisă în decembrie anul trecut de Guvern în baza unei decizii a Curţii Constituţionale din noiembrie 2013. Curtea a constatat că executivul a aplicat un indice de corecţie greşit. Acest indice reprezintă una dintre componentele care se iau în considerare în calculul pensiilor şi, potrivit CCR, a fost stabilit la o valoare mai mică decât în alţi ani.



    Premierul social-democrat Victor Ponta a admis că pensiile sunt încă mici faţă de nevoile pensionarilor, dar a subliniat că este vorba de o recuperare după pierderile suferite în 2009-2011. Declaraţiile primului-ministru au stârnit criticile opoziţiei. Până de curand aliaţi la guvernare ai social-democraţilor, liberalii au subliniat ca ipocrizia şi demagogia liderilor PSD este cu atât mai mare cu cât ştiu foarte bine că recalcularea a peste 200 de mii de pensii a fost decisă prin ordonanţă de urgenţă în decembrie 2013, iar la pregătirea implementării acestei măsuri a lucrat intens fostul lor coleg din Guvernul USL, ministrul liberal al Muncii, Mariana Câmpeanu.



    PNL susţine ca premierul Ponta îşi asumă merite pe care nu le are, atunci când vorbeşte de majorarea pensiilor. Tot din opoziţie, PDL, prin vocea deputatei Claudia Boghicevici, fost ministru al Muncii, sustine că anunţul privind majorarea pensiilor “este o minciună electorală”, pentru că Guvernul era obligat de cinci luni de Curtea Constituţională să recalculeze pensiile, după ce ar fi aplicat un indice de corecţie greşit. Boghicevici spune că o altă minciună vehiculată de premierul Ponta şi de ministrul Rovana Plumb este şi cea legată de indexarea anuală a pensiilor.



    Astfel, Guvernul ar fi obligat de o lege dată de guvernarea PDL să indexeze anual pensiile cu rata inflaţiei şi jumătate din creşterea reală a salariului mediu. Într-un an electoral tensionat, cu europarlamentare în luna mai şi prezidenţiale în noiembrie, astfel de contre putere-opoziţie vor deveni cotidiene.