Pescuitul sturionilor din apele teritoriale româneşti rămâne interzis, după ce ministrul mediului, Barna Tanczos, a semnat recent un ordin în acest sens. El a explicat că analizele făcute de specialiştii instituţiei arată că speciile de sturion sunt în continuare în pericol din cauza braconajului, fiind necesare măsuri dure pe termen lung. Dealtfel, declinul sturionilor a fost înregistrat la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în 1998, includerea acestor specii în anexele I şi lI ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate, iar România s-a raliat acestor măsuri în 2006, atunci când a impus pentru prima dată prohibiţia.
Un studiu al organizației internaționale de mediu World Wild Fund privind traficul cu produse din sturion a ajuns la o concluzie destul de ingijorătoare: aproape o treime din produsele verificate sunt ilegale. Acesta a fost realizat în perioada 2016-2020 și oferă pentru prima dată dovezi ale amplorii braconajului și comerțului ilegal de caviar și carne de sturion capturat în sălbăticie în regiunea Dunării inferioare, în special în Bulgaria, România, Serbia și Ucraina. În aceeași perioadă, autoritățile acestor țări au raportat 214 cazuri de braconaj (82 în România). Bazinul Inferior al Dunării este unul dintre ultimele locuri din lume în care speciile de sturion încă supraviețuiesc și se reproduc, specii clasificate drept cel mai periclitat grup de animale din lume.
Există foarte puține studii de piață privind comerțul cu sturioni, iar acesta este singurul până în prezent care combină două metode criminalistice de ultimă generație, ceea ce este crucial pentru a detecta comerțul ilegal. spune Arne Ludwig, expert genetician la Institutul pentru studierea vieții sălbatice din Leibniz, co-autor al raportului.
Punctele de testare au acoperit întregul lanț comercial și au inclus diferite tipuri de comercianți, cum ar fi magazine și supermarketuri, restaurante și baruri, piețe locale, facilități de acvacultură, intermediari, pescari și oferte online. Toate probele au fost supuse testării ADN-ului și izotopilor, fapt ce a demonstrat că produse provenite de la sturioni sălbatici au fost vândute în cele patru țări. Acest studiu ne arată cât de grav este impactul braconajului asupra ultimilor sturioni sălbatici și cât de crucială este lupta noastră pentru a-i salva, afirmă Cristina Munteanu, manager proiect WWF-România.
Tot ea spune și ce ar fi de făcut: Soluția în sine nu este una simplă, ea trebuie să fie o soluție integrată, în sensul că, pe lângă faptul că avem o prohibiție totală de pescuit a sturionilor pe perioadă nedeterminată, care desigur este o măsură bună, trebuie făcute controale mai multe, nu doar la pescuit, dar și pe piața de produse, ca să vedem ce se întâmplă acolo. Și poate și aceste analize care să ne spună exact dacă produsul respectiv provine din sălbăticie sau este legal, adică din acvacultură. Pe lângă toate acestea ar trebui să se lucreze și cu comunitățile de pescari, ceea ce noi am făcut într-un proiect Life. Trebuie să fie o comunicare și un lucru mai intens cu ei pentru găsirea de alternative la pescuit. Trebuie, de asemenea, să avem o monitorizare clară a populațiilor de sturioni ca să știm exact în ce situație ne aflăm și, desigur, o cooperare între toți acești actori care sunt implicați în ceea ce înseamnă conservarea sturionilor și care pot afecta populațiile de sturioni. Este extrem de important.
Regiunea Mării Negre este crucială pentru supraviețuirea acestei specii în Europa. Dunărea și Rioni din Georgia sunt singurele două fluvii europene în care sturionii care migrează se reproduc natural. Principalele motive pentru decimarea acestora sunt pescuitul excesiv și pierderea habitatului prin baraje care blochează rutele de migrație sau construcțiile fluviale care facilitează navigația. În Uniunea Europeană, singurul fluviu în care populațiile de sturioni se mai reproduc natural rămâne Dunărea. În fluviul Po, din Italia, și în estuarul Gironda din Franța există populații importante de sturioni, dar care nu se mai reproduc natural. Activități de repopulare au loc în Bulgaria, Ungaria, România, Franța, Germania, Polonia, Austria și Olanda.
Sturionii și alte specii de pești migratori reprezintă comoara istorică, economică și naturală a Dunării, iar de ce sunt importanți aceștia ne spune tot Cristina Munteanu: În primul rând este o specie care a supraviețuit dinozaurilor, adică are o vechime de 200 de milioane de ani. În al doilea rând pentru că ei sunt niște indicatori ai sănătății sistemului fluvial din care provin și în special a faptului că acel sistem are o curgere liberă a apei, deci este într-o situație bună. Și, nu în ultimul rând, pentru propriul nostru interes, pentru că sunt specii de pești mari și, dacă s-ar putea din nou comercializa, veniturile care se pot obține de pe urma lor sunt consistente și pot aduce bunăstare comunităților. Dar pentru asta trebuie să mai așteptăm destul de mult și trebuie să ne unim toți eforturile în sensul salvării populațiilor de sturioni.
În lume, la ora actuală există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea – şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării din România. Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, au dispărut din fluviu la începutul anilor ’60.
