Astăzi vă invităm în Dolj, judeţ situat în partea sudică a României. Cea dintâi menţiune documentară a judeţului datează din anul 1444, sub denumirea de Judeţul de Baltă, aşezat în Câmpia Dunării. Numele Dolj îşi are originea în limba slavonă, însemnând Jiul din Aval sau de Jos. Cu o istorie bogată, zona oferă vizitatorilor rezervaţii, păduri, lacuri şi edificii care stau mărturie dezvoltării ei.
Craiova este centrul administrativ şi cel mai cunoscut oraş din zonă. Ne tentează cu câteva repere Lia Olguţa Vasilescu, primarul oraşului: Craiova este un oraş foarte vechi aşezat pe străvechile teritorii ale Pelendavei. A fost pentru prima oară menţionat în documente pe la 1475. Aici se găsesc foarte multe clădiri de patrimoniu, clădiri care au fost făcute de arhitecţi celebri ai timpului. Avem aici casa Băniei, cea mai veche clădire existentă astăzi în oraş, datând din 1699, refăcută de Constantin Brâncoveanu. Casa Băniei este construită pe două nivele, are camere cu bolţi de cărămidă la parter şi camere cu cerdace la etaj. A fost lucrată de meşterii arhitecţi ai domnitorului într-un stil popular. Avem Palatul Jean Mihail, pe care îl recomand tuturor celor care vin în Craiova, o clădire extraordinar de frumoasă, realizată între 1899-1907 de arhitecul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail, care a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din România în acele vremuri. În incinta acestui lăcaş de cultură a început construirea cubului lui Brâncuşi, un spaţiu destinat operelor lui Constantin Brâncuşi. De asemenea, este clădirea universităţii din Craiova, fostul Palat de Justiţie, proiectat în 1890 de arhitectul Ion Socolescu, o ilustrare a neo-clasicismului în arhitectură. Sediul Primăriei Craiova, fosta clădire a Băncii Comerţului, proiectată de arhitectul Ion Mincu. A fost terminată în 1916, având un interior decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat.”
Turismul ecumenic ne poartă paşii la Craiova către aşezăminte de cult foarte vechi, care s-au păstrat foarte bine. Cea mai veche construcţie păstrată este Mănăstirea Coşuna. Din tot ansamblul iniţial s-a păstrat numai biserica. Această biserică e realizată în stil muntenesc, ca o sinteză dintre elementele populare autohtone şi cele bizantine. O altă biserică ce merită vizitată e biserica mănăstirii Jitianul, considerată ctitorie a lui Şerban Voievod. Aceasta e o construcţie în stil Brâncovenesc. O altă biserică importantă e biserica Sfântul Dumitru, ctitorită de domnitorul Matei Basarab, în 1652. O altă clădire care reţine atenţia este biserica Madona Dudu, catedrala Maicii Domnului, adevărat loc de pelerinaj. Pictura bisericii poartă semnătura lui Gheorghe Tătătrescu (cunoscut pictor român de secol 19). Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, spune legenda, ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul.
Craiova este un oraş care dă atenţie şi zonelor verzi. Parcul Nicolae Romanescu este unic în România şi este unul dintre cele mai interesante parcuri din Europa. Proiectul este o creaţie a francezului Redont şi a fost premiat cu medalia de aur la expoziţia internaţională de la Paris din 1900. Olguţa Vasilescu: “Cred că nimeni nu trebuie să rateze una dintre cele mai spectaculoase privelişti ale Craiovei, Parcul Nicolae Romanescu, unic în România, ca mărime, cel mai mare parc din sud-estul Europei. Suprefaţa totală a parcului are peste 76 ha, o întindere de apă de 4 ha, un hipodrom, drumuri, alei şi poteci, o grădină zoologică unde pot fi văzute specii de animale şi păsări indigene, dar şi străine.”
Un alt obiectiv este Grădina Botanică din Craiova, amenajată din iniţiativa botanistului craiovean Alexandru Buia.
Dacă sunteţi interesaţi de viaţa culturală, în Craiova veţi găsi câteva instituţii demne de interes, precum Teatrul Naţional, teatrul de păpuşi, Filarmonica, Teatrul liric. Tot aici, în cadrul Muzeului de Artă din Craiova, pot fi văzute lucrările lui Constantin Brâncuşi, din prima perioadă de creaţie, “Sărutul” – realizat în piatră, “Vitellius” – cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în 1898, din ghips, “Tors de femeie” – lucrare din marmură, “Orgoliul”, “Cap de băiat”, “Domnişoara Pogany”.
Părăsim Craiova şi la 55 km nord găsim comuna Bucovăţ, reprezentativă pentru regiune. Ce este frumos aici, aflăm de la Vasile Constantin, primarul comunei Bucovăţ, judeţul Dolj: “Bucovăţul e o comună frumoasă, aşa că mulţi craioveni şi-au făcut aici case de vacanţă. Ce are Bucovăţul în plus faţă de alte comune este aerul puternic ozonizat natural. În comuna Bucovăţ se găsesc ruinele castrului roman Pelendava. Avem şi o arie protejată, un punct fosilifer dintre cele mai vechi din Europa şi o arie protejată de câteva hectare, unde veneau şi studenţi de la Petrol, Gaze, Geologie, pentru cercetare. Jiul desparte comuna Bucovăţ de municipiul Craiova. La noi se cresc bivoliţe, ceea ce e o raritate, astfel că la noi se poate consuma acest lapte foarte bun şi foarte hrănitor. Tot aici găsim mănăstirea Bucovăţul vechi, care se găseşte pe malul stâng al Jiului, şi biserica din satul Bucovăţ, construită de călugării de la Muntele Athos.”
Din oferta de agrement în Dolj, nu lipseşte nici pescuitul pe bălţi şi lacuri, nici vânătoarea de căprioare, cerbi, mistreţi, vulpi, viezuri, potârnichi, lişiţe, prepeliţe, sturzi, fazani.
Pentru cei interesaţi de turismul activ, se pot organiza zbor cu parapanta la Craiova şi în împrejurimi, precum şi călărie cu obstacole la Hipodromul din Parcul Nicolae Romanescu şi în pensiunile rurale.
La vreme de toamnă, oltenii din Băileşti, Dolj, vă aşteaptă la Festivalul Zaibărului şi Prazului, unde reţetele locale bucură chiar şi gusturile celor mai pretenţioşi.
