Radio România Internațional

Tag: pesticide

  • Poluanții apelor de suprafață și ai apelor subterane

    Poluanții apelor de suprafață și ai apelor subterane

    Poluarea chimică a apelor de
    suprafață și a apelor subterane reprezintă o amenințare atât pentru mediul
    acvatic, cu efecte cum ar fi toxicitatea acută și cronică în organismele
    acvatice, acumularea de poluanți în ecosistem, dispariția habitatelor și
    pierderea biodiversității, cât și pentru sănătatea umană. În acest context,
    Comisia Europeană a propus extiderea listei poluanţilor apelor de suprafață și
    ai apelor subterane.

    Cu amănunte Virginijus Sinkevičius, Comisar european
    pentru mediu, oceane şi pescuit:

    Poluarea
    reprezintă o presiune majoră asupra apei și biodiversității. Ea afectează viața
    în râuri, lacuri și mări, precum și capacitatea noastră de a utiliza această
    resursă pentru apă potabilă sau irigații. Pe măsură ce secetele devin mai
    frecvente, nu ne putem permite să poluăm apele care mai rămân.

    Propunerea se
    bazează pe cele mai recente cunoștințe științifice, inclusiv recomandările
    Comitetului Științific pentru Riscuri de Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente.
    Este rezultatul unui amplu proces de colaborare cu părțile interesate și
    experți din statele membre care au analizat cu atenție ce poluanți să includă
    și care sunt standardele de calitate adecvate. În fața noilor amenințări
    emergente și a dovezilor convingătoare privind toxicitatea, propunem extinderea
    listei de poluanți.

    Au fost incluse un grup mare de substanţe chimice sintetice
    și alte substanțe industriale, pesticide și medicamente. Standardele pentru
    câțiva poluanți deja incluși au fost întărite. Pentru alții, în cazul cărora
    știința arată că acum sunt mai puțin problematici, standardele ar trebui
    relaxate.

    Raportul propune modificări la lista de poluanți și standarde, precum
    și sugestii pentru termene mai strânse și pentru lipsa limitelor privind
    numărul de substanțe care pot fi adăugate pe lista de monitorizare.

    Propunerile
    suplimentare includ responsabilități extinse pentru producători, partajarea
    costurilor pentru monitorizarea suplimentară și posibilitatea unei facilități
    de monitorizare a calității apei la nivelul Uniunii Europene.


  • Securitatea alimentară în condițiile reducerii consumului de pesticide

    Securitatea alimentară în condițiile reducerii consumului de pesticide

    Lanțul agroalimentar al UE asigură securitatea
    alimentară pentru peste 400 de milioane de cetățeni și este un sector economic
    major al UE.


    Sectorul agroalimentar are însă
    un impact semnificativ asupra mediului. Potrivit unui raport al Grupului
    interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), sistemele alimentare
    sunt responsabile pentru aproximativ o treime din emisiile de gaze cu
    efect de seră din lume. UE urmărește obiectivul de a transforma
    modul în care sunt produse și consumate alimentele în Europa, în
    vederea:


    -reducerii amprentei de mediu a
    sistemelor alimentare


    -consolidării rezilienței în fața
    crizelor


    -asigurării în continuare a unor
    alimente sănătoase și la prețuri accesibile, inclusiv pentru generațiile
    viitoare.

    Utilizarea
    excesivă sau necorespunzătoare a pesticidelor poate afecta negativ solul, apa
    și biodiversitatea agricolă. De asemenea, poate avea efecte negative asupra
    sănătății plantelor, a animalelor și a oamenilor. Ca parte a strategiei De la
    fermă la consumator (unul dintre pilonii centrali ai Pactului
    verde european), Comisia Europeană a stabilit obiective și mai ambițioase
    pentru utilizarea durabilă a pesticidelor. Unul dintre ele este ca, până în
    2030, utilizarea pesticidelor chimice și a pesticidelor mai periculoase și
    riscurile asociate utilizării acestora să fie reduse în UE cu 50 %.

    În
    cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul
    European, europarlamentarul Daniel Buda a sesizat faptul că o reducere a
    consumului de pesticide în agricultură poate pune în pericol securitatea
    alimentară.






    Există o îngrijorare profundă legată de acest regulament care
    este pregătit de Bruxelles și fermierii își pun mari întrebări legat de
    posibilitatea să-și asigure mai departe durabilitatea fermelor, în condițiile
    în care nu avem alternative viabile la ceea ce înseamnă reducerea consumului de
    pesticide. În același timp, vreau să vă întreb cum crede Comisia Europeană că
    va asigura și va garanta securitate alimentară în condițiile în care populația
    lumii va crește de la 7,6 miliarde, cât este astăzi, la 9,8 miliarde în 2050.
    Reducem pesticidele, pe de o parte, ceea ce înseamnă reducerea hranei, pe de
    altă parte, nu mai putem importa produse agricole din zonele care provin din defrișări.
    Și atunci vă întreb de unde vom putea garanta securitatea alimentară la nivel
    european și la nivel mondial, pentru că-n atare condiții, în opinia mea, se
    pune serios sub semnul întrebării această chestiune.


  • Inițiativa cetățenească europeană „Salvați albinele și fermierii!”

    Inițiativa cetățenească europeană „Salvați albinele și fermierii!”

    Inițiativa
    cetățenească europeană Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură
    propice albinelor pentru un mediu sănătos a fost adusă în discuţie în
    Parlamentul European. Această iniţiativă, lansată în 2019, are în prezent peste
    1 milion de semnatari care fac apel la Comisia Europeană, îndemnând-o să
    propună acte juridice pentru a elimina treptat pesticidele sintetice, pentru a
    restabili biodiversitatea și pentru a sprijini fermierii în realizarea
    tranziției. Iniţiativa propune refacerea ecosistemelor naturale din zonele
    agricole, astfel încât agricultura să devină un vector pentru refacerea
    biodiversității, dar şi reformarea agriculturii, acordând prioritate
    agriculturii la scară mică. În cadrul dezbaterilor care au avut loc în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad Gheorghe a insistat asupra necesităţii
    finanţării suplimentare a agriculturii ecologice.


    Peste un milion de europeni ne spun să
    punem pe primul loc micii fermieri, așa că avem datoria să ascultăm vocea
    cetățenilor. Ne spun să prioritizăm mâncarea sănătoasă, să eliminăm pesticidele
    nocive, să restabilim biodiversitatea. Să ne asigurăm că punem pe masă produse
    curate, care nu ne îmbolnăvesc copiii. România este a doua țară din Uniune ca
    număr de stupi. Nouă mii de tone de miere exportăm anual în toate țările membre
    și peste tot în lume. România are încă pajiști naturale, dar nu le protejăm
    prea bine și nici nu-i ajutăm pe cei care vor să le păstreze pentru generațiile
    viitoare. La fel cum nu oprim tăierile ilegale din pădurile noastre și
    braconajul urșilor sau al sturionilor. Această inițiativă cetățenească nu este
    doar despre albine, ci despre noi și cum vrem să trăim la noi acasă, în România
    și în Europa. Avem datoria să alocăm mai mulți bani pentru agricultura
    ecologică, pentru cei care respectă pământul și tradițiile sănătoase, pentru
    aer, ape și soluri curate.


    Iniţiativa
    cetăţenească europeană Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură
    propice albinelor pentru un mediu sănătos propune eliminarea treptată, cu 80%,
    a pesticidelor sintetice din agricultura Uniunii Europene până în 2030,
    începând cu cele mai periculoase, pentru ca, până în 2035, în agricultură să nu
    se mai utilizeze pesticide sintetice.


  • Polenizatorii – parte integrantă a ecosistemelor sănătoase

    Polenizatorii – parte integrantă a ecosistemelor sănătoase

    Parte integrantă a unor ecosisteme sănătoase, polenizatorii contribuie la creșterea cantității și calității hranei, jucând un rol crucial în asigurarea producerii acesteia. Statisticile din ultimii ani sunt, însă, îngrijorătoare, arătând că polenizatorii sălbatici au cunoscut un declin în Uniunea Europeană ca abundență și ca diversitate. Aceasta ca urmare a amenințării din ce în ce mai mari pe care o reprezintă activitatea umană, în special conversia la agricultura intensivă și utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor. Declinul polenizatorilor sălbatici și consecințele sale asupra securității alimentare, a sănătății umane, a calității vieții și a funcționării ecosistemelor stârnește preocupare la nivelul întregii societăți. Oamenii de știință și societatea civilă au făcut numeroase apeluri, la nivel european, peste un milion de cetățeni cerând decidenților de la Bruxelles să se întreprindă acțiuni decisive împotriva pierderii polenizatorilor, inclusiv prin recenta inițiativă cetățenească europeană de succes intitulată Salvați albinele și fermierii.

    Prezentată Comisiei Europene în octombrie 2022, aceasta face apel la o tranziție către o agricultură propice albinelor. Cu patru ani înainte, Comisia Europeană adoptase, în premieră, un cadru al Uniunii Europene pentru combaterea declinului polenizatorilor sălbatici, prin această inițiativă fiind stabilite obiective pe termen lung pentru 2030 și un set cuprinzător de acțiuni care să fie puse în aplicare pe termen scurt și mediu. Un nou pas înainte pentru protecția naturii a fost făcut recent, Comisia Europeană adoptând un nou acord pentru polenizatori. Acesta survine în contextul în care, în prezent, o specie de albine, fluturi și sirfide din trei este pe cale de dispariție în Uniune.

    Comisarul european pentru Mediu, Virginius Sinkevicius: Polenizatorii sunt esențiali pentru a inversa efectele schimbărilor climatice. Fără ei, dietele noastre ar fi mai sărace, fermierii noștri ar fi mai săraci. Cu toate acestea, numărul polenizatorilor este în scădere, iar unele specii sunt în pericol critic. Patru din cinci plante cu flori au nevoie de polenizatori, iar acum avem numeroase specii de polenizatori pe cale de dispariție. Oamenii de știință spun că o treime din toate speciile de albine, fluturi și sirfide (hover fly) sunt acum în declin abrupt. Acest declin este cu adevărat îngrijorător. Polenizatorii au nevoie de o protecție mai puternică. Extincția polenizatorilor ar duce la prăbușirea ecosistemelor. Ar fi, la propriu, o situație de coșmar. Trebuie să evităm acest scenariu, iar noul pact pentru polenizatori adoptat astăzi își propune să inverseze declinul acestora până în anul 2030.

    Aproximativ 80% din speciile cultivate și din plantele cu flori sălbatice depind de polenizarea insectelor și animalelor. De aceea, pierderea polenizatorilor este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa naturii, a bunăstării umane și a securității alimentare, deoarece compromite durabilitatea producției agricole pe termen lung. Fără polenizatori, populațiile multor specii de plante ar scădea și, în cele din urmă, ar dispărea, împreună cu organismele care depind de ele, ceea ce ar avea grave implicații ecologice, sociale și economice.

    Să aruncăm o privire mai detaliată asupra acestui nou acord pentru polenizatori, spune comisarul european pentru Mediu, Virginius Sinkevicius: În primul rând, stabilește obiectivul principal de a inversa declinul până în 2030 și apoi identifică trei domenii principale de acțiune pentru a face acest lucru. Cele mai multe dintre aceste acțiuni merg în aceeași direcție – abordează cauzele fundamentale ale declinului polenizatorilor. Primul domeniu de acțiune este o mai bună conservare a speciilor și a habitatelor. Vom face asta cu planuri de conservare specifice pentru speciile amenințate. Identificăm polenizatorii care sunt tipici pentru habitatele protejate în temeiul Directivei privind Habitatele și acțiuni pentru a intensifica această protecție. Aceasta va include, de asemenea, o nouă inițiativă numită buzz lines – un model pentru o rețea de coridoare ecologice pentru polenizatori. Va exista și o nouă inițiativă pentru a stimula îmbunătățirea habitatelor polenizatorilor din zonele urbane. A doua zonă de acțiune este refacerea habitatelor din peisajele agricole. Este ușor să uiți aici, la Bruxelles, dar un procent masiv din suprafața UE este teren agricol. Așadar, intensificăm sprijinul în politica agricolă comună pentru agricultura prietenoasă cu polenizatorii. A treia acțiune se referă la atenuarea impactului utilizării pesticidelor. Știm că utilizarea pesticidelor este un factor semnificativ în declinul polenizatorilor, așa că trebuie să atenuăm impactul utilizării pesticidelor.

    Printre acțiuni se numără instituirea unui sistem cuprinzător de monitorizare, sprijinirea cercetării și a evaluării, de exemplu prin cartografierea principalelor zone de polenizare până în 2025, precum și acțiuni specifice de promovare a consolidării capacităților și a diseminării cunoștințelor. O altă prioritate constă în mobilizarea societății și promovarea planificării strategice și a cooperării. Bruxellesul dă asigurări că va sprijini statele membre să elaboreze strategii naționale privind polenizatorii. Comisia Europeană și statele membre vor ajuta, de asemenea, cetățenii și întreprinderile să acționeze, de exemplu prin sensibilizarea publicului.


  • Cât de eco sunt florile?

    Cât de eco sunt florile?

    În spatele florilor pe care le cumpărăm pentru a le oferi celor dragi, există un întreg lanţ de aprovizionare care începe în fermele specializate în cultivarea florilor şi se termină în atelierele de design floral.



    Aplicarea principiilor ecologice în floricultură şi în comerţul cu flori înseamnă reducerea folosirii pesticidelor, utilizarea energiei regenerabile în sere şi solarii, utilizarea ambalajelor reciclabile în aranjamentele şi decoraţiunile florale şi, nu în ultimul rând, procurarea florilor la nivel local pentru diminuarea importurilor de flori.



    Despre toate aceste aspecte, Clara Iancu a discutat cu Alexa Petre şi Georgiana Perieţeanu care deţin atelierul de design floral Flori Sauvage şi cu europarlamentarul Maria Grapini, vicepreşedintele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European.



  • Șanse egale pe piață pentru fermierii din țările UE

    Șanse egale pe piață pentru fermierii din țările UE

    Ca parte a strategiei De la fermă la
    consumator, Comisia Europeană a stabilit obiective pentru utilizarea durabilă
    a pesticidelor. Unul dintre ele este ca, până în 2030, utilizarea și riscurile
    asociate pesticidelor și substanțelor chimice mai periculoase să fie reduse în
    UE cu 50%. Însă, la momentul comunicării propunerii de regulament, Comisia nu a
    înaintat și un studiu de impact și nu se știe modul în care au fost stabilite
    țintele de reducere. Aceasta situație a stârnit nemulțumirea mai multor state.

    Eurodeputatul Carmen
    Avram, membră a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a
    Parlamentului European, a cerut Comisiei Europene să revină asupra planului de
    reducere a utilizării pesticidelor în agricultură, deoarece această propunere
    nu se bazează pe o evaluare reală.




    Propunerea
    Comisiei privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecție a plantelor
    nu doar că nu se bazează pe un studiu de impact, dar pune la zid fermierii din
    România și din alte state, care, deja, utilizează produse chimice mult sub
    media europeană.

    Țara mea, de exemplu, ar trebui să reducă cu 35% cantitatea de
    pesticide. Adică, ar rămâne cu de patru ori mai puțină substanță decât e
    necesar pentru un randament mediu la hectar. După aceeași propunere, însă, alte
    state vor folosi mult mai mult pesticid decât România.

    Propunerea Comisiei e
    nerealistă. Producția sustenabilă ar putea rămâne un vis, hrana, o marfă de
    lux, iar mii de fermieri riscă să falimenteze. O propunere realistă ar trebui
    să plece de la premisa simplă – să nu ne autodistrugem – și de la o întrebare:
    chiar vrem să suplimentăm golurile lăsate de fermierii noștri cu importuri, la
    standarde îndoielnice și cu impact mai mare asupra mediului?

    Îi cer,
    deci, Comisiei Europene să repare această nedreptate, să vină cu o propunere
    echilibrată și să dea sectoarelor agricole din diferitele state membre șanse
    egale pe piață.





  • Comisia Europeană propune reducerea cu 50% a utilizării de pesticide

    Comisia Europeană propune reducerea cu 50% a utilizării de pesticide

    Oamenii de știință
    și cetățenii sunt tot mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de
    acumularea reziduurilor acestora în mediu. Conform raportului final al
    Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii europeni au solicitat în mod
    expres abordarea chestiunii utilizării pesticidelor și a riscului asociat
    acestora. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind
    utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse
    în aplicare în mod inegal.

    De asemenea, nu s-au înregistrat progrese suficiente
    în ceea ce privește utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, precum și
    a abordărilor alternative. Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și
    provoacă declinul biodiversității în zonele agricole. Contaminează aerul, apa
    și mediul, în general. Prin urmare, Comisia Europeană propune norme clare și
    obligatorii, spune Stella Kyriakides, Comisar european pentru Sănătate și
    Siguranță Alimentară.

    În primul rând, nu interzicem pesticidele. Vrem
    să le înlocuim cu alternative sigure și durabile. Astfel, pesticidele vor
    deveni ultima soluție la care se va apela.

    În al doilea rând, vreau să
    subliniez că aceste reguli noi vor lua în considerare progresul istoric și
    utilizarea pesticidelor la nivel național a fiecărui stat membru când se vor
    stabili obiective naționale. Abordarea nu este aceeași pentru toți.

    În al
    treilea rând, propunem în premieră obiective clare și reguli care pot fi
    aplicate prin care să reducem utilizarea pesticidelor cu 50% până în 2030.

    În
    al patrulea rând, protejăm direct sănătatea cetățenilor europeni prin
    interzicerea utilizării pesticidelor în zone sensibile, nu numai în ariile
    naturale protejate Natura 2000, ci în toate spațiile verzi publice. Asta
    înseamnă că utilizarea substanțelor chimice va fi interzisă în parcuri, în
    preajma terenurilor de joacă pentru copii, a terenurilor sportive.


    E clar
    că tranziția aceasta va presupune un efort comun, mai ales din partea
    fermierilor. De aceea, suntem dispuși să contribuim cu un sprijin financiar pe
    măsură, care nu va ocoli pe nimeni.
    Astfel, am făcut un pas excepțional și am schimbat normele Politicii
    Agricole Comune pentru a sprijini fermierii să acopere costurile generate de
    aceste reguli noi pe parcursul a cinci ani. Vreau să fiu bine înțeleasă. Vom sprijini
    financiar fermierii mereu, în decursul acestor cinci ani. Vom sprijini
    tranziția și prin creșterea prezenței pe piață a alternativelor biologice, cu
    risc scăzut, prin cercetare susținută, inovare și tehnologie nouă.


    Prin reducerea
    folosirii pesticidelor se pune în
    practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Este,
    practic, o conformare în cadrul Pactului verde european și a Strategiei De la
    fermă la consumator, care asigură, în același timp, o securitate alimentară
    durabilă și care protejează sănătatea cetățenilor.




  • Hrană cu niveluri crescute de pesticide în UE

    Hrană cu niveluri crescute de pesticide în UE

    Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară,
    Stella Kyriakides, a sugerat că această măsură ar putea fi luată pentru a evita
    eventualele lipsuri provocate de războiul din Ucraina și de criza prețurilor.
    Ea ar duce însă la invadarea pieței cu produse ieftine, dar nesigure, și ar da
    o lovitura fermierului european, care produce mai scump, pentru că are de
    respectat condiții stricte.


    În Plenul Parlamentului European, europarlamentarul
    Carmen Avram a criticat aceasta
    propunere, care ar putea pune în pericol consumatorul.


    Carmen Avram-europarlamentar: Comisarul Stella Kyriakides a
    anunțat recent, că deși nu se pune problema renunțării la țintele Green Deal
    procentele de 50% reducere a pesticidelor și fertilizanților din agricultură nu
    se vor aplica la nivel național, iar Comisia va ține cont de caracteristicile
    fiecărui stat. E o veste bună pentru securitatea alimentară. În varianta inițială
    a propunerii, agrigutura din țara mea, de exemplu, era nedreptățită, ea
    folosind dintotdeauna fertilizanți și pesticide mult sub media europeană. Însă,
    securitatea alimentară nu trebuie făcută în detrimentul siguranței
    alimentare.

    Invit Comisia să cântărească atent propunerea ca fiecare stat membru
    să decidă cantitatea maximă de pesticide acceptată la hrana de import. Această
    derogare riscă să inducă în eroare consumatorul neinformat, care va judeca
    produsul după preț și nu după calitate.

    În plus, ar putea slăbi și mai mult
    poziția fermierilor europeni în fața retailerilor care vor fi tentați să aducă
    pe piața europeană și mai multe produse alimentare ieftine dar cu o cantitate
    mai mare de subsanță activă, ceea ce ar pune în pericol Politica Agricolă
    Comună și soarta fermierilor.


    Versiunea inițială a regulamentului prevedea o reducere de
    50% la fertilizanți și pesticide pentru fiecare stat membru în parte. În
    situația în care Europa se confruntă deja cu probleme legate de prețurile mari
    la energie, combustibil și substanțe chimice, ba chiar cu dispariția de pe
    piață a îngrășămintelor provenite din Ucraina și Belarus, măsura a inflamat
    spiritele în toată Uniunea Europeană. Comisia a acceptat să modifice
    regulamentul, astfel încât noul procent prin care va fi redusă cantitatea de
    pesticide și fertilizanți să fie mai mic. Potrivit unor surse, acest procent ar
    putea fi de 40%. Calculul exact valabil pentru fiecare stat membru urmează să
    fie anunțat, posibil, în toamna acestui an.



  • Reducerea cantităţii de pesticide folosite în agricultură

    Reducerea cantităţii de pesticide folosite în agricultură

    Europa trebuie să producă alimente sănătoase în mod
    sustenabil şi de aceea este necesar să se reducă cantitatea de pesticide
    folosite în agricultură. Parlamentarii europeni au cerut Comisiei Europene să
    introducă obiective obligatorii de reducere a acestora, în cadrul strategiei
    sale -De la fermă la consumator.

    Astăzi aflăm cum se va realiza acest lucru
    şi care sunt procedurile privind controlul concentraţiei de pesticide din
    produsele agroalimentare care se comercializează în România.



    Cu: Ștefan Turcu, şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România şi Mihai Ponea, Director General al Direcției Generale
    Siguranța Alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi
    pentru Siguranţa Alimentelor.


  • July 18, 2021 UPDATE

    July 18, 2021 UPDATE

    COVID-19 The number of coronavirus infections in Romania remains low, with 44 new cases reported on Sunday out of 18,800 tests conducted in 24 hours. One new COVID-related death was also reported, and 30 patients are in intensive care. In related news, the European Commissioner for Health Stella Kyriakides, who was recently on a visit to Romania, urged the authorities to step up the vaccine rollout, to protect against the new coronavirus variants. Since 27 December 2020, when the vaccination campaign began in Romania, over 9.2 million vaccine doses have been given to more than 4.8 million people. Around 4.7 million people are fully vaccinated at present.



    RISK A new list of high epidemiological risk countries took effect in Romania on Sunday. Spain, Portugal and the Netherlands are on the red list, while Greece, one of the holiday destinations of choice for Romanians, is now in the yellow zone. On arriving in Romania, travellers who are fully vaccinated are not required to isolate, regardless of the country from which they come. All persons without a full vaccine travelling from a red-list country will have to follow the 14-day quarantine requirement, while those coming from a yellow-list country are only required to quarantine if they dont have a negative PCR test or proof of having recovered from the disease.



    AID The people in the parts of Alba County (central-western Romania) affected by flash floods may receive financial aid from the government as of Monday, the PM Florin Cîţu promised on Sunday. He visited the area affected by flooding, together with the interior minister Lucian Bode, and the defence minister Nicolae Ciucă. Record amounts of precipitations have been reported in the region over the past few days, with 223 litres of rainwater per square metre within 5 hours causing unprecedented flooding in that part of the country. Minister Bode emphasised that the most important thing is that there are no victims, and mentioned that nearly 300 people have been evacuated. Also according to the interior minister, over 120 homes were destroyed, national roads were obstructed and water supply disrupted. Meanwhile, private persons, volunteers and Red Cross representatives were involved in distributing water, food and other supplies.



    FLOODS The death toll of the devastating flooding in Germany reached 156 on Sunday, bringing the total number of deaths in Western Europe up to at least 183, AFP reports. In Germany, people have been urged to stay away from basements and underground garages and passage ways, and authorities warned that flooded roads are a danger to citizens. Chancellor Angela Merkel described the situation as a ‘national tragedy and promised state aid for reconstruction and repair works. These efforts are expected to cost several billion euros. In Austria, fire fighters are in standby in the regions of Salzburg and Tirol, while the town of Hallein is under water. ‘Unfortunately, the heavy rainfalls and storms have caused severe damage in several parts of Austria,’ PM Sebastian Kurz has tweeted.



    PESTICIDE Several batches of ice-cream have been recalled from the Romanian market. The products contained small amounts of a carcinogen. The European Commission decided that products containing the additive locust bean gum (E410) contaminated with ethylene oxide must be withdrawn from the EU market even if the pesticide is not detected. After 3 emergency meetings held on the 29 and 30 June and on 13 July, the Commission also decided that the products already purchased by consumers should be recalled.



    VISIT The president of the Republic of Moldova Maia Sandu will be on an official visit to Georgia on 19-20 July, MOLDPRES reports. The Moldovan president will attend an international conference in Batumi, entitled ‘Three states – one choice: Georgia, Moldova and Ukraine on the move. The event aims to improve cooperation between the 3 EU associated partners. In Batumi, Maia Sandu will have meetings with her Georgian counterpart Salome Zourabichvili, with the Ukrainian PM Volodimir Zelenski, and with the president of the European Council, Charles Michel.



    TENNIS Horia Tecău (Romania) / Kevin Krawietz (Germany) were defeated by Tim Puetz (Germany) / Michael Venus (New Zealand), 6-3, 6-7 (3), 10-8, on Sunday, in the doubles final of the Hamburg tennis tournament. Tecău and Krawietz played their 4th final, and the only title they won together was in June, in the Halle tournament. (tr. A.M. Popescu)

  • July 18, 2021

    July 18, 2021

    COVID-19 The number of coronavirus infections in Romania remains low, with 49 new cases reported on Saturday out of over 25,000 tests conducted in 24 hours. Two new COVID-related deaths were also reported, and 32 patients are in intensive care. In related news, the European Commissioner for Health Stella Kyriakides, who was recently on a visit to Romania, urged the authorities to step up the vaccine rollout, to protect against the new coronavirus variants. Since 27 December 2020, when the vaccination campaign began in Romania, over 9,200,000 vaccine doses have been given to more than 4,800,000 people. Around 4.7 million people are fully vaccinated at present.




    AID In the regions severely affected by flooding in Alba County, central Romania, efforts continue to help the over 200 people left without homes. The Romanian PM Florin Cîţu announced that after an assessment of the damages, the government will provide immediately any form of aid for the families affected. Meanwhile, private persons, volunteers and Red Cross representatives are involved in distributing water, food and other supplies. Record amounts of precipitations have been reported in the region over the past few days, with 223 litres of rainwater per square metre within 5 hours causing unprecedented flooding, the authorities say.




    FLOODS The death toll of the devastating flooding in Germany has reached 156 today, bringing the total number of deaths in Western Europe up to at least 183, AFP reports. In Germany, people have been urged to stay away from basements and underground garages and passage ways, and authorities warned that flooded roads are a danger to citizens. Chancellor Angela Merkel described the situation as a ‘national tragedy and promised state aid for reconstruction and repair works. These efforts are expected to cost several billion euros. In Austria, fire fighters are in standby in the regions of Salzburg and Tirol, while the town of Hallein is under water. ‘Unfortunately, the heavy rainfalls and storms have caused severe damage in several parts of Austria,’ PM Sebastian Kurz has tweeted.




    PESTICIDE Several batches of ice-cream have been recalled from the Romanian market. The products contained small amounts of a carcinogen. The European Commission decided that products containing the additive locust bean gum (E410) contaminated with ethylene oxide must be withdrawn from the EU market even if the pesticide is not detected. After 3 emergency meetings held on the 29 and 30 June and on 13 July, the Commission also decided that the products already purchased by consumers should be recalled.




    VISIT The president of the Republic of Moldova Maia Sandu will be on an official visit to Gergia on 19-20 July, MOLDPRES reports. The Moldovan president will attend an international conference in Batumi, entitled ‘Three states – one choice: Georgia, Moldova and Ukraine on the move. The event aims to improve cooperation between the 3 EU associated partners. In Batumi, Maia Sandu will have meetings with her Georgian counterpart Salome Zourabichvili, with the Ukrainian PM Volodimir Zelenski, and with the president of the European Council, Charles Michel.




    FILM The French director Julia Doucournau last night won the Palme d’Or for her film Titane, at the Cannes Film Festival, thus becoming the second woman awarded in this category in the festivals 7-decade long history. According to Radio Romanias correspondent in Paris, the award for best director went to Leos Carax, for Annette. Caleb Landry Jones and Renate Reinsve won the awards for best actor and actress. Romanian films were also appreciated in Cannes, with Carina Gabriela Daşoveanu winning 3rd place in the Cinefondation category and Teodora Ana Mihai taking the Courage Prize in the Un certain regard category. (tr. A.M. Popescu)

  • Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Comisia Europeană a
    lansat un plan de acțiune al Uniunii Europene, intitulat Către îndeplinirea
    obiectivului de reducere la zero a poluării aerului, apei și a solului – să
    construim o planetă mai sănătoasă pentru oameni mai sănătoși.     Această
    strategie se va baza pe inițiative în domeniul energiei, al industriei, al
    mobilității, al agriculturii, al biodiversității și al climei. Scopul este ca,
    până în 2050, nivelul de poluare să fie atât de scăzut încât să nu afecteze
    deloc mediul înconjurător în care trăiesc europenii. Însă pentru a-l atinge, o
    etapă importantă este 2030.

    Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei
    Europene: În ceea ce privește anul 2030, am stabilit ținte clare privind
    eliminarea poluării. În principal, vrem să ne asigurăm că îmbunătățim calitatea
    aerului, reducând cu 55% moartea prematură din cauza poluării. În prezent, în fiecare an, se înregistrează
    400.000 de morți premature din cauza poluării aerului, la nivelul Uniunii
    Europene. Obiectivul nostru e să reducem această cifră cu mai mult de jumătate
    până în 2030. Apoi, ne-am stabilit obiectivul de a reduce la jumătate poluarea
    cu plastic a mărilor, ceea ce, desigur, va îmbunătăți calitatea apelor noastre.
    În ceea ce privește microplasticul, o îngrijorare tot mai mare, scopul nostru
    este să scădem cantitatea acestuia din mediu cu 30%. Apoi, privind calitatea
    solului, foarte important pentru biodiversitatea noastră, vrem să reducem la
    jumătate utilizarea pesticidelor chimice. Și, revenind la oameni, suntem în
    situația în care mulți sunt deranjați de zgomotul produs de mijloacele de
    transport. Vrem să ne asigurăm că acesta va fi redus cu 30% până în 2030.


    Multe
    state din Uniunea Europeană au o legislație foarte puternică în ceea ce
    privește poluarea aerului, a apelor mării, a solului și prin zgomot. Urmează,
    însă, o revizuire a acestor legi la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Vivian
    Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: În primul rând, în
    ceea ce privește standardele calității aerului, vom formula o nouă propunere
    anul viitor. Vrem să ne asigurăm că aceste standarde sunt în acord cu
    recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Vom revizui și standardele
    legislației privind calitatea apelor. De asemenea, vom revizui majoritatea
    legilor privind deșeurile. Vrem să ne asigurăm că sunt adaptate economiei
    curate și circulare, iar în acest sens vrem să reducem deșeurile la jumătate.
    Vom analiza și cum să reducem inegalitățile în domeniul sănătății. Totodată,
    vom privi și spre exterior și vom reduce și restricționa în viitor exportul de
    produse și deșeuri care au un impact dăunător asupra mediului în țările din
    afara Uniunii Europene. Așadar, analizăm poluarea în toată complexitatea ei,
    pentru a ne asigura că avem un mecanism legislativ care o va reduce. Pentru a
    reuși acest lucru, vom reuni experți europeni în domeniu: factori interesați din industrie,
    agricultură, din lumea științifică și din serviciul public. Toți vor colabora
    pentru a atinge țintele ambițioase pe care le-am stabilit.


    Pe
    lângă cele 400.000 de decese premature din ultimul an, conform ultimelor
    statistici ale Agenției Europene de Mediu, poluarea a mai produs la nivelul
    Uniunii Europene 48.000 de cazuri de cardiopatie ischemică, în timp ce 6,5
    milioane de cetățeni ai Uniunii Europene suferă din cauza tulburărilor de somn.


  • Zero poluare în aer, apă, sol

    Zero poluare în aer, apă, sol

    Nu cu mult timp în urmă mediul era un subiect marginal, periferic pentru Uniunea Europeană. Acum însă este cea mai importantă preocupare pentru generația noastră și pentru cele care vin după noi, sunt cuvintele rostite recent de șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, la lansarea oficială a Conferinței privind viitorul Europei, cea mai amplă consultare lansată de Uniune pentru a afla ce îi preocupă pe cetățeni și pentru a găsi soluții la problemele lor.

    Câteva zile mai târziu, ca o dovadă că protejarea mediului a devenit una din temele de mare interes, Comisia Europeană a adoptat un Planul de acțiune, în care este stabilită o viziune pentru 2050: o lume în care poluarea să fie redusă la un nivel la care să nu mai fie dăunătoare sănătății umane și ecosistemelor naturale.

    Dacă nu ne ocupăm acum de aceste probleme, copiii noștri ar trebui să facă acest lucru, dar costurile vor fi mult mai mari și va fi mult mai dificil,a afirmat la prezentarea planului vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Și tot el a ținut să precizeze: Poluarea din Uniunea Europeană este cauza unui deces din opt. Așadar, o persoană din opt își pierde viața din cauza poluării care provoacă forme grave de cancer, boli cardiace și respiratorii. Și ca întotdeauna, oamenii cei mai vulnerabili din societate au de înfruntat cele mai grave consecințe.

    Planul stabilește obiective de etapă valabile pentru anul 2030. Astfel, față de situația actuală ar trebui îmbunătățită calitatea aerului pentru a reduce cu 55 % numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică. Ar urma să aibă loc și o îmbunătățire a calității apei prin reducerea deșeurilor, a deșeurilor de plastic din mediul marin (cu 50 %) și a microplasticelor deversate în mediul înconjurător (cu 30 %).

    Îmbunătățirea calității solului ar urma să se producă prin reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor. Documentul mai stabilește, printre altele, că este nevoie și de reducerea semnificativă a cantității de deșeuri generate și cu 50 la sută a celor municipale.

    Pentru ca toate aceste obiective să fie atinse, planul conectează toate politicile relevante ale Uniunii în materie de combatere și prevenire a poluării și pune un accent deosebit pe utilizarea soluțiilor digitale.

    În mod categoric, acest plan nu este decât începutul unui lung proces, care cere timp și multă determinar, a conchis comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.


  • UE pregătește noi inițiative pentru a stimula agricultura ecologică

    UE pregătește noi inițiative pentru a stimula agricultura ecologică

    Noul plan de acțiune coincide cu intenția Comisiei Europene ca până în anul 2030, 25 la sută din terenurile agricole din întreaga Uniune să fie exploatate în regim ecologic.

    Trei sunt direcțiile pe care ar urma să se concentreze planul. Ar fi vorba de stimularea cererii, de încurajarea agriculturii ecologice în toate statele membre ale Uniunii și de consolidarea rolului producției ecologice în lupta împotriva schimbărilor climatice.

    Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, polonezul Janusz Wojciechowski, vede, de altfel, în agricultura ecologică un aliat esențial în tranziția către un sistem alimentar mai sustenabil și o mai bună protecție a biodiversității.

    Trebuie spus în acest context că alimentele din agricultura ecologică se produc cu ajutorul unor substanțe și procese naturale, cu un impact limitat asupra mediului. Este încurajată astfel utilizarea resurselor regenerabile de la fermă, sunt menținute echilibrele ecologice si fertilitatea solului, iar apa este utilizată responsabil.

    Consultarea publică lansată de responsabilii de la Bruxelles are scopul de aduna opiniile și ideile venite din partea oamenilor simpli, autorităților naționale, dar și a părților interesate. Chestionarul este disponibil până la 27 noiembrie.

    În același timp însă, Comisia Europeană a propus amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi privind agricultura ecologică. Noile norme ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie, însă din cauza crizei provocate de coronavirus pregătirile nu au decurs tocmai bine. Amânarea a fost, de altfel, solicitată și de statele membre, de Parlamentul European, dar și țările din afara Uniunii cu care există acorduri comerciale.

    Potrivit Bruxelles-ului, atunci când vor fi aplicate, noile norme vor face viața mai ușoară pentru cei care practică agricultura ecologică prin simplificarea normelor de producție. În același timp, mai spune Bruxelles-ul, vor fi mai bine sprijiniți micii fermieri prin introducerea unui nou sistem de certificare în grup și va exista o abordare mai uniformă privind pesticidele.

    Nu în ultimul rând, Comisia Europeană promite mai multe fonduri pentru promovarea produselor agricole ecologice. Anul viitor ar urma să existe un buget special, de 40 milioane de euro.


  • “De la fermă la consumator”-opinii ale fermierilor români

    “De la fermă la consumator”-opinii ale fermierilor români

    Reducerea până în anul 2030, a utilizării de către fermieri, în diferite procente a utilizării îngrășămintelor și pesticidelor, precum și creşterea suprafețelor de teren destinate agriculturii ecologice prin recenta strategie a CE De la fermă la consumator, a dus la o serie de discuții în rândul agricultorilor.

    O dezbatere pe această temă, cu fermieri români, vă invităm să ascultați în minutele următoare.