Radio România Internațional

Tag: pesticide

  • Decizie a UE privind utilizarea pesticidelor care dăunează albinelor

    Decizie a UE privind utilizarea pesticidelor care dăunează albinelor

    Utilizate pe
    scară largă în agricultura din UE până în urmă cu câţiva ani, pesticidele au în
    prezent un regim special, unul dintre motive ţinând de efectele lor asupra
    albinelor. Cercetătorii au
    afirmat, iar Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a
    confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel
    rezultatele unor studii contestate de industrie. De aceea, utilizarea acestor substanţe a fost
    limitată în Uniunea Europeană.


    Recent,
    Comisia Europeană a decis să interzică României și Lituaniei să acorde
    autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei tipuri
    de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), care ar afecta
    albinele. Decizia a fost luată în contextul în care, în ianuarie, Ministerul
    Agriculturii din România a autorizat temporar, pentru situații de urgență,
    utilizarea acestor pesticide la tratarea semințelor de porumb și de sfeclă de
    zahăr.


    Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de
    decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă
    decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa
    subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE
    ,     a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.


    Ştefan
    Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti,
    explică:


    Deciziile care vizează Lituania şi România, prin
    care practic Comisia interzice acordarea autorizaţiilor de urgenţă
    nejustificate pentru substanţe dăunătoare albinelor, vin după mesaje repetate
    prin care Comisia Europeană atrăgea atenţia asupra acestor pericole pe care le
    pot avea aceste substanţe, neo-nicotinoide. De ce a luat
    această măsură Comisia?
    Pentru că s-a dovedit că aceste substanţe sunt dăunătoare albinelor şi dacă ne
    uităm la nivelul întregii Uniuni Europene, observăm că utilizarea lor a fost
    deja limitată.

    În primăvara acestui an, Comisia va prezenta strategia De la
    fermă la consumator, parte a Pactului ecologic european şi noi ne propunem ca
    prin aceasta să colaborăm cu statele membre şi cu părţile interesate şi avem
    trei mari ţeluri: să asigurăm un proces de tranziţie echitabil şi corect pentru
    toţi cei care lucrează în sectorul agricol şi maritim, apoi, ne dorim foarte
    mult să reducem semnificativ dependenţa de pesticidele chimice, pentru că dorim
    să scădem şi riscurile asociate acestora şi amploarea utilizării lor, precum ne
    dorim să luăm măsuri similare şi în ceea ce priveşte îngrăşămintele şi
    antibioticele.

    Apoi, dorim să dezvoltăm tehnici agricole şi de pescuit
    inovatoare. Aşa cum a atras atenţia
    şi comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, într-adevăr este
    prima oară când Comisia ia această măsură, adică de a interzice acordarea
    autorizaţiilor nejustificate, pentru că aceste autorizaţii trebuie date în
    anumite condiţii care sunt foarte stricte. Sustenabilitatea lanţului alimentar
    este o prioritate a UE şi considerăm noi că aceste substanţe de care am amintit
    fac rău. Fac rău mediului, fac rău diversităţii, atât timp cât există
    suficiente alternative sănătoase.


    Studiile
    au arătat că sănătatea albinelor este esențială pentru activitatea agricolă
    din Uniunea Europeană, dat fiind că 84% dintre speciile de plante și 76%
    din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată
    de albine. În UE, sectorul
    apicol contribuie cu peste 14 miliarde de euro pe an la economia europeană, pe
    lângă contribuţia semnificativă la menţinerea biodiversităţii.


  • Inițiativă cetățenească pentru interzicerea utilizării pesticidelor și salvarea albinelor

    Inițiativă cetățenească pentru interzicerea utilizării pesticidelor și salvarea albinelor

    O inițiativa cetățenească privind salvarea albinelor prin interzicerea totală a utilizării pesticidelor de sinteză până în anul 2035, a fost demarată în 17 țări europene, printre care și România. Vă invităm să ascultaţi o dezbatere pe această temă, realizată cu specialişti şi reprezentanți ai fermierilor și ai crescătorilor de albine.


    (Voce: Ioan Fetea, preşedinte Asociaţia crescătorilor de albine din România, dr. ing. Jean Ionescu , specialist protecția plantelor Ionel Arion, preşedinte Federaţia ProAgro)


  • Utilizarea neonicotinoidelor de către fermierii români

    Utilizarea neonicotinoidelor de către fermierii români

    Interzicerea utilizarii pesticidelor pe bază de neonicotinoide, în urma confirmării, încă din 2015, de către EFSA, a pericolului pe care îl reprezintă pentru populația de albine folosirea a trei substanțe din această grupă SUB FORMĂ DE PULVERIZARE FOLIARĂ, a dus la o serie de controverse între crescătorii de albine și fermierii din UE.



    În România, fără un tratatament al SEMINȚELOR cu acest tip de substanțe (până acum nu există înlocuitori la fel de eficienți) culturile ar putea fi compromise încă de la înființare.



    O dezbatere pe această temă vă propunem în minutele următoare, mai les că, săptămâna aceasta, a avut loc la MADR o întâlnire între autorități si organizațiile profesionale pentru a cere o nouă derogare pentru fermierii români.


    (Interviu cu dr.ing. Sorin ŞTEFAN, expert în produse de protecția plantelor şi Alina CREŢU, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România)


  • Autorizarea pesticidelor

    Autorizarea pesticidelor

    Evaluarea punerii în aplicare a regulamentului privind autorizarea pesticidelor în Uniunea Europeană a arătat că obiectivele de protecție a sănătății oamenilor și a animalelor, și de protecție a mediului nu sunt atinse pe deplin. În consecinţă, este necesară o îmbunăttăţire a legislaţiei în domeniu.

    Parlamentul European a decis, în februarie 2018, să înființeze Comisia specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor, denumită Comisia PEST. Înainte de a fi autorizate, produsele de protecție a plantelor din Uniunea Europeană trebuie evaluate în mod minuțios, în raport cu cunoștințele științifice și tehnice actuale. Deși Uniunea Europeană are unul dintre cele mai stricte sisteme din lume, atât regulamentul privind autorizarea produselor de protecţie a plantelor, cât și punerea sa în aplicare, trebuie îmbunătățite pentru a-și îndeplini obiectivele.

    Cum se poate face acest lucru, aflăm de la Vytenis Andriukaitis, membru al Comisiei Europene : Unul dintre rezultatele cheie ale evaluării Comisiei PEST este necesitatea restabilirii încrederii în sistemul Uniunii Europene, în special încrederea în evaluarea științifică a unei substanțe și încrederea în faza de gestionare a riscurilor. Un nivel ridicat de transparență este esențial pentru aceasta. În primul rând, punerea la dispoziția publicului a tuturor studiilor utilizate ca bază pentru evaluarea riscurilor și, în al doilea rând, transparența maximă a discuțiilor și a pozițiilor deținute în cadrul comitetului de reglementare, care decide ce substanțe active trebuie aprobate.


    Cetățenii europeni și-au exprimat în ultimii ani o cerere clară pentru o mai mare transparență în ceea ce privește desfășurarea evaluărilor de risc. Cred că prin creșterea transparenței vom spori încrederea cetățenilor în sistemul de evaluare a riscurilor. Este esențial să se îmbunătățească încrederea în sistemul Uniunii Europene de siguranță alimentară, bazat pe dovezi și pe știință. Este întotdeauna posibilă îmbunătățirea procedurilor de aprobare a substanțelor active și a autorizațiilor pentru produsele fitosanitare. Având în vedere acest lucru, în prezent, desfășurăm un program de reglementare pentru a evalua legislația noastră privind pesticidele. Este vorba despre Regulamentul privind produsele fitosanitare, cât și Regulamentul privind reziduurile de pesticide. Obiectivul nostru este de a identifica domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.


  • Înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin dăunătoare

    Înlocuirea pesticidelor cu substanțe mai puțin dăunătoare

    România ar putea fi afectată de o prevedere a raportului care propune sancționarea statelor membre care abuzează de utilizarea neonicotinoidelor, deoarece anual cere două derogări pentru folosirea acestor pesticide. Eurodeputatul avertizează că tendința la nivelul UE este de interzicere a folosirii acestui tip de pesticide și înlocuirea lor cu substanțe mai bune.


    Eurodeputatul Gabriela Zoană: Un alt raport pe care l-am votat și cred că este important să știm pentru agricultorii români în Parlamentul European este o foarte mare bătaie și o discuție pe pesticide. Eu am votat un raport care se referă la pesticide tendința este în timp pesticidele să nu mai fi atât de dăunătoare pentru sănătatea umană lucruri care este foarte bun și să fie înlocuite cu produse biologice produse care să nu afecteze sănătatea umană până la urmă și animală. Știm foarte bine că este un conflict deja mult cunoscut între crescătorii de albine și agricultori pentru că agricultorii își doresc să sporească producția agricolă însă crescătorii de albine spun că afectează albinele și numai o spun și studiile demonstrează acest lucru parțial. Studiile făcute la nivel european au arătat că faptul că se folosesc din ce în ce mai multe pesticide în agricultură nu a scăzut procentul de înfometare a populației europene. Adevărul este că a crescut procentul de producție agricolă și iată că europenii cei care își permit au mâncat mai multe, exporturile au fost mai mari către statele din afara UE.

    Raportul acesta în schimb cuprinde lucruri foarte bune pe deoparte vorbește de agricultura de precizie, o prevedere care ar fi putut să supere o parte din agricultorii români pentru că însăși raportarea propune sancționarea statelor membre care abuzează de această derogare pentru neonicotinoide. România deja se află la al cincilea an în care de două ori pe an solicită derogare pentru neonicotinoide de președinția bulgară a Consiliului UE, Bulgaria insistat pentru interzicerea neonicotinoidelor încă în România sunt folosite neonicotinoidele și vreau să vă spun că agricultorii spun ca o foarte mare nevoie de ele.

    Din informațiile pe care le am la Ministerul Agriculturii se lucrează intens să fie rezolvată această problemă. Trebuie să vedem dacă suntem capabili să aducem concret un raport științific suficient de bun încât să demonstrăm că neonicotinoidele nu afectează în așa măsură albinele și nu numai albinele sunt afectate de fapt astfel încât sa fie interzise sau să găsim înlocuitor ai neonicotinoidelor pentru același preț pentru că de fapt problema este de cost.

    Înlocuitori au fost găsiți dar costurile sunt mult mai mari și desigur agricultorii nu sunt de acord cu această mărire a costului până la urmă pentru că din moment ce înlocuiești un produs cu altul la un alt cost desigur că produsul finit și respectiv produsul agricol va avea un cu totul alt preț. Am vrut să informez agricultorii români despre această situație pentru că este important să știe că trendul european este împotriva folosirii neonicotinoidelor.

    România este la nivel European printre statele membre capabile să furnizeze produse agricole aproape de standardele Bio în ciuda folosirii pesticidelor pentru sporirea producției.


  • Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor

    Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor

    Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor este un instrument valoros care garantează că mediul, ecosistemele și sănătatea umană și animală sunt bine protejate împotriva substanțelor periculoase din pesticide.

    Parlamentul European a dezbătut în luna februarie Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor. Europarlamentarii consideră că este esențial să se evalueze punerea în aplicare a acestei directive în coroborare cu politica generală a Uniunii Europene cu privire la pesticide, inclusiv cu normele stabilite de Regulamentul privind produsele fitosanitare, Regulamentul privind produsele biocide, Regulamentul privind nivelul maxim de reziduuri și legislația alimentară generală. În ciuda eforturilor, gradul general al progreselor în punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor de către statele membre nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele principale ale directivei și pentru a elibera întregul său potențial de reducere a riscurilor globale care decurg din utilizarea pesticidelor.

    În cuvântul său din Parlamentul European, eurodeputatul Maria Gabriela Zoană şi-a exprimat dezacordul cu privire la neacordarea de derogări pentru folosirea neonicotinoidelor.

    Utilizarea pesticidelor joacă un rol foarte important în producția agricolă a Europei prin menținerea sănătății plantelor și prin prevenirea distrugerii lor din cauza bolii și infestării. Cu toate acestea, pesticidele administrate culturilor pot intra în sol și în apele de suprafață prin dizolvare și scurgere și pot pătrunde în apele subterane, cu riscul de a afecta negativ speciile ne-țintă atât în ecosistemele terestre, cât și în cele acvatice. Cred că este esențial să ținem cont de specificitatea agriculturii în fiecare stat membru. Poate ceea ce este valabil în Germania nu este valabil și în Bulgaria în ceea ce privește această specificitate a agriculturii și chiar și a dăunătorilor. Gestionarea integrată a dăunătorilor în sectorul agricol european vizează menținerea utilizării pesticidelor și a formelor de intervenție la niveluri care sunt justificate din punct de vedere economic și ecologic și care reduc sau reduc la minim riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu, acordând prioritate metodelor biologice sustenabile, precum și metodelor fizice și chimice de protejare a culturilor și de descurajare a dăunătorilor.


  • Plan european pentru îmbunătățirea procedurii de aprobare a utilizării pesticidelor

    Plan european pentru îmbunătățirea procedurii de aprobare a utilizării pesticidelor

    Pesticidele folosite în agricultură sunt foarte toxice pentru organismul uman. Chiar dacă există norme care reglementează limitele în care pesticidele pot fi folosite, în alimente rămân urme care ar putea să ne afecteze sănătatea. Parlamentul European propune o mai bună gestionare a acestor produse chimice în UE.

    Europenii sunt tot mai preocupaţi de reziduurile de pesticide din alimente. 50% din alimentele testate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, în 2016, conţineau reziduuri de pesticide, cu 3,8% peste limita admisă. Chiar dacă aceste substanţe sunt monitorizare cu atenţie în UE, în ultimii ani au apărut îngrijorări referitoare la procedura de autorizare şi aprobare a pesticidelor, mai ales după controversa privind reînnoirea aprobării glifosatului din 2017.

    Pentru a proteja mai bine sănătatea europenilor, Parlamentul European solicită luarea de măsuri privind îmbunătățirea gestionării pesticidelor în UE. Pentru asta, în 2018, PE a înfiinţat o comisie specială care să se ocupe de procedura de aprobare a UE pentru pesticide iar la începutul acestui an eurodeputaţii au aprobat raportul final al acestei comisii prin care solicită proceduri mai transparente şi mai responsabile pentru pesticide. Raportul menționează că publicul ar trebui să aibă acces la studiile utilizate în procedura de autorizare, inclusiv toate datele și informațiile aflate la baza cererilor de autorizare. Totodată, eurodeputaţii consideră că experții ar trebui să revizuiască studiile privind potențialul cancerigen al glifosatului și că ar trebui să se stabilească niveluri maxime de reziduuri pentru soluri și ape de suprafață. Eurodeputații mai propun ca pesticidele să nu mai fie utilizate în spații mari lângă școli, grădinițe, spații de joacă, spitale, maternități și centre de îngrijire.

    Norbert Lins, co-raportorul dosarului, a declarat: Recomandarea noastră pentru procedurile de autorizare este de a le face mai eficiente, transparente și robuste. Sunt convins că va fi așa. De ce? Pentru că am creat un nivel mai ridicat de protecție pentru utilizatori și consumatori. Dar ne asigurăm că există proceduri responsabile pentru agricultori și pentru industrie.

    Un registru european comun ar urma să fie creat pentru studiile comandate, astfel încât Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară să poată verifica dacă întreprinderile nu păstrează studii nefavorabile. În cazul în care există motive de îndoială cu privire la dovezile furnizate de solicitanți, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară poate solicita studii suplimentare.


  • Punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele fitosanitare

    Punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele fitosanitare

    Pe 13 septembrie, Parlamentul
    European a dezbătut în şedinţă
    plenară punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele fitosanitare. Concluziile
    principale ale dezbaterilor s-au referit la continuarea adoptării măsurilor de
    reglementare în domeniul pesticidelor.

    Comisarului european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis:
    Vreau să încep prin a sublinia faptul că împărtășim preocupări comune și
    obiective comune – în primul rând, protejarea sănătăţii cetățenilor și a
    animalelor, în al doilea rând, protecția mediului, și în al treilea rând,
    menținerea siguranței alimentare. Împărtășim aceste informații cu cetăţenii
    europeni, care sunt din ce în ce mai interesați și implicați în modul în care
    producem alimente și dorim să ne asigurăm că acest lucru se face într-un mod durabil.
    Aceasta este în mare măsură dezbaterea în acest moment. Ca răspuns, europenii
    se așteaptă – și pe bună dreptate – ca procesul de elaborare a politicilor să
    fie mai deschis, mai incluziv și mai transparent. Nu putem îndeplini aceste
    așteptări decât dacă lucrăm împreună, învățăm împreună din provocările recente
    și mergem la drum împreună. De asemenea, doresc să subliniez, că Uniunea
    Europeană are unul dintre cele mai stricte sisteme de reglementare a
    pesticidelor din lume, dar observăm o mulțime de dificultăți de punere în
    aplicare. Sistemul se bazează pe știință și necesită o evaluare științifică a
    fiecărei substanțe active. Comisia a eliminat și va continua eliminarea
    substanțelor active de pe piață, dacă acestea nu sunt sigure. Permiteți-mi să
    subliniez faptul că, deoarece Regulamentul privind produsele fitosanitare a
    intrat în vigoare în 2011, au fost luate 22 de decizii de neaprobare sau
    nereînnoire, pe baza unei evaluări științifice. De asemenea, Comisia nu ezită
    să limiteze utilizarea anumitor substanțe – dacă este justificată – pentru a
    proteja organismele nețintă, cum ar fi albinele. Decizia recentă de a interzice
    utilizarea în exterior a trei substanțe neonicotinoide este un bun exemplu.


  • Noi propuneri privind utilizarea pesticidelor

    Noi propuneri privind utilizarea pesticidelor


    În luna aprilie, Uniunea Europeană a decis să extindă interdicţia ce vizează trei neonicotinoide, pesticide considerate periculoase pentru albine, la toate culturile în aer liber, cu scopul de a proteja biodiversitatea.



    Eric Andrieu, purtător de cuvânt al social-democraţilor din comitetul pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, saluta la acel moment un vot esenţial pentru viitorul biodiversităţii şi al agriculturii noastre, fiindcă albinele polenizează 84% din culturile europene şi patru mii de varietăţi de plante, iar rata de mortalitate a albinelor atinge 80% în anumite regiuni ale Europei”, adăuga acesta. Zilele trecute, oficialul european a făcut din nou referire la necesitatea Uniunii Europene de a lucra în detaliu asupra cadrului legislativ privind pesticidele.



    Este vorba de a lucra la îmbunătăţirea protocolului de utilizare a acestor substanţe. Noi suntem o instituţie cu atribuţii legislative, nu suntem un ONG. În calitate de Parlament European, avem responsabilitatea de a oferi elemente de analiză, de evaluare şi ameliorare Comisiei Europene, pentru ca aceasta să ţină cont de propunerile noastre, astfel încât să aplice o legislaţie îmbunătăţită. Puterea noastră de a influenţa deciziile Comisiei a accelerat, de fiecare dată, procesul de îmbunătăţire a legislaţiei. Am reuşit să influenţăm partea bugetară şi metodologia internă.



    Este nevoie de mai multă coeziune în grupurile parlamentare, pentru a putea ajunge la o decizie. O afirm cu tărie, sper ca propunerile noastre să se ridice la înălţimea situaţiei în care ne aflăm. Îmi asum această responsabilitate şi sper ca, până în luna decembrie, să putem spune: Iată, Parlamentul European este conştient de importanţa acestui moment şi a făcut o propunere pe măsură.” Acest lucru mă animă, ca scop al misiunii care mi-a fost încredinţată. Trebuie să ne respectăm unii pe alţii, în ceea ce priveşte viziunile şi alegerile.”



    Termenul pesticide” este utilizat, generic, pentru toate substanţele chimice folosite pentru protejarea culturilor agricole împotriva dăunătorilor. Uniunea Europeană asigură un cadru legislativ bine structurat în ceea ce priveşte folosirea acestor substanţe în activităţile agricole care se desfăşoară în statele membre. Pe pagina web a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, efsa.europa.eu, pot fi găsite toate informaţiile actualizate privind legislaţia europeană în vigoare referitoare la pesticide.



  • Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Dificultățile cu care se confruntă apicultorii români, dar și oportunitățile de care se pot bucura aceștia în plan european au fost subiectele principale ale conferinței organizate la Bruxelles de eurodeputata Daciana Sârbu, în contextul dezbaterilor referitoare la Reforma Politicii Agricole Comune.

    În cadrul discuțiilor s-a dorit aflarea situației actuale a apiculturii românești și măsurile necesare pentru asigurarea unui acces mai bun la piața europeană pentru mierea românească. Au fost analizate,direcțiile de urmat la nivel național și european pentru dezvoltarea sectorului apicol. Comisia Europeană va prezenta noi instrumente de sprijin disponibile pentru apicultori prin noua Politică Agricolă Comună a spus spus eurodeputata Daciana Sarbu
    FIN – Apicultura este un domeniu în care România poate face performanță pe plan european, însă crescătorii de albine se lovesc de obstacole dintre cele mai diverse – de la dificultatea de a-și promova eficient mierea pe piața europeană și până la probleme derivate din efecte ale schimbărilor climatice. E un sector care merită mai multă atenție din partea autorităților, finanțare mai consistentă, sprijin sporit a mai spus eurodeputata Daciana Sârbu.

    Am un interes aparte pentru acest subiect pentru ca in opinia mea Romania poate face performață in plan european in domeniul apicol. Crescătorii de albine din Romania au obținut deja rezultate remarcabile dar se lovesc de foarte multe obstacole in activitatea lor. Nici in plan european apicultorii in general nu sunt suficient susținuți și recompensați pentru munca lor. As enumera câteva dintre problemele apiculturii și anume: răspândirea mierii contrafăcute pe piata interna care a dus la înjumătățirea prețului de achiziție al mierii in 2016 comparativ cu 2014, lipsa instrumentelor de management a riscurilor care face ca apicultorii din Romania sa nu fie recompensați in caz de seceta sau ploi. Mortalitatea albinelor cauzată atât de impactul schimbarilor climatice cat și de pesticide, volatilitatea prețului mierii datorat atât puterii scăzute pe negociere cu procesatorii dar și cu marii retailaeri și monopolul de pe piata. Lipsa de instrumente de sprijin direct și de finanțare. Din păcate bugetul pentru programele naționale pentru apicultura a crescut între 2004 și 2016 cu doar 12 %, de la 32 la 36 de milioane de euro pe an ceea ce reprezinta un total general de 3 la mie din bugetul Politicii Agricole Comune. Am dezbătut recent in acest context in Comisia de Agricultura, am dezbătut un raport dedicat viitorului apiculturii europene. Am contribuit la acest raport cu multe amendamente și ma bucur ca 10 dintre ele au fost aprobate, am cerut plăti mai consistente pentru apicultori atât prin plăti cuplate cat și prin plăti compensatorii din pilonul 2, prin instrumente de gestionare a riscului pentru situație de vreme nefavorabila care afectează producția. Am solicitat și susținerea apicultorilor prin programe de formare și schimburi de experiența dintre statele membre, măsuri drastice împotriva falsificării mierii și un sistem mai strict de verificare a mierii provenite din afara UE inclusiv prin laboratoare care sa testeze calitatea acestor importuri. Am propus revizuirea directivei privind mierea astfel încât doar produse care conțin 100 % miere și nu amestecuri sa poata fi comercializate sub acest nume. In fine am cerut finanțare suplimentară pentru cercetare in domeniul apicol. Între timp Comisia Europeana a prezentat noile propuneri legislative privind noua politica agricolă comuna post 2020 din păcate ca de fiecare data când se vorbeste de PAC, sectorul apicol este oarecum neglijat. E nevoie de multe soluții și de discuții aplicate sa promovam sectorul apicol românesc, sa facem mai cunoscute rezultatele muncii și sa ajutam la creșterea unui domeniu care poate fi foarte important pentru Romania.


  • Ce rol va avea porumbul în viitoarea Politică Agricolă Comună?

    Ce rol va avea porumbul în viitoarea Politică Agricolă Comună?

    Săptămâna
    trecută, la sediul Copa-COGECA din Bruxelles, s-a desfășurat primul congres
    organizat de Confederația Europeană Maiz’Europ’,
    dedicat culturii porumbului.


    Venind
    imediat după publicarea propunerilor Comisiei privind Cadrul Financiar
    Multianual 2021-2027, respectiv politica sectorială agricolă post-2021,
    Congresul a avut pe afiș, în mod legitim, întrebarea Care va fi rolul
    porumbului în viitoarea PAC?    .


    Conferința
    a fost marcată de îngrijorări privind scăderile alocărilor bugetare pentru
    agricultură și glisarea către o renaționalizare a politicilor agricole,
    potențial factor de distorsiune a pieței unice europene.


    Președintele
    Asociației Producătorilor de Porumb, Arnaud Perrein,
    ales cu această ocazie vicepreședinte în cadrul Confederației Europene
    Maiz’Europ’, a spus: Nu este vorba numai de porumb, este
    vorba despre sănătatea financiară a tuturor producătorilor agricoli din Europa.
    Porumbul face parte din asolamentul marii majorități a producătorilor agricoli
    din Europa și trebuie să facă parte în continuare din acest asolament. Deci,
    este foarte important pentru toți producătorii, fie din Spania, Italia, Franța
    sau România, să avem și această cultură care este la fel de importantă ca
    grâul, floarea-soarelui sau soia. Încercăm să o menținem cât mai mult, cu cât
    interzicem mai mult produsele fitosanitare, cu atât ne va fi mai greu să
    diversificăm culturile în țara noastră.     În general, îngrijorările pe care le
    avem la porumb sunt și la alte culturi și sunt comune la foarte multe țări, și
    aceasta ne dă și o forță.     La porumb, este vorba de interzicerea
    pesticidelor. S-a vorbit foarte mult despre glifosat, până acum. S-a amânat
    pentru o perioadă de cinci ani, dar deja vorbim despre interzicerea substanței
    tribenuron metil, este vorba despre produsele din clasa neonicotinoidelor,
    care, acum, au fost interzise a se utiliza și la celelalte culturi, nu numai la
    floarea-soarelui, porumb și rapiță, au fost interzise acum la toate culturile,
    inclusiv la cereale și la sfecla de zahăr. Deci, sunt foarte multe teme,
    tendințe, care ne pun la încercare, și trebuie să luptăm întruna, să venim cu
    argumente, ca să arătăm că agricultura nu se face numai ecologic, dar, pentru
    noi, ne trebuie timp ca să ne adaptăm, și trebuie timp și pentru producătorii
    de pesticide să găsească altă cale pentru a combate acest tanimecus, care face
    ravagii în România.



    Confederația
    Europeană a Producătorilor de Porumb     nu este de acord nici cu extinderea
    constrângerilor de climă și mediu prin eco-schemele propuse pentru următoarea
    perioadă de programare, care vor eroda în continuare competitivitatea acestui
    sector european deficitar.


  • Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Neonicotinoide: riscul pentru albine, confirmat de EFSA

    Cele
    mai multe utilizări ale pesticidelor neonicotinoide reprezintă un risc pentru
    albine     și pentru albinele sălbatice, potrivit evaluărilor publicate recent de
    Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Autoritatea și-a
    actualizat evaluările de risc pentru trei neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid
    și thiamethoxam     -, care sunt în prezent supuse restricțiilor în UE din cauza
    amenințării pe care o reprezintă pentru albine.


    Legat de concluziile EFSA, președintele
    Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, a spus: În primul rând, trebuie să înțelegem
    cum lucrează aceste substanțe și cum lucrează albinele, ca să vedem că
    lucrurile nu sunt corect transmise. Tratăm sămânța, nu cred că vreodată vreo
    albină ia contact cu sămânța respectivă. Substanța, după o perioadă, nu mai e
    eficientă. Își face efectul de protejare a seminței până când planta răsare, în
    perioada când planta nu este consumată de alți dăunători în pământ. După
    aceasta, efectul dispare. Ea crește, se dezvoltă, înflorește. Albinele
    lucrătoare trăiesc 28 de zile. Deci, presupunem că albina respectivă a intrat
    în contact cu floarea-soarelui și să spunem că are un efect negativ, cum spun
    cei de la EFSA:
    ea, în 28 de zile, oricum moare. Aceasta nu-i o chestiune care să se transmită
    de la albină la albină, dar vă garantez că nici albinele respective nu mor,
    pentru că, dacă s-ar întâmpla acest fenomen, ar muri toate albinele și n-am mai
    avea puiet în stup, n-am mai avea miere și efectele ar fi dramatice.     Acum, sunt două lucruri de făcut.
    Organizațiile profesionale și guvernele fiecărei țări să vină cu argumente și
    să demonstreze că nu este un efect nociv sau, iar dacă nu pot să facă acest
    lucru, trebuie să găsească împreună alte soluții de înlocuire a substanțelor
    respective, că aceasta nu se poate face brusc și este o perioadă de trecere de
    la un tratament la alt tratament. În orice caz, nu putem să nu semănăm.



    Concluziile EFSA sunt comunicate
    managerilor de risc din cadrul Comisiei Europene și statelor membre, care vor
    examina eventualele modificări ale restricțiilor actuale privind utilizarea
    acestor pesticide.


  • Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje

    Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje

    Într-o dezbatere privind contaminarea ouălor cu insecticidul Fipronil, eveniment petrecut în august 2017, mulți deputați europeni au criticat autoritățile naționale pentru întârzieri în notificarea Sistemului rapid de alertă al Uniunii Europene pentru alimente și furaje, și au solicitat îmbunătățirea sistemului de partajare a informațiilor.



    Ulrike Müller, membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European: Scandalul fipronil arată că sistemul de alertă, Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, nu este suficient de rapid sau suficient de eficient.



    În urma scandalului ouălor contaminate cu Fipronil parlamentarii europeni au propus instituirea unor amenzi pentru statele membre care nu împărtășesc informații cruciale privind siguranța alimentelor, în timp ce alţii au cerut sancțiuni cu adevărat descurajatoare pentru producătorii frauduloși sau furnizorii de produse de combatere a dăunătorilor. Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje din Uniunea Europeană este un instrument prin care se realizează un schimb de informaţii între Autorităţile Competente Centrale din cadrul Statelor Membre, în cazurile în care s-a identificat un risc la nivelul Uniunii Europene pentru sănătatea publică şi au fost luate măsuri adecvate cum ar fi reţinerea, retragerea, confiscarea sau respingerea produselor în cauză. Acest schimb rapid de informaţii permite Statelor Membre să identifice imediat dacă sunt afectate de o problemă, să ia măsurile adecvate şi să asigure siguranţa consumatorilor. Lanțul alimentar al Uniunii Europene valorează aproximativ 750 de miliarde de euro pe an iar industria agroalimentară este al doilea sector industrial ca mărime în Uniunea Europeană, cu 48 de milioane de angajați în 17 milioane de companii.



  • Siguranţa alimentelor şi consumatorii din România

    Siguranţa alimentelor şi consumatorii din România

    2015 a fost decretat,
    de către oficialii UE, Anul European al Dezvoltării, pentru a pune în evidenţă
    şi mai mult modul în care blocul comunitar ajută societăţile şi statele din
    afara lui să se dezvolte. Fiecare lună a anului este dedicată unui set de activităţi
    circumscrise unei teme. Printre ele se află şi siguranţa alimentară, cu
    accentul pus pe eradicarea subnutriţiei care, printre altele, ucide peste 3 milioane de copii în fiecare an.În România, însă,
    siguranţa alimentară pune alte probleme: cât de sigure pentru sănătatea
    consumatorilor sunt alimentele care se găsesc atât în magazine, cât şi în
    pieţele ţărăneşti, prezente în fiecare oraş?

    Există, evident, mai multe instituţii guvernamentale care
    veghează ca în rafturi şi, ulterior, pe masa românilor să se afle alimente
    sigure şi hrănitoare. Printre acestea, se numără Autoritatea Naţională pentru
    Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
    Siguranţa Alimentelor. Toate instituţiile abilitate îi verifică pe producători şi
    comercianţi ca aceştia să ofere consumatorilor produse sigure, ne garantează,
    la rândul său, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: Legat de siguranţa
    alimentului, cred că azi, în România anului 2015, având în vedere şi legislaţia
    pe care o avem, nu mai sunt mulţi consumatori sceptici cu privire la calitatea
    şi siguranţa alimentară, mai ales dacă ne referim la spaţiile autorizate.
    Acesta este mesajul pe care mereu am încercat să-l transmitem: orice iese de pe
    poarta unui abator, de pildă, sau a unei unităţi de procesare este sigur din
    punctul de vedere al alimentaţiei. Tot ce înseamnă magazin autorizat deţine
    marfă sigură. Există, de asemenea, multe instituţii ale statului care au rolul
    de a certifica dacă un aliment este sigur sau nu. Eu, în calitate de
    consumator, dacă merg azi într-un magazin să cumpăr un produs, ştiu foarte clar
    de unde vine marfa respectivă. Însă, într-o piaţă ţărănească, era o problemă
    legată de provenienţa brânzei sau de alte produse, cum ar fi merele. Nu puteam
    să verific dacă un măr chiar provine de la Voineşti. Până la 1 mai, când s-a
    introdus carnetul de comercializare, nu puteam verifica trasabilitatea acelor
    produse. Azi, producătorul atestat prin carnetul de producător şi comerciant, e
    obligat să afişeze provenienţa merelor.


    Cu toate acestea nu
    toţi cumpărătorii sunt siguri că produsele alimentare din magazine sau pieţe
    sunt sănătoase şi naturale. Într-un supermarket, l-am întâlnit pe Nicu şi l-am
    întrebat cât de sigure i se par produsele alimentare: Sincer, nu mi se par
    sigure, având în vedere chimicalele care se pun în ele. Apoi, sunt şi E-urile
    prezente în unele produse. Sfatul autorităţilor este să verificăm eticheta, dar
    mi se pare a fi un proces foarte greu. Oamenilor în vârstă sau celor care n-au
    o pregătire corespunzătoare le e greu să citească etichete. Pe de altă parte,
    se simte în gustul produsului că nu mai este cel pe care-l ştiam înainte.
    Produsele nu mai sunt naturale, nici legumele nu mai sunt naturale: nici cele
    din magazine, nici cele din piaţă.


    Ar prefera, aşadar,
    alimentele obţinute din agricultura ecologică, aşa-numitele produse BIO? Sunt scumpe pentru că sunt greu de obţinut. Ideal ar fi să consumăm cu
    toţii produse BIO, dar, pe de o parte, nu ni le permitem, iar, pe de altă
    parte, toate produsele din comerţ ar trebui să fie BIO.


    Şi Cătălina este
    sceptică atât faţă de produsele BIO, cât şi faţă de cele obişnuite: Nu sunt sigure nici cele BIO, nici celelalte care sunt, nu neapărat
    pline de chimicale, dar deviate de la normele fireşti. Compoziţia lor este
    total modificată. Una scrie pe etichetă, alta se pune în produs. Un cumpărător
    n-are cum să verifice adevărul celor scrise pe etichetă. Aici e vorba de toate
    alimentele: mezeluri, conserve, legume, fructe.


    Faptul că produsele nu
    mai sunt 100% naturale poate cauza probleme de sănătate, consideră Cătălina. Chiar dacă nu sunt vizibile pe loc probleme de digestie sau alte
    probleme de sănătate cauzate de alimente, în timp, totuşi, se fac simţite. Mă
    refer la probleme ale tractului digestiv, ale dentiţiei, etc. La noi, legumele
    şi fructele din magazine sunt ionizate pentru a rezista cât mai mult la raft.
    În plus, sunt tratate cu pesticide.


    Printre bolile care se
    strecoară insidios şi pe nesimţite se numără şi cancerul, favorizat – cred unii
    consumatori – de aditivii sau E-urile din alimentele procesate pe cale
    industrială, care se găsesc din belşug în orice magazin şi de care multă lume
    se fereşte, în ultima vreme. Medicul Corina Zugravu, din cadrul Institutului
    Naţional de Sănătate Publică, ne linişteşte însă: Absolut tot ce e
    permis în Europa e permis şi la noi şi viceversa. Noţiunea de cancerigen
    alăturată unor substanţe care sunt introduse în alimente este falsă prin
    definiţie. Atunci când se fac experienţe pentru introducerea unor aditivi în
    alimente, prima bariera peste care nu trece nimic este tocmai acţiunea
    cancerigenă. În momentul în care un aditiv pare a avea, fie şi vag, acţiune
    cancerigenă, el nu este admis sau acceptat. Nu ajunge în nici un caz să fie
    prezent în alimente. Publicul, însă, are
    o mare problemă, din punctul meu de vedere. Este mult mai uşor să crezi că un
    aditiv te-a îmbolnăvit de vreo boală gravă şi, astfel, să pasezi
    responsabilitate în loc să recunoşti că ai un stil de viaţă nesănătos şi o alimentaţie
    necorespunzătoare ţi-au provocat vreo boală cardiacă.


    Cu
    toate acestea, specialiştii în nutriţie atrag atenţia că o alimentaţie
    echilibrată şi sănătoasă trebuie să conţină şi fructe şi legume neprocesate.
    Corina Zugravu: Pe de altă parte, este la fel de adevărat că
    alimentele procesate nu sunt nici pe departe ideale în alimentaţie sănătoasă.
    Se găsesc alternative mai sănătoase chiar în comerţ. Iar multe din ele sunt atât de mult procesate
    pentru că aşa le doresc mulţi consumatori. Consumatorii noştri sunt mari amatori de produse foarte dulci, foarte
    sărate şi foarte grase.

    Aşadar,
    când vine vorba de siguranţa alimentară, atât instituţiile guvernamentale, cât
    şi consumatorii au partea lor de responsabilitate în privinţa verificării şi alegerii
    produselor care nu creează probleme de sănătate.