Radio România Internațional

Tag: petrol

  • Preşedinta CE, într-un turneu în America Latină pentru a impulsiona legăturile “neglijate”

    Preşedinta CE, într-un turneu în America Latină pentru a impulsiona legăturile “neglijate”

    Brazilia, Argentina, Chile şi Mexic sunt ţările unde şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut programate întrevederi la cel mai înalt nivel. La rândul său, Bruxelles-ul va găzdui peste 30 de lideri din America Latină şi Caraibe la un summit programat pentru 17 şi 18 iulie şi văzut ca o rampă de lansare pentru noua sa agendă cu această regiune. Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell deplângea faptul că parteneriatul cu ţările din acest colţ al lumii a fost considerat uneori ca de la sine înţeles sau chiar neglijat, necesitând să fie relansat cu parteneri la alegere.

    Acordul încheiat în 2019 cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay, dar suspendat în mare parte din cauza preocupărilor legate de defrişările din Amazonia, figurează printre priorităţi pe agenda turneului şefei executivului european. De altfel, aceasta a anunţat deja intenţia Uniunii Europene de a contribui cu 20 de milioane de euro la Fondul pentru Amazonia, creat în 2008 pentru a conserva partea braziliană a celei mai mari păduri tropicale din lume.

    Uniunea Europeană se aşteaptă ca Mercosur să răspundă în curând la propunerea sa de a include în acord angajamente privind sustenabilitatea şi schimbările climatice. Însă, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a afirmat că neîncrederea nu poate ghida acordul comercial dintre Uniune şi ţările Mercosur şi a deplâns exigenţele privind mediul ale europenilor. Între parteneri strategici trebuie să existe încredere reciprocă, şi nu neîncredere şi sancţiuni – a declarat Lula da Silva într-o conferinţă de presă comună cu Ursula von der Leyen. De altfel, aceasta a încercat să promoveze şi o actualizare a pactului comercial Uniunea Europeană-Mexic, pe care cele două părţi l-au convenit în 2018.

    Un alt accent a fost pus pe dorinţa Uniunea Europeană de a stabili parteneriate cu o serie de ţări din regiune în ceea ce priveşte materiile prime esenţiale. Uniunea are un acord comercial cu Chile, care ar putea oferi companiilor europene un acces mai bun la litiul şi la cuprul din această ţară. Iar în Argentina a fost avansată o propunere vizând explorarea rezervelor de petrol şi gaze de şist din Vaca Muerta de către investitorii europeni.


  • CE propune o intervenţie de urgenţă pe piaţă pentru a reduce facturile europenilor

    CE propune o intervenţie de urgenţă pe piaţă pentru a reduce facturile europenilor

    Pe piaţa electricităţii din Uniunea Europeană, preţul se bazează pe ultima sursă utilizată pentru a satisface cererea. Aceasta este, cel mai frecvent, o centrală electrică pe bază de gaze, însă reglementarea se aplică tuturor operatorilor de energie electrică, indiferent dacă ei folosesc energie nucleară, hidro, solară sau alte surse – notează France Presse.

    Războiul din Ucraina a dus la majorarea vertiginoasă a costului gazului şi, în acest fel, au crescut preţurile cu ridicata la energie. Acum, Comisia Europeană cere o plafonare a profiturilor excepţionale obţinute de producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, dar la preţuri mult mai mari ale pieţei. Este vorba, de fapt, de o taxă, deşi Bruxellesul se fereşte să o numească aşa, întrucât ar avea nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre pentru a o aplica.

    Potrivit proiectului Comisiei, plafonul ar fi stabilit la 180 de euro pe megawatt oră, iar orice depăşeşte acest nivel ar reprezenta venituri pentru ţările comunitare, pentru a fi împărţite între gospodăriile şi companiile care se confruntă cu dificultăţi. Producţia de cărbune şi metan este exclusă.

    Preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen a spus că, în urma introducerii plafonului, s-ar strânge cel puţin 140 miliarde de euro.

    Apoi, Bruxelles-ul vrea să impună temporar marilor companii de petrol, gaze şi cărbune aşa-numita contribuţie de criză, pentru că – mai spune von der Leyen – suntem într-o criză a combustibililor fosili, şi, de asemenea, industria combustibililor fosili are o datorie specială. Proiectul Comisiei prevede o taxă de 33% asupra profiturilor excesive, definite ca profituri care depăşesc cu peste 20% media câştigurilor dintre 2019 şi 2021.

    Totodată, Comisia doreşte să impună ţărilor membre o cerinţă privind reducerea consumului de electricitate cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf, când preţul energiei electrice este cel mai ridicat. Bruxelles-ul calculează că, astfel, s-ar reduce consumul de gaze pentru electricitate în blocul comunitar cu 3,8%. În plus, doreşte ca ţările să-şi diminueze consumul lunar cu 10%.

    Mai departe, Comisia recunoaşte precaritatea cu care se confruntă furnizorii de energie, afectaţi de probleme de lichiditate din cauza volatilităţii preţurilor, aşa că intenţionează să relaxeze reglementările şi să introducă mecanisme contra speculaţiilor.


    Vom schimba cadrul temporal al ajutorului de stat în octombrie pentru a permite furnizarea de garanţii de stat, păstrând în acelaşi timp condiţiile de concurenţă echitabile – a mai spus Ursula von der Leyen.


  • Inițiativa celor trei mări: provocări și oportunități

    Inițiativa celor trei mări: provocări și oportunități

    Europarlamentarii au discutat
    despre potențialul de cooperare dintre partenerii Inițiativei celor Trei Mări,
    Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, în domeniile cheie ale energiei
    și conectivităţii. Una dintre prioritățile inițiativei este cea a securității
    energetice, în special diversificarea rutelor și a surselor de aprovizionare cu
    energie în regiune. Accentul acordat de Inițiativa celor Trei Mări pe
    conectivitate este legat de mediul geopolitic și economic actual. Obiectivul de
    a asigura coridoare de transport inteligente pentru întreaga regiune și
    dezvoltarea de soluții de infrastructură digitală, va contribui la rezistenţa și autonomia Uniunii Europene.

    Eurodeputatul, Marian-Jean Marinescu:


    Interconectarea
    rețelelor naționale, transport, energie digitale și integrarea rețelelor
    europene este o prioritate strategică. Agresiunea Rusiei în Ucraina a
    demonstrat că o mai bună interconectare a rețelelor energetice și de transport
    ar fi redus insecuritatea energetică și chiar și pe cea alimentară. În actuala
    situație geopolitică, Inițiativa celor Trei Mări capătă un rol tot mai
    important. Conexiunea nord-sud este extrem de necesară, proiecte strategice
    importante în contextul crizei actuale: BRUA, Rail, 2-C, Via Carpatia,
    terminalele pentru ENGIE sau completarea rețelei TEN-T sunt incluse pe agenda
    de cooperare dintre cele 12 state membre și trebuie să salutăm și că la Riga,
    Ucraina a fost invitată să participe la această inițiativă. Pentru ca fondurile
    europene, din Facilitatea de conectare a Uniunii, dar și pentru ca fondurile de
    coeziune să contribuie la interconectarea rețelelor, cooperarea între statele
    membre este vitală. Este necesar ca aceste proiecte să fie finalizate cât mai
    repede cu putință. Solicit Comisiei să analizeze și să acționeze cu rapiditate
    pentru a evita eventualele blocaje produse de aspectele birocratice, mai ales
    la proiectele cross-border, pentru a utiliza flexibilitate referitor la
    prefinanțarea proiectelor, la asistența tehnică sau alte solicitări specifice
    ale statelor membre.



    Inițiativa celor Trei Mări și
    fondul său dedicat abordează direct prioritățile stabilite de liderii Uniunii
    Europene, și anume, tranziția la energia alternativă, crearea unei
    infrastructuri energetice durabile și rezistente și eliminarea treptată a
    dependenței de Rusia în aprovizionarea
    cu gaze și petrol.


  • Comisia Europeană pregătește reforme pe piața electricității

    Comisia Europeană pregătește reforme pe piața electricității

    Regulile după care funcționează în prezent piața europeană de electricitate au fost puse în practică treptat de la sfârșitul anilor 90, mai precis din 1998. În timp și-au arătat limitele, iar de la sfârșitul anului trecut, când inflația a început să crească, au fost tot mai mult criticate de statele membre. Nemulțumirile au fost amplificate de războiul din Ucraina, de problemele apărute în aprovizionarea cu gaze și petrol din Rusia, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că este nevoie de o schimbare:

    Să punem capăt dependenței de combustibilii fosili din Rusia este doar un prim pas pe care trebuie să îl facem. Creșterea explozivă a prețurilor ne-a arătat limitele actualului design al pieței de energie. A fost conceput într-un context foarte diferit și în scopuri extrem de diferite de cele actuale. Nu mai este potrivit.

    Și tot Ursula von der Leyen a ținut să adauge:

    Acesta este motivul pentru care lucrăm în prezent la o intervenție de urgență și la o reformă structurală a pieței. Avem nevoie de un nou model care să funcționeze cu adevărat și să ne aducă echilibru.

    Mai multe detalii despre reformele avute în vedere ar urma să fie prezentate în discursul despre Starea Uniunii pe care Ursula von der Leyen îl va susține miercuri în Parlamentul European.

    Potrivit actualelor reguli, toți producătorii de curent – de la cei pe bază de combustibili fosili la cei din surse eoliene sau solare – oferă pe piață energie la un preț calculat în funcție de costurile pe care le au. Are loc o licitație care începe de la cele mai ieftine resurse – cele regenerabile – și se termină cu cele mai scumpe, de obicei gazele naturale. Invazia Rusiei în Ucraina a dus la creșterea puternică a prețului gazelor naturale. Și în consecință la facturi tot mai mari la energie.

    Pentru cancelarul austriac Karl Nehammer, o soluție ar fi decuplarea prețului energiei electrice de cel al gazului. O măsură cu care România, Grecia, Spania sau Portugalia sunt de acord și care va fi discutată la reuniunea de astăzi a miniștrilor europeni ai energiei.

    O altă propunere ar fi investiții mai mari în capacități de producere a curentului din surse regenerabile, dar care au nevoie de materii prime rare , precum litiu, siliciu sau așa numitele pământuri rare.Toate aceste resurse provin în principal din China. Iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că dependenţa de gazul şi petrolul rusesc nu trebuie înlocuită cu o altă dependenţă, cea faţă de resursele din China.

    Trebuie să ne asigurăm că accesul la aceste produse nu va fi folosit pentru a ne şantaja. Trebuie să diversificăm aprovizionarea şi să stabilim noi legături cu furnizori de încredere, a avertizat președinta Comisiei Europene. Ea a mai anunțat că va face în curând o vizită în Canada, ţară care are programe de extracţie a pământurilor rare.


  • Prețul carburanților parțial compensat

    Prețul carburanților parțial compensat

    Prețurile carburanților au crescut, în România, în ultima
    perioadă, constant, stârnind nemulțumirea șoferilor, care au protestat în
    benzinării. După o serie de discuții pe această temă în coaliția guvernamentală,
    premierul Nicolae Ciucă a anunțat, joi, că preţul carburantului la pompă va fi
    compensat. Astfel, de la 1 iulie, timp de trei luni, preţul ar urma să fie mai
    mic cu 50 de bani la fiecare litru. Reducerea va fi valabilă pentru toată
    lumea, particulari sau transportatori, şi va fi tipărită distinct pe bonul
    fiscal de la benzinărie. Nicolae Ciucă. Am identificat, împreună cu specialiştii, o
    soluţie de compensare în sumă fixă de 50 de bani care se va aplica direct la
    pompă. Mecanismul prin care să asigurăm stabilitatea preţurilor la combustibil
    va fi aplicat pentru o perioadă de trei luni. Compensarea va fi evidenţiată pe
    fiecare bon fiscal emis la staţiile de alimentare cu combustibil    ˮ.

    Compensarea urmează să fie aprobată de Guvern, printr-un act normativ, săptămâna viitoare. Potrivit
    premierului, Guvernul propune un mecanism care va avea un buget de două
    miliarde de lei. Un miliard de lei va proveni de la bugetul de Stat, iar
    celălalt miliard va fi dat de companiile din domeniul petrolier. Nicolae Ciucă
    a mai spus că, la finalul perioadei de compensare de trei luni, va fi analizată
    oportunitatea adoptării unui nou set de măsuri. Totodată, acesta a menţionat că
    Executivul are la îndemână un instrument utilˮ, respectiv ordonanţa de
    combatere a efectelor speculative. Prin acestea vom asigura un nivel ridicat
    de protecţie a consumatorilor împotriva creşterilor nejustificate ale preţurilorˮ,
    a susţinut Ciucă.

    Partidul din coaliția guvernamentală, PSD, susține, totuși,
    că cea mai bună soluție ar fi fost plafonarea. Respectăm decizia premieruluiˮ,
    declară social-democraţii, dar, dacă preţurile vor creşte din nou, vom reveni
    în coaliţie cu propunerea unui preţ maximal sau a limitării adaosului
    comercial. Din tabăra opoziţiei, USR a criticat decizia Guvernului şi
    pledează, în schimb, pentru reducerea TVA la combustibil de la 19 la 5%. La
    rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat că reducerea accizelor la
    carburanţi nu se poate face şi nu este posibilă plafonarea directă sau
    subvenţionarea preţului, menţionând că premierul Nicolae Ciucă l-a asigurat că
    suma necesară pentru compensarea cu 50 bani poate fi suportată de la buget. Reducerea
    accizelor este doar aşa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitate nu este,
    din cauza legislaţiei europene. Deci, la accize este uşor de umblat, dacă vrei
    să le creşti, dacă vrei să le scazi nu se prea poate sub un anumit nivelˮ, a
    precizat Klaus Iohannis.


  • Disputes over fuel prices

    Disputes over fuel prices

    Fuel
    prices have risen substantially over the past few months across Europe, and the
    trend is likely to continue.


    Romania
    covers 70% of its oil demand from imports, and supplies are received
    exclusively via the Black Sea, with transport and insurance costs skyrocketing
    because of the war in Ukraine.


    The parties
    in the ruling coalition are looking for solutions to cut fuel prices, but they disagree
    on what the best option would be. Although they agree that price rises have
    reached a critical point, the Liberals and the Social Democrats have different
    views on how to reduce prices, and pass the responsibility between the Liberal
    energy minister and the Social-Democrat finance minister, with the Social
    Democrats favouring a price ceiling and the Liberals-a new fiscal intervention.


    USR
    party in opposition Tuesday tabled a simple motion against the energy minister Virgil
    Popescu, whom they accuse on incompetence. On top of this, carriers demand a
    solution as soon as possible.


    The Smart
    Energy Association, on the other hand, believes a solution would be to reduce
    excises and VAT. According to a report made public by the association, the
    government is the main beneficiary of the rise in fuel prices, having gained an
    additional EUR 600 million this year compared to the corresponding period of
    2021. The organization also argues that a ceiling on retail prices would be
    more harmful to the economy.


    Meanwhile,
    energy experts claim petrol and diesel prices will continue to go up as long as
    the demand remains high, and a governmental intervention might have undesired
    effects. Another reason for the price increase is the depreciation of the
    Romanian currency. Gabriel Avăcăriţei, editor-in-chief of Energynomics, shared
    his views on the topic to Radio Romania:


    Gabriel
    Avăcăriţei: The upward trend is most likely to keep as long as the demand
    remains high. As long as we continue to see lots of vehicles in the street,
    this means people can afford this high fuel price. And there is something else I
    would like to add. Over the past 10 years, Romanians’ average incomes have
    grown by 100%, to roughly EUR 1,000. So when average revenues go up more than
    fuel prices do, then people’s spending power is higher.


    Gabriel
    Avăcăriței also argues that, although various measures have been taken in
    several European countries, their impact on consumer prices has not been
    substantial.


    Nonetheless,
    tentative protests are beginning to be reported in the country with respect to the
    recent price rises. (AMP)

  • UE interzice total importurile de ţiţei şi de produse petroliere importate pe mare din Rusia

    UE interzice total importurile de ţiţei şi de produse petroliere importate pe mare din Rusia

    Interdicția intră în vigoare după trecerea unor perioade de tranziție menite să permită sectorului și piețelor mondiale să se adapteze și face obiectul unei derogări temporare pentru țițeiul transportat prin conducte, astfel încât să se asigure o eliminare graduală ordonată a importurilor de petrol din Rusia. Aceste măsuri vor permite UE și partenerilor săi să identifice surse alternative de aprovizionare și să reducă la minimum impactul asupra prețurilor petrolului la nivel mondial.

    În ceea ce privește restricțiile la export, pachetul include restricții privind substanțele chimice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme chimice. UE a inclus pe lista ruşilor sancţionaţi ofițeri de rang înalt din armată, alte persoane care au comis crime de război în Bucea și care sunt responsabile de asediul orașului Mariupol, personalități politice și figuri proeminente ale propagandei și ale vieții economice, precum și persoane care au legături strânse cu Kremlinul.

    De asemenea, alte trei bănci din Rusia, printre care cea mai mare – Sberbank, și încă una din Belarus au fost excluse din sistemul SWIFT. Întrucât aceste bănci sunt esențiale pentru sistemul financiar rus și pentru capacitatea lui Putin de a continua războiul, măsurile restrictive vor accentua izolarea sectorului financiar rus de restul sistemului mondial.

    Activitățile de radiodifuziune ale altor trei canale de televiziune ale statului rus au fost suspendate. Oficialii europeni au arătat că acestea se numără printre cele mai importante instrumente de dezinformare pro-Kremlin care vizează publicul din Ucraina și din UE și diseminează propagandă în sprijinul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

    Cel de-al şaselea pachet European de măsuri care sancţionează Rusia include noi restricții la export. Lista produselor de tehnologii avansate care fac obiectul unei interdicții de export către Rusia a fost extinsă pentru a include și alte substanțe chimice care ar putea fi utilizate în procesul de fabricare a armelor chimice, care sunt deja supuse controlului încă din 2013 pentru alte destinații, cum ar fi Siria.


  • Va putea UE impună embargou asupra petroului importat din Rusia?

    Va putea UE impună embargou asupra petroului importat din Rusia?


    Uniunea Europeană a anunțat săptămâna trecută al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include și stoparea importurilor de petrol, în următoarele șase luni. Noul set de sancțiuni trebuie aprobat, conform procedurii, de către toate cele 27 de state membre. Imediat după publicarea documentului cu privire la noile sancțiuni au început negocierile între statele membre, deoarece unele state sunt nemulțumite de forma inițială a documentului. Grecia, Cipru şi Malta nu ar fi de acord cu măsura prin care se interzice tancurilor petroliere din UE să mai transporte țiței rusesc.



    Bani pentru infrastructura petrolieră a statelor din Estul Europei



    Potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de agenția Reuters, Comisia Europeană analizează și variantă de a oferi mai mulți bani statelor membre din Europa de Est, sume ce trebuie folosite pentru modernizarea infrastructurii petroliere. Între statele est-europene, Ungaria pare cel mai greu de convins. Mai mult, statul vecin României a blocat până în prezent embargoul deoarece economia Ungariei este dependentă de importurile de țiței din Rusia. 65% din petrolul consumat în Ungaria este importat, în prezent, din Federația Rusă.



    Drept urmare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers luni la Budapesta unde a discutat cu premierul Viktor Orban. La finalul cinei de lucru organizată la Mănăstirea Carmelitană din capitala Ungariei, Ursula von der Leyen a afirmat că s-au făcut progrese în direcția impunerii unui embargou asupra importurilor de petrol rusesc iar dialogul cu premierul maghiar a contribuit la elucidarea anumitor puncte referitoare la sancțiuni și la securitatea energetică”, relatează AFP, citat de Agerpres.



    Ministrul de externe maghiar: Actuala propunere a Comisiei echivalează cu o ‘bombă atomică’



    Progresele au fost subliniate și de ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, care a ținut să sublinieze că până la unda verde de la Budapesta pentru embargou mai este cale lungă. Am făcut progrese, aș spune chiar că am reușit să facem un mic pas înainte, dar mai trebuie să discutăm mult pentru a produce o evoluție a poziției europene, deoarece nu putem permite să se impună poporului ungar plata costurilor acestui război”, a spus Szijarto într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare.



    Șeful diplomației maghiare a mai transmis că, în actuala formă, propunerea Comisiei privind interzicerea importurilor de țiței din Rusia nu poate fi acceptată de către Budapesta: Așteptăm o soluție nu doar cu privire la transformarea rafinăriilor noastre care ar costa sute de milioane de dolari, nu doar cu privire la creșterea capacității conductei petroliere din Croația către Ungaria care ar costa de asemenea sute de milioane de dolari, ci și cu privire la viitorul economiei ungare, întrucât, așa cum am mai spus, actuala propunere echivalează cu o bombă atomică.”



    După discuțiile din capitala Ungariei, șefa Executivului european a anunțat o videoconferință cu cu alți actori din regiune” pentru întărirea cooperării regionale în infrastructurile petroliere”.


  • Pachetul 6 de sancţiuni împotriva Rusiei

    Pachetul 6 de sancţiuni împotriva Rusiei

    Pe fondul continuării invaziei Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a anunțat miercuri al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, noile măsuri vizează patru tipuri de sancțiuni. Acestea prevăd scoaterea din sistemul internaţional Swift de tranzacţii financiare a trei bănci rusești, între care Sberbank, cea prin care trec o treime din tranzacţiile Moscovei. În plus, sunt supuşi sancţiunilor europene mai mulţi înalţi oficiali ruşi şi militari implicaţi în masacrul de la Bucea, în Ucraina. De asemenea, este interzisă difuzarea în Europa a trei canale mass media ruseşti care amplifică dezinformarea rusă, iar companiile europene de lobby şi consultanţă nu mai au voie să lucreze pentru Kremlin. Cea mai importantă măsură va fi, însă, interzicerea importurilor de petrol rusesc. Preşedinta Comisiei Europene a spus că eliminarea petrolului rusesc şi a produselor rafinate se va face treptat, pentru a putea fi asigurată o aprovizionare alternativă. Aceasta a avertizat că nu va fi uşor pentru Europa, mai ales că unele state membre au o dependenţă de 100% de petrolul rusesc. De aceea, pachetul cuprinde excepţii şi măsuri de tranziţie pentru aceste ţări.

    Ursula von der Leyen: Putin trebuie să plătească un preţ mare pentru agresiunea sa brutală. Şi viitorul Uniunii se scrie în Ucraina. Va fi o interzicere completă a petrolului rusesc, fie din mare, fie prin conducte, ţiţei, dar şi produse rafinate. Ne vom asigura că interzicerea e treptată şi ordonată pentru ca noi şi partenerii să avem asigurate rute de aprovizionare alternative şi să putem micşora impactul asupra pieţei globale. De aceea, eliminarea ţiţeiului rusesc se va face treptat, în şase luni, iar cea a produselor rafinate, până la finalul acestui an.

    Potrivit Reuters, Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria și-au exprimat îngrijorarea cu privire la embargoul asupra petrolului rusesc. Atât Cehia, cât și Slovacia au cerut o perioadă de exceptare de câtiva ani, pentru a-și putea creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere, în timp ce Ungaria a anunţat că nu sprijină propunerea CE întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Bulgaria a anunţat, la rândul ei, că va cere Comisiei excepţii în aplicarea embargoului asupra petrolului rusesc. Pe de altă parte, Germania este de acord cu aceste propuneri, atenţionând totuşi că un asemenea embargo ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora. Iar Bucureștiul s-a declarat, prin vocea ministrului Energiei, Virgil Popescu, solidar cu decizia Comisiei Europene privind petrolul rusesc. Potrivit ministrului, România importă 70% din ţiţeiul consumat, din care doar 30% este ţiţei rusesc.


  • Panică pe piaţa carburanţilor

    Panică pe piaţa carburanţilor

    La mijlocul
    acestei săptămâni, apariţia pe reţelele sociale a unei poze cu preţul litrului
    de benzină şi de motorină situat undeva la 2,2 euro la o benzinărie din vestul
    României a generat panică printre şoferii români. Războiul urcase preţul
    petrolului, dar în ţară combustibilii se vindeau până în acel moment cu circa
    1,6 euro litrul. Urmarea a fost că s-au creat cozi interminabile, ce aminteau
    de perioada ceauşista, când carburanţii erau raţionalizaţi. Printre unii
    conaţionali, teama a luat forme pe cât de groteşti, pe atât de periculoase: au
    umplut nu doar rezervoarele maşinilor, ci şi damigene, tomberoane sau
    rezervoare de 1000 de litri destinate depozitării apei, recipiente improprii
    transportului de combustibili.

    Încă din seara respectivă, autorităţile au
    încercat să calmeze populaţia, dând asigurări că România nu are absolut nicio
    problemă cu stocurile şi că nu sunt motive pentru explozia preţurilor.

    Au
    început controale la reţelele care comercializează carburanţi, iar amenzile nu
    au întârziat. A fost sancţionată inclusiv staţia care şi-a căpătat trista
    notorietate de declanşator al panicii prin vânzarea benzinei la suprapreţ.     Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă face verificări după ce unele persoane
    au cumpărat carburanţi în recipiente improvizate, lucru care este interzis.


    Românii
    nu trebuie să se teamă că nu îşi vor putea alimenta maşinile în benzinării    , a
    afirmat ministrul energiei, Virgil Popescu, după ce doi mari producători de
    produse petroliere l-au asigurat că nu este nicio problemă cu stocurile de
    carburanţi şi, mai mult, că pot să aprovizioneze toate staţiile de distribuţie
    din ţară.     Virgil Popescu pune totul pe seama intoxicărilor care abundă în
    această perioadă:

    Nu există, de asemenea, niciun motiv pentru explozia preţurilor, aşa
    cum s-a întâmplat, şi este practic regretabil absolut tot ce s-a întâmplat şi
    această manipulare care a fost făcută. Am spus că suntem într-o situaţie
    complicată, conflict armat la graniţa României, cu această agresiune a
    Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, şi, în continuare, eu personal, cred că ce s-a
    întâmplat în cursul zilei de ieri face parte dintr-un război hibrid.


    La
    rândul său, premierul Nicolae Ciucă a cerut tragerea la răspundere a celor
    vinovaţi de creşterea nejustificată a preţului la carburanţi şi aplicarea celor
    mai severe sancţiuni.

    Nicolae Ciucă: Nu voi permite nimănui să profite de această
    situaţie pentru ca, din lăcomie sau din orice alte motive, să încerce să
    destabilizeze economia ţării şi viaţa cetăţenilor. Instituţiile responsabile
    vor fi ferme în verificările pe care trebuie să le facă şi vor da sancţiuni
    drastice celor care încalcă legea.


    Nu doar controlorii care veghează
    la protecţia consumatorilor au ieşit pe teren, ci şi cei de la Direcţia Antifraudă
    din cadrul Fiscului, care au verificat benzinăriile, distribuitorii angro şi
    companiile implicate. Ei au constatat faptul că stocuri preexistente, care
    aveau o anumită valoare la vânzare, au fost comercializate la preţuri mai mari.
    Piaţa şi şoferii s-au calmat, iar acum preţul carburanţilor e situat undeva
    între 1,6 şi 1,8 euro litrul.



  • March 10, 2022

    March 10, 2022

    FUEL PRICES
    PM Nicolae Ciucă announced thorough
    inspections in all oil companies in Romania, after panic last night caused
    unprecedented queuing in petrol stations. The PM warned that the required
    measures will be taken to curb any illegal, abusive and economically unjustified
    practices. Mr. Ciucǎ made these statements after an emergency meeting with the
    ministers of energy and economy and the heads of the Competition Council, the
    Consumer Protection Authority and the fiscal authority. The institutions have
    already initiated inspections following an unjustified fuel price rise. The energy
    minister Virgil Popescu also posted a message on social media, stating the
    sanctions against those who break the law will be drastic.


    REFUGEES PM Nicolae Ciucă is
    having talks today with the EU commissioner for crisis management Janez
    Lenarčič, who took part on Wednesday in the opening of the European hub for
    humanitarian aid for Ukraine, in Suceava (northern Romania). The EU official
    said he was encouraged by the solidarity shown by the EU and its member states,
    including Romania. A new call-centre has also been opened today in Romania for
    the Ukrainian refugees, with Ukrainian-speaking personnel, among others. Some
    320,000 Ukrainian nationals have entered Romania over the past 2 weeks, and
    nearly 235,000 of them have already left the country.


    COVID-19 Roughly 4,200 new SARS-CoV-2 cases and 62
    related deaths were reported for the past 24 hours in Romania, the Strategic
    Communication Group announced on Wednesday. After almost 2 years in a state of
    alert, Romania lifted all COVID-19 related restrictions on March 9th.
    The authorities announced that those citizens whose ID expired over the past 2
    years have to renew their documents within 3 months. As many as 387,000 people
    must get new identity documents by June 7th.


    SUMMIT EU leaders convene today and tomorrow in Versailles, France, for a
    summit focusing on Europe’s energy independence, on strengthening the bloc’s defence
    and on the EU accession request signed recently by Ukraine. A new plan will be
    discussed, most likely to be funded through a new joint loan, in order to
    address the consequences of the Russian invasion in Ukraine. As regards the
    energy crisis, the European Commission has recently presented the RePowerEU initiative,
    designed to reduce Europe’s dependence on Russian gas, which accounts for over 40%
    of the Union’s natural gas consumption. As for Ukraine, a strengthened
    partnership is being considered, by tightening Kyiv’s ties with the European
    single market and connecting Ukraine with the European energy network.


    PRESIDENCY Romania will be represented in the Versailles summit
    by president Klaus Iohannis. Ahead of the meeting, he took part
    on Monday in a video call with the president of the European Council Charles Michel, and the prime-ministers of the
    Netherlands, Greece, Croatia and Estonia. President Iohannis emphasised the
    importance of firmly maintaining the unity and coordination within the EU and between
    the Union and the US, NATO and other strategic partners, in responding to
    Russia’s aggression against Ukraine. Mr.
    Iohannis also presented the measures taken by Romania to support Ukraine, including
    the set-up of a hub collecting and coordinating international aid to Ukraine
    and Moldova. The president of Romania also emphasised Romania’s support for the
    EU accession requests signed by Ukraine, the Republic of Moldova and Georgia.


    UKRAINE Today’s negotiations
    between the Russian and Ukrainian foreign ministers, Sergey Lavrov and Dmytro
    Kuleba, mediated by Turkey, failed to lead to any progress towards a ceasefire.
    Promises were made to carry on humanitarian efforts to evacuate civilians,
    without any firm commitment on Russia’s part in this respect. Kuleba added that
    a decision was made to carry on talks in this format. In turn, Lavrov continued
    to accuse Ukraine of seeking to use biological and chemical weapons and of
    being manipulated by the West. Meanwhile, air raid sirens sounded once again
    this morning in the Ukrainian capital Kyiv, as the 3rd week of war
    began. According to the Ukrainian army, Russian forces are advancing in an
    attempt to surround the city, and have carried on attacks in other parts of the
    country as well. President Volodymyr Zelensky has accused Russia of war crimes.
    Moscow agreed to a 12-hour ceasefire to enable civilians to leave 6 of the most
    affected areas, but the Ukrainian authorities say steady Russian bombing
    prevented some locals from leaving. On the other hand, Ukraine claims it
    killed, wounded or captured over 12,000 Russian soldiers, and destroyed over 330
    tanks, over 1,110 armoured vehicles and some 130 aircraft. Russia claims to
    have destroyed nearly 3,000 military infrastructure elements in Ukraine. (A.M.P.)

  • Measures to lower fuel and energy prices

    Measures to lower fuel and energy prices


    The leaders of the ruling coalition have agreed on new measures to lower natural gas and electricity bills and to help slow down the rise in inflation seen early this year.



    A temporary 50% cut in the fuel excise is one of the measures prompted by the energy crunch. Data shows that in Romania, fuel costs account for 8% of the market basket, but for households with small and medium incomes the share may reach as much as 12%.



    With this measure validated on Tuesday by the ruling coalition comprising the Social Democratic Party, the National Liberal Party and the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania, the retail price of petrol and diesel is set to drop by more than RON 1 from around RON 7 per litre at present.



    The measure was backed by the Social Democrats, whose leader Marcel Ciolacu says the move is designed to put a stop to price rises.



    Marcel Ciolacu: “Weve seen the rise in oil prices but we are hoping to balance this by cutting the excise. We are thinking about the problems Romanians struggle with and about ways to stop this surge in prices.”



    The Liberals agree in principle with lowering taxes, excises, contributions and anything that would help ease the fiscal burden, the Liberal leader Florin Cîţu said. He warned however that if retail prices fail to drop, someone must take responsibility.



    Florin Cîţu: “Well see the figures from the finance ministry. I feel these scenarios are optimistic. I hope these measures are not just for the sake of the governments image, because they would cost RON 3-4 billion.”



    By giving up half the petrol and diesel excise for the next 6 months, the government is giving up a share of budgetary revenues, while citizens and companies see their current costs reduced.



    Talks will be held in the forthcoming period with the European Commission and major fuel suppliers to keep fuel prices at a manageable level for all household and corporate consumers, the finance minister Adrian Câciu said.



    The ruling coalition also decided to introduce an emergency order in April, to offset and put a cap on electricity and natural gas bills. (A.M.P.)


  • Câmpina – Cultură și petrol

    Câmpina – Cultură și petrol

    Situat pe drumul
    care, traversând Carpații, leagă Transilvania de Muntenia, Câmpina are o
    istorie de 500 de ani. Leagăn al
    culturii și artei românești (Bogdan-Petriceicu Hașdeu, Nicolae Grigorescu), el
    este, deopotrivă, oraș de pionierat al extracției și prelucrării mondiale a
    petrolului. Despre trecut și prezent la Câmpina, stăm de vorbă cu Mădălin
    Focșa, istoric al urbei.


  • UE își întărește prezența în zona arctică

    UE își întărește prezența în zona arctică

    Cererea tot mai
    mare de combustibili pentru a relansa economiile afectate în întreaga lume de
    pandemia de COVID-19 determină o creştere a interesului pentru rezervele
    prezente în regiunea arctică. Astfel, Comisia Europeană a prezentat o abordare pentru o implicare mai puternică a Uniunii
    Europene în această zonă pentru o regiune arctică pașnică, durabilă și
    prosperă.


    Pentru Uniunea
    Europeană, regiunea arctică este de o importanță strategică esențială datorită mai
    multor aspecte. În primul rând, a schimbărilor climatice, deoarece regiunea
    arctică se încălzește de trei ori mai
    repede decât restul planetei, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la
    Comisia Europeană.

    Topirea gheții și a permafrostului din
    regiunea arctică accelerează schimbările climatice din celelalte regiuni de pe
    glob. Când vine vorba despre influența geostrategică, regiunea arctică este, de
    asemenea, de o importanță esențială pentru Uniunea Europeană. Din cauza
    impactului încălzirii globale, observăm o concurență sporită și o rivalitate
    geopolitică pentru regiunea arctică. Acest lucru arată că Uniunea Europeană
    trebuie să-și definească influența geopolitică externă, fiindcă interesul nostru
    este stabilitatea, siguranța și cooperarea pașnică în regiunea arctică. Apoi,
    în al treilea rând și la fel de important pentru noi, materiile prime. Observăm
    că a crescut concurența pentru resursele naturale, iar noi vrem să ne asigurăm
    că se respectă sustenabilitatea. În propunerea noastră, am inclus tot ceea ce
    poate face ca regiunea arctică să fie o zonă sigură.

    De asemenea, conștientizăm
    că impactul nostru asupra regiunii arctice e semnificativ prin amprenta pe care
    o lăsăm asupra mediului și prin cererea de resurse și materii prime. Din punct
    de vedere ecologic, am propus abordarea unei politici sociale și de protejare a
    mediului. În comunicatul nostru am informat că dorim ca petrolul, cărbunele și
    gazul să rămână în sol. Uniunea Europeană va sprijini și promova dezvoltarea
    inclusivă și sustenabilă în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.
    Interesul nostru este să sprijinim cooperarea multilaterală, iar Uniunea
    Europeană va coopera cu toți partenerii esențiali și cei interesați din
    regiunea arctică și nu numai. Acest lucru presupune o cooperare internațională
    pe care ne-am angajat că o vom intensifica.

    Pentru a înțelege mai bine situația din teren, Comisia Europea a
    înființat și un birou în Groenlanda, în Nuuk, care va promova agenda arctică și
    relațiile cu Uniunea Europeană.


    Toate statele
    Uniunii Europene s-au angajat să implementeze acordul de la Paris privind
    schimbările climatice, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la Comisia
    Europeană.

    Asta înseamnă că insistăm ca petrolul,
    cărbunele și gazul să rămână în sol, mai ales în regiunea arctică. Dacă
    analizăm tranziția ecologică prin care trecem, scopul nostru este să nu mai
    existe exploatare a materiilor prime.

    Până în 2050, acest lucru ar trebui să
    înceteze. Dacă facem o corelare cu prețul în creștere al energiei, desigur,
    lecția noastră este că energia regenerabilă e cea care ne ajută să rezolvăm
    problema. Dacă privim criza energetică, energia solară, cea hidroelectrică au
    același preț. Prețul a crescut pentru energia produsă prin metode tradiționale.
    Comisia Europeană a prezentat statelor membre un set de instrumente pentru ceea
    ce trebuie făcut pentru a rezolva situația din prezent. Suntem conștienți de
    această situație și facem tot ce putem ca să ajutăm oamenii și companiile, dar,
    în paralel continuăm tranziția noastră verde, fiindcă exact aceasta e soluția.

    Trebuie să ne asigurăm că Europa nu e dependentă de gaz, cărbune sau petrol
    provenind din țări terțe, unde nu avem control asupra prețului, asuprea exploatării
    și așa mai departe.

    În privința regiunii arctice, vom explora cu partenerii noștri internaționali obligațiile
    juridice multilaterale pentru a nu continua cu exploatarea tradițională și să
    nu mai achiziționăm hidrocarburi. Așadar, vom colabora internațional, dar vom
    accelera și implementarea energiei din surse regenerabile în Uniunea Europeană,
    astfel încât aceasta să aibă in preț accesibil și să fie disponibilă tuturor.


  • 20.04.2020

    20.04.2020

    Fête – Les orthodoxes, majoritaires dans le pays, et les gréco-catholiques
    de Roumanie célèbrent aujourd’hui le Lundi de Pâques. Des messes sont célébrées
    à cette occasion, mais toujours au huis clos. Les croyants, qui ne peuvent se
    rendre dans les églises à cause des restrictions imposées par les autorités
    pour limiter la contagion au nouveau coronavirus, ont le choix de suivre les
    services en ligne, à la radio ou télévision. Par ailleurs, des centaines de procès-verbaux
    ont été dressés par les forces de l’ordre ce weekend de Pâques pour le non
    respect des règles de confinement. Il y a aussi eu quelques accroches où les
    forces de l’ordre ont fait usage de leurs armes pour apaiser les conflits.




    Coronavirus
    en Roumanie     – En Roumanie, les autorités font état de 451
    décès et près de 9.000 cas d’infection confirmés au nouveau coronavirus. Parmi ceux-là,
    plus de 2.000 personnes ont déjà guéri et plus de 1.000 sont des soignants,
    notamment de Suceava (dans le nord-est) et de la capitale, Bucarest. Selon le
    ministre de la Santé Nelu Tătaru, la courbe des infections par le nouveau
    coronavirus connait une progression lente en ce moment en Roumanie. A l’étranger,
    plus de 60 ressortissants roumains sont décédés des suites du nouveau
    coronavirus et plus de 730 ont été testés positifs, notamment en Italie et en Espagne.




    Coronavirus
    dans le monde     – Quant à la pandémie de Covid-19 dans
    le monde, les Etats-Unis continuent à être le pays qui rapporte actuellement le
    plus d’infections et le plus de décès. L’Italie se trouve déjà dans la 7e
    semaine de confinement. Selon la correspondante de Radio Roumanie à Rome, les
    autorités italiennes envisagent le déconfinement d’ici 14 jours si le nombre
    quotidien de cas d’infection baisse. A présent, l’on fait état, tous les jours,
    d’environ 3.000 nouveaux cas d’infection et de 400 décès. A partir du 4 mai,
    les chantiers, magasins, bars et restaurants devraient rouvrir graduellement. L’Espagne
    et la France ont décidé, de leur côté, de rapporter de quelques semaines le relâchement
    des mesures actuellement en place sur leurs territoires. Néanmoins, relate la
    BBC, quelques pays européens commencent à relâcher les mesures de confinement.
    A partir d’aujourd’hui, la Pologne rouvre ses parcs et ses forêts et la
    Norvège, ses maternelles. La République Tchèque permet la reprise d’activité
    pour les marchés en plein air et, en Albanie, les industries minière et
    pétrolière sont relancées. En Allemagne, les commerces de proximités reçoivent
    à nouveau des clients et les élèves qui ont des examens cette année ont repris
    le chemin de l’école. D’ailleurs, les autorités allemandes ont annoncé la semaine
    dernière que le taux d’infection avait baissé et que l’épidémie était « sous
    contrôle ».






    Diplomatie – La Roumanie recevra une aide de 800.000 dollars en assistance médicale,
    annonce l’ambassade des Etats-Unis à Bucarest. Cela de surcroît à la récente opération
    financé par les Etats-Unis, un transport à destination de la Roumanie avec des équipements
    médicaux de protection. L’ambassadeur américain en Roumanie, Adrian Zuckerman,
    a mis en avant la relation rapprochée entre les deux Etats « amis et
    alliés ». L’annonce vient peu après un message adressé par l’ambassadeur d’origine
    roumaine, en roumain, à l’occasion de Pâques orthodoxe.




    Agriculture
    – Des travailleurs roumains pourraient rejoindre
    bientôt l’Italie pour travailler dans l’agriculture, relate l’AFP.Les récoltes italiennes sont mises en
    péril par le manque de main-d’œuvre. Habituellement, 350.000 étrangers
    travaillent de manière saisonnière dans l’agriculture italienne. Mais selon la
    ministre italienne de l’Agriculture, il en manque cette année « entre
    250.000 et 270.000 ». Alors que les Roumains représentent à eux seuls
    110.000 saisonniers étrangers travaillant dans la péninsule, les autorités
    italiennes ont engagé des discussions avec l’ambassade de Roumanie pour tenter
    d’organiser des « corridors verts » en assurant qu’une fois sur place
    la sécurité sanitaire sera maximale. Plusieurs pays européens enregistrent des
    situations similaires, des travailleurs saisonniers roumains étant déjà partis
    vers l’Allemagne avec la collaboration des autorités roumaines.






    Sondage – Seulement 22% des Bulgares et 23% des Roumains ont fait des achats
    en ligne en 2019, contre la moyenne de 60% de l’Union européenne, montre
    Eurostat. Néanmoins, le pourcentage des Roumains qui font des achats en ligne n’a
    pas cessé d’augmenter, de 2% en 2009 à 20% en 2018, pour atteindre 23% l’année
    dernière. Les champions de l’UE des acquisitions en ligne sont, en 2019, les
    habitants du Danemark (84%), de la Suède (82%), des Pays-Bas (81%), de l’Allemagne
    (79%) et de la Finlande (73%). Alors que les magasins
    sont fermés et les consommateurs, en confinement, Eurostat prévoit une
    importante augmentation du commerce en ligne en 2020.






    Météo – Temps morose en Roumanie, avec des pluies sur le sud et le sud-est
    et des précipitions mixtes sur les
    Carpates méridionales. Les températures sont en baisse, mais les maximas s’étalent
    quand même entre 11° et 20°. 11° et ciel gris à midi à Bucarest.