Radio România Internațional

Tag: Phil Hogan

  • Îmbunătățirea lanțului Uniunii Europene de aprovizionare cu alimente

    Îmbunătățirea lanțului Uniunii Europene de aprovizionare cu alimente

    În luna aprilie, Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și
    dezvoltare rurală, a oferit mai multe amănunte despre propunerea Comisiei Europene
    de îmbunătățire a lanțului de aprovizionare cu alimente    . Operatorii mai mici
    din lanțul de aprovizionare cu alimente, inclusiv fermierii, sunt vulnerabili
    față de practicile comerciale neloiale utilizate de partenerii din cadrul
    lanțului agroalimentar. Adesea, acești operatori nu au putere de negociere și nici
    alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori. Măsurile propuse de
    Comisia Europeană completează măsurile existente în statele membre și codul de
    conduită al Inițiativei voluntare privind lanțul de aprovizionare. Dacă doresc,
    statele membre pot lua măsuri suplimentare. Propunerea Comisiei Europene va lua
    forma unei Directive și urmează să fie transmisă, împreună cu o evaluare a
    impactului, celor doi colegiuitori, adică Parlamentului European și
    Consiliului, în cadrul acestuia din urmă fiind reprezentate guvernele statelor
    membre.

    Phil Hogan: Întrucât
    agricultorii europeni s-au mutat, în ultimii ani, de la un sistem de susținere
    a prețurilor la o inserție completă pe piața mondială este necesar să ne
    asigurăm că aceştia sunt supuşi jocului echitabil. Conform pasului unu al
    procesului din trei etape acordat în decembrie anul trecut, când Parlamentul și
    Consiliul au convenit să faciliteze organizarea agricultorilor și posibilitatea
    lor de a negocia fără furnizori de alimente, etapa a doua a fost propunerea de
    a renunța la practicile comerciale neloiale. Pasul trei va veni mai târziu în
    anul în care intenția mea este să îmbunătățesc transparența pieței. Comisia
    lansează o propunere de excludere a practicilor comerciale neloiale în lanțul
    de aprovizionare cu alimente. Această propunere se referă în mod fundamental la
    corectitudine și la reacția Comisiei la dificultățile cu care se confruntă
    cetățenii în viața lor de zi cu zi. Practicile comerciale neloiale sunt
    practici care contravin bunei credințe și atitudinii corecte.


  • Bugetul UE: Politica Agricolă Comună după 2020

    Bugetul UE: Politica Agricolă Comună după 2020

    Comisia Europeană propune pentru Politica Agricolă Comună fonduri de 365 miliarde de euro pentru perioada 2021- 2027. La un calcul simplu, vor fi cu peste 5 la sută mai puțini bani pentru agricultură în viitorul buget multianual al Uniunii față de actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020.

    De vină ar fi ieșirea din Uniunea Europeană a Marii Britanii, unul din marii contributori la bugetul comunitar, dar și dorința Bruxelles-ului de a finanța noi priorități, precum apărarea sau politicile privind migrația. Vor fi așadar bani mai puțini, dar Comisia promite în schimb modernizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune.

    In loc de reguli și conformare vom pune accentul pe performanță și rezultate. Principalul obiectiv va fi realizarea unei agriculturi inteligente și flexibile, capabilă să asigure securitatea alimentară., spune comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan. Și tot el promite mai multă flexibilitate în acordarea fondurilor. Statele membre vor fi responsabile pentru alegerea modului și a
    domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european. Cum va funcționa sistemul explică Phil Hogan: Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților. Totul depinde de progresele realizate!


    Ar urma să aibă loc totodată o plafonare a subvențiilor până la nivelul maximum de 100 de mii de euro pe fermă. În schimb, Bruxelles-ul propune sume majorate pentru fermele mici și mijlocii și le recomandă statelor membre să utilizeze pentru tinerii fermieri cel puțin 2 la sută din banii veniți din bugetul comunitar. Viitoarea politică agricolă comună pune totodată mai mult accent pe protecția mediului. Comisarul european, Phil Hogan, spune că 40 la sută din fonduri vor contribui la acțiuni de combatere a schimbărilor climatice, iar plățile către fermieri vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul.

    În plus, Comisia Europeană și-a propus ca din fondurile alocate programului de cercetare Orizont, 10 miliarde de euro să fie destinate inovării în domeniul alimentelor, agriculturii, dezvoltării rurale și bio-economiei. Propunerile au fost primite cu prudență de miniștrii europeni ai agriculturii. Suntem de acord cu ideea că este nevoie de o simplificare, dar politica agricolă comună trebuie să rămână o plasă de siguranță, crede titularul portofoliului de la Paris, Stéphane Travert.

    Negocierile se anunță așadar complicate. Își vor exprima poziția statele membr, Parlamentul European, iar cuvântul decisiv îl vor avea șefii de stat și de guvern. Comisia și-a propus ca finalizarea
    negocierilor să aibă loc înaintea alegerilor parlamentare europene din mai anul viitor.


  • UE și Mexicul ajung la un nou acord privind comerțul

    UE și Mexicul ajung la un nou acord privind comerțul

    Simplificarea procedurilor vamale va aduce avantaje suplimentare pentru industria din Uniunea Europeană, inclusiv în domenii precum cel al produselor farmaceutice, cel al utilajelor și cel al echipamentelor de transport. Totodată, acordul stabilește noi standarde de dezvoltare durabilă. Printre altele, Uniunea Europeană și Mexicul s-au angajat să pună în practică eficient obligațiile care le revin în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Acesta va fi şi primul acord comercial al Uniunii Europene care vizează combaterea corupției din sectorul public și din cel privat.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat că Mexicul și Uniunea Europeană au colaborat și au ajuns la un rezultat reciproc avantajos. Odată cu încheierea acestui acord, Mexicul se alătură Canadei, Japoniei și Singaporelui pe lista din ce în ce mai mare a partenerilor care doresc să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a apăra comerțul deschis, echitabil și bazat pe norme – a mai spus preşedintele Juncker.

    La rândul său, comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a explicat că, în mai puțin de doi ani, Uniunea Europeană și Mexicul au ajuns la o înțelegere pe măsura provocărilor economice și politice din secolul 21: Am actualizat un acord vechi într-un timp record, de doar doi ani de negocieri. Este un acord modern, de care vor beneficia consumatorii noştri, companiile noastre – atât cele mici, cât şi cele mari – şi care va impulsiona relaţiile dintre statele membre ale Uniunii şi Mexic. Este un semn că nu creăm doar oportunităţi economice, ci transmitem totodată un semnal către întreaga lume: Mexicul şi Uniunea Europeană sunt deschişi să facă afaceri, cred într-un comerţ deschis, onest şi sustenabil şi pot încheia acorduri comerciale reciproc avantajoase pentru cetăţenii lor. Aşadar, sunt foarte fericită astăzi.


    Şi comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, a punctat că acest acord este foarte benefic pentru sectorul agroalimentar european, deoarece creează noi oportunități de export pentru produsele alimentare și băuturile de înaltă calitate, care, la rândul lor, vor sprijini creșterea economică și crearea mai multor locuri de muncă, mai ales în zonele rurale.

    Începând din 2000, când a intrat în vigoare anteriorul acord dintre Uniunea Europeană și Mexic, schimburile comerciale au crescut într-un ritm de circa 8% pe an, generând o creștere globală de 148% a comerțului cu mărfuri în ultimii 18 ani. În pofida acestor rezultate pozitive, exista totuși o marjă largă de îmbunătățire a relației comerciale, pe care noul acord o abordează prin scutirea de taxe vamale a practic tuturor schimburilor comerciale cu mărfuri.


  • Interzicerea practicilor comerciale neloiale în domeniul aprovizionării cu alimente

    Interzicerea practicilor comerciale neloiale în domeniul aprovizionării cu alimente

    Adesea, după luni de trudă, mulţi se află în situaţia de a nu-şi putea vinde marfa, pentru că marile lanţuri comerciale preferă să încheie contracte cu mari producători. De aceea, Comisia Europeană a prezentat un set de măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale în domeniul aprovizionării cu alimente.

    Comisia Europeană a prezentat o listă de practici comerciale neloiale pe care vrea să le interzică în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente, în ideea de a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul agroalimentar. Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt: plățile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor și obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar și lipsit de ambiguitate între părți.

    Operatorii mai mici, inclusiv fermierii, sunt cei mai vulnerabili în faţa acestor practici, pentru că nu au putere de negociere și alternative pentru vânzarea produselor lor către consumatori. Prin stabilirea unor standarde şi plin aplicarea unor reglementări clare, Comisia Europeană vrea să se asigure că toţi operatorii din industria alimentară, indiferent de dimensiunile lor, pot concura în mod liber şi echitabil şi că nimeni nu va scos se pe piaţă.

    Autorul propunerii, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, consideră că doar un lanţ de aprovizionare cu alimente eficient este un lanţ echitabil: Există elemente, există probe că nu există justiţie, nu există echitate în acest sistem, la nivel european. Eu sunt convins că avem o problemă serioasă. Am sprijinul Parmentul European şi al celor 20 de ţări membre care mi-au cerut să acţionez, să iau măsuri. Nu trebuie să permitem să fie adusă atingere drepturilor consumatorilor, prin creşteri nejustificate ale preţurilor alimentelor. Noi încercăm în primul rând să ameliorăm statutul agricultorilor. În acelaşi timp, dorim să asigurăm o egalitate la nivelul concurenţiei pentru toţi actorii implicaţi în acest proces: proucători, distributori, procesatori. Trebuie să denunţăm practicile nelioale infiferent unde se manifestă ele.Prin propunerea prezentată vom da o voce celor fără voce, celor care, fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziții slabe de negociere. Inițiativa de astăzi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizează consolidarea poziției producătorilor și a IMM-urilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. De asemenea, inițiativa vizează asigurarea unei aplicări ferme și eficiente a reglementărilor. Cu ajutorul unei proceduri bazate pe confidențialitatea plângerilor, încercăm să eliminăm «factorul teamă» din lanțul de aprovizionare cu alimente.

    Propunerea Comisiei le impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcari dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competenţa de a impune sancţiuni.


  • Despre o viitoare Politică Agricolă Comună

    Despre o viitoare Politică Agricolă Comună

    Miniştrii agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă, în această săptămână, la un consens asupra viitorului Politicii Agricole Comune. Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia au refuzat să semneze o declaraţie comună, cu care celelalte 23 de state au fost de acord.

    Mărul discordiei l-a constituit modul de împărţire a subvențiilor agricole între statele membre. În prezent, acestea se acordă diferenţiat, statele mai vechi ale Uniunii, adică cele din Europa de Vest, primind sume mai mari. Acum, miniştrii agriculturii din cele cinci ţări estice solicită subvenţii egale pentru toate statele membre, după cum a explicat Rumen Porodzanov, ministrul bulgar al Agriculturii, ţară care deţine în acest moment preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene: Am avut o întrunire emblematică. O continuare a dezbaterii asupra viitoarei Politici Agricole Comune. Un punct esențial asupra căruia nu am reușit să ajungem la un acord a fost convergența subvențiilor. Cinci dintre statele membre au dorit să includem în text convergența deplină și subvenții complet egale pentru toate țările. Ceea ce este foarte greu de obținut. Greu de obținut din multe motive. Mai întâi, pentru din lipsa unei clarități a bugetului de care va dispune Politica Agricolă Comună, care va fi dezbătut în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, apoi din cauza Brexitului și a altor politici.

    Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat recent planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, unul dintre scenarii fiind şi reducerea cu 120 de miliarde de euroa fondurilor alocate Politicii Agricole Comune. Comisia va prezenta, în lunile următoare, propunerea formală pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii,a precizat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan: Rolul meu a fost să-mi arăt susținerea față de președinție în orice mod posibil pentru a încerca să ajungem la un acord. Iar Comisia va continua să lucreze îndeaproape cu Președinția în următoarele luni la pregătirea propunerilor noastre legale și cred că un set de propuneri de reglementări va fi disponibil la finele lunii mai sau la începutul lui iunie.

    Bugetul Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020 reprezintă aproximativ 38 % din bugetul global al Uniunii, iar cheltuielile totale pe durata perioadei de 7 ani este de aproximativ 400 de miliarde de euro.


  • Deputații cer UE și statelor membre să investească mai mult în protejarea sănătății albinelor

    Deputații cer UE și statelor membre să investească mai mult în protejarea sănătății albinelor

    Rezoluția adoptată la începutul lunii de Parlamentul European pune accentul pe nevoia unei strategii pe termen lung de sprijinire a apicultorilor.

    În momentul de față, Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător de miere din lume, după China. În întreg spațiul comunitar sunt peste 600 de mii de apicultori, iar producția anuală ajunge la aproape 250 de mii tone de miere pe an. Cea mai mare cantitate provine din România, Spania și Ungaria. Cele trei țări sunt urmate de Germania, Italia și Grecia.

    În fiecare an însă sunt importate aproape 200 de mii tone de miere, adesea la un preț mai mic și de o calitate inferioară sau contrafăcută.

    În plus, epidemiile, agricultura intensivă, expunerea la substanțe chimice și condițiile meteo nefavorabile amenință capacitatea de producție a stupilor din statele membre.

    Trebuie să facem tot ce putem pentru a proteja mierea și albinele, întrucât 76 la sută din producția alimentară din Europa se bazează pe polenizare, albinele fiind indispensabile pentru securitatea noastră alimentară, a afirmat europarlamentarul maghiar, Norbert Erdos.

    Iar rezoluția adoptată în baza raportului întocmit de el cere executivului comunitar să crească bugetul pentru programele naționale apicole cu 50 la sută și să creeze scheme specifice de ajutor pentru crescătorii de albine în politica agricolă de după 2020.

    Prezent în plenul legislativului comunitar, Comisarul European pentru agricultura, Phil Hogan, a evitat să dea un răspuns clar: Prin politica agricolă comună Uniunea Europeană susține programele apicole naționale ale statelor membre. Contribuția este de 50 la sută din valoarea acestora. Acest lucru înseamnă 36 de milioane de euro în fiecare an. Considerați că această contribuție ar trebui mărită. Însă toată lumea cere mai mulți bani. Este un subiect pe care trebuie să îl discutăm la stabilirea viitorului buget multianual al Uniunii și în negocierile pentru reforma politicii agricole comune.

    Parlamentul European cere totodată un plan de acțiune la nivel comunitar pentru a combate mortalitatea albinelor şi programe pentru a crește rezistența la specii invadatoare. Este nevoie totodată de noi medicamente și de interzicerea tuturor pesticidelor cu efective negative asupra sănătății albinelor.

    Rezoluția legislativului comunitar conține totodată prevederi în privința mierii de import și a standardelor de calitate care trebuie respectate. În această privință, europarlamenarii cer o armonizare a inspecțiilor la frontieră, proceduri de testare în laborator mai eficiente și sancțiuni mai aspre pentru cei care încalcă regulile.

    Nu în ultimul rând, cred membrii Parlamentului European, Statele membre are trebui să facă mai mult pentru a informa publicul, și mai ales pe copiii, despre beneficiile consumului de miere și despre utilizările terapeutice ale produselor apicole.


  • Consultare publică: Rezultatele programelor de dezvoltare rurală din perioada 2007-2013

    Consultare publică: Rezultatele programelor de dezvoltare rurală din perioada 2007-2013

    Consultarea are loc într-un moment în care Comisia Europeană pregătește viitoarea politică agricolă comună care va fi aplicată după anul 2020. Primele idei au fost prezentate în luna noiembrie a anului trecut, când executivul comunitar şi-a făcut publică dorinţa de a păstra structura generală a politicii agricole comune cu aceeași doi piloni de bază, ajutoare directe şi fonduri pentru dezvoltare rurală.

    Ar urma să se modifice în schimb sistemul de aplicare, cu obiective generale stabilite la nivel european, dar cu libertatea lăsată fiecărei țări membre de a-și elabora propriul plan strategic. Acest lucru înseamnă că fiecare stat în parte ar putea să ia decizii în funcție de propriile condiții climatice sau de problemele specifice pe care le întâmpină. Punerea în aplicare a acestor planuri va fi urmărită îndeaproape de Comisia Europeană.

    O altă ideea vehiculată se referă la crearea la nivelul Uniunii a unei platforme privind gestionarea riscurilor și identificarea modalităților optime de a-i ajuta pe fermieri să facă față nesiguranței legate de climă. Iar în această privință fondurile pentru dezvoltare rurală ar urma să joace un rol important. De altfel şi în prezent cel puțin 30 la sută din fondurile alocate fiecărui program de dezvoltare rurală trebuie rezervate pentru măsuri relevante vizând protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice.

    În favoarea programului de dezvoltare rurală a pledat la începutul anului și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan: Uniunea Europeană ocupă locul întâi în lume în ceea ce privește comerțul cu produse agricole. Pentru a ne menține competitivitatea trebuie să investim în fermieri, în ferme, trebuie să susținem modernizarea, inovarea și diversificarea, trebuie să începem să utilizăm noile tehnologii. Este de datoria noastră să ne asigurăm că oportunitățile oferite de era digitală sunt disponibile și pentru oamenii din zonele rurale în egală măsură ca pentru cei de la orașe. Trebuie să căutăm modalități mai bune de a-i susține pe agricultori în efortul lor de adaptare la epoca modernă.


    În practică, fondurile pentru dezvoltare rurală pot fi folosite pentru sprijinirea întreprinderilor mici din zonele rurale, pentru investiții în agroturism, instruirea tinerilor agricultori, dar și pentru crearea unor rețele de internet de mare viteză în zonele rurale. Ar putea fi reduse astfel decalajele faţă de oraşe.

    Bugetul pentru dezvoltare rurală a fost de 98 de miliarde de euro în perioada 2007 – 2013, iar suma a crescut la 100 de miliarde de euro în actualul cadru financiar multianual, valabil până în 2020.

    Consultarea lansată de Comisia Europeană se adresează autorităților publice naționale și regionale, organizațiilor profesionale și ONG-urilor, dar mai ales simplilor agricultori și comercianților. Până pe 20 aprilie, Comisia Europeană vrea să afle ce a mers bine și ce nu în cadrul strategiei de dezvoltare rurală în perioada 2007 – 2013, iar rezultatele vor fi folosite în elaborarea viitoarei politici agricole comune.


  • Comisia majorează finanțarea pentru promovarea produselor agricole

    Comisia majorează finanțarea pentru promovarea produselor agricole

    Campaniile de promovare a produselor agricole îşi propun să ofere noi oportunităţi de piaţă agricultorilor din Europa, industriei alimentare în general şi să contribuie, totodată, la consolidarea întreprinderilor existente. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ două treimi din finanţarea disponibilă este destinată promovării produselor alimentare din Europa în ţările din afara spaţiul comunitar, în special în cele în care există un potenţial de creştere a exporturilor agroalimentare, precum Canada, Japonia, China, Mexic şi Columbia. Finanţarea sectorială va fi dedicată programelor care promovează creşterea durabilă. De asemenea, este prevăzută alocarea unei finanţări pentru campaniile menite să promoveze alimentaţia sănătoasă, creşterea consumului de fructe şi legume. Fonduri vor fi alocate şi pentru informarea consumatorilor cu privire la diferitele sisteme şi etichete de calitate ale Uniunii Europene, precum indicaţiile geografice sau produsele ecologice.

    Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan: În toată lumea consumatorii sunt interesaţi de calitatea mâncării şi de condiţiile în care este produsă. Agricultură europeană garanteză calitatea produselor , în care consumatorii pot avea încredere, şi de aceea vrem se le promovăm. Suntem mândri de îndelungatele noastre tradiţii înregistrate de-al lungul secolelor în regiunile Europei, de tehnicile de realizare a anumitor produse , care au fost împărtăşite din generaţii în generaţii.


    În total, aproape 170 de milioane euro sunt disponibile pentru cofinanțarea programelor, în plus cu 27 de milioane de euro faţă de anul precedent Programele pot viza o gamă amplă de tematici, de la campanii generale privind alimentația sănătoasă la sectoare de piață specifice. Potrivit Comisiei Europene, așa-numitele programe simple pot fi prezentate de una sau mai multe organizații din aceeași țară a spatiului comunitar, iar programele multinaționale pot fi prezentate fie de cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre, fie de una sau mai multe organizații europene. Grupurile comerciale, cele de producatori şi organisme agroalimentare responsabile pentru activităţi de promovare, sunt eligibile pentru a solicita finanţare prin intermediul cererii de propuneri lansate de Comisia Europeană. Propunerile trebuie prezentate până la data de 12 aprilie prin intermediul portalului specific. Comisia va evalua apoi propunerile şi va anunţa în toamnă care vor fi beneficiarii. Mai multe informaţii vor fi disponibile în cadrul unei serii de zile de informare care vor avea loc în întreaga Europă.


  • UE este cel mai mare comerciant din lume

    UE este cel mai mare comerciant din lume

    Timp de 7 ani consecutiv balanţa comercială a UE în
    produsele agroalimentare a fost pozitivă. După un an record pentru
    exporturile de produse agroalimentare în 2016 (131 miliarde euro exporturi şi
    112 miliarde euro importuri), performanţa comercială a UE a continuat şi în
    2017. Acest lucru a adus beneficii semnificative sectorului
    agricol.


    Referindu-se la comerţul internaţional şi
    competitivitatea agriculturii europene, în cadrul Conferinţei privind
    perspectivele agricole, comisarul european Phil Hogan a declarat: În
    negocierile noastre comerciale, vom continua să recunoaştem şi să reflectăm
    sensibilitatea acelor produse care se confruntă cu o concurenţă mai puternică
    din partea viitoarei pieţe de acces către UE. Obiectivul nostru este acela de a
    ne asigura că obţinem un rezultat care să ofere garanţii suficiente pentru
    aceste produse mai sensibile.     Vom lucra din greu pentru a găsi
    echilibrul adecvat pentru agricultură în cadrul acordurilor noastre comerciale,
    găsind un echilibru adecvat între interesele ofensive şi defensive, care
    include aspectele SPS şi protecţia indicaţiilor geografice. Dar, la fel de mult
    ca produsele alimentare europene este căutat în întreaga lume pentru reputaţia
    sa de calitate şi siguranţă, comerţul este în cele din urmă cu privire la competitivitate.



    Competitivitatea înseamnă investiţii în ferme care se
    referă la modernizarea, inovarea, diversificarea şi absorbţia noilor
    tehnologii, precum şi a oportunităţilor oferite de datele digitale, cum ar fi
    agricultura de precizie şi energia curată, pentru a îmbunătăţi durabilitatea,
    competitivitatea şi rezilienţa individuală a exploataţiilor, împotriva
    efectelor negative ale schimbărilor climatice.


  • De ce este nevoie de o nouă Politică Agricolă Comună?

    De ce este nevoie de o nouă Politică Agricolă Comună?

    Prezent la a 3-a conferinţă referitoare la agricultură, Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură remarca faptul că simplificarea şi modernizarea sunt cuvintele cheie în acest proces şi obiectivele principale. Consultarea publică desfăşurată în luna februarie a arătat că preţurile în agricultură au scăzut semnificativ, iar incertitudinea pieţei s-a accentuat, printre altele din pricina factorilor macroeconomici, tensiunilor geopolitice, astfel încât este inhibată planificarea pe termen lung în acest sector, cu consecinţe grave asupra vieţii agricultorilor. În plus, s-a oservat trecerea de la comerţul multilateral la cel bilateral, ce necesită o mai bună analiză a avantajelor şi dezavantajelor şi o atenţie mai bună acordată sectoarelor mai sensibile. Agricultura mai este expusă şi migraţiei la scară mică, adică a deplasării oamenilor de la sat la oraş.



    Comisarul european a afirmat că înţelege atractivitatea metropolelor europene cu care ne mândrim, dar şi-a exprimat şi îngrijorarea că dacă pleacă fermierii, iar apoi şi şcolile săteşti, agricultura rămâne fără viitor şi a adăugat: “Ca urmare a ultimilor doi ani, când agricultura a suferit provocări locale şi globale, provocări climatice şi în ceea ce priveşte resursele, anul acesta ne concentrăm pe analiza raportului dintre produse alimentare şi agricultură. Problema care se pune este viitorul sectorului alimentar şi agriculturii. Există susţinere publică a Politicii Agricole Comune, iar oamenii consideră că agricultorii au nevoie de susţinere directă, pentru menţinerea siguranţei alimentare europene şi că politica noastră agricolă ar trebui să aducă mai multe beneficii pentru mediu şi climat. Plăţile directe vor fi menţinute în noua PAC. Va fi păstrată structura esenţială, pe doi piloni a PAC, care este folositoare fermierilor şi zonelor rurale. Ştim că fermierii suferă provocări, fie că este vorba despre fenomene meteorologice extreme, nimeni nu este mai expus la acestea, fie că vorbim despre păstrarea sănătăţii animalelor şi plantelor. Dacă aceşti peste 20% dintre fermieri pierd peste 30% din venit în medie în ultimii 3 ani, nu cunosc nicio altă profesie care să ofere atâta nesiguranţă a venitului.”



    O mai bună utilizare a noilor tehnologii se află, de asemenea, pe lista de intenţii a Comisiei Europene în privinţa restructurării PAC, astfel încât să se obţină o mai mare transparenţă şi siguranţă a pieţei. Încurajarea tinerilor să se apuce de agricultură, precum şi asigurarea coerenţei dintre PAC şi celelalte politici europene precum comerţul, migraţia, dezvoltarea sustenabilă sunt alte puncte de interes pentru noua PAC.



  • Sectorul legumelor și fructelor din UE suferă din cauza embargoului impus de Rusia

    Sectorul legumelor și fructelor din UE suferă din cauza embargoului impus de Rusia

    În plenul Parlamentului European, în prezența Comisarului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a avut loc o dezbatere extrem de importantă pe tema interdicției impuse de Federația Rusă pentru sectorul UE al fructelor și legumelor.



    Sectorul legumelor și fructelor a avut de suferit poate cel mai mult de pe urma embargoului cu Rusia, inclusiv în România, unde piaţa a fost invadată de legume și fructe din state care tradițional exportau în Rusia, provocând scăderea semnificativă a prețurilor şi, implicit, a veniturilor fermierilor autohtoni, aducându-i în pragul falimentului.



    Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale Legume – Fructe, a precizat: “Este foarte importantă discuţia dat fiind faptul că producătorii români sunt afectaţi de acest embargou care mi se pare artificial. Pentru noi era o mare piaţă de desfacere. Am executat, cu bune rezultate, livrări, în principal, pentru produsul cireşe, produs foarte căutat şi eficient pentru această piaţă, plus că am livrat 2000 t într-un an. Am avut cerere de aproape 100 000 t de legume diverse, în stare proaspătă, însă intervenţia acestui embargou a făcut să nu putem face livrări în continuare, ne-a perturbat şi a trebuit să facem eforturi mari pentru găsirea de soluţii în cadrul altor pieţe şi, în principal, piaţa europeană. Dar, nenorocirea este că efectul adresându-se tuturor ţărilor membre, acestea şi-au găsit ţinte spre a-şi plasa produsele, una din ţinte fiind România, perturbând foarte mult activitatea producătorilor, obligându-i să vândă în condiţii destul de nefavorabile, soldându-se cu pagube mari”.



    Găsirea de noi piețe de desfacere rămâne o provocare pentru Comisia Europeană.




  • UE primul exportator mondial de produse agroalimentare în 2016

    UE primul exportator mondial de produse agroalimentare în 2016

    În 2016, comerțul în afara Uniunii Europene cu
    produse agricole a reprezentat 7,6% din totalul comerțului internațional UE-28.
    Datele privind comerțul cu produse agricole sunt esențiale pentru două politici
    importante ale Uniunii Europene: politica agricolă comună și politica
    comercială comună, care gestionează relațiile comerciale cu țările din afara
    Uniunii. Uniunea Europeană rămâne primul exportator de produse agroalimentare
    la nivel mondial. Valoarea totală a importurilor și exporturilor de bunuri
    agricole între UE-28 și restul lumii a fost de 263 miliarde EURO în 2016.
    Această valoare monetară a reprezentat 244 milioane de tone de mărfuri
    agricole.




    Cu explicaţii, Phil Hogan, comisarul european
    pentru agricultură şi dezvoltare rurală: Cele mai importante destinații de
    export pentru exporturile de produse agricole din Uniunea Europeană în 2016 au
    fost SUA, China, Elveția, Japonia și Rusia. Cele mai mari creşteri s-au
    înregistrat la produsele primare și cele prelucrate, valoarea exporturilor la
    carnea de porc a crescut cu o treime, în timp ce exporturile de ulei de măsline
    au crescut cu aproape 20%. Creșteri semnificative ale valorii exporturilor de
    produse, cum ar fi carnea de porc și untul, arată că o exercitare robustă a
    exporturilor de produse agroalimentare are potențialul de a adăuga valoare în
    mii de comunități rurale, și poate aduce economii fiecărui stat membru al Uniunii,
    contribuind la vitalitatea acestor comunități. Astfel, sectorul agroalimentar
    aduce o contribuție masivă și pozitivă la activitatea economică a Uniunii Europene.
    Este un sector care depinde de fermierii care asigură producția primară și care
    subliniază valoarea Politicii Agricole Comune ca o politică care sprijină
    agricultura europeană și asigură standarde de înaltă calitate și de siguranță,
    care fac ca alimentele noastre să fie populare și căutate în întreaga lume.


  • Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii​

    Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii​

    O evoluţie şi nu o revoluţie, așa a descris comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, ideile care vor sta la baza viitoarei politici. Structura generală ar urma să fie, de altfel, păstrată, cu aceeași doi piloni de bază, ajutoare directe şi fonduri pentru dezvoltare rurală. Ar urma să se modifice în schimb sistemul de aplicare.

    Politica agricolă comună va fi menținută. Obiectivele generale vor fi stabilite la nivel european. Fiecare țară își va elabora apoi propriul plan strategic prin care va prezenta modul în care intenționează să îndeplinească aceste obiective. Comisia europeană va aproba aceste planuri și va urmări îndeapre situația pentru a fi sigură că statele membre obțin rezultatele dorite, a explicat Phil Hogan.

    Este așa numitul principiu al subsidiarității, al responsabilităților sporite pentru statele membre. Acest lucru înseamnă că fiecare țară în parte ar putea să ia decizii în funcție de propriile condiții climatice sau de problemele specifice pe care le întâmpină. Modificarea a fost cerută și într-o consultare publică organizată la începutul anului.

    Comisia Europeană a vrut să știe cum ar putea fi modernizate actualele norme ale politicii agricole comune, iar timp de 3 luni a primit nu mai puțin de 320 de mii de răspunsuri, mai ales din partea simplilor cetățeni.

    Majoritatea oamenilor au spus că vor mai multă flexibilitate, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri, încurajarea tinerilor să înceapă o activitate agricolă, protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.


    Politica agricolă comună este una dintre cele mai vechi strategii ale Uniunii Europene. Este în meniul nostru din 1962. Are nevoie însă de modernizare și de simplificare. Agricultura trebuie să facă parte din tranziția către o economie mai sustenabilă, a spus și Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei europene, în portofoliul căruia se află investițiile și competitivitatea. El s-a pronunțat pentru utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură.

    O altă ideea vehiculată se referă la crearea la nivelul Uniunii a unei platforme privind gestionarea riscurilor și identificarea modalităților optime de a-i ajuta pe fermieri să facă față nesiguranței legate de climă sau de volatilitatea pieței.


    Politica agricolă a Uniunii Europene a trecut deja printr-o reformă importantă în 2013. Artizan a fost fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș. El şi-a dorit orientarea agriculturii către piaţă.


    Inițiativele legislative concrete privind viitoarea strategie comunitară în domeniul agriculturii vor fi prezentate de Comisie până în vară. Mai întâi sunt așteptate propunerile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, după anul 2020.


  • Comisia Europeană acționează pentru o bandă largă mai bună în zonele rurale

    Comisia Europeană acționează pentru o bandă largă mai bună în zonele rurale

    În cadrul Zilelor
    de bandă largă desfășurate la începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a lansat, Oficiile de competențe pentru banda largă și un set de instrumente pentru banda
    largă rurală. Acest set de instrumente constă într-un plan de acțiune în 5 puncte cu termene concrete
    pentru a dezvolta banda largă în zonele rurale ale UE, deoarece, în prezent,
    doar 40% din gospodăriile rurale au acces la o banda mai bună, comparativ cu
    76% din totalul gospodăriilor din UE. Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan,
    comisarul pentru politică regională, Corina Crețu și comisarul pentru economie și societate digitală, Mariya Gabriel,
    au sustinut cu acest prilej, ca este deosebit de util ca toți cetățenii UE să poată beneficia în prezent
    de conexiune de bandă cu viteză mare, în special în zonele rurale, care sunt
    mai puțin atractive
    pentru investitori.


    Cu această ocazie, Comisarul Corina Creţu a declarat: Este foarte importantă această zi pentru noi. Am lucrat împreuna pentru
    a dezvolta banda largă, mai ales în mediul rural, aceasta fiind singura cale,
    din punctul meu de vedere, pentru a reduce diferențele dintre populații și
    pentru a încuraja tinerii să se întoarcă în zonele rurale.


    Comisia acordă
    o atenție deosebită
    unei conectivități bune și sprijină extinderea conexiunilor în
    bandă largă la 18 milioane de cetățeni până în 2020. Oficiile de competențe în bandă largă reprezintă un pas
    înainte prin care se pot constitui legături pentru finanțarea potențialilor investitori, autorităților și cetățenilor. Acestea trebuie să lucreze pe
    probleme concrete și să contribuie
    pe teren cu consultanță adaptată
    profesional pentru a stimula investițiile în bandă largă, să accelereze
    acest proces și să faciliteze
    investițiile în zonele
    rurale. Acest set de instrumente va fi finalizat până la jumătatea anului
    viitor.


    Comisarii Phil Hogan
    și Corina Crețu au acordat, de asemenea, cele cinci
    cele mai bune proiecte europene de bandă largă. Câștigătorii din acest an provin din
    Finlanda, Grecia, Italia, Marea Britanie și Suedia.

  • Landwirtschaft: EU-Kommission genehmigt 24 neue Förderprogramme

    Landwirtschaft: EU-Kommission genehmigt 24 neue Förderprogramme

    Die Schaffung von 40.000 neuen Arbeitsplätzen in ländlichen Gebieten: Das will die Europäische Kommission mit der jüngst beschlossenen Aufstockung der Programme für die ländliche Entwicklung erreichen. Insgesamt wurden 24 zusätzliche Programme gebilligt. Deren Zweck ist es, die Wettbewerbsfähigkeit der Landwirtschaft in der EU zu verbessern, die Umwelt und das Klima in ländlichen Gebieten zu schützen und bis 2020 die ökonomischen und sozialen Strukturen der lokalen Gemeinschaften zu stärken.



    Modernisierung landwirtschaftlicher Betriebe, Unterstützung für Junglandwirte, nachhaltige Bodenbewirtschaftung und verbesserte Breitbandinfrastrukturen zählen zu den prioritären Ma‎ßnahmen der angenommenen regionalen und nationalen Programme. Die betroffenen Mitgliedstaaten sind Bulgarien, Kroatien, die Tschechische Republik, Deutschland, Irland, Italien, Rumänien, Spanien, Schweden und das Vereinigte Königreich”, hei‎ßt es in einer von EU-Landwirtschaftskommissar Phil Hogan veröffentlichten Pressemitteilung.



    Rumänien bekommt dabei den Löwenanteil an den 24 am Dienstag genehmigten Sonderprogrammen: Dem Land stehen durch das sogenannte Landesprogramm für die Ländliche Entwicklung für den Zeitraum 2014-2020 8,18% der gesamten Fördersumme zu. Das Geld soll für die Förderung der Wettbewerbsfähigkeit und die Umstrukturierung der Landwirtschaft, den Umwelt- und Klimaschutz, bzw. die Ankurbelung der Wirtschaftstätigkeit, die Schaffung von neuen Arbeitsplätzen und die Verbesserung der Lebensstandards in den rumänischen Gemeinden verwendet werden. Die Lebensstandards der ländlichen Bevölkerung in Rumänien liegen oft unter dem nationalen und dem EU-Schnitt.



    Etwa 3400 Landwirtschaftsbetriebe und Genossenschaften würden durch das Programm modernisiert. Au‎ßerdem sollen dadurch 30.000 Kleinbetriebe weiterentwickelt und 9400 junge Landwirte bei der Existenzgründung unterstützt werden. Anvisiert sind ferner die Regeneration und Erhaltung der Ökosysteme im Rahmen der land- und forstwirtschaftlichen Tätigkeit auf über 1,3 Millionen Hektar Agrarflächen und über 800.000 Hektar Waldflächen. Die Ausgaben in diesem Bereich sollten sich positiv auf die Biodiversität und die umweltgerechte Bewirtschaftung der Grundstücke auswirken.



    Schlie‎ßlich soll auf weiteren 4,7 Millionen Hektar in die Bekämpfung der Landaufgabe und der Bodenerosion investiert werden. Etwa 184.000 Landwirte werden im Rahmen von Schulungen ihre Kompetenzen im Agrarbereich vertiefen können. Etwa 27.000 Arbeitsplätze würden dabei entstehen, verspricht die Europäische Kommission, die zudem die Gründung und den Ausbau von 3000 nicht-landwirtschaftlichen Betrieben in Aussicht stellt. Damit sollten die Investitionen in die ländliche Infrastruktur etwa 27% der ländlichen Bevölkerung zugute kommen.



    Die Hilfen für die Entwicklung des ländlichen Raums stellen den zweiten Pfeiler der Gemeinsamen Agrarpolitik dar. Diese stellt den Mitgliedsstaaten ein europäisches Finanzpaket zur Verfügung, das auf nationaler oder regionaler Ebene verwaltet werden soll. Die Fördermittel werden als Ko-Finanzierung im Rahmen der insgesamt 118 mehrjährigen Programme den 28 Mitgliedsstaaten zur Verfügung gestellt.