Radio România Internațional

Tag: piata imobiliara

  • România, printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est

    România, printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est

    România este printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est. Preţurile locuinţelor au crescut mai lent decât salariile, reiese dintr-o analiză de specialitate. Consultanţii spun că majorarea salariilor medii mai rapidă decât majorarea preţurilor a îmbunătăţit accesibilitatea locuinţelor în România, spre deosebire de alte ţări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Ungaria, unde preţurile şi chiriile au înregistrat creşteri semnificative.

    Astfel, în Bucureşti, preţurile locuinţelor au crescut cu circa 50%, în ultimii 5 ani, în timp ce la Cluj-Napoca (cel mai scump oraş din România, situat în nord-vest) s-a înregistrat o creştere de 80%. Prin comparaţie, majoritatea marilor oraşe din Europa Centrală şi de Est au raportat creşteri de 80-100%, în aceeaşi perioadă. Deşi, la nivel general, accesibilitatea locuinţelor în România pare favorabilă, există diferenţe semnificative între segmentele pieţei. Locuinţele noi, amplasate în zone atractive, sunt adesea inaccesibile pentru cei cu salarii medii. Dacă se adăugă şi costul finanţării, accesibilitatea scade semnificativ din cauza dobânzilor ridicate.

    În plus, diferenţa dintre costul unei chirii şi rata unei ipoteci este tot mai vizibilă, chiria fiind adesea mai avantajoasă. În Bucureşti, chiria medie reprezintă circa 45% din salariul lunar, un procent considerabil mai mic decât în alte capitale din regiune, precum Varşovia sau Bratislava, unde se apropie de 70%. Asta face ca închirierea să fie o opţiune mai accesibilă decât achiziţia, mai ales în contextul ratei ipotecare mult mai mari decât chiria pentru locuinţe similare.

    România rămâne una dintre ţările cu cea mai scăzută rată a creditelor ipotecare din Uniunea Europeană (sub 2% din totalul locuinţelor aflate în proprietate), faţă de 15% în Ungaria, 14% în Polonia şi 26% în Cehia.

    În context, aproape 57.600 de imobile au fost vândute în România în decembrie 2024, cu peste 800 mai puţine faţă de luna precedentă. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în Bucureşti (13.250), Ilfov (sud, 3.900) şi Timiş (vest, 3.300).

    Preţurile locuinţelor au crescut cu 2,6% în zona euro şi cu 3,8% în UE, în trimestrul trei din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, după ce în trimestrul 2 din 2024, preţurile la locuinţe au urcat cu 1,4% în zona euro şi cu 3% în UE, arată Eurostat.

    Patru state UE au raportat scăderi anuale ale preţurilor locuinţelor în trimestrul 3 din 2024, iar 22 creşteri anuale. România a raportat un avans anual de 3,9% în trimestrul 3 din 2024, după o creştere de 6,8% în perioada aprilie-iunie 2024.

    Dacă preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au crescut cu 3,8%, chiriile au crescut cu 3,2% în trimestrul 3 din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, conform Eurostat. Între 2010 şi trimestrul 3 din 2024, preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au crescut cu 54%, iar chiriile cu 26%.

    Preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 20 de state UE pentru care sunt disponibile datele. În România, creşterea de preţ a locuinţelor a fost de peste 20%. Totuşi, în cazul chiriilor, în România, creşterea din 2010 până în 2024 a fost de peste 40%.

  • Bucureşti, de la preţul locuinţelor, la trafic

    Bucureşti, de la preţul locuinţelor, la trafic

    Marile proiecte de infrastructură în desfăşurare – noua centură a Capitalei A0 şi Magistrala M6 de metrou care va lega Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni de Gara de Nord – vor muta interesul investitorilor către Ilfov, însă presiunea pe trafic în Bucureşti va creşte, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din zona respectivă, spun specialiştii. Salariul mediu net în Bucureşti este cu 25% peste media ţării, în timp ce Capitala adună aproape 20% din totalul angajaţilor la nivel naţional, fapt ce duce la cerere mare de locuinţe moderne.

     

    În ultimii 10 ani preţurile pentru apartamentele noi au crescut cu 74%, cererea a crescut cu 85%, iar tranzacţiile cu 69%. Faţă de 2014 cererea de apartamente noi pentru închiriat s-a majorat cu 340%, închirierile cu 220%, în timp ce creşterea chiriei a fost de 37%. Evoluţia sectorului rezidenţial nou se bazează pe un deceniu de creştere economică. PIB-ul României s-a majorat de 2,5 ori în perioada 2013-2023.

     

    La o populaţie de 2,2 milioane de locuitori, în Bucureşti şi Ilfov au fost livrate aproape 152.000 de locuinţe în ultimii 10 ani. Stocul de locuinţe rămâne majoritar învechit, iar conform Eurostat România este una dintre ţările cu cea mai mare rată de supraaglomerare într-o locuinţă, de peste 40%.

     

    În Tunari, Otopeni sau Corbeanca, localităţi din apropierea Bucureştiului, preţurile terenurilor au crescut de la 100 de euro pe metrul pătrat în 2022, la 250 de euro pe metrul pătrat în 2024 pentru poziţiile cu acces bun şi facilităţi. De asemenea, ansamblurile de case de tip gated-community reprezintă o soluţie tot mai populară, datorită beneficiilor sociale şi de securitate oferite. Gated-community este o comunitate rezidențială sau un complex de locuințe cu perimetru închis de ziduri și garduri.

     

    Preţul mediu la locuinţele noi din Bucureşti a crescut la 1.709 euro pe metrul pătrat util, în primul semestru din 2024, în urcare cu aproape 30% faţă de primul semestru din 2019. Apartamentele noi s-au scumpit în toate cartierele bucureştene. Majorările s-au apropiat în unele cazuri de 80%-90% în 5 ani. Chiar şi în cel mai ieftin cartier se solicită preţuri cu aproape 50% mai mari decât în 2019. Specialiştii avertizează că sunt zone unde chiar şi 20 de potenţiali cumpărători se ‘luptă’, pe fondul deficitului de ofertă, pe fiecare proprietate scoasă la vânzare.

     

    Cumpărătorii plătesc cei mai mulţi bani pentru a se muta în locuinţe noi situate în nordul şi în centrul oraşului. În două zone ultracentrale preţul solicitat depăşeşte 3.000 de euro pe metrul pătrat util. În ciuda creşterii preţurilor, interesul pentru proprietăţile premium din nordul Bucureştiului, foarte dezvoltat, continuă să crească. Cererea pentru vile de peste 500.000 de euro şi chiar de peste un milion de euro este în plină ascensiune, piaţa imobiliară a proprietăţilor premium şi premium plus fiind în continuă dezvoltare.

     

     

  • Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România

    Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România

    Preţurile locuinţelor în România au crescut cu 5,5% în primul trimestru din 2024, peste media Uniunii Europene şi a zonei euro. Preţurile au înregistrat, însă, o creştere mai puţin pronunţată comparativ cu cele din regiune, a declarat un oficial al Băncii Naţionale a României. În Polonia creşterea a fost de 18%, în Bulgaria 16%, în Ungaria 7%. Această dinamică este determinată în principal de evoluţiile pe segmentul locuinţelor noi, unde creşterea este de circa 12%, în timp ce pe palierul locuinţelor existente preţurile au crescut cu circa 2%. Preţul mediu pentru tranzacţiile aferente locuinţelor noi în Bucureşti se menţine la nivelul cel mai scăzut, comparativ cu alte capitale europene. Preţul mediu la locuinţele noi din Bucureşti a crescut la 1.709 euro pe metrul pătrat util, în primul semestru 2024, în urcare cu 29% faţă de primul semestru 2019.

     

    Peste 45.000 de case şi apartamente au fost finalizate în 2023 în cele mai mari 10 pieţe rezidenţiale regionale din România, cele mai multe fiind livrate în Bucureşti şi Ilfov, urmate de Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov, conform unei companii de consultanţă imobiliară. Constanţa a urcat pe prima treaptă, cu 5.000 de locuinţe noi livrate în oraş şi împrejurimi (+31% faţă de 2022). Pe de altă parte, livrările de locuinţe noi înregistrate în Cluj-Napoca şi Braşov au continuat să se reducă. În Cluj-Napoca şi împrejurimi au fost finalizate 4.200 de locuinţe noi în 2023, minus 45% faţă de vârful din 2019. Acest nivel redus de livrări ar putea fi înregistrat şi în 2024, cu 4.000 de locuinţe noi.

     

    În acelaşi timp volumul de tranzacţii imobiliare de la Cluj este net mai mare faţă de nivelul pre-pandemic. Aceasta este şi principala explicaţie pentru creşterea semnificativă a preţurilor locuinţelor din Cluj-Napoca, media actuală fiind de 2.900 de euro pe metrul pătrat, în creştere cu 15% faţă de media înregistrată în 2023. Oraşul este în continuare un magnet pentru investiţii şi pentru migraţia internă. O scădere a numărului de locuinţe finalizate s-a înregistrat în 2023 şi în Braşov. Braşovul trece printr-un ciclu economic de creştere semnificativă. Zonele metropolitane oraşului se dezvoltă puternic şi există o cerere tot mai ridicată pe segmentul de case. Toate acestea au contribuit la creşterea preţurilor cu 19% în ultimul an, cel mai ridicat nivel înregistrat la nivel naţional, fiind depăşit pragul de 2.000 de euro pe metrul pătrat util.

     

    Şi livrările de locuinţe din Bucureşti şi împrejurimi au înregistrat o reducere semnificativă, în primul trimestru din 2024 fiind finalizate cu 32% mai puţine locuinţe noi comparativ cu trimestrul I din 2023. În 2024 ar putea fi înregistrat cel mai mic număr de locuinţe noi finalizate din ultimii 5 ani. Piaţa rezidenţială din Bucureşti trece prin cel mai bun moment din punct de vedere al accesibilităţii cumpărării unei noi locuinţe, însă această situaţie nu se va menţine dacă parametrii actuali ai pieţei rămân neschimbaţi, spun specialiştii.

     

  • Locuinţe mai scumpe în România

    Locuinţe mai scumpe în România

    Piaţa imobiliară din România dă semne de revenire, iar apartamentele noi s-au scumpit cel mai mult în Bucureşti. Apartamentele noi din Capitală sunt mai scumpe cu 17% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată o analiză recentă a unui site de imobiliare privind evoluţia preţurilor în marile oraşe din România. Preţurile sunt susţinute de o creştere mare a cererii. În Bucureşti preţul mediu pe metrul pătrat util este de 1.850 de euro, cu o creştere de 5% observată în ultima lună. Interesul pentru proprietăţi noi din Capitală a crescut în trimestrul I din 2024 cu 22% faţă de intervalul similar din 2023, într-un ritm mai alert decât cel pentru locuinţe vechi.

    Cluj-Napoca, nord-vest, este cel mai scump oraş din ţară pentru cumpărătorii interesaţi de un apartament nou. Preţul mediu solicitat a ajuns la 2.874 de euro pe metrul pătrat util. Cine care vrea să cumpere o locuinţă nouă plăteşte 164 de euro în plus pe metrul pătrat decât pentru o locuinţă veche. Interesul cumpărătorilor a gravitat şi în Cluj către proprietăţile noi. Cu toate acestea, locuinţele vechi vin puternic din urmă, creşterea înregistrată la nivelul cererii fiind mai mare în cazul lor.

    În Braşov, cumpărătorii plătesc preţuri cu 12% mai mari decât în perioada similară din 2023. În medie, se poate cumpăra un apartament într-un imobil finalizat în ultimii 5 ani cu 2.211 euro pe metrul pătrat util. Chiar dacă locuinţele noi costă mai mult, proprietarii au operat scumpiri mai mari în cazul locuinţelor vechi, majorările depăşind 18%. Cu astfel de preţuri, Braşovul îşi păstrează poziţia a treia în clasamentul celor mai scumpe oraşe din ţară.

    Apartamentele noi din Timişoara sunt scoase la vânzare la preţuri care le depăşesc pe cele din Capitală, după scumpiri cu 15% în 12 luni, pe piaţa rezidenţială locală putând fi observat al doilea cel mai mare avans la nivelul preţurilor în marile oraşe din ţară, depăşit doar de cel din Bucureşti. Un apartament finalizat în Timişoara în ultimii 5 ani poate fi cumpărat cu 1.885 de euro pe metrul pătrat util.

    Preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi din Constanţa a înregistrat în ultimele 12 luni cea mai mică variaţie şi a ajuns la 1.733 de euro pe metrul pătrat util. Interesul pentru proprietăţile noi din oraş a urmat o puternică tendinţă de creştere în prima parte din 2024, raportat la situaţia din perioada similară din 2023.

    Apartamentele noi din Iaşi costă acum, în medie, 1.629 de euro pe metrul pătrat util, după o majorare cu 12% în 12 luni. Chiar dacă locuinţele noi se vând în continuare cu preţuri mai mari faţă de cele vechi, ritmul în care au crescut preţurile în cazul acestora din urmă este mai accelerat, de 13%. Începutul anului a adus o creştere cu 15% în materie de cerere pe piaţa locală, Iaşiul depăşind toate marile oraşe din ţară la acest capitol. Şi de această dată, atenţia potenţialilor cumpărători a fost canalizată în primul rând pe apartamente şi case noi.

  • Locuințele – prețuri și chirii

    Locuințele – prețuri și chirii

    În acest context, rata medie plătită la bancă este de 400 euro pe lună, egală sau chiar mai mică faţă de o chirie pentru un apartament cu două camere. O cercetare de specialitate arată că bărbaţii sunt cei care solicită în număr mai mare un credit ipotecar, dar femeile iau, de cele mai multe ori, decizia finală de achiziţie în familie. Peste 40% dintre persoanele care au accesat un credit pentru locuinţă, în prima parte a anului, au vârste între 31 şi 40 de ani.

     

    De regulă, atunci când aleg un credit, cei mai mulţi români optează pentru un împrumut în moneda naţională, leul, şi pentru o dobândă fixă. Doi dintre principalii factori care îi determină să fie în favoarea creditelor în lei sunt avansul necesar mai mic decât cel solicitat pentru împrumuturile în valută şi gradul mai mare de îndatorare acceptat de bănci. Dobânzile au continuat să urmeze la începutul lui 2024 o tendinţă de scădere, dar se menţin la un nivel mai ridicat decât în 2021, înainte ca piaţa să sufere şocurile aferente războiului din Ucraina şi creşterii puternice a inflaţiei.

     

    Luna martie 2024 a adus creşteri de preț pe piaţa rezidenţială. Astfel, preţul mediu solicitat de către proprietari şi dezvoltatori pentru apartamentele scoase la vânzare a ajuns la 1.580 euro pe metrul pătrat util, la nivel naţional. În plus, s-a înregistrat un nou record pe ţară înregistrat în Cluj-Napoca, cel mai scump oraş pentru cumpărători, cu un tarif de 2.704 euro pe metrul pătrat util, cu aproape 11% peste nivelul din martie 2023. Capitala României ajunge la o medie de 1.700 pe metrul pătrat util, iar în Braşov  preţul mediu solicitat pentru apartamente s-a majorat cu 3% într-o lună, până la 1.870 euro pe metrul pătrat util. Majorări similare s-au constatat, faţă de februarie, în Iaşi, în timp ce în Constanţa piaţa aproape a stagnat.

     

    Comparativ, preţurile la locuinţe în Uniunea Europeană au scăzut cu 0,3% în trimestrul 4 din 2023, faţă de precedentele 3 luni, în timp ce chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, înregistrând o creştere de 0,6%, conform Eurostat. În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în ultimele 3 luni din 2023, urcând cu 0,2% şi, respectiv, 3%. Între 2010 şi trimestrul patru din 2023, preţurile locuinţelor au crescut cu 48%, iar chiriile cu 23% în Uniunea Europeană. În România, creşterea a fost de peste 25%, atât la cumpărarea, cât şi la închirierea locuinţelor.

     

  • Locuinţele din Ilfov, preferat în detrimentul Bucureştiului

    Locuinţele din Ilfov, preferat în detrimentul Bucureştiului

    Tot mai mulţi cumpărători preferă locuinţele din Ilfov, în detrimentul Capitalei României, conform analizei unei companii de servicii imobiliare. Tranzacţiile rezidenţiale din judeţul Ilfov, zonă în dezvoltare accelerată de lângă Capitală, au crescut cu 6% în 2023, comparativ cu 2022, în vreme ce, în Bucureşti, nivelul acestora a scăzut cu 17%.

     

    Dacă în 2023 tranzacţiile rezidenţiale au scăzut în Bucureşti de la circa 35.000 la 29.000 de unităţi, în Ilfov au crescut de la 6.400 la 6.800 unităţi. Acesta poate fi începutul unei tendinţe de reorientare a preferinţelor cumpărătorilor pentru Ilfov, în detrimentul Bucureştiului, subliniază studiul.

     

    Mulţi cumpărători aleg în continuare Bucureştiul pentru diversitatea serviciilor şi apropierea de locul de muncă, dar există şi mulţi care optează pentru locuinţe situate în localităţi din judeţul Ilfov. Principala motivaţie este reprezentată de preţurile locuinţelor, care sunt cu 20-25% mai mici faţă de Bucureşti. Totodată, dezvoltarea infrastructurii de transport favorizează judeţul Ilfov în raport cu Bucureştiul.

     

    Construirea de pasaje peste şoseaua de centură actuală, construirea noii autostrăzi de centură A0 sau extinderea metroului spre comuna Berceni şi oraşul Otopeni scurtează timpul de deplasare între Bucureşti şi Ilfov. Bucureştiul are un stoc mare de clădiri vechi, a căror renovare, consolidare sau înlocuire este anevoioasă, din cauza costurilor ridicate şi din cauza procesului greoi de autorizare a lucrărilor.

     

    Numărul locuinţelor nou livrate în Bucureşti a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la peste 12.000 de locuinţe în 2021, la aproximativ 10.000 în 2022 şi 8.000 în 2023. Pe de altă parte, în Ilfov, livrările de locuinţe au cunoscut un vârf de aproape 8.000 de locuinţe atât în 2022, cât şi în 2023.

     

    Judeţul Ilfov are un potenţial mare de dezvoltare, chiar şi numai în perspectiva finalizării autostrăzii de centură A0, spune analiza. Această investiţie majoră va creşte atractivitatea pentru dezvoltarea imobiliară a terenurilor situate între noua arteră şi vechea şosea de centură, o zonă preponderent neconstruită, cu o suprafaţă de aproximativ 350 kilometri pătraţi, cu circa 50% mai mare decât a Bucureştiului.

     

    În context, menţionăm că România are printre cele mai accesibile credite ipotecare din Uniunea Europeană, luând în considerare salariile medii la nivel naţional şi costurile cumpărării unui apartament cu două camere printr-un credit ipotecar pe 25 de ani, releva recent un raport realizat de o companie de credite.

     

    Rata medie pentru cumpărarea unui apartament cu două camere în Bucureşti era la finalul anului 2023 de circa 43% din salariul mediu net pe economie la nivel naţional, faţă de 80% la Budapesta, 83% la Varşovia sau 115% la Praga. Procentul de 43% aferent Bucureştiului este înregistrat într-un context în care peste 60% dintre casele şi apartamentele vândute în România în 2023 au fost cumpărare exclusiv din resurse proprii, fără a se apela la un credit bancar.

     

  • Primul declin din 2014 al preţurilor locuinţelor în UE

    Primul declin din 2014 al preţurilor locuinţelor în UE


    Preţurile locuinţelor în cele 27 de state membre UE au crescut cu 0,3% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu trimestrul 1, dar au scăzut cu 1,1% faţă de trimestrul 2 din 2022. Mai precis, preţurile locuinţelor au scăzut cu 1,7% în zona euro şi cu 1,1% în UE în trimestrul 2 din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, arată Oficiul European de Statistică (Eurostat). Este prima scădere anuală din primul trimestru din 2014 încoace.



    Nouă state UE au raportat scăderi anuale ale preţurilor locuinţelor în trimestrul 2 din 2023, iar 17 creşteri anuale. România a raportat un avans de 0,1% în trimestrul 2 din 2023, după o creştere de 4,6% în trimestrul 1 din 2023. Cel mai sever declin a fost în Germania (minus 9,9%), Danemarca (minus 7,6%) şi Suedia (minus 6,8%), iar cea mai semnificativă creştere în Croaţia (13,7%), Bulgaria (10,7%) şi Lituania (9,4%).



    Chiriile au înregistrat o creştere de 0,7% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu primele 3 luni ale anului, şi un avans de 3% faţă de trimestrul 2 din 2022.



    Între 2010 şi trimestrul 2 din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, dar după aceea au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul 2 din 2023, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil. Potrivit Eurostat, din 2010 până în trimestrul doi din 2023, chiriile au crescut cu 21%, iar preţurile locuinţelor cu 46%. Comparând trimestrul doi din 2023 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 20 de state membre UE.



    În această perioadă, preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Cehia, Luxemburg şi Austria. Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state UE şi au scăzut doar în 3: Grecia, Italia şi Cipru. În România, creşterea a fost aproape de 25%.



    Când comparăm trimestrul 2 din 2023 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 state UE şi au scăzut doar în Grecia. Cea mai semnificativă creştere a fost în Estonia (208%). În România, creşterea a fost de peste 25%.



    Ca un exemplu, cererea pentru apartamente noi din Bucureşti a înregistrat o creştere de 46% în trimestrul 2 din 2023, în timp ce oferta are un minus de 26%, arată un portal imobiliar. Preţurile înregistrează scăderi de 2% în zona de vest a oraşului, 3% în est, 4% în centru şi 9% în sud, nordul, în dezvoltare accelerată, fiind singura zona unde se înregistrează o creştere de 7%.



    În contextul creşterii TVA de la 5 la 9%, al eliminării facilităţilor pentru industria de construcţii precum şi al creşterii salariului minim pentru acest domeniu, previziunea pe termen mediu şi lung este de creştere a preţurilor locuinţelor. De asemenea, segmentul chiriilor pentru unităţi noi a înregistrat o creştere semnificativă a cererii, de 63% comparativ cu perioada similară a anului trecut şi 17% faţă de trimestrul 1 din 2023.






  • Piaţa imobiliară din România dă semne de încetinire

    Piaţa imobiliară din România dă semne de încetinire

    Piaţa imobiliară din România dă semne de
    încetinire pe mai multe segmente. Rezultatele rămân, însă, destul de solide,
    susţin experţii unei mari companii internaţionale de consultanţă imobiliară, într-o
    radiografie pentru prima jumătate de an. Probabil cea mai solidă piaţă este cea
    a spaţiilor industriale, unde e tot mai evidentă tendinţa de relocare a
    activităţilor logistice şi de producţie în contextul tensiunilor geopolitice
    din regiune. În prima jumătate din 2023 s-au închiriat 500 de mii de metri
    pătraţi de spaţii logistice moderne, aproape dublu comparativ cu aceeaşi
    perioadă a anului trecut, fără a lua în calcul tranzacţiile directe care nu
    sunt publice. O schimbare destul de importantă ar fi că Bucureştiul reprezintă
    doar o treime din totalul tranzacţiilor de închiriere, în contextul în care
    dezvoltările de infrastructură, disponibilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea
    regională împing tot mai multe firme să caute spaţii logistice în alte zone
    decât lângă Capitală. În trecut, Bucureştiul reprezenta peste jumătate din
    totalul tranzacţiilor de închiriere.


    Pentru piaţa office, trimestrul I din 2023
    a foarte slab, dar a fost urmat de un trimestru II care este printre cele mai
    solide din ultimii ani şi care ar fi fost considerat printre cele mai bune şi
    înaintea pandemiei. Aproximativ 160.000 metri pătraţi de spaţii de birouri
    moderne au fost închiriate în Bucureşti în primele 6 luni, comparativ cu circa
    130.000 de metri pătraţi în aceeaşi perioada din 2022. Totuşi, cererea nouă s-a
    ridicat la doar 45.000 metri pătraţi, în scădere cu 40% faţă de 2022.


    Pentru terenuri a fost o primă jumătate de
    an destul de solidă, cu un volum total de terenuri pentru proiecte imobiliare
    comerciale de 250 milioane de euro, aproape la jumătate din cât s-a înregistrat
    pentru întreg anul 2022, arată datele experţilor.


    În zona tranzacţiilor imobiliare se
    remarcă o încetinire substanţială a activităţii faţă de ultimii 2 ani, dar este
    mai degrabă vorba de o revenire la normalitate. În zona rezidenţială,
    consultanţii remarcă o tot mai mare atenţie acordată de clienţi şi de
    dezvoltatori, zonei de apartamente de închiriat în clădiri dedicate. Aceasta
    vine atât pe fondul dobânzilor mai mari, care au făcut ca rata lunară pentru
    achiziţia unui apartament să fie mai mare decât o chirie echivalentă, dar şi pe
    fondul altor tendinţe, cum ar fi schimbarea generaţională – în contextul în
    care tinerii caută tot mai multă flexibilitate – sau faptul că unele firme
    încearcă să ofere angajaţilor pachete de beneficii mai avantajoase, iar
    apartamentele cu chirie subvenţionată pot fi o variantă.


    După o efervescenţă în perioada 2021-2022, nu doar
    în România şi nu doar în zona rezidenţială, 2023 a început cu o scădere a
    vânzării de apartamente la nivel naţional cu 20% faţă de semestrul I din 2022. Dobânzile
    mari şi-au spus cuvântul, precum şi puterea de cumpărare erodată de inflaţie.
    Totuşi, ritmul de vânzare de apartamente este comparabil cu cel din 2018 şi cu
    aproximativ 30% mai mare decât cel din 2019, aşadar nu pare nicidecum o
    evoluţie slabă, concluzionează experţii.


  • Inflaţie mai mică, locuinţe mai ieftine

    Inflaţie mai mică, locuinţe mai ieftine

    Inflaţia a continuat să scadă în luna mai, deşi alimentele,
    serviciile şi mărfurile nealimentare s-au scumpit iarăşi. Potrivit Instatutului
    Naţional de Statistică (INS), inflaţia anuală, raportată luna trecută la mai
    2022, s-a redus la 10,64%, de la 11,23 în aprilie. Tot în mai, faţă de luna
    precedentă, cel mai mult au crescut tarifele serviciilor, cu aproape 1,1%,
    urmate de preţurile mărfurilor alimentare, cu 0,8%, şi cele ale mărfurilor
    nealimentare, cu 0,4%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat mai ales în
    cazul legumelor şi fructelor, preţul cartofilor crescând, în medie, cu peste 11
    procente, iar cel al fructelor proaspete cu aproape 4,7.     În categoria
    serviciilor, cele mai mari majorări de tarife s-au înregistrat în cazul cazării
    în unităţi hoteliere, cu aproape 2,8%, şi al energiei electrice, cu 2,2.
    Ieftiniri mai relevante au consemnat laptele de vacă, -5,7%, combustibilii,
    aproape 2,6%, uleiul comestibil şi ouăle.


    Analistul economic Constantin
    Rudniţchi a afirmat, pentru Radio România, că încetinirea inflaţiei încurajează
    investiţiile şi creşterea economică. El adaugă că aşteptările sunt ca în a doua
    parte a anului inflaţia să ajungă la o singură cifră. Un pericol este, însă,
    spun experţii, creşterea salariului mediu brut peste rata inflaţiei. Conform
    cifrelor pentru aprilie, furnizate tot de INS, câştigul salarial mediu net a
    crescut, în medie, cu 15% faţă de luna corespunzătoare din 2022.     O creştere a
    salariilor pe care o vedem deja în administraţia publică, de fapt în educaţie,
    şi deci aruncarea pe piaţă a încă 3-4 miliarde de lei anul acesta va însemna,
    de fapt, şi o inflamare posibilă a inflaţiei     – avertizează Constantin
    Rudniţchi. El spune că rămâne de văzut ce impact va avea introducerea acestor
    bani asupra zonei de consum şi atrage atenţia că România riscă să intre într-un
    cerc vicios, în care creşterile salariale pot determina revenirea sau menţinerea
    ratei inflaţiei la valori de peste 10%.


    În aprilie, câştigul salarial mediu net
    în România a fost de 4.500 de lei (echivalentul a circa 900 de euro). Valorile
    cele mai mari s-au înregistrat în tehnologia informaţiei, 10.700 lei (peste
    2000 de euro), iar cele mai mici – în hoteluri şi restaurante, 2.400 (circa
    500). Incertitudinile macroeconomice s-au repercutat, mai remarcă specialiştii,
    şi asupra pieţei imobiliare. Preţul locuinţelor din marile oraşe a scăzut
    uşor, dar constant, în primele trei luni ale anului. Explicaţiile ar fi
    scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, pe fondul inflaţiei, precum şi
    creditarea mai scumpă. Cea mai mare scădere, de peste 13%, s-a înregistrat în
    cazul apartamentelor cu 3 camere construite înainte de 1977- anul cutremurului
    devastator în urma căruia normele antiseismice în construcţii au devenit mai
    riguroase.



  • Garsonierele, cele mai cerute pentru închiriere

    Garsonierele, cele mai cerute pentru închiriere


    Garsonierele reprezintă categoria cu cea mai mare cerere pentru închiriere în ultimii 10 ani în România, astfel că în luna mai 2023 chiria medie lunară a ajuns la 331 de euro, în creştere cu 36,2%, de la 243 de euro, în luna mai 2013, arată datele unei companii de consultanţă imobiliară. Datele arată că, în ultimul deceniu, chiriaşii au preferat locuinţele mici, în detrimentul celor mult mai spaţioase. Prin urmare, chiria medie pentru o garsonieră a crescut cu peste 36%, iar pentru un apartamente cu două camere cu aproape 20%, în timp ce locuinţele cu 3 şi 4 camere au avut la închiriere preţuri care au stagnat sau au scăzut cu aprope 10%. Analiza mai arată că apetitul pentru închirierea unor locuinţe de lux a scăzut considerabil.



    Indiferent de anul construcţiei, tipul de compartimentare sau dotări (mobilată/nemobilată), garsonierele au înregistrat creşteri ale chiriei. Singurul segment care a avut o evoluţie mai redusă este cel al garsonierelor de lux, unde chiria a crescut cu puţin peste 7%, în rest, pentru toate celelalte, chiria medie lunară a crescut cu 26-39%.



    Totodată, şi apartamentele cu două camere au adus venituri bune proprietarilor în ultimii 10 ani. Cei care au închiriat astfel de locuinţe au încasat în luna mai 2023, în medie, cu 17,6% mai mult faţă de luna mai 2013. Cel mai mult s-au scumpit chiriile pentru apartamentele cu două camere construite recent (cu 22%) şi cele nemobilate (cu aproape 25%). Cele vechi, livrate înainte de 1977, anul în care a avut loc un cutremur catastrofal în România, iar normele de construcţie au fost drastic înăsprite, au avut o creştere de doar 6,2%. Apartamentele de lux cu două camere reprezintă singurul segment din această categorie pentru care chiria medie lunară este mai mică (minus 11% în mai 2023 faţă de mai 2013).



    Datele arată o evoluţie interesantă pentru locuinţele mari din Bucureşti propuse spre închiriere. Pentru cele mai multe, în ultimii 10 ani chiria medie generală lunară fie a stagnat (-0,67% pentru 3 camere), fie a scăzut (-9,1% pentru 4 camere). O posibilă explicaţie pentru scăderea chiriilor apartamentelor mari este legată de creşterea costurilor cu utilităţile: energie termică, gaz, electricitate.



    Dacă totuşi îşi doresc o locuinţă mai spaţioasă la un preţ mai mic, chiriaşii sunt dispuşi să facă un compromis legat de confort şi compartimentare. Astfel, atunci când au dorit totuşi să închiriere o locuinţă mai spaţioasă, clienţii au preferat una care nu are un grad atât de mare de confort, dar pentru care plătesc mai puţin lunar. De exemplu, apartamentele cu 3 şi 4 camere construite înainte de 1977, cele noi, livrate după 2010, cele decomandate şi cele de lux au înregistrat scăderi ale chiriei medii lunare, între 3 şi 17%.





  • Cum arată casa ideală pentru români

    Cum arată casa ideală pentru români

    Casa ideală pentru români trebuie să fie eficientă din punct de vedere
    energetic. 54% dintre aceștia cred că eficiența energetică este criteriul
    principal pentru o locuință ideală și este strâns legată de calitatea
    construcției. Sunt rezultatele unui studiu recent, care mai scoate în evidență
    și faptul că românii consideră calitatea materialelor și a accesoriilor o
    investiție înțeleaptă. Acest aspect se reflectă şi în percepţiile românilor,
    83% dintre aceştia considerând că materialele de zidărie utilizate în
    construcţia locuinţei favorizează menţinerea căldurii în locuinţă, lucru de
    dorit, pe termen lung. 75% dintre respondenți cred că modernitatea îi ajută să
    economisească, prin urmare vor alege materiale de zidărie inovatoare, care să
    ajute la creșterea confortului termic și reducerea costurilor locuinței.
    Studiul vine în contextul în care explozia prețurilor la energie a fost de
    natură să-i sperie pe români.



    Având în vedere majorările de preţuri care se preconizează pentru iarna ce
    urmează, ne vom confrunta cu o stare generalizată de nemulţumire şi disconfort
    din partea consumatorilor de servicii energetice, consideră autorii studiului. Un
    nivel deosebit de ridicat de anxietate în privința costurilor la energie
    electrică a fost remarcat la 69% dintre români, în timp ce 64% s-au declarat și
    mai îngrijorați de costurile gazelor naurale. Aceste cheltuieli au ajuns să fie
    un punct important în evaluarea unei locuinţe, astfel că, după preţ (86%) şi
    calitatea materialelor de zidărie folosite (81%), costurile de întreţinere
    (81%) sunt al treilea atribut ca importanţă atunci când consumatorii apreciază
    valoarea unei locuinţe.


    În altă ordine de idei, o treime dintre români speră ca prețurile locuințelor
    să scadă semnificativ până în primăvara anului 2023. Un alt studiu relevă că
    aceștia sunt sătui de creșterea prețurilor în toate domeniile şi au încredere
    în piața imobiliară. 38% dintre respondenţi au spus că sunt siguri că vor
    cumpăra o locuință anul viitor, o treime oscilează între da și nu (33%), iar
    12% înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuință în
    următorul an, iar alți 8% înclină spre nu. Bugetul alocat pentru viitoarea
    proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 de euro. Un
    sfert (25%) au un buget între 61.000 și 90.000 de euro, 12% între 91.000 și
    120.000 de euro și 8% depășesc 121.000 de euro. Românii care nu vor să cumpere
    o locuință au precizat că sunt dispuși să își schimbe părerea dacă prețul ar
    scădea. Pe locul doi ca importanță se află scăderea dobânzilor la credite
    (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) și creșterea veniturilor
    personale (18%). În ceea ce privește așteptările pentru următoarele 6 luni, 39%
    dintre respondenți anticipează o scădere semnificativă a prețurilor, 27% o
    ușoară scădere, în timp ce 9% se așteaptă să stagneze. Doar 8% se așteaptă la o
    creștere ușoară și 5% la una semnificativă.









  • Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    În primele șase luni ale acestui an au
    fost date în folosință aproape 32.600 de locuințe, în creștere cu peste 1.200
    unități față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt date furnizate de
    Institutul Național de Statistică, publicate recent. Pe medii de rezidență cele
    mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, respectiv 56,5%
    din total.


    Pe regiuni, București-Ilfov stă cel mai
    bine la capitolul locuinţe terminate, cu 1.285 de locuințe mai mult faţă de
    semestrul I din 2021. Urmează Regiunea de dezvoltare Centru (+393) şi Regiunea Sud-Est
    (+217). Scăderi s-au înregistrat în două regiuni de dezvoltare – Nord-Est (-676
    de locuințe) și Vest (-360).


    Pe de altă parte, în august au fost
    vândute, în toată țara, aproape 58.400 de imobile, cu peste 1.000 mai multe
    față de luna iulie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iulie a fost
    cu 3.750 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021. În București au fost cele mai multe
    tranzacții, peste 10.400, urmat de două judeţe dezvoltate economic, Ilfov
    (aproape 3.200 de tranzacţii) și Brașov (aproape 2.950 de tranzacţii). Cele mai puține imobile s-au vândut în Covasna (centru) – 325, Olt (sud)
    – 365 și Călărași (sud) – 397.


    Numărul ipotecilor a scăzut semnificativ
    față de august anul trecut – aproape 22.200, cu peste 2.550 mai mic. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri
    agricole în a opta lună a anului 2022 sunt Buzău (jumătatea sudică) – 800,
    Brăila – (est) 730 şi Dolj (sud), peste 600.


    În altă ordine de idei, volumul
    investiţiilor imobiliare pentru România, în trimestrul II din 2022, este
    estimat la peste 257 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mare decât
    cel înregistrat în trimestrul anterior, relevă un raport publicat de o companie de consultanţă
    imobiliară.


    Oferta rezidenţială pentru Bucureşti – Ilfov a crescut cu aproximativ 6.250
    de unităţi noi, în perioada analizată, din care 3.460 de unităţi noi în
    Capitală, respectiv 2.790 de unităţi noi în Ilfov. Până la finalul anului,
    raportul preconizează o ofertă totală de aproape 18.000 de unităţi pentru
    regiunea menţionată.


    Preţurile rezidenţiale au înregistrat o creştere de 4% în trimestrul II al
    acestui an faţă de intervalul anterior, ajungând la o medie de 1.720 de euro pe
    metrul pătrat.




  • Informaţii de pe piaţa imobiliară

    Informaţii de pe piaţa imobiliară

    Peste 57.300 de imobile au fost vândute în România în iulie, cu aproape 4.400 mai multe față de luna precedentă. Sunt cifrele comunicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București (aproape 11.400), Ilfov – sud (peste 3.400) și Cluj (peste 2900). Cel mai puțin s-a vândut în Olt, Călărași și Covasna. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iulie este cu 2.000 mai mic faţă de iulie 2021. Cele mai multe terenuri agricole au fost vândute în Buzău (peste 800), Dolj (peste 600) și Arad (570).



    Prețul mediu de tranzacționare a locuinţelor în România a crescut cu 10% în primele șase luni și a ajuns la 103.000 de euro, informează o companie imobiliară. Cele mai multe intermedieri au fost realizate pe segmentul rezidenţial (circa 92% din total), urmate de comercial (4%), industrial (2%) şi office (2%). Apartamentele de două camere (35%) şi casele (32%) au fost cele mai căutate tipuri de proprietăţi în semestrul 1 din 2022, iar per total 80% dintre apartamentele vândute/cumpărate sunt proprietăţi vechi. Specialiștii din sistemul imobiliar sunt de părere că piața de profil va rămâne stabilă, fără să înregistreze scăderi de prețuri până la finalul anului.



    Numărul de proiecte imobiliare noi în prima jumătate a acestui an a crescut cu 18% pe segmentul case unifamiliale şi vile, cu 13% pe segmentul clădiri de birouri, cu 11% pe industrial şi retail modern, cu 4% pe segmentul blocuri şi ansambluri imobiliare şi cu 3% pe segmentul pensiuni şi hoteluri. Proiectele rezidenţiale şi industriale sunt cele mai numeroase şi reprezintă jumătate din totalul proiectelor de construcţii identificate în primul semestru.



    Cea mai mare creştere numerică din 2022, cea în construirea de case şi vile (+18%) poate fi explicată prin nevoia de spaţiu locuit mai generos pentru beneficiari şi prin modul de lucru de acasă, care permite beneficiarilor să nu mai fie legaţi de proximitatea locului de muncă. Astfel, mulţi sunt dispuşi să construiască de la zero case cu spaţii mai generoase, dar în proximitatea oraşelor (suburbii) faţă de apartamentele propuse de dezvoltatori în locaţii mai aproape de centru.



    Bucureştiul conduce detaşat în preferinţele dezvoltatorilor din domeniul rezidenţial, iar următoarele judeţe preferate de dezvoltatorii imobiliari sunt Constanţa şi Timiş. Bihor, Ilfov şi Cluj, toate foarte dezvoltate economic, sunt judeţele în care sunt concentrate cele mai multe investiţii de tip industrial.



    Toate aceste cifre vin, însă, pe fondul unui sondaj european, conform căruia 54% dintre investitorii români nu au încredere în piaţa imobiliară, iar patru din zece respondenţi (38%) sunt de părere că aceasta se va deprecia în următoarele 12 luni.






  • De la preţul caselor la piaţa imobiliară

    De la preţul caselor la piaţa imobiliară

    Războiul din Ucraina a ridicat prețurile pe piața imobiliară. Creșterea
    prețurilor la energie și la alimente, resimțită la nivel global, este dublatǎ
    de creșterea prețurilor la chirii ṣi la vânzările de apartamente. Costul
    materiilor prime a cunoscut cotații fără precedent. Cărămizile, plăcile din
    ceramică, țevile din fier și oțelul beton sunt doar câteva dintre materialele
    de construcții pe care România le importǎ din Ucraina, alături de cantitǎṭi
    mari de minereu de fier pentru fabricarea produselor siderurgice. Începerea
    războiului a grevat mult achiziționarea acestora. Pe de altă parte, Rusia ocupă
    poziţia 3 în topul producătorilor de aluminiu şi poziţia 7 ca producătoare de
    ciment.


    În Bucureşti, oraşul cu cele mai multe tranzacţii din ţară, în februarie
    2022 au fost vândute aproape 11.000 de imobile, cu peste 50% mai multe decât în
    ianuarie. Preţurile la vânzare au înregistrat o creştere de peste 3,6%, până la
    valoarea de 1.545 euro pe metrul pătrat, în timp ce chiriile au crescut cu 1,65%,
    ajungând la o valoarea medie de 497 euro/lună pentru un apartament cu două
    camere.


    În februarie în Cluj-Napoca au fost încheiate peste 3.000 de
    tranzacţii imobiliare, faţă de 1.935 tranzacţii în ianuarie, ceea ce reprezintă
    o creştere cu peste 57%. Pe zona de vânzări, valorile proprietăţilor
    rezidenţiale din Cluj au atins valoarea de 1.907 euro/mp, cu aproape 7% mai
    mult faţă de luna precedentă, în timp ce preţurile la închiriere au crescut cu
    2%, până la 350 euro/lună. Odată cu afluxul constant de refugiaţi, închirierea
    apartamentelor pe termen scurt/mediu de către persoanele afectate de război a
    reprezentat o nouă oportunitate şi un nou segment de clienţi pentru agenţiile
    imobiliare. În noile condiții de cerere crescută de imobiliare, dezvoltatorii
    rămân, totuşi, în expectativă, principala temere fiind reținerea băncilor de a
    finanța noile construcții. Ṣi cumpǎrǎtorii se gândesc de două ori înainte să
    investească în imobiliare, preferând să-ṣi pǎstreze banii.


    În context, în 2021 au fost tranzacționate în România aproape 700.000 de
    imobile, cu 96.000 mai mult faṭă de 2020. Cele mai multe vânzări de imobile
    s-au înregistrat în luna decembrie (peste 74.000), iar cele mai puţine în mai
    (aproape 48.000).



    În altă ordine de idei, pentru prima dată din 2015
    încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a
    inflaţiei, cât şi sub cea a creşterii preţurilor rezidenţiale. Evoluţia de până
    în 2020 a făcut ca Bucureştiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile
    locuinţe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu.


  • Ce mai e nou pe piața imobiliară

    Ce mai e nou pe piața imobiliară


    Conform unui raport recent, piaţa rezidenţială din România şi-a continuat trendul ascendent în al doilea trimestru din 2021, iar preţurile solicitate de către vânzătorii de locuinţe au consemnat cea mai mare creştere de la declanşarea epidemiei încoace. Astfel, în perioada aprilie-iunie, valorile proprietăţilor rezidenţiale din România au înregistrat un avans trimestrial de 3,1%, comparativ cu +2,2% în T1 (trimestrul 1) 2021, +1,9% în T4 2020 şi, respectiv, +0,3% în T3 2020. La nivel naţional, preţul mediu pe metru pătrat solicitat în luna august pentru o locuinţă a ajuns la valoarea de peste 1.500 de euro.



    Clujul rămâne oraşul cu cele mai scumpe locuinţe, cu o medie pe metru pătrat de aproape 2.000 de euro. Pe locul doi se află locuinţele din Capitală, care în luna august au ajuns la valoarea de aproape 1.570 euro/mp, apartamentele din Braşov au un preţ mediu de 1.440 euro/mp, iar apartamentele din Constanţa au o valoarea medie de 1.350 euro/mp. Cerinţele şi preferinţele cumpărătorilor de proprietăţi rezidenţiale s-au schimbat, iar preţurile materialelor de construcţie au crescut semnificativ, influenţând şi preţurile finale ale imobilelor. În acest context se înregistrează o creştere a interesului pentru achiziţia de locuinţe proprii.



    Peste 62.100 de imobile au fost vândute în luna august la nivel naţional, cu 2.800 mai multe faţă de luna iulie 2021. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna august este cu 18.375 mai mare faţă de perioada similară a anului 2020. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în august 2021, în Bucureşti, peste 10.400, Braşov, peste 3.770 şi Timiş, 3.500. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în august 2021 sunt Vrancea (aproape 530), Buzău (500) şi Galaţi (cu aproape 400).



    Numărul locuinţelor date în folosinţă în primul semestru 2021 s-a ridicat la aproape 31.400, cu 1.600 mai multe faţă de perioada corespunzătoare din 2020. Cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, cu pondere de peste 62% din total. Cu toate acestea, suprafața locuibilă a unei locuințe a ajuns la minimul ultimilor 20 de ani, cu o valoare medie de 61,52 de metri pătrați. Față de anul trecut, scăderea este de 2%. Pentru referință, specificăm că, în ultimii 20 de ani, maximum a însemnat 76 de mp pentru o locuință nou-livrată, medie înregistrată în 2010, 2011 și 2013. Explicația este că dezvoltatorii au eliminat sau au redus semnificativ zone precum debaraua sau cămara.



    O treime dintre participanţii la un sondaj recent declară că îşi doresc să-şi cumpere o locuinţă, iar cei mai mulţi dintre ei urmăresc achiziţia unei case. România este ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe dintre toate ţările Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, peste 95% dintre români deţin propria lor locuinţă.