Radio România Internațional

Tag: piata imobiliara

  • Piaţa imobiliară, revenire spectaculoasă

    Piaţa imobiliară, revenire spectaculoasă

    Ultimul trimestru din 2020 a însemnat
    o revenire spectaculoasă pentru piața locuinţelor noi din România. Mai mult decât atât, pe tot parcursul anului, atât
    activitatea de dezvoltare, cât şi cea de tranzacţionare au înregistrat un avans
    faţă de 2019.


    Performanța pieței a fost dată de transformarea caselor într-un spațiu
    multidimensional. Cumpărătorii fie au vrut o locuință mai sigură, fie și-au
    cumpărat prima casă, iar în ansamblu piața locuințelor a arătat bine în 2020. Astfel,
    10.000 de unități noi au fost livrate în București și 3.600 de unități în
    judeţul Ilfov, lângă Bucureşti. Pentru 2020, în Bucureşti şi Ilfov numărul
    tranzacţiilor cu locuinţe noi a crescut cu 4,5%. Restricțiile impuse în contextul
    pandemiei au dus la încetinirea activității pe șantiere, ceea ce a întârziat
    livrarea. Pentru 2021 specialiştii se aşteaptă la un nivel chiar mai mare al
    livrărilor, ceea ce indică rezistenţa şi adaptarea pieţei rezidenţiale la
    situaţia actuală.


    În privința prețurilor, e de așteptat să rămână stabile, eventual să
    crească ușor în 2021. Este și urmarea unui trend ascendent care vine din
    trimestrul 4 din 2020, când prețurile au crescut cu 1,9%. Așa s-a ajuns la o
    medie de 1.465 de euro/metru pătrat construit. După două trimestre consecutive
    în care s-a înregistrat o scădere uşoară a preţurilor, de 1%, creşterea din
    ultimul trimestru aratăcă piaţa
    rezidenţială nu a fost afectată serios de pandemia de Covid-19.


    Pe de altă parte, investiţiile în piaţa imobiliară din România au crescut
    în 2020 în ciuda contextului pandemic, la finalul anului valoarea totală a
    tranzacţiilor fiind de aproape 900 de milioane de euro (în creştere cu 40% faţă
    de 2019), ceea ce reprezintă aproximativ 8,5% din volumul total de investiţii,
    de 10,4 miliarde de euro, înregistrat de cele mai mari 6 ţări din Europa de Est.
    România aproape şi-a dublat ponderea în totalul investiţiilor din regiune faţă
    de 2019 şi a ajuns ‘în liga mare’, după Polonia şi Republica Cehă, dar înaintea
    Ungariei, Slovaciei şi Bulgariei. O caracteristică a regiunii în ansamblu este
    faptul că nu s-a văzut o schimbare semnificativă către vânzări de active aflate
    într-o situaţie dificilă, pentru că majoritatea proprietarilor au fie planuri
    pe termen lung, fie aşteaptă ca lucrurile să se stabilizeze. Acesta este o
    schimbare faţă de recesiunea din 2009-2010 şi ar putea sugera că revenirea ar
    putea fi mult mai rapidă decât a fost după acea criză.


    Sectorul
    birourilor a crescut și a dominat toată regiunea în 2020. Ponderea
    tranzacțiilor a fost de 41% din volumul total al investițiilor. Au urmat spațiile industriale și logistice (32%) şi
    sectoarele de retail şi ospitalitate (12%). Bucureştiul are unul dintre cele
    mai mari randamente investiţionale din regiune pentru clădirile de birouri (de
    7%), iar chiriile s-au menţinut relativ stabile, la 18 euro/metru pătrat în
    clădirile premium din cele mai bune zone, respectiv între 11 şi 14,5 euro/metru
    pătrat în alte zone din ţară.

  • Construcţiile şi preţurile locuinţelor în 2020

    Construcţiile şi preţurile locuinţelor în 2020

    Prețul locuințelor a crescut în majoritatea statelor Uniunii Europene
    în trimestrul al treilea al anului trecut, față de trimestrul al doilea. În doar
    4 state au scăzut prețurile, iar cele mai importante scăderi au fost
    înregistrate în Cipru (minus 4,8%) și România (minus 2,6%). Sunt date publicate
    recent de Eurostat, care mai arată că, în trimestrul al treilea din 2020 prețul
    locuințelor din zona euro a crescut cu 1,3% și cu 1,4% în Uniunea Europeană în
    ansamblu. Ţările-membre cu cele mai mari creşteri ale preţului locuinţelor, de
    la un trimestru la altul, au fost Ungaria (5,2%), Danemarca (4,2%) şi Letonia
    (3,7%).


    Față de trimestrul trei al anului 2019, trimestrul trei al
    lui 2020 a înregistrat o creștere a prețului locuințelor cu 4,9% în zona euro
    și cu 5,2% în Uniunea Europeană.

    Ţările membre cu cele mai mari creşteri anuale
    ale preţului locuinţelor au fost Luxemburg (13,6%) şi Polonia (10,9%). România se
    numără şi ea printre ţările unde preţul locuinţelor a crescut în ritm anual
    (2020 faţă de 2019), cu 2,3%.



    Pe de altă parte Institutul
    Național de Statistică din România arăta un minus la capitolul construcții.
    Până în septembrie 2020, peste 33.500 de locuințe erau în faza finală, cu aproape
    13 000 mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. Cele mai multe
    locuințe au fost construite în mediul urban.     Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor
    care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, în
    luna noiembrie 2020 este, însă, cu aproape 12.000 mai mare faţă de perioada
    similară din 2019, deşi în scădere accelerată faţă de luna octombrie 2020.


    Cele mai
    multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în noiembrie, în Bucureşti, judeţul
    Ilfov şi judeţul Cluj puternic dezvoltate economic.     Judeţele
    cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Caraş Severin, Olt şi Călăraşi.


    Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în luna noiembrie 2020,
    a fost mai mic faţă de luna noiembrie 2019. Cele mai multe operaţiuni de acest
    gen au fost înregistrate în Bucureşti (peste 7.300), Ilfov (peste 2.100) şi
    Braşov (circa 1.250). La polul opus se află judeţele Caraş Severin (sud-vest),
    Sălaj (nord-vest) şi Harghita cu câte 50-60 de ipoteci.


    Pe de altă parte, judeţele în care au fost vândute cele mai
    multe terenuri agricole în noiembrie 2020 sunt Galaţi, Buzău şi Dolj.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară


    Preţul locuinţelor este în creştere şi în
    acest an, în toate oraşele mari din ţară. Anul trecut, garsonierele s-au
    scumpit cu 9 procente, iar apartamentele cu două camere cu 4 procente. In
    Bucureşti preţurile apartamentelor au crescut, fiind cu peste 11%
    mai mari faţă de toamna anului trecut. Un metru pătrat util costă 1.230 de
    euro. Există şi zone mult mai scumpe unde un metru patrat ajunge şi la 2.600 de
    euro. In Bucureşti, în
    special zonele din apropierea marilor centre comerciale şi bine conec­ta­te la
    infrastructura de transport – metrou, tramvai şi auto­buz – au cele mai mari
    creşteri de preturi.


    Însă cele mai mari creşteri
    de preţuri se înregistrează pe piaţa imobiliară din Cluj (oraş din centrul
    Transilvaniei). Preţul apartamentelor a crescut cu 16,6% faţă de toamna lui
    2016 şi cu 46,9% faţă de toamna anului 2014.Dacă în urmă cu 3-4 ani, un
    apartament cu o suprafaţă de 60 de metri pătraţi costa circa 50 de mii de euro,
    acesta s-a scumpit, conform specialiştilor imobiliari, chiar şi cu 30%. În
    centrul oraşului, metrul pătrat se vinde cu peste 1700 de euro, cu 300 mai mult
    decât anul trecut. La Cluj sunt şi cele mai mari chirii din ţară. Un apartament
    cu două camere se închiriază în medie cu 360 de euro pe lună, în creştere cu 50
    de euro faţă de 2016. In
    topul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente se situează, după Cluj şi
    Bucuresti: Timişoara (1.133 euro/mp), Constanţa (1.083 euro/mp), Craiova (1.020
    euro/mp), Braşov (1000 euro/mp) şi Iaşi (970 euro/mp). Aceste creşteri de
    preturi sunt explicate de faptul că este unul din marile centre universitare
    ale României, iar mulţi absolvenţi rămân să lucreze la Cluj, care are o
    dinamică economică, mai ales în domeniul IT.


    În ultimii trei ani,
    valoarea apartamentelor din România a crescut cu circa o treime. Unii analişti
    spun că piaţa este supraevaluată în acest moment, iar creşterile accelerate de
    preţuri nu sunt deloc sănătoase pentru economie.

    În
    grila notarilor pentru acest an, valorile apartamentelor cu două camere,
    confort I, construite după 2011 şi aflate la etajele intermediare (1-4) au fost
    majorate cu 2,5%. O creştere de 2% a fost aplicată şi apartamentelor similare,
    dar construite în perioada 1978 – 1989. Important de reţinut este faptul că de
    la 1 februarie 2017, tranzacţiile imobiliare care nu depăşesc plafonul de
    450.000 de lei (aproape 100 de mii de euro) nu mai sunt impozitate. În cazul în
    care se tranzacţionează apartamente ale căror preţuri depăşesc acest prag, se
    va aplica o cotă de impozitare de 3% diferenţei dintre valoarea declarată de
    părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 de lei. Acest impozit este plătit de cel
    care vinde proprietatea.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară

    Preţul mediu solicitat de proprietari pentru apartamentele noi şi vechi scoase la vânzare în România a crescut în septembrie cu 5,7% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, până la 964 de euro pe metru pătrat util, relevă portalul Imobiliare.ro. “Niciunul dintre marile oraşe analizate nu face excepţie de la tendinţa ascendentă a preţurilor; de remarcat este însă că cele mai semnificative majorări au fost înregistrate pe segmentul apartamentelor vechi”, arată imobiliare.ro.



    În Bucureşti, apartamentele se vând în medie cu 1.086 de euro pe metru pătrat, nivel cu 3% mai ridicat decât în toamna anului trecut. Apartamentele vechi au un preţ mediu de 1.030 de euro pe metru pătrat, cu 2,2% peste cel din perioada similară a anului precedent. Iar locuinţele din noile ansambluri rezidenţiale se vând cu 1.124 de euro pe metru pătrat, cu 0,3% mai scumpe decât în urmă cu 12 luni. În Braşov, preţurile se situează în medie cu 2,5% peste nivelul din urmă cu un an, de 840 de euro pe metru pătrat. În Cluj-Napoca, indicele “Imobiliare.ro” a ajuns la o valoare de 1.124 de euro pe metru pătrat util, cu 12,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2014, când atinsese pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat. Per ansamblu, Clujul este oraşul cu cele mai scumpe locuinţe din România, arată site-ul imobiliar. În Constanţa, preţurile cerute de proprietari se situau în septembrie la 907 euro pe metru pătrat, o diferenţă în plus de 7,2% faţă de nivelul consemnat în urmă cu 12 luni.



    În Iaşi, valoarea indicelui Imobiliare.ro, de 850 de euro, este cu 4,7% mai mare decât cea consemnată în toamna lui 2014, de 812 euro pe metru pătrat util. Iar la Timişoara, preţul cerut în medie de proprietari este de 923 de euro pe metru patrat util, cu 10,8% mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut, când ajungeau la 833 de euro pe metru pătrat.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară


    Preţurile locuinţelor din principalele oraşe din România s-au redus până în prezent cu 52% începând din luna martie 2008, momentul de vârf al pieţei imobiliare, potrivit unei analize a potalului imobiliare.ro. Astfel, dacă un metru pătrat util costa, în medie, 2.058 de euro înainte de valul de scăderi provocate de recesiune, acum aceeaşi unitate de suprafaţă poate fi achiziţionată cu 986 de euro. Marja de scădere este diferită însă atât în funcţie de fiecare oraş în parte, cât şi de diferitele categorii de locuinţe. Pentru apartamentele cu două camere, care sunt cele mai căutate pe piaţă, în Bucureşti, scăderea preţurilor a fost de 49,5%, de la un maxim de 2.264 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 1.142 de euro pe metru pătrat la finele lui noiembrie 2012. Pe anumite categorii de locuinţe, marja de scădere a fost şi mai mare. Spre exemplu, dacă în momentul de apogeu al pieţei un apartament vechi cu două camere costa, în medie, 123.040 de euro, astăzi o locuinţă similară poate fi achiziţionată cu 57.300 de euro, respectiv cu 53% mai puţin.


    Pe de altă parte, dacă în 2008 un apartament nou construit cu două camere, cu o suprafaţă medie utilă de 68 de metri pătraţi, avea un preţ de circa 178.700 de euro, în prezent pentru o unitate locativă similară dezvoltatorii şi intermediarii cer cu 55% mai puţin, adică 80.890 euro. În Braşov (centru), în perioada martie 2008 – noiembrie 2012 s-a înregistrat o scădere de 40,6%, de la un preţ de 1.450 euro pe metru pătrat la 860 de euro pe metru pătrat. Iar în Cluj-Napoca (centru-vest), scăderea a fost uşor mai redusă, apartamentele scoase la vânzare fiind mai iefine cu 36,3% faţă de acum aproape cinci ani. Astfel, un metru pătrat util poate fi achiziţionat în acest oraş cu 917 euro, faţă de 1.440 de euro în martie 2008. Preţul cerut de proprietari şi intermediari pentru apartamentele vechi şi noi scoase la vânzare în Constanţa (sud-est) s-a diminuat cu 44% în ultimii ani, de la 1.560 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 873 de euro pe metru pătrat în noiembrie 2012. Cea mai redusă scădere de preţuri a avut loc la Iaşi, respectiv de 34%, de la 1.297 de euro pe metru pătrat util în primăvara lui 2008 la 855 de euro pe metru pătrat util la finele toamnei 2012. Iar în Timişoara (vest), apartamentele s-au ieftinit cu 40,7%, de la un preţ mediu pe metru pătrat de 1.311 euro până la 777 de euro.