Radio România Internațional

Tag: pictura

  • De la ”O viață în căutarea luminii” la terapia prin artă

    De la ”O viață în căutarea luminii” la terapia prin artă

    Unuia dintre artiştii plastici cei mai importanţi ai României, Ervant Nicogosian, i-a fost dedicată recent la Bucureşti, la ARCUB Gabroveni, expoziția ”O viață în căutarea luminii. Ervant Nicogosian și Prietenii”.



    De



    Expoziția apus accent pe lucrările realizate de Ervant Nicogosian în ultima perioadă a vieții sale, când pierzând lupta cu glaucomul și orbind complet, pictorul reușește ca în cel mai amenințător întuneric, să găsească umbre și culori pentru a-și continua arta, ca un exercițiu terapeutic, lăsând moștenire României un patrimoniu cultural semnificativ. Curatoarea Adela Mara ne oferă amănunte despre ce a cuprins expoziţia:






    Supranumit “Pictorul orb care a învins întunericul“, Ervant Nicogosian redă prin lucrările sale o imensă suferință dublată de o dorință de eliberare, dar și o imensă poftă de viață. Expoziția a fost adusă în atenția publicului de către conf. univ. dr. Gilda Mologhianu, fiica pictorului și medic primar recuperare medicală, cu care am discutat despre artist, opera sa şi epoca sa:






    În cadrul expoziţiei a fost organizat un eveniment special dedicat terapiei prin artă. De multe ori, cei care trec prin încercări grele ale vieții, caută mai intens ca niciodată frumosul. Arta rămâne astfel cel mai bun aliat, iar terapia prin artă calea pentru ca împreună să putem vedea fața frumoasă a lumii, chiar și în contextual unui diagnostic oncologic. A fost prezentat mediu metrajul artistic «Care dintre noi !», al regizoarei și scriitoarei Chris Simion Mercurian, în care ne spune povestea puterii de a-ți depăși limitele.



    Am stat de vorbă după eveniment cu dr. Valentin Veron Toma, doctor în științe medicale, antropolog medical, Şeful Depatamentului de Antropologie Socială şi Culturală din Cadrul Institutului de Antropologie “Francisc Rainer” al Academiei Române:




  • Jurnal românesc – 23.02.2022

    Jurnal românesc – 23.02.2022

    România poate primi peste 500.000 de refugiaţi, în cazul unui conflict în Ucraina, a declarat ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu. Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor, a spus Dîncu. El a arătat că Bucureştiul nu se aşteaptă la fluxuri majore de refugiaţi din statul vecin, în contextul în care în 2014 cei mai mulţi au mers spre Polonia. Ministrul a precizat însă că statul român este pregătit să-i extragă pe conaţionalii aflaţi în Ucraina, dacă va fi nevoie şi a apreciat că un eventual conflict major în Ucraina nu va ajunge şi în România. Populaţia poate să stea liniştită. Sigur că, în condiţiile unui conflict în Ucraina, toată zona este afectată. Asta nu înseamnă că va fi un război pe teritoriul nostru, a explicat Dîncu. La rândul său, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a anunţat că au fost stabilite terenurile unde vor fi amplasate taberele care ar putea găzdui eventualii refugiați. Avem și cetățeni români în zona Ucrainei. E posibil să fie niciunul, câteva mii, câteva zeci de mii, depinde de amploarea și gravitatea situației în Ucraina. Noi ne pregătim ca să primim o cifră mai mare și sperăm să nu ajungem acolo, a spus Arafat. Pe fondul deteriorării grave a situaţiei de securitate din Ucraina, Ministerul de Externe a ridicat gradul de alertă la nivelul maxim şi îi sfătuieşte pe români să părăsească imediat ţara vecină.


    Legea privind acordarea de sprijin şi asistenţă de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii de risc imediat, ipostaze în care dreptul la viaţă este pus în pericol, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ reglementează setul de activităţi întreprinse de către Ministerul Afacerilor Externe în scopul evacuării dintr-o zonă de conflict armat a unor categorii de cetăţeni străini sau apatrizi. Activităţile întreprinse în scopul evacuării din zona de conflict armat includ asigurarea protecţiei, sprijin în vederea staţionării temporare pe teritoriul altor state terţe, inclusiv asigurarea resurselor financiare în acest scop, asigurarea utilităţilor de primă necesitate pe perioada staţionării temporare, precum hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistenţă medicală în regim de urgenţă, sprijin în vederea tranzitării şi transportul către punctele de frontieră ale statului român spre alte destinaţii. Ajutorul acordat de statul român le este asigurat şi membrilor de familie de gradul 1 ai cetăţenilor străini sau apatrizi. Potrivit Legii, activităţile menţionate se realizează prin intermediul MAE, al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, iar cheltuielile se asigură de la bugetul de stat.

    Seria de evenimente internaţionale Mărţişor – Legendă de primăvară are loc în Italia, în perioada 20 februarie – 1 martie, în organizarea Institutului Limbii Române din Bucureşti, Accademiei di Romania la Roma şi Ambasadei ţării noastre în Italia. Manifestările au început pe 20 februarie cu Atelierul on-line de creaţie a mărţişorului Călător prin tradiţii de primăvară, ce-i reuneşte pe elevii a peste 70 de profesori colaboratori ai Institutului Limbii Române, care predau în 6 ţări europene Cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Creaţiiile acestora vor fi expuse în cadrul celei de-a 5-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale Mărţişor Legendă de primăvară, care va fi deschisă, la 1 martie, la sediul Accademiei di Romania la Roma şi care va putea fi vizitată şi online. Celor două iniţiative li se adaugă concertul grupului coral polifonic Arpeggio, care va avea loc la 1 martie. În 2017, Mărţişorul a fost înscris de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după ce România, Bulgaria, Macedonia de Nord şi Republica Moldova au depus un dosar comun prin care au cerut recunoaşterea acestui element de patrimoniu cultural.

    Expoziţia colectivă Asupra Viețuirii, a grupului NOIMA, compus din artiştii Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteş, Sorin Scurtulescu și Andrei Rosetti, este deschisă până la 22 martie la galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona. Curatoriată de pictorul Andrei Rosetti, expoziția conține lucrări de pictură, desen, fotografie, obiect, performance şi video ale grupului de artiști români. Grupul NOIMA a fost întemeiat în 2003 în zona de vest a României. Fondatorii grupării au studiat pictura la Timișoara, la finele anilor ’90. ICR Lisbona arată că NOIMA înseamnă întâi de toate un atelier colectiv de pictură, deschis adesea altor medii de exprimare. Debutul NOIMA a fost legat de o revenire a picturii în aer liber, iar multe dintre acțiunile grupării din ultimii ani se sprijină pe experiența observării realității înconjurătoare, ceea ce, în contextul realității pandemice, s-a dovedit un atuu.


  • Expoziţia Ioana Cristescu – ‘Are You Ready for Love?’

    Expoziţia Ioana Cristescu – ‘Are You Ready for Love?’

    Expoziţia de artă contemporană Are You Ready for Love? a artistei Irina Cristescu a fost vernisată în Sala Foaier a Senatului. Are You Ready for Love? este concepută ca o instalaţie monumentală, formată din peste 300 de metri pătraţi de oglindă aurie pictată. Irina Cristescu transformă oglinda sufletului într-o instalaţie contemporană completată de picturi realizate în tehnici mixte.



    Are You Ready for Love?



    Lucrările Irinei Cristescu se regăsesc în colecţii private din Elveţia, Mexic, New York şi Japonia, dar Are You Ready for Love? este, paradoxal, prima expoziţie în România a tinerei artiste care a studiat artele plastice în SUA şi în România. Instalaţia imersivă cu care provoacă publicul nu a putut fi realizată fără o muncă asiduă a echipei din spatele expoziţiei, ne-a declarat Irina Cristescu.






    Artista vizuală Ioana Ciocan este curatoarea expoziţiei, prima din România a unei tinere artiste cu care publicul din ţara natală nu a avut ocazia până acum să interacţioneze. A fost fascinant să lucrez cu Irina şi să discutăm atât de mult despre arta pe care o iubeşte, a mărturisit Ioana Ciocan.




  • Elena Bria. New Academia

    Elena Bria. New Academia

    Tânăra pictoriţă Elena Bria, din Republica Moldova, expune din nou la Bucureşti. Titlul expoziţiei, “New Academia”. Am rugat-o pe artista plastică să ne vorbească despre principala piesă din expoziţie.






    Kulterra Gallery, recent deschisă la Bucureşti, oferă publicului expoziţia personală “New Academia” a Elenei Bria, din Republica Moldova. Curatoarea Olga Vintaniuc ne conduce prin expoziţie şi ne spune cum a decis să organizeze expoziţia Elenei Bria.






    Născută în 1992, la Chișinău, Elena Bria a absolvit Liceul de arte frumoase “Igor Vieru” din Chișinău și Academia de Arte Frumoase “Ilya Repin” din Sankt Petersburg. Pictoriţa s-a prezentat în 2018 cu o lucrare de licență monumentală atât prin proporții, cât și prin subiect: “Încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria”. Era anul Centenarului Marii Uniri. La Galeria Kulterra, lucrarea de mari dimensiuni este prezentată împreună cu documente și materiale din anul Încoronării.



    Expo


    Elena Bria a avut expoziții solo la Chișinău, București și a participat la expoziții colective din SUA, Rusia, Marea Britanie și Italia.

  • Mirrors 2.0.21

    Mirrors 2.0.21

    La Galeria Senso, din Bucureşti, poate fi vizitată expoziția personală de pictură a artistului vizual Augustin Răzvan Radu. Titlul: Mirrors 2.0.21”. L-am întrebat pe pictor ce oferă publicului şi cum ar vrea să înţeleagă publicul actul său artistic.






    Expoziţia este curatoriată de Ana Daniela Sultana, cu care am stat de vorbă despre evenimentul artistic, dar şi despre anul 2021 al Galeriei, an expoziţional care nu s-a încheiat.






    Expo

  • Ştefan Câlţia. “Albastru de Hotar”

    Ştefan Câlţia. “Albastru de Hotar”

    Galeria AnnArt își încheie programul expoziţional din 2021 cu o nouă şi deja tradiţională “personală” a marelui pictor Ștefan Câlția, curatoriată de Vladimir Bulat. Am stat de vorbă cu curatorul expoziţiei.






    Maestrul Câlţia nu a putut paricipa la vernisaj şi de aceea a transmis un mesaj video.





    Publicul poate vedea pe simeze o serie de 15 lucrări de pictură și grafică din perioade creative diferite, reunite prin filonul inspirației pe care satul natal Șona a oferit-o întregii opere a artistului.



    Albastru de Hotar

  • Expoziție Nora Blaj – “gestuar”

    Expoziție Nora Blaj – “gestuar”

    Galeria Romană din București găzduieşte expoziția “gestuar” a artistei Nora Blaj, care trăiește și pictează în Marea Britanie.



    Nora Blaj este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. A absolvit, la Timișoara, în 1993 Colegiul de Design Vestimentar și în 2000 Facultatea de Arte Plastice, la clasa profesorului Romul Nuțiu. A avut numeroase expoziții personale în România, Austria, Germania, Olanda şi Rusia şi a participat la expoziții de grup în țară şi în străinătate.



    Expoziție



    În 2008 a obținut premiul pentru cel mai bun artist al anului la Timișoara, iar în 2020 Nora Blaj a fost decorată de președintele României cu Ordinul Meritul Cultural” în grad de Cavaler, categoria “Artele plastice”.



    Artista revine în România cu o serie de expoziții personale, primele având loc la București și la Timișoara.




  • Simpozionul Internațional de Pictură – Rânca, 2021

    Simpozionul Internațional de Pictură – Rânca, 2021

    Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare
    Constantin Brâncuși, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu
    organizează Atelierele Brâncuși – Simpozionul Internațional de Sculptură,
    Pictură și Grafică în perioada 12 august – 3 septembrie 2021. Lucrările
    atelierelor se vor desfășura în localitatea Rânca. Parteneri sunt Institutul
    Cultural Român și Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Târgu Jiu.


    Luni, 23
    august     a.c., ora 13:00, se va deschide Atelierul de
    pictură și grafică, la care vor participa: Bogdan Aleksandrov (Bulgaria),
    Irma Balakauskaite (Lituania), Dorothea Fleiss (Germania), Christian Paraschiv
    (Franța), Adriana Lucaciu, Carmen Olteanu și Cosmin Paulescu (România).


    Bogdan Aleksandrov s-a născut în anul 1960 la Vidin, Bulgaria, localitate
    în care trăiește și în prezent. A absolvit Universitatea Sf. Cyril și Methodius din Veliko Târnovo. Deține titlul de doctor în
    arte. Are zeci de participări la expoziții personale și de grup din Bulgaria,
    România, Serbia, Marea Britanie, Italia, Germania, Franța, Spania.


    Irma Balakauskaitė este născută la Kiev, Ucraina. A
    studiat pictura la Academia de Artă din Vilnius, pe care a absolvit-o în 1995. Din
    1999 este membră a secțiunii grafice a Uniunii Artiștilor din Lituania. În
    prezent, locuiește și lucrează în Vilnius. Este o artistă multidisciplinară,
    care lucrează în domeniile picturii, graficii și scenografiei. A organizat 25
    de expoziții personale (în Lituania, Polonia și Olanda) și a participat la
    peste 50 de expoziții de grup, simpozioane internaționale în Lituania și în
    străinătate. De asemenea, este curator și muzeolog la Muzeul Lituanian de
    Teatru, Muzică și Cinema.


    Dorothea Fleiss este un artist vizual din Germania. Lucrările sale, care
    includ picturi, instalații, lucrări pe hârtie și artă de carte, au fost expuse
    în peste 60 de expoziții individuale și 190 de expoziții de grup în Europa,
    Australia, Asia, SUA, America de Sud, Canada, Africa, începând cu 1996. Și-a
    obținut doctoratul la UNArte (Universitatea Națională de Arte) București. Ca
    artistă, a participat la bienalele din Incheon Women Artists, Coreea de Sud,
    DakÁrt, Senegal, Cuenca Ecuador, Cairo, XI Guadalupe, Mexic și Bienala 3000 din
    San Paulo.


    Christian Paraschiv s-a născut la București, în anul 1953. A devenit
    cunoscut în anii ’80 ca o voce a artei experimentale, creând lucrări inovative,
    radicale, folosindu-și propriul corp și ADN-ul în instalații, picturi,
    sculpturi, proiecte multimedia. Din acest motiv, a fost interzis de dictatura
    ceaușistă și a părăsit România în 1986, stabilindu-se la Paris. Are numeroase
    participări la expoziții personale și de grup, iar lucrările sale se găsesc în
    muzee și colecții din întreaga lume.


    Adriana
    Lucaciu     este originară din Lugoj, dar trăiește și lucrează în Timișoara. A
    absolvit Academia Națională de Artă
    București în anul 1992, specializarea Grafică. În același an a devenit cadru
    didactic la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Arte și Design. În
    prezent este profesor la specializarea Grafică, conducător de doctorat și
    director al Școlii doctorale de Arte din cadrul IOSUD-UVT. A participat la
    peste 400 de bienale, trienale, concursuri de grafică din 27 de țări de pe
    cinci continente.


    Carmen Olteanu este o pictoriță tânără, originară din Vâlcea. A absolvit
    Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Plastice,
    specializarea pictură în anul 2004, pentru ca în 2010 să obțină diploma de
    Doctor in domeniul Arte Plastice și Decorative la aceeași universitate. Este
    membru al UAP din România, filiala București și curator la Biblioteca
    Metropolitană București. Din 1998 până în prezent a avut participări la
    expoziții personale, de grup și colective din țară și străinătate, dar și la
    diferite tabere de creație.


    Cosmin
    Paulescu     a absolvit Academia Națională de Arte din București în anul 1996, la
    secția Artă Murală. După absolvire, a obținut o bursă de studii postuniversitare la Academia Rietveld din
    Amsterdam, Olanda. Din 1997 este cadru didactic la Universitatea Națională de
    Arte din București, iar in prezent este Decanul Facultății de Arte Decorative și
    Design. S-a făcut remarcat la începutul anilor ’90 datorită acțiunilor sale
    artistice neconvenționale, activând cu precădere în zona instalației și a
    performance-ului. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, expert evaluator
    ARACIS, publică volume și articole în reviste de specialitate despre arta cu
    caracter temporar și efemer. Organizează expoziții, conferințe științifice și
    realizează lucrări de artă decorativă în spațiul public.


    Vasile Fuiorea este curatorul simpozionului de pictură și grafică din
    cadrul Atelierelor Brâncuși din anul 2014. A absolvit Facultatea de Arte
    Plastice și Design , Specializarea Pictură din cadrul Universității de Vest din
    Timişoara în anul 1998. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România
    și președinte al Filialei Târgu Jiu a uniunii. Este doctor în Arte Vizuale din
    anul 2012, iar din 2019, conf. univ. la Universitatea din Craiova, Facultatea
    de Teologie Ortodoxă, Specializarea Arte Plastice – Pictură.


    Deschiderea oficială a Atelierului de pictură și graficăva
    avea loc la Complex Panoramic din Rânca. Pentru buna desfășurare a
    manifestării, vor fi luate toate măsurile de siguranță sanitară.

  • Jurnal românesc – 12.08.2021

    Jurnal românesc – 12.08.2021

    În
    cadrul parteneriatului dintre Direcția Generală de Asistență Socială și
    Protecția Copilului (DGASPC) Suceava şi Primăria Cacica, la sediul Primăriei
    Cacica a fost organizată o dezbatere privind problematica copiilor cu părinţi
    plecaţi în străinătate. Au participat reprezentanţi ai instituţiilor şi
    organizaţiilor partenere, specialişti din cadrul echipelor mobile şi ai
    serviciilor multifuncţionale ale DGASPC Suceava, preoţi, profesori, elevi,
    părinţi ai copiilor rămaşi în ţară, copii și tineri din sistemul de protecţie. S-a
    discutat despre legislaţie, statistici, servicii oferite sau necesare,
    prevenirea apariţiei unor situaţii de risc, instrumentele cu care se poate veni
    în sprijinul atât al copilului cât şi al celor care îl ingrijesc în perioada în
    care părintele este plecat, despre reprezentarea legală şi despre importanţa
    comunicării părintelui cu copilul. Evenimentul a fost desfăşurat în cadrul
    Programului Consiliului Judeţean Suceava ‘Luna Diasporei’, iar dezbaterile au
    punctat atât aspectele pozitive cât și pe cele negative care derivă din
    fenomenul migraţiei. Concluzia întâlnirii a fost: ‘Împreună!’, fiindcă împreună
    se poate construi ACASÄ’ indiferent de locaţie, împreună şi nu separat ne este
    mai bine, suntem protejaţi, echilibraţi.


    Institutul
    Cultural Român de la Varşovia anunță că susține prezența participanților din
    România la atelierele Studio Nowe Horyzonty , care au loc între 12-15 august
    și sunt dedicate tinerilor profesionişti din domeniul cinematografiei. În acest
    an, regizorul Adrian Silișteanu și producătoarea Anda Ionescu vin în Polonia cu
    proiectul lungmetrajului O altă poveste despre fiul meu. Atelierele sunt
    susţinute de experţi în domeniu – regizori, producători, agenţi de vânzări,
    programatori de festivaluri, creatori de renume. Studio Nowe Horyzonty cuprinde
    patru zile de ateliere și prelegeri privind diferite aspecte ale promovării și
    dezvoltării proiectelor. Atelierele fac parte din Festivalul Internaţional de
    Film Nowe Horyzonty care este cotat drept cel mai bun eveniment
    cinematografic polonez cu participare internaţională.


    În
    această vară, pictorița Mona Mariana Ciciovan propune amatorilor de artă vizite
    ghidate la atelierul său de creație situat în Montreal, Canada. Potrivit
    publicaţiei ACCENT MONTREAL, aceste discuţii despre artă vor fi oferite până la
    sfârșitul verii. Ele sunt cu atât mai interesante cu cât prin această formulă
    accentul este pus pe relația artistei cu pictura, lucrările putând fi văzute în
    locul unde au fost concepute. Arta Monei Ciciovan se situează între abstract și
    figurativ, realism și imaginar, iar picturile ei sunt o metaforă și o poezie a
    locurilor. Tablourile aflate la atelierul său se reunesc sub titlul Universuri
    paralele și au fost pictate în 2020, anul în care am fost cu toții
    confruntați cu o nouă realitate. Pentru mine a fost un pretext de evadare din
    prezent spre alte Universuri, spre lumi imaginare cu zbor de păsări, cu cer
    senin și ape limpezi, o reîntoarcere la natură, la Spiritualitate,
    mărturisește artista. Cu o carieră artistică de peste 20 de ani și multiple
    expoziții solo și de grup, Mona Mariana Ciciovan este o pictoriță care se bucură
    de o bună recunoaștere la Montreal și pe plan internațional. Lucrările sale se
    află în colecții publice și private în Canada, România, SUA, Franța, Spania sau
    Singapore.


    Institutul
    Cultural din Stockholm și Ambasada României în Regatul Suediei, în parteneriat
    cu Festivalul Internațional George Enescu și Muzeul Național George Enescu
    din București, marchează, în următoarea perioadă, la Stockholm, prin 22 de
    evenimente culturale, personalitatea lui George Enescu (1881-1955). Pe 19
    august se împlinesc 140 de ani de la nașterea marelui compozitor român. 2021
    este și anul în care ICR Stockholm sărbătorește 15 ani de existență în spațiul
    scandinav. Seria de activități începe pe 19 august prin expoziția outdoor
    Enescu 140, la Ambasada României. Expoziția include 20 de panouri -
    fotografii și texte privind viața și opera marelui compozitor român, în limba
    engleză. Curatorii evenimentului expozițional sunt Adina Sibianu și Irina Nițu,
    panourile fiind concepute grafic de artistul Horia Nițu. Expoziția va rămâne
    deschisă până pe 1 decembrie. Violonistul Valentin Şerban va susține în aceeași
    zi, pe 19 august, la sediul ICR Stockholm, un recital, pentru a marca debutul
    evenimentelor dedicate lui George Enescu în Suedia. De asemenea, între 28
    august și 26 septembrie vor fi videoproiectate 20 de concerte din cadrul
    Festivalului Internațional George Enescu, gratuit, în regim de livestream, la
    sediul ICR Stockholm.


  • Jurnal românesc – 30.06.2021

    Jurnal românesc – 30.06.2021

    Ordonanţa de urgenţă prin
    care se reglementează cadrul legal de eliberare a certificatului digital
    COVID-19 pentru călătoriile în Uniunea Europeană a fost aprobată de guvern, a
    anunţat ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă. Conform actului normativ,
    certificatul digital COVID-19 va putea fi eliberat începând din 1 iulie şi are
    rolul de a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei. Ioana Mihăilă a
    menţionat că certificatele de vaccinare vor fi valabile până la data de 30 iunie
    2022, certificatele de testare, 24 de ore pentru testul antigen rapid şi 72 de
    ore pentru testul real-time PCR, iar certificatele de vindecare, 180 de zile de
    la data primului rezultat pozitiv înregistrat în platforma informatică
    CoronaForms. Ministrul a precizat că solicitarea certificatelor de vaccinare şi
    vindecare trebuie făcută cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de momentul
    utilizării. Cei care vor dori unul dintre aceste certificate vor putea intra pe
    platforma certificat-covid.gov.ro. Actul poate fi obţinut şi în format tipărit
    prin intermediul primăriei în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul, a
    direcţiei de sănătate publică sau a serviciului public comunitar de evidenţă a
    persoanelor. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care a creat infrastructura
    electronică necesară, transmite că certificatul nu este un document
    obligatoriu. Cei care au întrebări privind procedura de eliberare sau întâmpină
    probleme cu înregistrarea pe platformă au la dispoziţie Call Center-ul STS 021
    414 44 25.




    Libertatea de
    circulaţie cu Uniunea Europeană s-a terminat    , a declarat secretarul de
    stat însărcinat cu imigraţia din ministerul de Interne britanic, Kevin Foster,
    înaintea expirării termenului până la care cetăţenii comunitari ce doresc să rămână
    în Regatul Unit pot solicita primirea rezidenţei în această ţară. Foster a
    exclus posibilitatea relaxării măsurilor stricte privind imigraţia post-Brexit
    pentru ca sectoare economice afectate de lipsa forţei de muncă, precum HoReCa
    sau cel al transporturilor, să găsească mai uşor lucrători, dar le-a garantat
    cetăţenilor europeni care au obţinut un statut de rezident sau aşteaptă încă un
    răspuns că le vor fi protejate drepturile. 30 iunie este termenul la care
    expiră perioada în care se poate solicita rezidenţa în Marea Britanie, în
    cadrul procedurii EU Settlement Scheme destinată cetăţenilor europeni care se
    aflau pe teritoriul acestei ţări la 31 decembrie 2020. Persoanele cu probleme
    de sănătate sau cele eligibile pentru obţinerea unui statut de rezident, dar
    care nu l-au cerut încă, îl vor putea solicita şi după 30 iunie. Conform ministerului de Interne de la Londra, circa 5,6 milioane de cereri
    pentru obţinerea unui statut de rezident au fost primite din partea cetăţenilor
    europeni. Până la sfârşitul lunii martie, 918.270 de români au cerut statut de
    rezident, iar 852.310 l-au primit.




    Documentarul
    Brăila, cel mai mare port al Dunării maritime    , realizat de Muzeul
    Brăilei Carol I, a fost difuzat on-line de Institutul Român de
    Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia la 29 iunie, cu ocazia Zilei
    Internaționale a Dunării. Scurtmetrajul prezintă, în succesiune cronologică,
    evoluţia istorică şi o serie de aspecte ale celui mai mare port dunărean
    românesc unde trăiau şi conlucrau numeroase etnii, între care români, greci,
    evrei, ruşi lipoveni, italieni şi alţi occidentali. Evenimentele dedicate
    Dunării continuă în perioada 2 – 14 iulie, când Institutul organizează
    expozițiile Ada Kale – Un viitor pentru un peisaj scufundat şi
    Ada kale trăiește!, realizate în colaborare cu Universitatea de
    Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București şi Centrul de
    Studii Turce. Ada kale, insulă aflată în zona Turnu Severin, a fost scufundată
    în 1970 ca urmare a construcției Barajului de la Porțile de Fier. Circa 680 de
    persoane, majoritatea de etnie turcă, au fost evacuate și au avut de ales între
    a se stabili în Romania sau în Turcia. Membri ai comunității Adakale pot fi
    întâlniţi în prezent în Orșova, Turnu Severin, Constanța, Alba Iulia, București
    dar şi la Istanbul, Ankara, Izmir,
    Edirne sau Eskișehir.




    Artişti
    din Republica Moldova şi Germania vor picta la Sibiu, începând din 19 iulie, la
    cea de a 7-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă Stradală. Printre cei
    invitaţi de organizatori se numără artişti consacraţi în cadrul evenimentului,
    ca Andreea Toma, Cristian Scutaru, Harcea Parcea, Ortaku sau Popescu, dar şi
    creatori aflaţi la prima participare, precum
    Adrian Luţă, Potapov Dmitri din Moldova, Delia Cîrstea, Nasca One din
    Germania, unu unu unu invers unu şi V Light Crew. Timp de o săptămână aceştia
    vor realiza o serie de picturi cu tema Re:Think pe zidurile gri din
    diferite cartiere ale Sibiului. Galeria de Street Art în aer liber din Sibiu
    reuneşte 96 de picturi murale ce se întind pe 9.700 metri pătraţi.
    Organizatorii susţin că manifestarea este cel mai amplu demers de acest
    gen din ţară şi unul dintre cele mai vizibile proiecte de revitalizare urbană
    din România.


  • Elena Bria, în căutarea frumuseţii

    Elena Bria, în căutarea frumuseţii

    La Bucureşti, la Galeria Arbor.art.room, s-a deschis expoziția de pictură a Elenei Bria, intitulată Pursuit of Beauty“. Expoziţia tinerei artiste din Republica Moldova este curatoriată de jurnalista Natalia Șmurgun și de regizorul de teatru Iosif Șaț şi este deschisă până pe 27 iunie.



    Vernisajul expoziţiei a fost însoţit de un performance susţinut de actori ai companiei Unteatru, coordonaţi de reputatul regizor Iosif Șaț, de la Teatrul dramatic rus de stat A.P. Cehov“ din Chişinău, prin care a fost omagiată împlinirea anul acesta (pe 30 octombrie) a 200 de ani de la naşterea scriitorui rus F.M. Dostoievski. S-au perindat prin faţa spectatorilor pagini binecunoscute din capodopere literare, precum Crimă şi pedeapsă“, Idiotul“ sau Fraţii Karamazov“.



    Am stat de vorbă despre expoziţie cu pictoriţa Elena Bria.






    Organizatoarea evenimentului şi animatoarea Galeriei este Victoria Nagy Vajda, pe care am rugat-o să vorbească despre Elena Bria, dar şi despre performance-ul dedicat bicentenarului Dostoievski.







    Expoziția

  • Artă la metru pătrat

    Artă la metru pătrat

    A fost odată un pod peste râul Olăneşti,
    iar podul a fost mărginit mai apoi cu panouri de plexiglas. Dar pentru că
    lumina se reflecta în panouri şi crea iluzii optice, astfel încât erau multe
    accidente în zonă, şi chiar şi porumbeii erau derutaţi lovindu-se adesea de ele,
    edilii locali au avut o idee salvatoare: pictarea lor. Şi astfel a apărut o
    realizare demnă de Cartea Recordurilor: Adrian Ionuţ Luță a pictat construcții
    vechi din Râmnicu Vâlcea și a încercat să ilustreze viața rurală și urbană a
    oamenilor de pe vremuri, pe cele 58 de panouri ce mărginesc drumul de lângă
    faleza municipiului.


    Adrian ionuţ Luţă, profesor de educaţie
    plastică, la Palatul Copiilor din Râmnicu Vâlcea, ne-a povestit cum a apărut
    proiectul:

    Primăria mi-a propus să realizez o pictură
    ca să înfrumuseţez zona, ca să aibă şi un aspect practic, adică să reducă
    accidentele din zonă, porumbeii să nu se mai izbească de acele panouri şi să
    promovăm cumva şi istoria oraşului nostru. Eu m-am gândit să creez pagini vechi
    din istoria Vâlcei, adică să reprezint toate monumentele din Râmnicu Vâlcea,
    care au existat şi care încă mai există, pe fiecare panou în parte. Sunt 58 de
    panouri cu totul, întinse pe o suprafaţă de aproape 300 de metri pătraţi,
    fiecare panou are 2 metri înălţime şi 4 metri lungime. Este singura pictură pe
    plexiglas din lume, pictură în ulei. Adică nu s-a mai făcut până acum niciodată
    pictură pe panouri de plexiglas, pentru că nimeni nu risca, pot să exfolieze,
    să se degradeze foarte repede, numai că eu am folosit nişte culori care au
    foarte mare durabilitate în timp, adică peste 50 de ani.



    Garanţia fiind convingătoare, Adrian Ionuţ
    Luţă a ales clădiri istorice, monumente felurite, unele care nu se mai regăsesc
    în oraş, ca teme pentru picturile sale:

    Să ştiţi că mai este un pic ca să
    fie omologat, trebuia să fie omologat de acum un an şi jumătate, dar nu s-a
    putut din cauza pandemiei. Sunt monumente din Râmnicu Vâlcea, cum ar fi Casa
    Anton Pann (n.r. monument de
    arhitectură urbană, construit la jumătatea secolului al XVIII-lea ,Casa
    Memorială Anton Pann este un muzeu județean din Râmnicu Vâlcea, care
    adăpostește expoziția memorială Anton Pann, scriitor n. 1794, Sliven, Bulgaria
    – d. 1854, București), statuia lui Mircea cel Bătrân din scuar, un teatru
    foarte vechi (n.r. care nu mai există), poşta veche, clădirea primăriei,
    statuia lui Alexandru Lahovari. Eu fiind profesor la Palatul copiilor aveam
    program până la ora 12.00 şi de atunci până la 10-11 PM, stăteam să pictez
    acele panouri. Pictam chiar şi pe ger, la minus 10 grade (n.r. Celsius) eram
    acolo, aveam mânuşi, eram gros îmbrăcat şi pictam. Dar pictam din plăcere. M-au
    ajutat şi elevii mei de la Palatul copiilor. Eu trebuia să respect o dată
    limită a proiectului. Eu am respectat acest termen, deşi vremea îmi era
    nefavorabilă, eu am încercat cu toate puterile mele să mă încadrez în termen.


    Vâlcenii care trec pe Podul Carol sunt
    mulțumiți de modul în care s-a schimbat aspectul zonei și spun că idee este una
    excelentă, lucru confirmat şi de artist, însuşi:

    Marea majoritate a
    vâlcenilor sunt foarte mulţumiţi de panouri, sunt unice în toată lumea. Eu am
    încercat să fac un muzeu în aer liber, acestor panouri le-am inserat mesaje,
    fiecare panou are o denumire, atunci când am pictat monumentul, l-am şi
    denumit, menţionând şi locul unde se afla sau unde se află. Aceste panouri au
    şi culori fosforescente integrate în ele, astfel ca pe timp de noapte să devină
    mai evidente şi să lumineze un pic zona. Pot să vă spun că mi-a plăcut foarte
    mult să fac acest proiect, am pus foarte mult suflet şi iubesc foarte mult ceea
    ce fac. Eu am încercat să fac un fel de simbioză între arta stradală şi pictura
    de chevalet. În arta stradală se lucrează cu Grafitti, în pictura de chevalet
    se lucrează în culori în ulei. Eu, practic, am combinat culorile în ulei cu
    arta stradală şi am reuşit cumva să fac un muzeu în aer liber, cu temă
    educativă.


    Iar Adrian Ionuţ Luţă ne-a mai spus că
    trece zilnic pe podul din centrul oraşului pentru a vedea picturile şi a repara
    eventualele stricăciuni survenite, mai existând cazuri în care picturile sunt
    zgâriate sau parţial acoperite cu Grafitti. Până la certificarea recordului nu
    putem decât să-l felicităm pe acest entuziast artist plastic.



  • #RECUPERAT #RESTAURAT

    #RECUPERAT #RESTAURAT

    Marea pictoriță centenară Valentina Rusu Ciobanu, din Republica Moldova, s-a întors la Bucureşti. O nouă expoziție, de scurtă durată, cu lucrări recuperate şi restaurate, intitulată exact , intitulată #RECUPERAT #RESTAURAT, a fost organizată la Arbor.art.room.



    Este vorba despre 3 tablouri ale artistei, printre care unele considerate pierdute sau abandonate, şi care nu s-au întâlnit până acum cu publicul. Am stat de vorbă cu curatoarea şi managerul cultural Victoria Nagy Vajda.






    Lucrările de restaurare au fost realizate de Horațiu Cristian Costin, în perioada septembrie 2020 — martie 2021. Ama discutat cu restauratorul picturilor Valentinei Rusu Ciobanu despre această experienţă, dar şi despre meseria de reataurator de opere de artă.






    În lunile octombrie și noiembrie 2020, cu ocazia centenarului geniului picturii basarabene, Valentina Rusu Ciobanu, aceasta s-a bucurat de primele două expoziții personale la București, organizate de Asociația pentru cultură și arte Arbor, în cadrul unui amplu proiect cultural intitulat Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere”, proiect realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București.



    #RECUPERAT



    În cadrul proiectului, care prevedea inclusiv inventarierea și digitalizarea atelierului artistei, au fost recuperate mai multe lucrări artistice, printre care unele considerate pierdute. Din cauza condițiilor neprielnice de conservare din atelierul artistei, multe lucrări au fost găsite într-o stare gravă, care necesită restaurare urgentă. Deși neprevăzut de proiect, președintele Asociației Arbor a decis salvarea a trei dintre lucrări, prin restaurarea acestora la București, pentru a le oferi posibilitatea de a li se spune povestea și a-și întâlni, în sfârșit, publicul.

  • Muzeul Zambaccian din Bucureşti

    Muzeul Zambaccian din Bucureşti

    În nordul Bucureștiului, într-o zonă
    rezidențială care a început să fie construită și urbanizată în perioada
    interbelică, se află un interesant muzeu de artă: Muzeul     Krikor H. Zambaccian.
    Găzduit de clădirea special concepută pentru a adăposti o colecție de artă,
    muzeul este creația unui negustor cu o personalitate aparte, pasionat de artă
    și dornic să-i ajute pe artiști. Născut în 1889 la Constanța, Krikor Zambaccian
    provenea dintr-o familie de origine armeană și a continuat tradiția
    negustorească a acesteia, mai întâi în orașul natal, apoi la București, după
    mutarea din 1923. Pasiunea sa a fost, însă, îndreptată mereu spre arte, ne
    spune Ilinca Damian, muzeograf la Muzeul Colecțiilor de Artă.

    Odată cu mutarea la București, și afacerea
    familiei s-a mutat în capitală. El s-a ocupat toată viața de o imprimerie
    textilă și, în general, de comerțul cu textile. Iar pe lângă asta, marea lui
    pasiune a fost să colecționeze obiecte de artă, în special artă plastică
    românească, iar în secundară, artă plastică franceză. Și-a descoperit pasiunea
    pentru artă în timpul studiilor de la Paris unde, între cursurile de contabilitate
    și economie, a găsit răgazul de a vizita galerii și muzee și de a participa la
    conferințe și dezbateri. A devenit, astfel, un autodidact în domeniul artei. A
    reușit să se împrietenească și cu unii artiști francezi, cum ar fi Henri
    Matisse, iar la întoarcerea în România, s-a împrietenit și cu artiștii români
    din generația sa. Încet, încet a început să-și constituie colecția.



    Acest lucru s-a întâmplat după mutarea
    la București în 1923, căci obiectele achiziționate înainte, într-o primă
    încercare de constituire a unei colecții, s-au pierdut în timpul primului
    război mondial. Primele lucrări de artă colecționate la București au aparținut
    artiștilor cu care Zambaccian se împrietenise, aflăm tot de la Ilinca Damian.

    Toată viața va lega o prietenie foarte strânsă cu pictorul Gh.Petrașcu.
    Periodic cumpăra lucrări create de acest maestru pe care-l vizita în fiecare
    duminică, dar a avut o prietenie strânsă și cu Th. Pallady care-l vizita pe
    Zambaccian în biroul său. De asemenea, cu Nicolae Tonitza a fost prieten o
    perioadă, de asemenea cu Francisc Șirato. De fapt, era prieteni cam cu toți
    artiștii vremii și i-a susținut de-a lungul întregii sale vieți cum a putut mai
    bine. Deci, dincolo de activitatea de colecționar, el a fost și un Mecena al
    artiștilor plastici. Ca toți colecționarii vremii, Zambaccian a știut că aducă
    în colecția sa și lucrări aparținând așa-numiților părinți ai artei moderne
    românești: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian precum și Theodor
    Aman. Selecția picturilor de Luchian achiziționate de el a fost apreciată încă
    de la început. Chiar Zambaccian a declarat că lui Ștefan Luchian i-a dedicat un
    altar în colecția lui. În plus, era și destul de darnic în ceea ce privește
    prețul cu care achiziționa tablourile fie direct de la artist, fie de la alți
    colecționari. Considera că o lucrare de calitate deosebită merită un preț bun,
    așa că întotdeauna prefera să dea mai mult decât să negocieze.



    Pentru
    că de-a lungul anilor, colecția creștea și avea nevoie de un spațiu adecvat de
    depozitare și prezentare, Krikor Zambaccian, la începutul anilor 1940, a
    ridicat o casă gândită atât de muzeu, cât și ca locuință. Este vorba de
    clădirea actuală a muzeului Zambaccian. Ilinca Damian.

    În 1942, deja era
    terminată și putea fi vizitată o dată pe săptămână. Bineînțeles, deși
    Zambaccian a gândit-o ca muzeu, el a locuit acolo până în 1962 când a murit.
    Casa a fost proiectată în stil modernist. Se discern, de fapt, mai multe
    elemente: și din stilul neoromânesc, și din cel minimalist, având și influențe
    maure. Deci, mai degrabă, casa are un stil ecclectic, dar este clar gândită
    modernist. Zambaccian s-a gândit să deschidă un muzeu încă din anii 1932-1933.
    Încă înainte de construcția casei, el a început să discute cu primăria
    Bucureștiului, dar n-au ajuns la niciun acord cu privire la spațiul unde vor fi
    expuse lucrările de artă. Planul inițial era să doneze colecția de artă care
    era adăpostită de locuința sa de la momentul respectiv, un spațiu nepropice de
    expunere pentru vizitatori. Negocierile cu primăria nu s-au materializat, dar
    dorința lui Zambaccian era să realizeze un muzeu deschis publicului larg.
    Așadar, în anii 40, și-a ridicat propria casă destinată acestui scop, iar în
    1947 a reușit să doneze statului colecția de artă românească. Donația completă
    s-a realizat, până la urmă, în trei etape: în 1947, în 1957 și în 1962, la
    moartea colecționarului. În prezent ea conține 300 de lucrări de pictură și
    sculptură românească și europeană.



    Din păcate, în timpul regimului
    comunist, colecția a fost mutată în altă clădire, într-un muzeu al mai multor
    colecții de artă, iar casa lui Zambaccian a fost folosită în scopuri diferite
    față de cele dorite de colecționar. La începutul anilor 2000, după un amplu
    proces de restaurare, colecția a revenit în clădirea inițial destinată ei, iar
    azi atât casa Zambaccian, cât și colecția pot fi vizitate așa cum și-a dorit
    creatorul lor și proprietarul lor inițial.

  • Expoziţia “Not natural” – Andrada Feşnic

    Expoziţia “Not natural” – Andrada Feşnic

    Clujeanca Andrada Feșnic expune până la 16 ianuarie 2021 la Galeria Estopia, sub titlul “Not Natural”. La aproape doi ani de la prima expoziție solo la Estopia, artista revine la București cu o nouă serie de lucrări, realizate în ultimul an.



    Expoziţia



    Nu-mi propun să descriu părți ale naturii sau obiecte, spune Andrada Feşnic, ci să compun o lume artificială plauzibilă, un puzzle interactiv, din care lipsesc în mod deliberat unele piese. Îl provoc pe privitor să le completeze cu propria imaginație, memorie și rațiune”, spune artista. Un interviu de Eugen Cojocariu.