Radio România Internațional

Tag: piper

  • Ostropel de pui

    Ostropel de pui

    Ostropelul
    de pui este o mâncare tradiţională a bucătăriei româneşti, putând fi preparată într-un timp scurt şi
    fără a folosi prea multe ingrediente. Poate fi preparat atât în bucătărie, cât şi în aer liber, într-o oală de
    lut pusă deasupra jarului, aşa cum făceau altădată oameni aflaţi la muncile câmpului,
    departe de gospodării.


    Avem
    nevoie de un pui, de câteva
    pulpe de pui sau de partea inferioară
    a pulpelor de pui, de două cepe, de câţiva căţei de usturoi, de câteva roşii
    sau de suc de roşii, de ulei, de puţin vin alb, o foaie de dafin, piper,
    cimbru, o legătură de pătrunjel şi sare. Puiul trebuie tranşat în bucăţi
    potrivit de mari pe care le spălăm, le scurgem de apă şi apoi le rumenim în
    ulei într-o tigaie sau într-un ceaun. Tot în ulei călim uşor ceapa, tăiată
    solzişori şi apoi adăugăm roşiile tăiate cubuleţe sau sucul de roşii, un fir de
    cimbru, o foaie de dafin şi câteva boabe de piper.

    Într-un vas punem ceapa
    călită amestecată cu roşii şi cu celelalte ingrediente, precum şi carnea de pui
    rumenită. Adăugăm apă sau, eventual, un pahar cu vin şi lăsăm să fiarbă
    înăbuşit, la foc mic, până ce sosul scade. Spre final punem şi câţiva căţei de
    usturoi, tocaţi mărunt, frunze tocate de pătrunjel şi sare după gust. Ostropelul poate fi preparat atât pe foc, cât şi în cuptor, cea de a doua
    variantă semănând oarecum cu modul de preparare tradiţional, în oala de lut,
    pusă pe jar. Se serveşte împreună cu o porţie de mămăligă şi cu murături.

  • Ciorbă de fasole

    Ciorbă de fasole

    În perioada iernii, pe
    lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de
    bază al bucătăriei tradiţionale româneşti. Fasolea este folosită la prepararea supelor, unor ciorbe, garnituri sau ca mâncare, de post sau cu
    carne. Ciorba de fasole se prepară uşor însă necesită destul de mult timp
    pentru că fasolea trebuie lăsată la înmuiat timp de câteva ore până să o punem
    la fiert în oală. Avem nevoie
    de un sfert de kg de fasole boabe, de 3 morcovi, de o ceapă, de foi de dafin şi
    puţin cimbru, de suc de roşii sau de bulion.


    După ce le-am lăsat la înmuiat,
    scurgem boabele de fasole şi le punem la fiert în multă apă. După ce dă în
    clocot, schimbăm apa. Aducem din nou la fierbere şi scurgem apa din nou. Turnăm
    în oală circa 2,5 litri de apă, adăugăm boabele de fasole, morcovii, tăiaţi
    rondele, ceapa, tăiată marunt, două foi de dafin şi lăsăm să fiarbă, la foc
    mic, vreo 45 de minute. În ciorbă poate fi pusă la fiert şi puţină carne
    afumată de porc, costiţă sau ciolan, tăiată în bucăţi mici. Apoi turnăm puţin
    suc de roşii sau o lingură de bulion, presărăm puţin cimbru şi mai lăsăm să
    fiarbă un sfert de oră. Se poate acri cu borş, cu puţin oţet sau, specific
    Transilvaniei, cu tarhon pus la borcan în oţet, iar în final adăugăm sare după
    gust şi, dacă avem, frunze tocate de leuştean, pentru aromă.


    În locul tradiţionalei farfurii
    adânci, ciorba de fasole poate fi servită în pită, adică într-o chiflă mai mare,
    făcută
    din făină şi cartofi. Ineditul bol în care servim ciorba de fasole
    trebuie pregătit, aşa că alegem nişte chifle mai mari. Facem un
    capac şi scoatem miezul, lăsând un perete cu grosimea de 1,5 – 2 cm. Punem
    chiflele la cuptor pentru un sfert de oră, până se întăreşte puţin coaja.
    Turnăm apoi ciorba şi o servim alături de o ceapă. Ciorba de fasole în pită
    provine din Transilvania, însă având şi efect vizual, a fost inclusăîn meniurile multor restaurante din România.

  • Ciorbă de fasole

    Ciorbă de fasole

    În perioada iernii, pe
    lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de
    bază al bucătăriei tradiţionale româneşti. Fasolea este folosită la prepararea supelor, unor ciorbe, garnituri sau ca mâncare, de post sau cu
    carne. Ciorba de fasole se prepară uşor însă necesită destul de mult timp
    pentru că fasolea trebuie lăsată la înmuiat timp de câteva ore până să o punem
    la fiert în oală. Avem nevoie
    de un sfert de kg de fasole boabe, de 3 morcovi, de o ceapă, de foi de dafin şi
    puţin cimbru, de suc de roşii sau de bulion.


    După ce le-am lăsat la înmuiat,
    scurgem boabele de fasole şi le punem la fiert în multă apă. După ce dă în
    clocot, schimbăm apa. Aducem din nou la fierbere şi scurgem apa din nou. Turnăm
    în oală circa 2,5 litri de apă, adăugăm boabele de fasole, morcovii, tăiaţi
    rondele, ceapa, tăiată marunt, două foi de dafin şi lăsăm să fiarbă, la foc
    mic, vreo 45 de minute. În ciorbă poate fi pusă la fiert şi puţină carne
    afumată de porc, costiţă sau ciolan, tăiată în bucăţi mici. Apoi turnăm puţin
    suc de roşii sau o lingură de bulion, presărăm puţin cimbru şi mai lăsăm să
    fiarbă un sfert de oră. Se poate acri cu borş, cu puţin oţet sau, specific
    Transilvaniei, cu tarhon pus la borcan în oţet, iar în final adăugăm sare după
    gust şi, dacă avem, frunze tocate de leuştean, pentru aromă.


    În locul tradiţionalei farfurii
    adânci, ciorba de fasole poate fi servită în pită, adică într-o chiflă mai mare,
    făcută
    din făină şi cartofi. Ineditul bol în care servim ciorba de fasole
    trebuie pregătit, aşa că alegem nişte chifle mai mari. Facem un
    capac şi scoatem miezul, lăsând un perete cu grosimea de 1,5 – 2 cm. Punem
    chiflele la cuptor pentru un sfert de oră, până se întăreşte puţin coaja.
    Turnăm apoi ciorba şi o servim alături de o ceapă. Ciorba de fasole în pită
    provine din Transilvania, însă având şi efect vizual, a fost inclusăîn meniurile multor restaurante din România.

  • Vremea dovleceilor

    E vremea dovleceilor, una dintre cele mai apreciate legume din grădina românească. Dovleceii au un secret: în funcţie de reţeta pe care doriţi să o pregătiţi, trebuie să cumpăraţi dovlecei mai mici sau mai mari. Spre exemplu, pentru dovlecei umpluţi, e bine să-i căutaţi pe cei mai mari, care pot fi scobiţi cu uşurinţă de seminţe.



    Pentru dovlecei pane, vă recomandăm să alegeţi câţiva dintre cei mai mititei şi mai prelungi, care n-au aşa de multe seminţe şi se prăjesc uşor.



    Vă oferim astăzi mai multe variante de pregătire a dovleceilor. Cea mai populară este reţeta de dovlecei pane. Aveţi nevoie de 2-3 dovlecei aleşi conform instrucţiunilor de mai sus, de două ouă, sare, piper, 2-3 căţei de usturoi şi 100 g de făină.



    Dovleceii se curăţă de coajă, apoi se taie felii şi se presară cu sare. Se lasă timp de 20 de minute pe farfurie şi apoi se scurg de zeamă. Ouăle se bat cu sare, piper şi usturoi zdrobit. Feliile de dovlecei se tamponează cu un şerveţel uscat şi se dau prin făină, apoi prin ou. Se prăjesc în puţin ulei pe ambele părţi şi apoi se scot pe o farfurie pe care e bine să puneţi un şerveţel care să tragă excesul de grăsime. Se servesc cu mujdei de usturoi sau cu sos de iaurt şi usturoi.



    Pentru dovlecei umpluţi, căutaţi 3 dovlecei mai mărişori. Curăţaţi-i de coajă şi puneţi-i la fiert câteva minute în apă cu sare. Lăsaţi-i la scurs într-o strecurătoare şi apoi tăiaţi-i pe jumătate şi scobiţi miezul. Păstraţi-l pentru umplutură. Tăiaţi mărunt o ceapă mare şi căliţi-o în 50 de ml de ulei. Adăugaţi 200 de grame de ciuperci tăiate mărunt. Lăsaţi-le să fiarbă la foc mic până scade zeama ce se lasă de la ciuperci. Adăugaţi 50 de grame de orez şi 250 de ml de apă şi fierbeţi orezul aproximativ 20 de minute. Când orezul este fiert, adăugaţi miezul dovleceilor, mărar, sare şi piper după gust şi chiar un vârf de cuţit de boia de ardei dulce. Umpleţi dovleceii cu compoziţia aceasta şi radeţi deasupra brânză telemea. Adăugaţi un cubuleţ mic de unt. Daţi dovleceii la cuptor pentru 10-15 minute, la 160 de grade.


    Poftă bună!

  • Vremea dovleceilor

    E vremea dovleceilor, una dintre cele mai apreciate legume din grădina românească. Dovleceii au un secret: în funcţie de reţeta pe care doriţi să o pregătiţi, trebuie să cumpăraţi dovlecei mai mici sau mai mari. Spre exemplu, pentru dovlecei umpluţi, e bine să-i căutaţi pe cei mai mari, care pot fi scobiţi cu uşurinţă de seminţe.



    Pentru dovlecei pane, vă recomandăm să alegeţi câţiva dintre cei mai mititei şi mai prelungi, care n-au aşa de multe seminţe şi se prăjesc uşor.



    Vă oferim astăzi mai multe variante de pregătire a dovleceilor. Cea mai populară este reţeta de dovlecei pane. Aveţi nevoie de 2-3 dovlecei aleşi conform instrucţiunilor de mai sus, de două ouă, sare, piper, 2-3 căţei de usturoi şi 100 g de făină.



    Dovleceii se curăţă de coajă, apoi se taie felii şi se presară cu sare. Se lasă timp de 20 de minute pe farfurie şi apoi se scurg de zeamă. Ouăle se bat cu sare, piper şi usturoi zdrobit. Feliile de dovlecei se tamponează cu un şerveţel uscat şi se dau prin făină, apoi prin ou. Se prăjesc în puţin ulei pe ambele părţi şi apoi se scot pe o farfurie pe care e bine să puneţi un şerveţel care să tragă excesul de grăsime. Se servesc cu mujdei de usturoi sau cu sos de iaurt şi usturoi.



    Pentru dovlecei umpluţi, căutaţi 3 dovlecei mai mărişori. Curăţaţi-i de coajă şi puneţi-i la fiert câteva minute în apă cu sare. Lăsaţi-i la scurs într-o strecurătoare şi apoi tăiaţi-i pe jumătate şi scobiţi miezul. Păstraţi-l pentru umplutură. Tăiaţi mărunt o ceapă mare şi căliţi-o în 50 de ml de ulei. Adăugaţi 200 de grame de ciuperci tăiate mărunt. Lăsaţi-le să fiarbă la foc mic până scade zeama ce se lasă de la ciuperci. Adăugaţi 50 de grame de orez şi 250 de ml de apă şi fierbeţi orezul aproximativ 20 de minute. Când orezul este fiert, adăugaţi miezul dovleceilor, mărar, sare şi piper după gust şi chiar un vârf de cuţit de boia de ardei dulce. Umpleţi dovleceii cu compoziţia aceasta şi radeţi deasupra brânză telemea. Adăugaţi un cubuleţ mic de unt. Daţi dovleceii la cuptor pentru 10-15 minute, la 160 de grade.


    Poftă bună!