Radio România Internațional

Tag: PNDR

  • Proiecte cu finanțare europeană în comuna Bethausen, județul Timiș

    Proiecte cu finanțare europeană în comuna Bethausen, județul Timiș

    Drumurile ce aparțin de comuna Bethausen sunt în plină
    modernizare, 2 cămine culturale și o clădire nouă, pentru grădinița și școala
    primară din Bethausen, va fi inaugurată odată cu începerea anului școlar, iar
    drumurile agricole sunt în curs de asfaltare spune primarul comunei Bethausen,
    Ioan Lihoni:


    Acum
    se derulează execuția pe 1.2.5. pentru
    drumuri agricole. Lucrarea este începută, cam 60 la sută este făcută
    din ea, după care avem Căminul Cultural din Nevrincea, în proporție de 80 la
    sută executat, Căminul Cladova, în proporție de 85 la sută terminat. Reabilitările
    la cămine sunt tot pe fonduri europene: pentru Cladova și Nevrincea, pentru
    cele două, au fost 500 de mii de euro, drumurile agricole sunt de 1 milion de
    euro.


    Podul peste râul Glavița și drumul până în localitatea
    Leucușești este realizat în proporție de 60 la sută.


    Podul
    cu drumul la Leucușești e în jur de 500 de mii de euro, e executat în proporție
    de 60 la sută și suntem pregătiți cu toate documentațiile pentru asfaltarea de
    străzi unde avem și licitația dată. Bineînțeles avem documentația transmisă și
    lăsată la minister și pentru apă-canalizare Cliciova – Nevrincea. Sperăm că
    acum, când se dă drumul la proiecte, să primim finanțare.


    Vechea școală din Bethausen are o vechime de 200 de ani și
    era imposibil de reabilitat. Grădinița a fost ridicată și ea acum mulți ani pe
    un teren inundabil. Din această cauză, administrația locală a decis ridicarea
    unei construcții noi ce va putea fi inaugurată la începutul anului școlar.

    Primarul Ioan Lihoni: Pe
    PNDR 2 avem, în aceeași clădire, jumătate școală și jumătate grădiniță.
    Grădinița din satul Bethausen este în proporție de aproape 90 la sută terminată.
    Este pentru 100 de copii, poate și mai bine de 100. Avem o clădire foarte
    impunătoare, cu clase foarte mari și bineînțeles sperăm ca și natalitatea să fie
    în raport cu grădinița pe care am construit-o. E o clădire impozantă, are
    aproape 1.000 de metri pătrați. La grădiniță în jur de 100 și sperăm ca și la
    școală să fie tot în jur de 100 – 100 și ceva de copii penru I – IV. Și sperăm
    ca să tăiem panglica la toamna când intră copii, cred că o să ajungem să o dăm
    în funcție, da.


    Valoarea totală a clădirii în care vor funcționa grădinița și
    școala primară este de aproximativ 400 de mii de euro.


  • AFIR prelungeşte termenul de depunere a cererilor de finanţare pentru tinerii fermieri din diaspora

    AFIR prelungeşte termenul de depunere a cererilor de finanţare pentru tinerii fermieri din diaspora

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea până în 5 iulie a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri dedicată celor din diaspora.

    Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte a căror valoare însumează 6,9 milioane euro. Până la atingerea plafonului de depunere a proiectelor, mai sunt disponibile fonduri în valoare de 23 de milioane euro.

    Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcţie de dimensiunea exploataţiei agricole (dimensiunea exploataţiei agricole se poate calcula şi prin noua aplicaţie pusă la dispoziţia publicului pe pagina de internet a AFIR).

    Finanţarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranşe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului în funcţie de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăşi trei ani (cinci ani pentru exploataţiile pomicole) de la semnarea contractului de finanţare.

    Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info – Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.


    Sursa Comunicat AFIR / Facebook

  • Absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Caraş Severin

    Absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Caraş Severin

    La
    nivelul județului Caraș-Severin, gradul de absorbție al fondurilor obținute
    prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este de 54 %. Tinerii
    care locuiesc la sate devin tot mai interesaţi de astfel de proiecte cu
    finanţare europeană.



    Programul
    Naţional de Dezvoltare Rurală este finanţat de către Uniunea Europeană prin
    Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, ce se desfăşoară pe
    parcursul a şapte ani.


    Până în
    prezent, în Caraş-Severin au fost depuse prin PNDR 1304 cereri de finanţare pe
    diversele măsuri care au fost lansate în decursul acestor ani. Din acestea, 861
    au fost declarate eligibile şi selectate la finanţare, din care au fost
    finanţate până în acest moment 827 de cereri ce se ridică la o valoare publică
    alocată de peste 57 de milioane de euro.


    Directorul
    Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Caraş-Severin,
    Nicolae Verindeanu, spune că numărul tinerilor care au avut curajul să acceseze
    finanţare prin PNDR este foarte mare:


    Tinerii
    cărăşeni au avut curaj şi au accesat fonduri europene, fiind contractate 465 de
    cereri de finanţare, totalizând o valoare publică alocată de peste 21 de
    milioane de euro. S-au efectuat plăţi de 12 milioane de euro până în acest
    moment. Cei mai mulţi tineri au accesat pe 6.1 şi pe 6.3, domeniile fiind
    exploataţii mixte, atât pe parte vegetală cât şi pe zootehnie, pomicultură, dar
    sunt şi câteva activităţi neagricole care au fost finanţate, cum ar fi
    agroturismul, agrement turistic, ateliere de reparat maşini sau foto şi video.



    Pentru
    tinerii fermieri, suma alocată va fi mult mai mare pe viitor, a mai spus
    Nicolae Verindeanu:



    Noi am propus
    ca suma să ajungă până la 200.000 – 250.000 de euro, nu s-a acceptat mai mult
    de 100.000 euro. Suma este, oricum, dublă faţă de suma alocată pe acest ciclu
    financiar, de aceea este o provocare ce poate să-i determine pe tineri să
    acceseze aceste fonduri, să aibă curaj să-şi dezvolte acele ferme mici şi
    mijlocii care vor fi motorul agriculturii româneşti şi europene.






    Nicolae
    Verindeanu a mai spus că şi infrastructura din satele şi comunele cărăşene se
    modernizează cu bani europeni. Până în acest moment, Primăriile au contractat
    44 de cereri de finanțare cu o valoare publică de peste 26 de milioane de EURO.
    Aproape jumătate din sumă a fost deja plătită.


    Proiectele
    vizează reabilitări sau asfaltări pe 115 km de drumuri comunale, realizarea a
    8,5 km de rețea de canalizare nouă şi a 14 km de exindere a rețelei de
    canalizare.

  • Investiții în pomicultură

    Investiții în pomicultură

    Proiectele cu finanțare europeană pentru sectorul pomicol se așteaptă să aducă aproximativ 35.000 de ha cu plantații noi. Prin PNDR 2014-2020, au început să apară timid suprafețe pomicule cultivate în sistem superintensiv, dar pe suprafețe mici, ne-a spus Ioan Oprea, reprezentant Asociația pomicultorilor Dâmbovițeni.

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru investiții în exploatații pomicole finanțate prin submăsura 4.1a din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR. Suma totală propusă pentru sesiunea următoare este în valoare de 51 013 150 euro.

    Versiunea finală a Ghidului vine cu o serie de clarificări cu privire la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole pentru solicitanții care depun mai multe proiecte în aceeași sesiune. O noutate în ceea ce privește investițiile ce pot fi sprijinite prin intermediul acestei submăsuri este reprezentată de introducerea speciilor dud și goji, specii în cazul cărora pentru cheltuielile generate de înființarea plantațiilor se va aplica procedura de achiziții de bunuri și servicii a AFIR.

    De asemenea, AFIR va obține Extrasul de Carte Funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în Cererea de Finanțare, în secțiunea dedicată. Se recomandă tuturor solicitanților să analizeze Ghidul cu atenție pentru a putea, ulterior, să completeze corect cererile de finanțare și să prezinte toate documentele solicitate.

    Ioan Oprea, președintele Asociației pomicultorilor Dâmbovițeni a spus: Marea parte a plantațiilor sunt îmbătrânite, dar încet, încet pe suprafețe mici, având acele proiecte, au început să apară și la noi acele plantații cu densitate mare, superintensive, pe suprafețe mici.

    Prin intermediul submăsurii 4.1a, se acordă fonduri nerambursabile de maximum 1.050.000 de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcție de beneficiar (tânăr fermier/ forme asociative) și de investiție (ecologică/ investiții în zone cu constrângeri naturale etc.). Solicitanții din teritoriul ITI Delta Dunării vor putea depune proiectele în cadrul sesiunii deschise la nivel național, cu respectarea Strategiei ITI.

    Precizăm că pe pagina de internet www.afir.info (secțiunea Investiții PNDR), au fost publicate alături de versiunea finală a Ghidului solicitantului şi anexele aferente acestuia, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv Cererea de Finanțare pe care beneficiarii o pot testa și pregăti în vederea depunerii.


  • 26 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei montane prin PNDR

    26 de milioane de euro pentru dezvoltarea zonei montane prin PNDR

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
    reamintește tuturor celor interesați că în această perioadă sunt fonduri prin
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, pentru investițiile în
    exploatații agricole (sM 4.1), componenta sector vegetal (zona montană), care
    beneficiază de o alocare de 26 de milioane de euro, fiind depuse solicitări de
    finanțare până acum de 11,8 milioane de
    euro.


    Cât de
    importante sunt aceste investiții pentru dezvoltarea zonei montane, ne-a spus
    Claudiu Frânc, președintele Federației crescătorilor de bovine din România:


  • Stop fraudei cu fonduri UE

    Stop fraudei cu fonduri UE

    Colegiul comisarilor a hotărât să
    înregistreze inițiativa cetățenească europeană intitulată Stop fraudei cu
    fonduri UE și utilizării abuzive a acestor fonduri


    Propunerea de inițiativă cetățenească vizează aplicarea unor
    controale sporite și a unor sancțiuni mai severe pentru a proteja interesele
    financiare ale Uniunii în statele membre care nu participă la Parchetul
    European.


    În decizia colegiului se precizează
    că declarațiile de susținere ar trebui să fie colectate pornind de la premisa
    că acestea sprijină propuneri care nu fac diferențieri între state membre
    exclusiv pe baza participării sau a neparticipării acestora la Parchetul
    European. Acest lucru se explică prin faptul că, în temeiul tratatelor, actele
    juridice nu pot face diferențieri între state membre exclusiv pe baza
    participării lor la o formă de cooperare consolidată. Nu sunt admise decât
    diferențierile justificate în mod obiectiv, de exemplu în cazul în care există
    niveluri diferite de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.


    Decizia Comisiei de a înregistra
    inițiativa privește doar admisibilitatea juridică a propunerii. Comisia nu a
    analizat conținutul său, în această etapă.


    În România, în privința fraudelor
    cu fonduri europene s-au înregistrat cazuri asupra cărora domnul Călin Nuțu,
    responsabil relații publice în cadrul Agenției pentru finanțarea investițiilor
    rurale, atrage în mod special atenția beneficiarilor: În ultima vreme, am
    identificat situații grave în care oameni de bună-credință au fost realmente
    înșelați și păgubiți de diferite persoane al căror scop evident că nu a fost
    decât acela de a induce în eroare și de a-și însuși sume de bani prin fraudă.
    Suntem preocupați de această situație și atrag atenția că, la orice nelămurire
    sau suspiciune, trebuie adusă la cunoștința Agenției pentru Finanțarea Investițiilor
    Rurale, de către cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR, să ia
    legătura cu colegii mei din structurile teritoriale, să verifice dacă
    informațiile sunt veridice. Subliniez faptul că toate contractele de finanțare
    se semnează la sediile Centrelor Regionale sau ale Oficiilor Județene ale AFIR,
    după caz, și niciodată în altă parte.



    Înregistrarea inițiativei a avut loc
    ieri, 27 septembrie 2018, și este punctul de plecare al unui proces cu durata
    de un an, în care organizatorii vor strânge semnături în sprijinul inițiativei
    propuse.


  • Fonduri de peste 62 de milioane de euro pentru fermele mici și tinerii fermieri

    Fonduri de peste 62 de milioane de euro pentru fermele mici și tinerii fermieri

    Agenţia
    pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunilor de primire a solicitărilor
    de finanțare pentru tinerii fermieri și pentru dezvoltarea fermelor mici prin
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, începând de astăzi 1
    august 2018.


    Fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an
    prin submăsura 6.1 Sprijin
    pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 62,5
    milioane de euro, iar intervalul de primire a cererilor de finanțare este
    cuprins între 1 august 2018, ora 9:00 și 31 decembrie 2018, ora 16:00.


    Gabriel Gârban, șeful biroului de presă din cadrul Agenției de Finanțare a
    Investițiilor Rurale, ne-a spus: Tinerii fermieri și fermele mici sunt doi
    piloni importanți care pot susține dezvoltarea durabilă a mediului rural
    românesc. Având în vedere că nevoia de fonduri europene este mult mai mare
    decât alocarea pe care o avem la dispoziție, am stabilit împreună cu
    Autoritatea de Management pentru PNDR praguri de calitate lunare, astfel încât
    să putem finanța cele mai bune proiecte. Dorim să prioritizăm acele planuri de
    afaceri care au șanse mari să se materializeze în investiții ce se pot dezvolta
    pe termen lung. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, lansăm în acest an
    ultimele apeluri de primire a proiectelor pentru tinerii fermieri și le recomandăm
    tuturor solicitanților să completeze cu atenție cererile de finanțare și,
    ulterior, să respecte cu strictețe planul de afaceri pentru care au primit
    finanțarea PNDR.



    Alocarea financiară disponibilă tinerilor fermieri
    în sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro. Primul prag de
    calitate lunar (aferent perioadei 1 – 31 august 2018) este de 90 de puncte și
    scade treptat până la pragul minim de depunere de 25 de puncte, în intervalul 1
    – 31 decembrie 2018, cu încadrare în alocarea bugetară.


    Fondurile alocate în sesiunea 2018 prin sM 6.3
    pentru investiții în dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 51,5 milioane
    de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitanților din
    teritoriul ITI – Delta Dunării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (1
    – 31 august 2018) este de 55 de puncte și scade până la pragul minim de 15
    puncte, în perioada 1 – 31 decembrie 2018.


  • Inaugurare fabrică de procesare a laptelui la standarde europene

    Inaugurare fabrică de procesare a laptelui la standarde europene

    Săptămâna
    aceasta, a avut loc inaugurarea unei fabrici de procesare a laptelui la
    standarde europene    , investiția fiind finanţată prin submăsura 4.2 Sprijin
    pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de
    produse agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 -
    2020.


    Proiectul
    Înfiinţarea unei capacități de colectare şi procesare a laptelui pentru
    Agroserv Măriuţa SRL, din comuna Dragoeşti, judeţul Ialomiţa a prevăzut
    înființarea unei capacități de colectare, îmbuteliere și procesare a laptelui,
    cu o capacitate totală de 73.288 de litri/ zi, cantitate care se va împărți pe
    mai multe linii de produse. Este important de menționat că vor fi obținute și o
    serie de produse realizate după rețete tradiționale românești    . Din capacitatea
    totală, 37% din materia primă va proveni de la ferma proprie, cea mai mare
    parte a laptelui prelucrat (63%) fiind colectat de la alți producători privați
    existenți la nivel local și regional. În cadrul proiectului, beneficiarul şi-a
    propus inclusiv înființarea unei platforme on-line, prin intermediul căreia se
    vor putea comercializa produsele în mod direct către consumatorul final.


    Nicușor Șerban, beneficiarul finanțării
    nerambursabile de 2,46 milioane de euro, ne-a spus: Parte din dumneavoastră știți, aventura
    lapte, vacă de lapte sau, dacă vreți, în final, fabrică de lapte a început
    undeva în 1998, când având, ca să zic așa, o mică afacere la țară,am
    considerat că e necesar să am în curte, ca orice gospodar, animale, printre
    care și vacă. Așa a început cu prima vacă, s-a făcut a doua, s-a făcut a zecea.
    Am început colaborarea cu marii procesatori, prima livrare pe care am făcut-o
    la un procesator a fost de 120 de litri de lapte. Am crescut la 100 de vaci,
    astăzi mulgem 1.000 de vaci zilnic, sperăm să asigurăm pentru fabrică, cel
    puțin pentru primul an, toată producția de lapte, după care vom fi nevoiți,
    probabil, să cumpărăm lapte și de la fermierii colaboratori și mai apropiați ca
    zonă.

    De
    la demararea PNDR 2020 și până în prezent, AFIR a primit solicitări de
    finanțare a investițiilor în procesarea produselor agricole (submăsura 4.2) în
    valoare totală de 264 de milioane de euro și a încheiat contracte de finanțare
    însumând 138,38 milioane de euro. Valoarea totală nerambursabilă a plăților
    efectuate prin submăsura 4.2 este, până acum, de 46,41 milioane de euro.


  • Culturile fixatoare de azot măresc subvenția primită de fermieri

    Culturile fixatoare de azot măresc subvenția primită de fermieri

    O
    serie de plante fixatoare de azot au fost definite în noul Regulament aplicabil
    de la 1 ianuarie 2018    , pentru ca fermierii să poată să primească o subvenție
    mai mare.


    Astfel, pentru fermierii care dețin în
    exploatație o suprafață mai mare de 15 ha, aceștia au obligația ca pe 5% din
    suprafață să cultive plante fixatoare de azot. Pentru această suprafață,
    fermierul primește în plus peste 50 de euro/ha.


    Adrian Pintea, directorul general al
    Agenției de plăți și intervenție în agricultură, a explicat această nouă procedură: Începând cu anul de cerere 2018, o
    suprafață care corespunde unui procent de minimum 5% din terenul arabil al
    exploatației pe care fermierul l-a declarat este zonă de interes ecologic. Care
    sunt zonele declarate de interes ecologic? Sunt terasele, elementele de peisaj,
    gardurile vii, fâșiile împădurite, arborii în aliniament, arborii izolați,
    pâlcuri, zonele-tampon care sunt situate pe marginea apelor curgătoare sau
    stătătoare și marginile de câmp. Sunt zonele cu specii forestiere cu ciclu
    scurt de producție, terenurile împădurite prin măsura 2.2.1, prima împădurire a
    terenurilor agricole din PNDR – submăsura 8.1, zonele cu strat vegetal, zonele
    cu culturi fixatoare de azot.


    În ceea ce privește culturile fixatoare
    de azot, acestea sunt prevăzute într-o anexă la instrucțiunile de completare a
    formularului de cerere. Aceste culturi trebuie să fie prezentate pe teren pe
    toată perioada lor de vegetație, sunt considerate culturi principale și
    participă la ciclul diversificării culturilor.


    Reporter: Fermierii sunt nemulțumiți:
    Domnule, orice cultură fixatoare de azot pun, zice (n.r. fermierul), nu trebuie
    să mai tratez. Ce-i adevărat și ce nu-i adevărat în povestea aceasta?


    Adrian Pintea: Acum, în
    momentul în care tu iei bani pentru înverzire și, în anul 2017, au luat 57 de
    euro/ha, în plus față de celălalt (n.r., nedeclarat ca zonă de interes
    ecologic), da, pe aceste suprafețe, cele 5%, trebuie să le respecți.


  • La Jucu, 25,5 milioane de lei alocați pentru investiții

    La Jucu, 25,5 milioane de lei alocați pentru investiții

    Investițiile cu
    fonduri europene și nu numai au intrat în linie dreaptă la Jucu, în județul
    Cluj. Din totalul de 25,5 milioane
    de lei, aproximativ 9 milioane de lei – 2 milioane de euro – provin din
    Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) – submăsura 7.2 – infrastructura
    de bază, restul fiind câștigați pe proiectele depuse la Ministerul Dezvoltării,
    la care se adaugă sursele proprii primăriei.


    Fondurile sunt alocate în
    principal pentru infrastructură: asfaltare drum, canalizare, pod peste Someș,
    precum și sală de sport sau baze sportive.


    Valentin Pojar, primarul
    comunei, ne-a spus: Pentru acest an, avem
    alocat un buget pentru investiți de doar 25,5 milioane de lei. Suntem în plină
    desfășurare a licitațiilor, avem deja o licitație câștigată și aș aminti câteva
    dintre proiectele pe care noi le avem scoase la licitații: canalizare centru de
    comună Jucu de Sus, canalizare Jucu-Molitură, sunt două proiecte de câte 1
    milion de euro, de la AFIR-Ministerul Agriculturii. Mai avem de la Ministerul
    Dezvoltării: un drum de 5 km de asfaltat și-un pod peste Someș, avem în plan să
    executăm patru capele la nivel de comună. Avem foarte multe proiecte, o sală de
    sport sau baze sportive. Bani există, sunt alocați, se termină licitațiile și
    ne apucăm de executat lucrările în fiecare sat.


    Din păcate, eu sunt
    primar de un an și jumătate – doi ani imediat, am pregătit proiectele, am
    întâmpinat însă unele greutăți, din punct de vedere juridic, cu terenurile. Ca
    să putem lansa proiectele, ne-am ocupat de chestiunea aceasta un an.


    Rep: Ați făcut parcelarea, tot în comună.


    V.Pojar: Si acum suntem la stadiul de a ne pune
    efectiv la lucru și să se vadă ce vrem să facem.


  • Atelier de bune practici „Valoarea adăugată a abordării LEADER prin evaluare”

    Atelier de bune practici „Valoarea adăugată a abordării LEADER prin evaluare”

    În perioada 17-18 mai 2018, în Finlanda, la Helsinki, se va
    desfășura atelierul de bune practici cu tema Valoarea adăugată a
    abordării LEADER prin evaluare    , organizat de Biroul European de
    Evaluare pentru Dezvoltare Rurală (Evaluation Helpdesk)    .


    Evaluarea
    valorii adăugate are în vedere beneficiile obținute prin aplicarea abordării
    LEADER – comparativ cu rezultatele obținute prin neaplicarea acesteia.


    Atelierul de
    lucru referitor la bunele practici privind valoarea adăugată a LEADER se
    adresează Autorităților de Management, evaluatorilor, GAL-urilor sau
    asocierilor de GAL-uri, Rețelelor Naționale Rurale, Agențiilor de Plată și
    altor persoane implicate în evaluarea LEADER.


    Valeriu
    Căpraru    , președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, ne-
    a prezentat punctul de vedere privind evaluarea abordării LEADER: În perioada
    menționată de dumneavoastră, vom fi la Helsinki, unde alături de colegii noștri
    din Europa, mai ales cei din ELARD (n.r., European LEADER Association for Rural
    Development), din organizația-mamă a tuturor GAL-urilor din Europa, vom dezbate
    despre valoarea adăugată adusă de LEADER, valoare adăugată care, la noi, în
    România, reiese prin faptul că absolut toate strategiile, cele 239 de strategii,
    care pot fi numite așa, PNDR-uri mai mici, promovează inovarea și abordarea de
    jos în sus pentru toate procesele și activitățile. La o analiză atentă a
    conducerii federației, suntem foarte mândri de tinerii care au beneficiat de
    proiecte, în comparație cu Planul Național, unde punctajul era mult mai mare,
    mă refer aici la domeniul apicol, mă refer la locurile de muncă nou-create prin
    proiectele pe care le-am dezvoltat și, la scară mică, la infrastructura locală
    atât de necesară. Este aportul nostru la diminuarea migrației populației tinere
    din satele românești, bucățele mici, așa, dar foarte valoroase. Faptul că toate
    proiectele noastre au avut obligația de a se constitui în II-uri, PFA-uri înseamnă
    noi locuri de muncă, înseamnă o fiscalizare a produselor agricole, ceea ce,
    până acum, în România, nu beneficiau de așa ceva. E mai multă plusvaloare adusă
    în satul românesc, prin tot ceea ce facem noi prin LEADER, plus creare de noi
    locuri de muncă, și dezvoltare a întreprinderilor mici din cadrul satului
    românesc.



    Obiectivele atelierului de bune practici pe acest subiect
    vizează: contribuția la elaborarea comună a înțelegerii în ceea ce privește
    valoarea adăugată a LEADER, crearea unui cadru adecvat pentru schimbul de
    experiență între statele membre și analiza potențialelor provocări privind
    valoarea adăugată a abordării LEADER, elaborarea recomandărilor practice
    referitoare la posibile metode de evaluare.


    Atelierul de
    lucru referitor la bunele practici privind valoarea adăugată a LEADER se
    adresează Autorităților de Management, evaluatorilor, GAL-urilor sau
    asocierilor de GAL-uri, Rețelelor Naționale Rurale, Agențiilor de Plată și
    altor persoane implicate în evaluarea LEADER.


    Termenul-limită pentru înscrierea la eveniment este 19 aprilie
    2018. Înscrierea se realizează răspunzând unui set de 17 întrebări.


  • Tinerii fermieri și rolul acestora în agricultură

    Tinerii fermieri și rolul acestora în agricultură

    Subiectul tinerilor fermieri și
    rolul acestora în agricultură vizează inclusiv teme precum
    restructurarea sectorului agricol, îmbătrânirea populației din mediul rural,
    identificarea și diferențierea nou-veniților în agricultură și reînnoirea
    generaților.


    În legătură cu acest aspect, Marian Clejanu,
    secretarul general al Asociației Naționale a Tinerilor Producători Agricoli din
    România, a spus: ,,Tinerii fermieri, în
    ultima perioadă, a început să crească numărul lor, pentru că avem o vârstă ridicată
    a fermierilor din România. Au încercat autoritățile cu niște suplimente, să
    spunem, absorbție de la Uniunea Europeană, gen plata pentru tinerii fermieri pe
    suprafață, plata redistributivă până la o suprafață, care a avantajat tinerii
    fermieri, dar și în ghidul PNDR punctajul suplimentar pentru tinerii până la 40
    de ani și o sumă nerambursabilă de plus 20%. Deci, au început să fie, totuși,
    facilități vizavi de tinerii fermieri care au plecat mult mai devreme. Eu am
    plecat când nu era APIA și nici fondurile europene. Cu siguranță că este loc și
    de mai bine. Noi, prin asociație, pot să spun că am contribuit la negocierile
    mai sus menționate, dar și la altele pentru viitor. Cum am spus, vârsta medie a
    fermierilor este destul de ridicată și vrem ca pământul să fie lucrat cu drag,
    cu spor, pentru că cei vârstnici, știm cu toții, au avut o carieră în spate, o
    duc încă, dar în unele locuri au existat transferurile acestea (n.r. transferuri
    de ferme de la vârstnici la tineri), unele sunt de acomodare, să spun, a
    tinerilor fermieri, ceea ce este un lucru bun.


    Recomandările formulate în urma analizei implementării măsurii în
    statele membre, cuprind: accesul la
    teren, implementarea măsurilor de stimulare a generației
    îmbătrânite pentru transferul fermei către tineri, dezvoltarea
    competențelor înaintea preluării fermei, sprijinirea procesului de sucesiune în ce privește ferma de familie, diferențierea termenilor nou-veniți și tineri fermieri, revizuirea
    limitei de vârstă și
    multe alte aspecte privind dezvoltarea și
    viitorul agriculturii.


  • Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    Exemple de proiecte inovative în domeniul agricol

    La nivelul Uniunii Europene, cercetarea și
    inovarea sunt finanțate în principal prin două fluxuri de finanțare – Orizont
    2020 (cercetare și inovare) și politica de dezvoltare rurală (inovare)    . Uniunea
    Europeană     aproape că și-a dublat eforturile cu un buget fără precedent de
    aproape 4 miliarde de euro alocat pentru Orizont 2020     provocarea
    societală 2 Securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabilă,
    cercetarea marină și maritimă și a apei interioare și bioeconomia. În
    afară de provocarea societală 2, mai multe părți ale Orizont 2020 sunt de
    interes pentru agricultură, silvicultură și lanțul agroalimentar. În sinergie,
    Uniunea Europeană a stabilit ca principală prioritate pentru politica de
    dezvoltare rurală 2014-2020 Stimularea transferului de cunoștințe și a
    inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale. Programele de
    dezvoltare rurală finanţează inovarea agricolă și forestieră prin mai multe
    măsuri care pot sprijini crearea de grupuri operaționale, servicii de inovare,
    investiții sau alte abordări.


    Călin Nuțu, Directorul Departamentului Relații Publice din cadrul Agenţia pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale a dat câteva exemple de
    investiții care pot primi finanțare prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014-2020     pentru implementarea unor proiecte inovative în domeniul agricol: Mă pot referi la colaborarea
    pentru promovarea culturii de prune organice sau producția unui produs nou -
    umpluturi de fructe, dezvoltarea unui nou tip de brânyă proaspătă, utilizarea
    unei tehnologii de tip infraroșu pentru îmbunătățirea calității uleiului de
    măsline sau producția de chipsuri pe bază de fasole boabe cultivată local. De
    asemenea, o altă idee de proiect poate fi dezvoltarea unui nou program pentru
    testarea semințelor, stabilirea de rețele de cultivatori pentru îmbunătățirea
    poziției lor pe piață. Sunt foarte multe astfel de proiecte, proiecte pilot și
    proiecte de noi produse, practic şi procese și tehnologii, care pot primi până
    la 500 de mii de euro pentru implementarea acestor tehnologii.






  • Noutăţi pentru agricultura ecologică

    Noutăţi pentru agricultura ecologică

    Sectorul
    european al agriculturii ecologice se dezvoltă rapid. În ultimii zece ani, suprafața
    terenurilor destinate agriculturii ecologice în Uniunea Europeană a crescut, în
    medie, cu 500 de mii de hectare pe an. În prezent, în Uniune există peste 186
    de mii de exploatații agricole ecologice.

    În România, începând cu anul 2018,
    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a modificat modul de aplicare și
    sprijinul acordat pentru pajiști permanente, atât pentru perioada de conversie,
    cât și în perioada de menținere a practicilor de agricultură ecologică. Astăzi
    aduce detalii Nastasia Ştefan din cadrul Direcţiei Plăţi Directe – sector
    vegetal, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură : Măsura 11 – agricultura
    ecologică este una din măsurile din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pe
    care APIA le implementează în baza unui acord cadru de delegare încheiat cu
    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi cu Autoritatea de Management
    din PNDR. Sprijinul acordat pentru această măsură reprezintă o compensaţie
    pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de beneficiari.
    Este o plată anuală fixă, cuantumurile sunt stabilite prin Planul Naţional de
    Dezvoltare Rurală. Pentru a beneficia de plăţi pe Măsura 11, fermierii trebuie
    să se prezinte la APIA în perioada 1 martie – 15 mai, care este perioada de
    depunere a cererilor SAPS şi trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Este o
    plată compensatorie care se acordă în baza unui angajament voluntar. Dacă
    doresc aceste plăţi trebuie să vină să semneze un angajament pe 5 ani cu APIA,
    prin care se angajează că în fiecare an se vor înscrie la Direcţiile Agricole
    Judeţeane până la data de 16 mai, că vor încheia un contract cu un organism de
    inspecţie şi certificare, organism care este aprobat de Ministerul
    Agriculturii. Deci, Ministerul Agriculturii aprobă aceste organisme, înainte de
    data de 1 martie transmite la APIA lista organismelor aprobate, pe care APIA o
    introduce în sistem şi nu pot accesa această măsură decât dacă au încheiat un
    contract cu un asemenea organism aprobat de minister. Plata finală şi-o vor
    primi dacă vor prezenta până la termenul limită de 15 octombrie un certificat
    de conformitate, însoţit de o anexă unde sunt trecute parcelele şi statutul
    parcelei – dacă este ecologic sau în conversie.


  • Probleme întampinate de fermieri la accesarea fondurilor europene

    Probleme întampinate de fermieri la accesarea fondurilor europene

    Chiar dacă la nivel naţional aproape 6.000 de
    proiecte cu finanţare europeană     au fost depuse pe noul PNDR, mulţi fermieri
    s-au arătat dezamăgiţi asupra regulilor de accesare mult prea complicate. Despre problemele pe care le-au întampinat fermierii români în accesarea fondurilor europene am stat de vorba cu Constantin
    Tenciuc, fermier din comuna Ciorogârla, județul Ilfov, şi Ștefan Savu, fermier
    din comuna Ciorogârla, județul Ilfov: