Radio România Internațional

Tag: PNDR

  • 47,86 de milioane de euro, sprijin financiar pentru investiții în apicultură

    47,86 de milioane de euro, sprijin financiar pentru investiții în apicultură

    De la demararea Programului Național
    de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) și până în prezent, Agenția pentru
    Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)     a încheiat peste 2.100 de contracte de
    finanțare     care au ca obiect investițiile apicole. Valoarea totală a
    contractelor de finanțare este de 47,86 de milioane de euro. Până în prezent, AFIR a efectuat plăți de 35,5 milioane de
    euro beneficiarilor proiectelor din apicultură.


    Apicultorii au la dispoziție mai multe
    linii de finanțare pentru a-și dezvolta proiectele apicole, dintre care două
    submăsuri sunt cu sprijin 100% nerambursabil, mai precis, submăsura dedicată
    instalării tinerilor fermieri, submăsura 6.1 și cea pentru dezvoltarea fermelor
    mici, submăsura 6.3.


    Ioan
    Fetea    , președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, a
    subliniat:


    Sigur
    că orice sprijin financiar este bine-venit. Apicultorii și-au modernizat
    stupinele, și-au retehnologizat stupinele, fie că este vorba de stații de
    procesare ale mierii, fie că este vorba de linii de producere de faguri, fie
    că-i vorba de utilajele folosite foarte frecvent, mă refer la centrifuge
    ș.a.m.d. Apicultorii s-au dezvoltat și au putut să se conformeze, astfel,
    condițiilor europene solicitate și, sigur, îmbunătățind și calitatea produselor
    prin utilaje moderne, de calitate și care nu infestează produsele apicole.


    Cele
    mai multe investiții apicole au fost finanțate prin intermediul submăsurii 6.3
    (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici), pentru care AFIR a
    semnat 1.502 decizii de finanțare, în valoare de 22,5 milioane de euro. De
    asemenea, prin submăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor
    fermieri), AFIR a încheiat 600 de contracte de finanțare, cu o valoare de
    peste 24 de milioane de euro. Restul proiectelor a fost contractat prin
    intermediul submăsurilor 4.1 (Investiții în exploatații agricole) și 4.2
    (Sprijin pentru investiții în
    prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea de produse agricole), cu o
    valoare cumulată de aproximativ 1,3 milioane de euro.


  • Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate

    Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate

    Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală din România a organizat de curând o întâlnire
    a Grupurilor Locale Leader. Discuţiile s-au referit la proiectul Servicii de
    organizare de reuniuni ale Grupului de lucru LEADER în cadrul planului de
    acțiuni ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020    . Cu această
    ocazie au fost prezentate condițiile specifice, conform Ghidului Solicitantului,
    privind implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile marginalizate
    din zona rurală sau în orașe cu o populație de până la 20 de mii de locuitori.

    Cu amănunte Daniel Chiţoi, şef serviciu Autorităţi de Management pentru
    programele europene Capital Uman Pentru a fi eligibil trebuie
    îndeplinite 2 condiţii la nivelul grupului ţintă – să aibă domiciliul sau să
    locuiască în teritoriul acoperit de o strategie de dezvoltare locală, aprobată
    prin PNDR, şi a doua condiţie este ca aceste persoane să fie în risc de sărăcie
    sau excluziune socială. Minimul vizat este de 250 de persoane, atât pentru
    Regiunea Bucureşti-Ilfov, cât şi pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi în
    relaţie cu grupul ţintă avem indicatorii care sunt obligatorii. Sunt indicatori
    de realizare şi indicatori de rezultat. Majoritatea au ţinte minime. Avem practic
    indicatorul de bază, persoane din comunităţile marginalizate care beneficiază
    de servicii integrate. Ţinta minimă a acestui indicator coincide cu ţinta
    minimă a grupului ţintă – 250 de persoane. Minim jumătate din ţinta minimă
    asumată pentru acest indicator şi pentru grupul ţintă trebuie să beneficieze de
    măsuri de ocupare. În relaţie cu acest indicator de realizare avem indicatorul
    de rezultat imediat – persoane din comunităţile marginalizate care dobândesc o
    calificare la încetarea calităţii de participant, şi ţinta minimă este de 50%
    din numărul persoanelor care beneficiază de ocupare. Mai avem ca indicatori de
    realizare indicatori legaţi de servicii. Avem servicii care beneficiază de
    sprijin şi aici vorbim de servicii medicale, sociale sau socio-medicale şi
    servicii devenite funcţionale cu o ţintă de minim 70% din ţinta indicatorului
    de realizare. Alocarea pentru acest apel este aproape 106 milioane de euro, din
    care circa 103 milioane pentru regiunile mai puţin dezvoltate şi aproximativ
    2,8 milioane pentru Ilfov, iar valoarea maximă a proiectului este de 1 milion
    de euro.


  • Stadiul implementării Planului Naţional de Dezvoltare Rurală din România

    Stadiul implementării Planului Naţional de Dezvoltare Rurală din România

    Cu un buget de 99,6 miliarde euro din Fondul european agricol pentru
    dezvoltare rurală     și 60,6 miliarde euro de cofinanțare din fonduri publice
    naționale și regionale de dezvoltare rurală sau prin investiții private,
    Planurile de Dezvoltare Rurală ajută comunitățile și zonele rurale europene să
    facă față actualelor provocări economice, sociale și de mediu și să profite de
    oportunitățile viitoare ale acestora. Toate cele 118 programe de dezvoltare rurală
    ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 sunt, în prezent, în derulare.


    Astăzi vă prezentăm stadiul implementării Planului Naţional de Dezvoltare
    Rurală din România    . Care este cuantumul absorbţiei fondurilor europene şi câte
    proiecte au primit finanţare, aflăm de la Gabriel Gârban, Directorul
    Departamentului Comunicare din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor
    Rurale din România: Din
    martie 2015 şi până în februarie 2018 au fost depuse aproape 44 de mii de
    proiecte     prin acest program. Nu am avut pentru toţi bani la momentul
    depunerilor aşa că am reuşit să contractăm cam 21 de mii de proiecte. Sunt în
    valoare de 2,79 miliarde de euro. Absorbţia, că de asta vorbim de fapt, câţi
    bani au ajuns la beneficiari în mod direct, este una foarte bună. Suntem pe
    calea cea bună şi cred că vom ajunge la finalul programului să consumăm toţi
    banii. Ei bine, în acest moment vorbim de 2,8 miliarde de euro plătite efectiv
    către beneficiari    , ceea ce înseamnă aproape 37% din alocarea programului, care
    este de 8,12 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Deci, iată că nu stăm
    rău deloc. Din ianuarie 2017 şi până în februarie 2018, agenţia a efectuat
    plăţi de 2,51 miliarde de euro. Avem nişte rezultate destul de impresionante
    până acum, prin submăsura 4.1, cea cu exploataţiile agricole. De exemplu, avem
    finanţate 985 de ferme de culturi de câmp, 35 de ferme horticole, 124 de ferme
    de creştere a animalelor, 57 de ferme mixte, 4 ferme apicole, de exemplu. Sau,
    avem 17 unităţi de procesare de lapte finanţate, 16 unităţi pentru carne, 48
    unităţi pentru procesare cereale şi, dacă vorbim, şi despre infrastructură
    putem spune că deja au fost realizaţi 681 de km de drumuri agricole, avem şi sisteme
    de irigaţii deja modernizate sau refăcute care deservesc 112 mii de hectare,
    cel puţin. Suntem la mijloc şi rezultatele eu zic că sunt frumoase.


  • Fonduri europene pentru dezvoltarea zonelor rurale

    Fonduri europene pentru dezvoltarea zonelor rurale

    Accesul la fondurile europene pentru zonele rurale reprezintă cea mai mare provocare pentru administrația publică din România. Comuna Smeeni din judeţul Buzău este una dintre localităţile României care a beneficiat de bani europeni pentru dezvoltare şi modernizare.

    Autoritățile locale din comuna Smeeni, județul Buzău, au accesat fonduri europene, realizând până în prezent două mari investiții. Alte două proiecte se află în curs de derulare. Ion Andrei, primarul comunei Smeeni, județul Buzău este de părere că fondurile europene contribuie la dezvoltarea localității.

    Avem două proiecte deja terminate, pe bani europeni, ambele la spital, la spitalul de boli cronice Smeeni. Începând din 2014, masterplanul 2014-2020, avem două proiecte, unul ce are ca obiectiv introducerea rețelei de canalizare, proiect aflat într-un stadiu avansat și un altul având că obiectiv asfaltrea a 7 km drum comunal.

    Ne întoarcem la cele finalizate, ambele la spital. În ce au constat? În modernizări?

    Da, reabilitarea clădirii spitalului. În prezent concurează cu alte spitale din județ privind curățenia și dotările. Acestea s-au realizat în cadrul proiectului: Modernizarea clădirilor și în cadrul aceluiași proiect, un proiect de 61 miliarde lei vechi , dotări. Este vorba despre dotări cu aparatură necesară funcționarii spitalului.

    O problema cu care se confruntă în general autoritățile când vine vorba de invesții din fonduri europene este cea a cofinanțării. De unde ați găsit bani pentru cofinanțare?

    În ceea ce privește proiectele derulate pe PNDR, în special cele pe care le accesăm noi pe Măsură 7.2, sunt finanțate în totalitea. Sunt în discuție cheltuieli neeligibile vis-a vis de studiul de fezabiltate și alte diligențe de șantier. Atât proiectarea cât și execuția sunt finanțate în totalitate de UE.


    Canalizarea, un proiect aflat în derulare.Vor beneficia de rețea de canalizare toți locuitorii comunei Smeeni la finele proiectului?

    Conform unor înțelegeri, s-a ajuns la ideea că nu putem accesa decât maxim un milion euro pentru rețea alimentare cu apă și un milion euro pentru rețeaua de canalizare. În consecință din aproape 7000 de locuitori cât are comuna Smeeni, proiectul deservește maxim 1500 locuitori.