Radio România Internațional

Tag: podcasting

  • Conferința privind Viitorul Europei – contribuțiile cetățenilor au fost puse în dezbatere

    Conferința privind Viitorul Europei – contribuțiile cetățenilor au fost puse în dezbatere

    Românii își pot face auzită vocea în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei în mai multe feluri. Pot intra pe platforma digitală multilingvă futureu.europa.eu. Aici pot alege să participe la un eveniment, pot să își prezinte o idee (chiar în limba română) sau să organizeze un eveniment. Sau se poate întâmpla să fie aleși să participe într-unul din cele 4 grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni.

    La cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei, cea din 23 octombrie, de la Strasbourg, i-am cunoscut pe Daniela Dumitru și Claudiu Vatau, ambasadori ai panelurilor de dezbateri din care au făcut parte.


  • Conferința privind Viitorul Europei – contribuțiile cetățenilor au fost puse în dezbatere

    Conferința privind Viitorul Europei – contribuțiile cetățenilor au fost puse în dezbatere

    În urmă cu două săptămâni, pe 23 octombrie, a avut loc la Strasbourg a doua adunare plenară a Conferinței privind Viitorul Europei, unde au fost discutate contribuțiile de până acum ale cetățenilor. Au participat 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, dar și deputați în Parlamentul European, parlamentari naționali, reprezentanți ai guvernelor, Comisia, parteneri sociali, societatea civilă.

    Despre cum funcționează această inițiativă – Conferința privind Viitorul Europei, și în special despre rolul acestor adunări plenare, despre ideile care s-au făcut auzite la Strasbourg vorbește în minutele următoare eurodeputatul Siegfried Mureșan, reprezentant din partea României în plenara Conferinței privind Viitorul Europei. Iar doi ambasadori români din partea grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni ne vor împărtăși data viitoare din experiența lor.


  • Educația adulților în Europa – inegalitate de oportunități, politici și măsuri de sprijinire

    Educația adulților în Europa – inegalitate de oportunități, politici și măsuri de sprijinire

    Aproximativ o cincime din adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani din Uniunea Europeană nu a finalizat învățământul secundar superior. O cincime însemnând 51,5 milioane de persoane. Dintre care, 12,5 milioane au părăsit sistemul de învățământ cu mai puțin de 8 clase! Iar țările din sudul Europei sunt cele mai afectate de nivelurile scăzute de educație în rândul populației adulte. Comisia Europeană urmărește ca, până în 2030, cel puțin 60 % dintre adulții din UE să participe la cursuri de formare în fiecare an.

    Ce presupune educația și formarea adulților? Care este relevanța acestor statistici? Ce măsuri pot fi luate la nivel de politici publice?

    Invitată: Monica Calotă, Director al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale


  • Discursul privind Starea Uniunii 2021 (partea a II-a)

    Discursul privind Starea Uniunii 2021 (partea a II-a)

    În luna septembrie a fiecărui an, președintele Comisiei Europene rostește, în fața Parlamentului, discursul privind starea Uniunii. În care trece în revistă realizările anului precedent și prezintă prioritățile pentru anul următor. În plus, expune soluțiile Comisiei la unele dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană.

    Domeniul social a fost una dintre temele principale din discursul privind starea Uniunii, susținut de Ursula von der Leyen la data de 15 septembrie. Al doilea de când este președinta Comisiei Europene. O nouă strategie europeană pentru asistența medicală. Este una dintre propunerile pe care Executivul comunitar le va face în perioada următoare, pentru ca fiecare cetățean să poată beneficia de cele mai bune îngrijiri medicale posibile. Programul ALMA, anunțat de von der Leyen, va veni în sprijinul tinerilor marginalizați, care întâmpină dificultăți, care nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare. ALMA le va da acestor tineri posibilitatea de a lucra temporar într-un alt stat membru, potrivit președintei Comisiei.

    Sergiu Mișcoiu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB, Cluj-Napoca, continuă analiza discursului privind Starea Uniunii Europene 2021.


  • Discursul privind Starea Uniunii 2021 (partea I)

    Discursul privind Starea Uniunii 2021 (partea I)

    Discursul asupra Stării Uniunii este deja un discurs tradițional în cadrul UE. Inspirația este una americană – în fiecare an președintele SUA face acea declarație numită Discursul asupra Stării Națiunii. În UE, un asemenea moment este important și este unul dintre puținele momente în funcționarea Uniunii în care încărcătura politică și strategică este maximă. (prof.dr. Sergiu Mișcoiu)

    La data de 15 septembrie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a susținut în fața Parlamentului European discursul său privind Starea Uniunii Europene. Al doilea din mandatul la conducerea Comisiei.

    Primele priorități (pentru anul 2022) vor fi gestionarea pandemiei și protejarea vieților și a mijloacelor de subzistență, a declarat von der Leyen, anunțând principalele inițiative pentru anul viitor. Acestea vor include, pe lângă, desigur, continuarea eforturilor de vaccinare, și demersuri pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, ghidarea transformării digitale, asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei, apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept.

    Sergiu Mișcoiu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB, Cluj-Napoca, analizează discursul privind Starea Uniunii Europene 2021.


  • Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (partea a II-a)

    Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (partea a II-a)

    Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale a fost adoptată în 2018 pentru a se ține seama de evoluția peisajului mediatic din Europa. Practic, aceasta contribuie la o reglementare mai echitabilă pentru toți actorii din domeniul serviciilor mass-media audiovizuale din întreaga UE. În plus, asigură o mai bună protecție a publicului atunci când accesează conținutul media audiovizual, inclusiv în mediul online. Directiva extinde anumite norme ale UE la platformele de partajare a materialelor video, inclusiv la anumite platforme de comunicare socială și la alte servicii în cazul cărora furnizarea de conținut audiovizual constituie o funcționalitate esențială. Aceste servicii au obligația de a lua măsuri pentru a-și proteja utilizatorii împotriva conținutului ilegal și dăunător.

    Iulia Popovici a coordonat, în calitate de secretar de stat în Ministerul Culturii, transpunerea actualei Directive UE a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația României.


  • Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (prima parte)

    Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (prima parte)

    În loc să stea în fața televizorului familiei, milioane de europeni, în special tineri, vizionează conținut pe internet, la cerere și pe diferite dispozitive mobile. Se impunea, astfel, o nouă legislație a serviciilor mass-media audiovizuale, care să includă și platformele online ce difuzează materiale audiovizuale și, desigur, care să îi protejeze mai bine pe consumatori, în speciali pe cei minori.

    Iulia Popovici a coordonat, în calitate de secretar de stat în Ministerul Culturii, transpunerea actualei Directive UE a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația României.