Radio România Internațional

Tag: polimu tru Ucraina

  • Polimlu dronelor

    Polimlu dronelor



    Aţeali trei amări, andămusiti tru summit București, aestă stămână, suntu Aamarea Baltică, Aamarea Lae și Amarea Adriatică. Easti, neise, un ţerclliu di di mari complexitate ţi dipuni ditu zona baltică, pritu spațiul pontic și s’agiundzi tu ţentrulu ali Europă, pi amealurile adriatiţi. Inițiativa fu lansată, aoa shi optu ani, di prezidentţălli ditu limitele aluştui arcu di ţerclliu, ali Poloniei și Croației. “Inițiativa datiloru Trei Amări” spuni, tru prezent, la 12 state, tute membre ale Uniunii Europene, difinite di ieșearea la una ditu aesti amări ică pi ninga aesti zone. Di la nord cată sud și, deapoa, cată vest, avem Polonia și aţeali trei republici baltice foste sovietice – Lituania, Letonia și Estonia, România și Vargario, di la Aamarea Lae, deapoa Croația, Slovenia, Austria, Ungaria, Cehia și Slovacia.


    La București, tru aestă săptămână, Gărţillea agiumsi XIII-lu membru ali Inițiativa. Tutunăoară, ears prezente un singiru di țări și organizații cari colaborează cu organizația, di cari Ucraina și Republica Moldova. Cadealihea, Inițiativa agiumsi un mecanism di lucru tut ma eficient și ma ghini structurat, tră țările ditu zona di contactu a Europăllei cu spațiul exterior, rusesc tru special. Noulu context tru cari s-isvărti summitul di la București fu dictat di polimlu di agresiune dus cntra ali Ucraina di Rusia. Țările participante napoi şi spusira minduita, conformă cu politica Uniunillei Europene și a NATO, organizații ditu cari tute statele Inițiativei fac parte, ta s’ndrupasca Ucraina tru aestu greu polimu și ta s’agiută ti znuearea a llei, anda alumtili va danaseasca.


    Peisajul informației publice fu acătatu intempestiv tru aesti dzăli di incidintul ditu nordul Diltei Dunării, limitată di sinurlu româno-ucraineană, și iu dronele rusești, di fabricație iraniană, pitrundu tut cama multu și bombardeadză porturile ucrainene di pe brațul Dunării. Aesti porturi, Izmail și Reni, suntu pi șenalul strimtu a brațlui Chilia, nai ma nordic ditu aţeali cari formeadză Delta di vărsare a Dunării tru Aamarea Lae. Di partea cabaia populată, cu multe localități, easti Ucraina, țară tru polimu cu Rusia, di partea sălbatică a rezervației naturale, cu slabu bănaticu, easti România, țară membră a NATO.


    S’pare că asistăm la un “Polimu al dronelor”, cari nu easti vără film di succes, di tip “Star War”, că modalitatea Rusiei ta ş-ducă polimlu criminal di distrudzeari ali Ucrainei și a oamenilor cari băneadză aoa. Tru aest context, Kievul ș-pripune să dimonstreze că dronele rusești au explodat și pe teritoriul României, sperând să genereze o reacție militară a NATO. Fără trudoială, o astfel di reacție nu poate avea dicât efecte divastatoare, chiar nucleare, și nu poate fi genearată dicât di un atac direct, efectiv, o agresiune cari să implice activarea garanțiilor di securitate pe cari NATO le acordă membrilor săi. Se vorbeasti di articolul 5, al apărării colective, cari face ditutr-un atac împotriva unei țări membre a NATO, un atac împotriva tuturor și fiecărui stat ditu NATO, cari va proceda ca atare.


    Neise, tută filosofie NATO spuni ti apărarea colectivă, la acțiunea comună di apărare a țărilor membre NATO, tru cazul unui atac ditu exterior. Și Aliații, și lidirii ruși știu ce ar trusemna o astfel di reacție, o distrugere uriașă tră omenire, dacă nu a omenirii. Disigur, Kievul își dorește intrarea efectivă și directă a NATO tru polimlu său di apărare împotriva agresiunii ruse, dar această perspectivă easti periculoasă și diparte di a fi dorită.


    Românii și Aliații lucreadză ti situația ditu teren, alăncită tru kirolu anda liderlli a statilor ţi conlucreadză tru cadrul “Inițiativei datiloru trei amări” s’andamausea la București. Easti evidentu, ama, că Moscova va ta s’alăxească Aamarea Lae tru un lac arusesc, iar istoriţlli spun că easti ună vreari cama veaclle, țaristă. Cara surparea a niscăntoru drone ică fragmente di dronă tru spațiul NATO poati s’hibă lugursitu ună acțiune accidentală, s’aduţemu aminti că, tora ma ninti, marina militară rusă dănăsi cu zoreaa armatloru și control ună pampori ţivilă nturţească, cari naviga di-a mardzina di coasta vestica ali Amarea Lae. Turcia easti membră NATO di dzăţ di ani și ari relații privilegiate la nivel analt cu Rusia, acă hăirea a loru scădzu dramatic tru aestu an.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • România cutugurseaşti atacarea-a ţintiloru ţivili tru Ucraina

    România cutugurseaşti atacarea-a ţintiloru ţivili tru Ucraina


    “România cutugurseaşti sertu atacurli fapti ma multi ori arada di Rusia contra a oamenilor nistipsiţ şi ali infrastructură ţivilă, nica şi a silozurilor di yipturi ditu porturile ucrainene Reni şi Ismail. Pritu aesti călcări flagrante ali legislaţie internațională, Rusia bagă ma largu tu piriclliu securitatea alimentară globală şi siguranţa navigaţiillei tru Amarea Lae”.


    Caplu a diplomațiillei di București, Luminița Odobescu, lo meatri după năi atacuri a forților arusești contra a porturilor adusi aminti – porturi la Dunăre — agiumti prota cali di exportu a yipturiloru ucrainene, după ţi Rusia s-trapsi meslu ţi tricu ditu Iniţiativa ali Amarea Lae. Aestă inițiativă, ndrupătă di Organizația a Națiunilor Unite, dfădea izini ti exportul a yipturiloru ucrainene pritu ună cali sigura pi Amarea Lae, ama Moscova nu apruke ta s’u prilundzască. Furñia spusă di Rusia: nu eara tiñisită componenta akicăsearillei ţi pruvidea dari cali ti exporturli di yipturi şi angrăşăminte aruseşti, angriunate indirect pritu efectul a sancţiunilor financiare occidentale contra ali Moscova. Di atumţea, Rusia bombardează cu regularitate infrastructurile portuare ucrainene la Dunăre, aflate la ñică distanță di România, pi 24 di alunaru hiinda faptă prota atacă cu drone tru aţeali două porturi, di itia a curi fură asparti ma multe măgăzii şi infrastructură portuară. Ninti ta s-li ataca porturile di la Dunăre, forţele aruse avea gudită kiro di ma multi stămăñi porturile ucrainene di la Amarea Lae, maxus Odesa, di iu eara exportate ma ninti yipturi ucrainene.


    București, și Ministerul ali Apărari Naţională cutugurseaşti sertu atacurile executate fapti ma multi ori arada di forţele armate ale Fedearaţie Ruse contra a zonelor lbănati di populaţia ţivilă şi a elementelor ditu infrastructura critică ali Ucraină.


    “Polimlu di agresiune nkisitu di forţele ruse contra ali Ucraină easti ună călcari flagrantă a ndreptului international”, spuni tu un comunicat ministerul, cari precizeadză că structurile a lui, cari asigură monitorizarea spaţiului aerian, nu aflară fuvirseri di turlie militară contra a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ale României.


    Ministerul Apărarillei Naționale dimăndă, ama, că li anvărtuşi meatrilri di vigilenţă apufusiti simfunu cu planurli naţionale şi aliate şi monitorizeadză tru niacumtinatu spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian tru cooperare cu structurile NATO, acţionând tră anvărtuşearea ali apărari pi tutu Flanc estic şi discurajarea a iţi agresiuni contra a teritoriului aliat.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Agiutoru european tră Ucraina şi Republica Moldova

    Agiutoru european tră Ucraina şi Republica Moldova



    Structurile europeani şi euroatlantiţi, nica şi România, va s’agiută ma largu Ucraina cu tut ţi easti ananghi- declară, Bruxelles, predzuuădentulu Klaus Johannis. Acesta a mai spus că, tru discursul susţinut tru cadrul Consiliului Europian aflat tru dirulare, a menţionat şi necesitatea ajutorării Republicii Moldova – stat cari easti afectat, la rândul său, di invadzuuăa rusă ditu Ucraina. Easti vital şi tră ucraineni, şi tră statele Uniunii Europeani şi NATO să păstreze unitatea şi solidaritatea trutre cele două instituţii, iar Kievul să fie agiutoruit “tru continuare, necondiţionat, cu tot ce avem” – mai spune şeful statului român.


    “Cred că easti clar tră toată lumea că noi trebuie să trucercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească ditu acest război ilegal. Tră a ajuta Ucraina easti, tru acelaşi timp, nevoie să îi ajutăm tru parcursul lor europian” – afirmă predzuuădentulu Iohannis, cari adaugă că “easti extrem di important să-i ajutăm pi cei cari suferă di pi urma acestui război şi au nevoie di o şansă. Şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, cari are nevoie di agiutoruul nostru tră a-şi creasti redzuuălienţa şi tră a diveni membră a Uniunii Europeani”.


    Viţină a dauliloru ripubliţ ex-sovietiţi tră cari cundilleadză predzuuădentulu a llei, România li agiută ditu prima dzuuă a polimlui nkisitu di aruşi, pi 24 di şcurtu 2022. Pisti 4,5 miliuñi di ucraineni fudziră pritu România ditu calea a invadatorilor. Fără agiutoru românesc, criza energetică ditu Republica Moldova nu putea s’hibă năstricută. Aţeali ditu soni sondaje confirmă, neise, vrearea cabaia mari a cetăţenilor republicăllei la calea europeană. Aproapea 60% ditu respondență să spusiră simfuñi ti aderarea la Uniunea Europeană, kiro tru cari maş 37% va s’voteadză tră aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată di Rusia – spunu datili a unlui studiu aleptu di Radio Chișinău. Aderarea la NATO easti ndrupătă di 33,4% ditu participanțălli la sondaj.



    Prezidenta pro-occidentală Maia Sandu armâne nai ma populară masti politică ditu Republica Moldova, iar partidlu a llei, Acțiune și Solidaritate (PAS), poati s’amintă nai ma multi voturi tru cazul a născăntoru alidzeri parlamentare ninti di kiro.


    Cara dumănica yinitoare vas ă s’ţănă alidzeri prezidenţiali, aproapea 38% ditu respondent va s’voteadză tră Maia Sandu. Fostul șef filorus a statlui, socialistul Igor Dodon, poati s’hibă votat di maş 14,2% ditu electorat, iara actualul primar ali capitală, Chișinău, ex-socialistul Ion Ceban, poati s’llia 6,2% ditu voturi. Fugarlu penal Ilan Șor, aflat tru Israel și lugursitu protlu vector a sinferurloru ali Moscovă tru Republica Moldova, poati s’amintă 2,5 procente ditu sufragii. Aproapea 43,5% ditu respondinți spusiră că nu au tpisti tru niţi ună personalitate politică. Tru cazlu a alidzerloru parlamentare, PAS poati s’amintă 44,3% ditu voturi, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviți 21,5, iara aţelu ditu soni ncllisu partid populist al Șor – 13,6.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România şi SUA ndrupăscu Ucraina

    România şi SUA ndrupăscu Ucraina



    Pritu forţa-a lor militară, ti easti ună tru lume, şi pritu aportul enormu la bugetlu ali Alianţă, Statele Unite suntu calificate, daima, ca hiinda protlu anamisa di aţelli isa tru cadrul NATO. Pritu viţinătatea cu Ucraina aputrusită, anlu ţi tricu, di askerili aruse, România – ea işişi membră NATO şi ligată di americani pritu un parteneriat strateghic cari umplu un cirecu di seculu – easti un actor di mari simasie tru gaeretea a lumillei libiri tra s’lli-agiută pi ucraineni s’ţănă keptu.


    Pritu România tricură cătă păzărli mondiale exporturli di yipturi şi alti produse agro-alimentare ucrainene, cari agiută Kievlu să-şi ţănă tru bană economia greu stulţinat di polim. Drama umanitară ditu văsilia viţină vrea s’hibă nica ma greauă ma s’nu avea agiutorlu a românilor. Pritu România fudziră ditu calea aruşilor cama di patru miliuñi şi giumitate di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea ma largu cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europăi, ama aproapea ună sută di ñilli, ma mulţă mulleri şi cilimeañi, aleapsiră s’armână aoa.


    Meslu aestu, numirlu a cetăţenilor ucraineni cari intrară pi lucru tru România după declanşarea-a polimlui agiumsi un nău record – dimăndă ministrul a Lucărlui tru guvernul di București, Marius Budăi. Uidisitu cu aestu, la nivel naţional fură simnati 6.810 contracti di lucru tră cetăţeni ucraineni, nai ma marli livelu ditu 24 di şcurtu 2022 până tru aestu kiro. Nai ma mulţă ucraineni angajaţ tru România, 1.452, lucreadză tru industria prilucrătoare, iar 1.181 tru construcţii. Alţă 737 suntu angajaţ tru domeniul a comerţului. Ditu videala a zonilor tru cari aleapsiră s’lucreadză, nai ma mulţă – 2.770, ş’aflară di lucru Bucureşti, iara 418 tru giudeţlu Timiş.


    “Deadunu cu partenerlli a noştri europeañi, atelli transatlantiţ şi di pi tut globlu, Statele Unite şi România cilăstăsiră şi ma largu cilăstăsescu ta s’agiută Ucraina şi tuţ partenerlli vulnerabili ditu regiunea ali Âmarea Lae” — adusi aminti diznău prezidentulu Klaus Iohannis, ñiercuri dicseară, la recepţia ndreaptă di ambasada americană la Bucureşti, cu furñia a Dzuuăllei naţionale.


    Ambasadoarea-a Statelor Unite tru România, Kathleen Kavalec, spusi, tu arada-lli, că România şi Statele Unite voru s’construiască societăţ democratiţi cama incluzive şi cama tu prucukie, iara aesti valori comune li determină s’armănă adunati stogu dinintea a aţillei ţi număsi “ataca niprovocată şi lăhtăroasă ali Rusie contra ali Ucraină”. Aproapea tru idyiulu kiro cu discursurli di Bucureşti, prezidentulu american, Joe Biden, declara, la Washington, că omologlu a lui rus, Vladimir Putin, easti un “proscris”, “un paria tră tută planeta”. Ntribatu di jurnaliştilli acreditaţ la Casa Albă desi, după aribilipsirea afanu faptă a pareiillei di mercenari Wagner, regimlu al Putin easti slăghitu, Biden lugursi că “easti zori ti spuneari, ama limbidu easti că aestu keari olmlu ditu Ucraina”.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Vă ariseaşti Wagner?

    Vă ariseaşti Wagner?

    Imaginile a ampăturarillei armatlor greale pi geadiili ali Rusie, cătă Moscova, ş-aduţi tamam cu 24 di şcurtu 2022, dzuua cându tancurli arusești alăga pi călliurli ali Ucraină, cătă Kiev. După Dzuua Wagner tru Rusia, ică prota vizită cu tancul tru Rusia a atiloru cari, di arada nidzea la soţ cu tancul, işiră tu migdanai ma multi ciuduseri și ntriebări. Prota nă ntribămu desi turnarea cu 180 di gradi a armatllor a mercenarlor aruși poati ică nu poati s’nă ciudusească. Acă lugursea că măkilipsirea a ucrainenilor easti ună borgi națională, Moscova acllimă la atacă și foștilli teroriști ceceni, și naua vedetă a atiloru momenti, nicănuscuta forță letală ţi poartă numa a unui cunuscut compozitor ghirmanu. Să zbură și pi aestă temă, căţe numata himu sigura că easti zborlu di număsitul compozitor ca izvuru hagiograficu tră număsearea a armatăllei privată thimilliusită di Moscova. Nu știm ţi vru Prigojin cându aputrusi Rusia, ama niţi ţi vru Putin cându atacă mișeleasti Ucraina nu știm. Tora, ditu cearei, pareia cabaia tu numiru di paramilitari aruși agiumsi ună problemă. Dzălili di reacții acidi a șeflui Wagner, Evgheni Prigojin, s-alăxiră tru atacuri directe, tru critiţ ti nipistipseari până tu aestu kiro. Cara askirladzlli al Ramzam Kadîrov suntu ună armată di operetă, mercenarllii Wagner suntu mintiţ tu ma multi operațiuni internaționale.



    Tru ma multi văsilii africane, armata Wagner fu grită și arădăpsită pi teren ca ună alternativă la implicarea a născăntoru forți militare europeani di ţăneari ali iriñi. Ana lă griră a mercenarloru aruși, născănţă lideri africani minduiră că afanu va li facă născănti puteri coloniale cari li stăpuiră. Eara prezentați tu arada di consilieri militari iara ascultarea a loru andicra di Moscova eara un atu a prezențăllei a lor tru teren. Fără ună analiza ti hăirea a prezențăllei mercenarilor ruși tru conflictili ditu Africa, s’bagă ntribarea ţi statut va s’aibă elli tora, după ţi șeflu a loru mută caplu. Nu mata poati s’hibă zborlu ti “Wagner” ca tră ună forță informală ţi are dinăpoi putearea nilimitată a nai ma teslui stat ditu lume. Formula a “tratatului di irine di Rostov pi Don” lă caftă a wagnerienilor s’intră tru carlu ali armată regulată arusă. Unăoară bitisitu aestu lucru, văsiliili africane va s’aibă pi napandica askeri arusești pi teritoriul a lor.



    Experiența di secoli a născăntoru state est-europeane, și maxus experiența a văsiliiloru postbelică a aluştoru văsilii aflate mardezina di contactulu cu Rusia spun limbidu că un ahtari ;ucru nu easti vrutu. Ucraina ari trupi a pseudo-statlui autointitulat Wagner pi teritoriul a llei. Regulile internaționale nu da izini a niscăntoru armate private sllia parti la polimi. Eali agiungu, tru virtutea aluştoru nomuri, parei paramilitare paranomu ţi va s’hibă asparti. Turnăndalui armatli contra a foștilor nicukiri absoluți di la Moscova, alumtătorllii Wagner ies di sumu scutlu vigllitoru a statlui rus și agiungu proscrișlli al Putin. Tru Rusia, atelli aputrusiţ di Wagner vidzură ţi va s’dăcă, ca ţivil, s’eşţă anvărligatu di lenu turlii di personaje ghini armătusiti, camuflate și tru uniformi di turlie militară. Idyea cum tru Ucraina di aoa şi un an, populația ditu Rostov fudzi la ta s’llia trenurli a purtarillei, după ţi guliră dukeñili alimentare. Cahara di rușlli cari s-adunară la gară, tu dzuua auto-invaziillei, că nu-lli bombard vărnu. Ti amărtie, și alță civili, aruși aestă aradă, vidzură frixea și nesiguranța a polimlui, frixea, nesiguranța și polimlu pi cari arușllii li ddusiră tru Ucraina.


    Parafrazăm un filmu romantic franco-american și nă ntribămu desi nă ariseaşti Wagner. Filmul ti cari lu-aduc aminti ari numa “Goodbye again” iara titlul a lui tru România easti “Vă ariseaşti Brahms?”. Anatole Litvak, regizorlu a filmului, ucraineano-lituanian, eara amintatu Kiev!



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Yinitorul a Consiliului ali Europă

    Yinitorul a Consiliului ali Europă

    Tru hamunisia a Glleţurloru, tu Islanda, s-dizvărti nu di multu kiro patra Andamasi la Nivel Analtu a văsiliiloru membre a Consiliului ali Europă. Tu kirolu ditu soni să zbură multu pţănu ti aestă organizație pan-europeană. Sonea, minduescu, fu cându Rusia işi ditu organizație, după ţi u aputrusi Ucraina. Eara ună evoluție aştiptată cunuscută hiinda raţiunea existențăllei Consiliul Europei. S-amintă tut tru meslu mai, tru 1948, și ari ca subiectu apărarea ndrepturilor a omului. Alănci ninti di Declarația Schuman cari nkisea cu znuearea ali Europă și anvărtuşearea ali irini pi thimellilu a cooperarillei economiţi. Tru aestu kiro, ama, easti alătusită cu niscanti organisme ică mecanisme ale Uniuni Europeană, acă aţeali doauă organizații avură imnaticlu ahoryea, pi călliuri specializate. Aesta nu nsimneadză că nu conlucreadză și nu colaboreadză. Nai multi ori, şi ma lişoru, Consiliul a Europăllei easti alătusitu cu Consiliul European i cu Consiliul a Uniunillei Europene, cari suntu structuri orlea-zorlea ali Uniuni Europeană.


    Tru aestu kiro, Consiliul a Europăllei ari 46 de membri ntră cari lli videmu tuti văsiliili a Uniunillei Europene și aproapea tuti văsiliili ditu Europa, tuti aţeali ditu fostul spațiu iugoslav și aproapea tuti aţeali ditu fostul spațiu sovietic. Ari dauă excepții, Rusia, dealihea, cari s’trapsi tru 2022, cu puțănu kiro ninti s’hibă exclusă, di itia că u aprutrusi Ucraina. Belarus, alliumtrea, s-trapsi nică ditu 1999, anda ş-afusi aminti că nica di atumţea eara limbiduă călcarea-a ndrepturlor a omlui di regimlu Lukașenko. Tru aestă hăvaie, cu un polimu criminal activ pe teritoriul a Europăllei, implicarea-a Consiliului a Europăllei era esențială.


    Dupu cama un an di dzăli di anda nksisi cu polimlu Rusia tru Ucraina și cu cărvanea nimisurată di călcari greauă a ndrepturlor a omlui di cătră armata aputrusitoari, mindueamu că valorli promovate de Consiliul Europei numata angreacă. Nădia irinillei kirea unăoară cu călcărli greali ti ndrepturli a omlui, inclusiv aţelu la bană, părea că va s’armănă nicunuscute și nipidipsite. Agioclu a sinferurloru gheopolitiţi și gheo-economiţi părea s’hibă tu amprotusa și s’bagă tu aumbră crimele fapti di aruși tru Ucraina. Mecanismili di securitate colectivă, maxus ONU, nu feaţiră ici ţiva ti s’dănăsească polimlu și sancționaria agresorlui, a deapoa Uniunea Europeană bagă tru lucru sancțiuni ţi suntu călcati, sum ma multi pretexte, tră sinferuri economiţi și politiţi. Alăncescu efecte ale propagandă arusă și nica şi defecțiuni ti funcționarea a sistemelor ţi lipseaşti s’hibă fără căsuri. Consiliul a Europăllei lipsea să s’mintească di multu kiro, ditu protili sticuri di oară a polimlui. Lipsea s’treacă de simpla excluderi ali Rusie, cari nu dotu nu tiñiseaşti apofasili și sancțiunile stabilite la Strasbourg.


    După un an di polimu, nu ari ună apofasi limbidă și efectivă tru problema agresiunillei contra ali Ucraină, ditu partea a unăllei organizații interstatală cu anami. Nica să zburaşti ti dişcllidearea a unlui tribunal internațional ama nu s’feaţi ici ţiva tu aestă cali


    Tru aest kiro, la Haga, Tribunalul tră fosta Iugoslavie easti ună clădire babgeană și cu ixiki tru activitate, hiinda aretcu căftată di vărnu. Consiliul a Europăllei adoptă, tru andreu anlu ţi tricu, un Plan de Acțiune tră Ucraina, cu numa “Reziliență, Refacere, Reconstrucție” tră perioada 2023-2026. Conțănutlu a lui easti consistent și ghini ndrupătu maş că situația easti tru evoluție, dimi aspărdzerli și crimili nica s’fac tru Ucraina, znuearea easti aspartă și ea, vărnu nu easti sigura pi bana a lui tru Ucraina bombardată sălbatic di Rusia. Andamasea ditu Islanda adoptă ună declarație intitulată “Uniți anvărliga di valorli a noastre”. Nai ma importantă evoluție fu, fără di altă, apofasea ti dishcllideari a unui registru a zñiiloru fapti di ruși prin invadaria Ucrainei. Easti un registru internațional cari nu alasă nanăparti aesti lăhtăroasi crime, tăxeaşti s’nu li alasă fără s’hibă păltiti şi avem nădia că va s’hibă şi pidipsiti.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Declaraţii ti Dzuua-a Europăllei

    Declaraţii ti Dzuua-a Europăllei

    Yiurtusearea di estan nă află tu un kiro di ahăndoasă alăxeari pi livelu global, iara consecinţele a polimlui Fedearaţillei Ruse contra Ucrainei s-multiplicară – declară, tru mesajlu a lui cu furñia a Dzuuăllei ali Europă, pi 9 di Mai, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis. Uidisitu cu aestu, ceareili europene la provocărli actuale suntu cearei ti yinitorlu a cetăţeañilor continentului, iara România ari axia ta s’agiută cabaia mutu, ma largu ti băgarea tu lucru.


    România easti un membru matur şi responsabil ali Uniunii Europene, ari un profil european vărtosu şi credibil, pricunuscut şi apreciat di partenerllii a llei – cundille Klaus Iohannis. Și tut el şi spusi pistipsearea că, interiorizândalui aesti repere, agiutorlu a cetăţeañilor români tră Uniunea Europeană şi tră valorli a llei fundamentale va s’armână di niminari.



    Strasbourg, andămusitu tru sesiune plenară, Parlamentul European yiurtusi, și el, Dzuua a Europăllei. Călisitu s’lă părăstisească a eurodeputaţlor vizia a lui mutrindalui provocărli şi yinitorlu a bitărnului continent, canţelarlu ghirman, Olaf Scholz, a curi văsilie băgă thimeallili tru ahurhita a aniloru ʹ50, ti atea ţi vrea s’agiungă Uniunea Europeană, căndăsi bloclu comunitar s’ahurhească reformarea, s’nu da cali a zorillei şi s’armână un partener isa tru plan geopolitic emu tu ligătura cu Statele Unite ali Americă, emu tru competiţia cu China.



    Şi, di itia că tru viţinata ali Uniuni s’faţi un polimu di fuvirseari cari alăxi bana a oamiñiloru, prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, u nsimnă Dzuua a Europăllei pritu ună vizită ţi u feaţi Kiev. Furñie tră șefa a Executivlui european să spună că Ucraina easti loclu nai ma uidisitu ta s’yiurtusească 9 di Mai, căţe ucraineañilli apără dinintea ali Rusie tuti valorli ali democraţie pi cari easti thimilliusită Uniunea Europeană. Emu, tu minduita a llei, Rusia eşuă tru planlu a llei, di itia că nu acăţă tu isapi aesti valori. Ma multu, Rusia easti, tora, tru praglu tra s’hibă sum presia economică pritu 11-a pachetă di sancţiuni cari va u slăghească aftukinata di polimu ali Moscova – adăvgă Ursula von der Leyen. Cari apăndăsi, ama, cu ngătanu la căftarea a prezidentului Volodimir Zelenski ti urgentare a păzărăpserloru di adearari ali Ucraină la Uniune.



    Prezidentulu Zelenski haristusi a statilor europene tră agiutorlu militar, economic şi politic ţi ăli fu dat. Să spusi, alliumtrea, multu nvirinatu ti niscănti văsilii di la sinuru cari ambudyiusiră (România feaţi excepție), tru kirolu di ma ninti, exportul di yipturi ieftine, fără taxi di yimbruki, ali Ucraină. Năsu declară că akicăseaşti că aesti exporturi dusiră la dezechilibre, ama spuni că Ucraina ari ananghi di solidaritatea a tutăloru aţiloru cari pot s-u-agiută.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Polimlu ditu Ucraina şi ndrepturli a omlui

    Polimlu ditu Ucraina şi ndrepturli a omlui


    Bucureştiul năpoi u spuni “andruparea susta şi ti niminatu ali Românie” tră independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină viţină, aputrusită di askerili ruse — spusi diznău ministrul di Externe, Bogdan Aurescu, tru intervenţia naţională di la Consiliul ONU tră Ndrepturile a Omlui, organizat tru Elveţia, la Geneva.


    “Apofasea ali Românie tra s’aducă ună contribuţie vărtoasă la irini, securitate, dezvoltare şi ndrepturli a omlui easti ma vărtoasă andicra di iţido kirolu. Ndreturli a omlui suntu universale, inalienabile, indivizibile şi suntu interconectate, aşi că nu ari nămuzi umană fără ndrepturli a omlui” – spusi Aurescu.


    Şeflu a diplomaţiillei române adusi aminti aţea ditu soni rezoluţie a Adunarillei Generale a ONU, cari condamnă polimlu nkisitu di Rusia tru Ucraina. El sumlinie că “lipseaşti s’făţemu gaereţ niacumtinati tra s’caftă giueapi ali Fedearaţie Rusă tră crimili ditu Ucraina şi tra s’păltească ti numirlu mari di victime”. România, nica spuni ministrul a lui di Externe, tiñiseaşti gaeretea a Biroului Analtului Comisar al Naţiunilor Unite tră Ndrepturile Omului ti documentari cazurli di prişcăville sexuală contra a muljlerloru şi a featilor tru contextul a conflictului armat, cum şi alti cazuri grave di călcari a ndreptului umanitar şi a ndrepturlor prizonierlor di polimu.


    “Victoria Ucrainăllei lipseaşti s’hibă definită di Ucraina işişi” – spuni Aurescu, di itia că “easti ndreptul a lui legal şi moral. Alliumtrea, noi lipseaşti s’asiguripsimu agiutoru multilateral, tră s’anvărtuşeadză rezistenţa Ucrainăllei la agresiunea Federaţillei ali Rusie. Lipseasti s’avem un dialog internaţional consistent şi s’nă coordonăm pi tema ali reconstrucţie post-polimu ali Ucraină, pi thimellilu a unlui plan lărguriu şi thimilliusitu pi realitatea ditu teren” – adăvgă ministrul Aurescu.


    Nică ditu apriliu 2022, cunuscutra organizaţie tră apărarea ndrepturlor a omului Human Rights Watch (HWR) dimănda că ari documentată multi cazuri tru cari forțili militare ruse călcără nomurli a polimului contra a civililor ditu zonili aputrusiti ditu Ucraina. Tu meşlli yinitori nu feaţiră că maş s-u facă ma greaua catandisea. Execuţiile minutiş, violurile, deportărli zu zorea, ampărţarea a cilimeañiloru ucraineni de familiile a lor criscură tru proporţie geometrică. Meslu ţi tricu, ama, tiñisită di Human Rights Watch feaţi timbhi şi Ucraina contra ali “aparentăllei ufiliseari” di cătră forțili a llei armate a unui tip interzis di armi, minili antipersonal, tru kirolu a alumtăllei tră elibeararea a căsăbălui Izium.


    “Forțili ucrainene par să fi desfășurat pe scară lpari că dizvărtiră tru zona Izium mini, cari provocară victime civile și cari reprezintă un riscu continuu” – declară directorlu a departamentului tră armament al HRW, Steve Goose, aleptu di agențiile internaționale di știri. “Forțili ruse ufilisiră ună turlie ună dupu alantă mini antipersonal și feaţiră atrocități tru tută văsilia, ama aestu lucru nu thimilliuseaşti ufilisearea di cătră Ucraina a aluştoru armi interzise” – adăvgă el.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Un an di polimu

    Un an di polimu


    Aestu polimu ari ngrăpsită pănă tora ună istorie, ună istorie di un an, protlu. Un an, maş, ama cât ună bană, cât un secol di moarti și aspărdzeari. Nă minduimu că ari un kiro di un an aestă catandisi ti niakicăseari și ti nistrăxeari, și va-lli spunemu “primul an”, maca nu avemu vără semnu că s-aproaki irinea.


    Retrospectiva aluştui an easti greauă. Protili sticuri di oară a fuvirsearillei nica nă cutreambură. Easti contrastul anamisa di bana isihă a unlui populu, a născăntoru oamiñi, și șoclu a dalgăllei di topi ţi lă cădzu pisti casi, dinăoară. Și tancurli anăpădiră pistit autoturisme, pisti oamiñi, pi geadei. Easti zori s’aproki că Putin ș’bitisi minduerli absurdi pănu tru capu, că nkisi un polimu săndzirosu ama dotu cu vără furñie, maş că el nu aproaki s’da ndreptulu a ucrainenilor ti bănaticu.


    Personaj agărşitu tru ipotisi ditu kirolu pi ari tinirlli ţi mor tru aestu polimu nu lu akicăsescu, liderlu suprem di Moscova aleapsi moartea și aspărdzearea, absurdul criminal, prişcăvillea ti nistrăxeari shi akicăseari ditu un secol a globalizarillei. Nai ma tesu cratu ditu lumi va tra s’aputrusească un altu crat, un altu populu, alti și alti locuri.


    Cu arastea că s-umplu un anu di la lăhtăroslu sticu di oară di anda nkisis polimlu nă spuni cât lă fu data a ucrainenilor și duñeauăllei s’băneadză tu un interval scurt di kiro. Vidzumu ună tahinimălăhtăroasă, cu topi ţi luñina ţerlu a unăllei capital iriñeatică ditu Europa, cu diclarațiile ţiniţi a liderlui di Moscova, cari alăxi asigurărli dati a duñeauăllei cu un zboru absurd, “opearațiune specială”, cu askirladz tru ţentralili nucleari I tamam tru cinuşa di la Cernobîl, cu ñilli, dzăt di ñilli di cilimeañi, mlleri și auşi ţi nkisiră arifugarea dinintea a urghipsităllei nkisită di Askerea Aroşe. Aputrusearea lăhtăroasă easti dănăsită, giuneaşti, di ucraineni, Vestul pitreaţi sancțiuni, maxus economiţi, rușii mkisescu anăpăderli, vătămarea a oamiñiloru, ghenocid greu, dovedit, vizibil și ditu spațiu. Rusia va tra ş-facă di capu şi tru Amarea Lae, aspardzi comerțul ucrainean, maxus cu yipturi, vital tră multi state ditu lumea tută.


    Ucraina ahurheaşti s’aproaki tut ma multu armament și agiutoru nghneral, ditu partea a văsiliiloru democrate. Rușii s’tragu, alasă dinăpoi oamiñi vătămaţ pi geadei I tu case, clădiri pi cari ngrăpsea mari “Cilimeañi” suntu asparti maxus, easti bombardată ună gară mplină di ţivili cari s’arifuga.


    Liderllii ceceni total sumu cumandulu ali Moscovă fac ditu aspărdzearea ali Ucraină ună cauză personală, nai ma puțăn tru filmulețele di vodevil cu cari umplu internetlu. Niţi băserica ortodoxă arusă nu keari ucazea s’hibă cu ufelie și anti-creștină: ndrupaşti aputrusearea, ndrupaşti polimlu di aspărdzeari, lu măreaşti liderlu di la Kremlin, vluyiseaşti armatli ţi aducu moartea și trăñipsearea.


    Acă reclamele ditu kirorlu di irini tăxea că dronele va s’aducă pizza și bira ouţido vrea s’earamu, polimlu ditu Ucraina feaţi ditu aesti aftukinati azburătoari armati redutabile. Prota regla tirul ali artilerie, deapoa aminară topili. Yini fănicolu di la Mariupol, deapoa și mercenarllii Wagner, ună askeri arusă ţi s-prifaţi că easti privată. Clădirile civile, blocurile cu multi patomati agiungu ținta arușilor, aprăftăsescu s’li tufikisească ma lişoru. Ahtări bombardamente suntu cu mari hăirlătică, mulță oamiñi suntu vătămaţ, pliguiţ ică alăsaţ fără apanghiu. S’tiñiseaşti difiniția elementară a crimllei di polimu, di ñilli şi ñilli di ori, ama nu s’ntimilleadză niţi un tribunal ică altă instituție internațională cari s’anchetedză fănicolu ţi s’faţi di un an di dzăli.


    Un an sândziros, duriros, tru cari Organizația Națiunilor Unite s’veadi că nu ari hăiri ta s’ndreagă ţiva tru planu internațional, maxus tru comataa polimlui di fuvirseari. Tru aestu an, rușii ahurhiră s’veadă şi imaginea pi cari lă u adusi liderul suprem și polimulu di agresiune: când fug di loarea cu zorea tru armata ţi alumtă pi frontu, alti văsilii nu s’ayuñiusescu s’lli-aproaki/ accepte. Șantajlu cu gaze naturale și petrol, arcat tru alumtă ca ună armă imbatabilă a rușilor, eșueadză remarcabil di ayoñea și ghini.


    Uniunea Europeană, NATO și văsiliili democratiţi să spunu tut ma multu ligati stogu tra s’ndrupască alumta ali Ucraină tră apărarea ali indipendență. După un an, easti tut ma limbidu că tru Ucraina s’alumtă tră apărarea a lumillei elefterisită dinintea a unlui polimu, ună acțiune ti niakicăseari tru aestă oară di duñeaua tută.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Andamasi B 9 la Varșovia

    Andamasi B 9 la Varșovia

    “Val lu-apărămu cathi ţentimetru al NATO” – easti mesajul dimăndatu di prezidentulu american, Joe Biden, la andamusea di Varşovia a liderlor formatului Bucureşti 9, cari ncurpilleadză România, Polonia, Bulgaria, Cehia, văsiliili baltiţi, Slovacia şi Ungaria.


    “Ca flancu estic al NATO, hiţ tru prima linie ali apărari colective aliate. Ştiţ ma ghini ca iţido insu cari easti miza a conflictului actual, nu maş Ucraina, că şi libirtatea a democraţiilor europene”, nica spusi Biden, andi adusi aminti Articolul 5, uidisitu cu cari iţi atacă contra a unui stat NATO easti ună atacă contra a tutăloru.


    Şi secretarlu gheneral ali Alianță Nord-Atlantică, Jens Stoltenberg, cundille Varșovia că a Moscovăllei nu lipseaşti să’lli si da izini s’agudească securitatea europenă şi spusi vărtosu că easti ti unitatea aliaţilor tră ndruparea ali Ucraină cu tut ţi easti ananghi.


    Jens Stoltenberg: “La un an di la lansarea ali invazie ruseşti, prezidentulu Putin nu s’ndreadzi ti irini. Nica ş-cama multu, el s’ndreadzi ti cama multu polimu. Neise lipseaşti s’ndrupămu şi s’criştemu agiutorlu ti Ucraina. Lipseaşti s’dămu ali Ucraina atea ţi ari ananghi tra s’azvingă. Nu ştim cându va s’bitisească polimlu, ama cându va s’bitisească s’nă asiguripsimu că istoria nu va s’facă diznău.”


    La reuniune, România fu reprezentată de prezidentulu Klaus Iohannis, cari tăxi fermitate tru agiutorlu aliat ti Ucraina şi căftă ună strategie ti securitatea la Amarea Lae.


    Klaus Iohannis: “Aestu polimu adusi maş trăñipseari şi uruteaţă, crime şi purtrea a miliuñîloru di oamiñi ucraineni, aspărdzeri ţi nu s’au faptă şi nisiguranţă. Noi, liderllii di pi flancul estic, avem borgea tra să spunemu apufuseari ti apărarea ali irini. Lipseaşti s’continuăm să spunemu fermitate ti băgarea tru scupo angajamentili di agiutoru ti Ucraina ahât cât va s’hibă ananghi tra s’amintă aestu polimu.”


    Unitatea şi solidaritatea aliate tră Ucraina suntu orlea zorlea esenţiale şi reprezentară arma secretă a văsiliiloru NATO, cundille liderlu di București.


    “Rusia năpoi lu-adusi polimlu tru Europa, iara statele NATO di pi Flancul estic, andămusiti tru aestu format di coordonare a poziţiilor a noastre la nivel aliat, pi cari lu nkisimu deadunu cu prezidentulu ali Polonie tru 2015, easti tru prima linie a efortului di contracarare a efectelor negative a aluştui polimu fuvirosu, ţi nu ari dotu thimelliu”, nica spusi Klaus Iohannis.


    Mizili a efortului a nostru tră s’aducă diznău irinea tru Europa suntu fără preţedentu, adăvgă el, şi suntu pricunuscuti şi anvărtuşiti pritu angajamentul fără echivoc ali SUA andicra di securitatea pi Flancul estic al NATO, reconfirmat pritu prezenţa prezidentului Biden la Summitul B9 şi pritu vărtuşamea a implicarillei a lui tru regiune. Aestă implicari easti demonstrată di creastirea a prezenţăllei americană pi Flancul estic, inclusiv tru România, ca factor multu importantu şi cu tălleari curayilu alu Arusie.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Tancuri tră Ucraina

    Tancuri tră Ucraina

    Căftati cu insistență di liderlu di Kiev, tancuri greali occidentale va s’agiungă tru yinitorlli meşi tru Ucraina. Statili Unite şi Germania dimăndară tru idyea dzuuă, ñiercuri, că va s’pitreacă tancuri tru teritoriile ucrainene, iu di 11 meşi armata ali Ucraina țăni keptu a aţillei arusă. Prezidentu Joe Biden feaţi hăbari la Casa Albă:


    “Adză dau hăbari că Statele Unite ali Americă va s’pitreacă 31 di tancuri Abrams ti Ucraina, echivalentul a unlui batalion ucrainean. Secretarlu ali apărari, Lloyd Austin, feaţi urminii ti aestă jgllioată, tră aţea că va u anvărtuşeadză capacitatea ali Ucraina tra ş-apăra teritoriul şi tra ş-agiungă obiectivili strateghiţi.”


    Cu maş ndauă săhăţ ninti şi după ma multi ndriseri, guvernul di Berlin avea dimandată oficial că va s’pitreacă ali Ucraină tancuri Leopard 2 şi va s’da izini la alti văsilii diznău s’exportă blindatili respective cătră Kiev. Cancelarlu gherman Olaf Scholz apăndăsi la stepsurli di amănari, spunânda că fu ananghi di consultări cabaia multi cu aliaţllii şi partenerlli internaţionali:


    “Acţionânda tru ună turlie coordonată, la nivel internaţional, ma largu va nă asiguripsimu că aestu agiutoru easti di căuli fără ca riscurli la adresa a văsiliillei a noastri s’ascapă di sumu control.”


    La oara a hăbărisearillei, maş Polonia avea căftată ufiţialu a Berlinlui ună autorizaţie di reexportu, ama Norvegia, Olanda şi Spania ș-avea spusă și eali naetea tra s’da ali Ucraină ahtări tancuri. Ghermania cundille că va s’llia hargili ti blindatili Leopard 2 pi cari va li durusească ali Ucraină. “Nu ştiu di tamam cari va s’hibă volumlu la cari va s’agiungă aesti hărgi, ama Ghirmănia vali ambărţiteadză”, spusi Scholz.


    Polonia, alliumtrea, cari dimăndă că easti ndreaptă s’transferă ali Ucraina ditu a lyi stoc di tancuri germane Leopard 2, cundille că va s’caftă ali UE să-lli toarnă hargea aluştoru şi ari nădie că Bruxellesul va să spună “dovadă di bunăvreari” tru aestu caz.


    Acordul ta s’pitreacă dzăţ di tancuri moderni Ucrainăllei va s’hibă determinant, declară tră BBC secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg. El spusi că tancurli va li suplimenteadză semnificativ putearea a forţilor ucrainene, agiutănda s’pingă atacurli ruseşti și să xanaamintă teritorii.


    Kiev, prezidentulu Zelenski căftă ca aestea s’hibă livrati iruşi şi tru numiru ţi s’hibă duri. Rusia apufusi tăxearea di tancuri occidentale ca hiinda ună escaladari periculoasă, aţea ţi Stoltenberg nu negă. “Lipseaşti să scadă riscul a escaladarillei anaparti di Ucraina a unlui polimu anamisa di Rusia şi NATO tru Europa, cari vrea s’hibă devastator, di vrea s’aducă multu ma multi zñii şi moarti andicra di ţi vidzumu tru Ucraina. Şi tamam aţea NATO şi criscu cabaia multu prezenţa tru partea estică (…). Aesta easti descurajare, nu ari ca scupo provocarea a conflictului, că nkidicarea a aluştui, ţănearea ali irini tru alianţa NATO”, declară Stoltenberg.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    FAC – Ministrul di Externe ali Românie, Bogdan Aurescu, lia parti adză la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (FAC) a curi nicukiru easti Bruxelles. Uidisitu cu un comunicat di presă a Ministerului di Externe, muabeţli va s’aibă tu amprotusa agresiunea ali Rusie tru Ucraina, iara ministrul di Externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba, va s’llia parti tru format vidioconferință. Tru ţi mutreaşti invadarea ali Ucraină di cătră Rusia, ministrul Aurescu va s’reafirmă ananghea ta s’ducă ninti asistența multidimensională acordată di UE ti Ucraina, maxus tra s’treacă tru sigurlăki sezonlu araţi și tra s’da asistență militară armatăllei ucraineană pritu Facilitatea europiană ti irini. Oficialu român va s’caftă, tutunăoară, tra s’bagă năi sancțiuni contra ali Rusie și agiutoru suplimentar tră văsiliili terțe zñiipsiti di consecințili a polimlui. Uidisitu cu Ministerului di Externe, oficialii europini va sfacă analiză, tutunăoară ti ateali ditu soni evoluții ditu Iran, Muntenegru, Afganistan și Venezuela, cum și lansarea a misiunillei UE tru Armenia. UE va s’acționeadză tru harea di observator și va s’dimăndă ti evoluțiile di pi ningă sinurlu armeno-azerianu, tru licşurarea a procesului di normalizari a ligăturlor anamisa di ateali dauă stati pritu misuri di anvărtuşeari a pistipsearillei.



    CERNAUȚI – Cernăuți poati s’hibă prota regiune ali Ucraina cari implementeadză un program ţi ari scupolu s’reintegreadză persoanele strămutate năuntru, la aproapea un an di la ahurhita ali aputruseari arusească. Protili cilăstăseri cu cari s’ampulisescu arifugațllii di itia a polimlui includ accesul la serviţii suţiali, casi și locuri di lucru pi lungu kiro. Tra s’lă agiută, Kiev lansă aestu program di reintegrare, cari va s’hibă implementat prota Cernăuți, iu ministrul ucrainean tră Reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Irina Vereșciuk feaţi ună vizită tu bitisita a stămănăllei tricută. Oficialu ucrainean spusi că aesta va s’hibă un proces complicat, di itia că integrarea persoanilor strămutate intern nsimneadză multu ma multu andicra di furnizarea di servicii sociale. Di la ahuhrita a polimlui, pisti 100 di ñilli di ucraineni s-mutară Cernăuți, cari easti până tora goala regiune ali Ucraina cari nu fu zñiipsită di atacuri ili bombardamente. Ditu aești, majoritatea eara pi calea cata România, acă ună parti di elli aleapsiră s’arămână. Pisti 30 di fabrici ditu estul ali Ucraina ș’rialara producția aoa.



    OPEN-UL AUSTRALIAN – Preacllea româno-elvețiană adrată ditu Monica Niculescu și Viktorija Golubic agioacă adză tru optimile di finală di dublu feminin di la Australian Opin cu Storm Hunter ditu Australia și Elise Mertens ditu Belgia, cap di serie a patra a compitiție. Tut tru optimile di finală, Gabriela Ruse ditu România și Marta Kostiuk ditu Ucraina va s’agioacă cu preacllea integrală cehă Miriam Kolodziejova și Marketa Vondrousova. România numata ari agoiucători tru compitiția di simplu.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Omlu a Anlui 2022 la Radio România Internaţional

    Omlu a Anlui 2022 la Radio România Internaţional



    Vruţ soţ, Radio România Internaţional u dusi ma largu tradiţionala anchetă di opinie tu arada-a ascultătorloru şi ufilisitorloru di Internet ş-prit şingirili suţiali tra s’apufusească cari ditu personalităţli a prezentului alăsară toară nai cama multu tru anlu 2022, tru noimă pozitivă, tru lumi.



    “Omlu a Anlui 2022 la RRI” fu aleptu, detaşat, prezidentulu ali Ucraină, Volodimir Zelenski.

    Raffaele Ponticelli, ditu Italia, lu aleapsi «tră eroismul demonstrat emu di el emu di populu a lui, ti apărarea contra ali aputruseari arusească”.


    Miodrag Ristić, ditu Sărbie, u spunea aestă giueapi: “Curayilu, iţrăllea, apufusearea suntu hărli a unlui omu, iara aestu easti prezidentulu ali Ucraină”.


    “Alidzearea a mea easti prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski, cari fu ună inspirație tră populu a lui ti alumta contra ali aputruseari arusească“, ngrăpsi Christer Brunström, ditu Suedia.


    Zelenski “ș-apără și cumăndusi ahătu ghini văsilia tru urutlu polimu contra a invadatorlui arusescu cari u asparsi fără ndriptati Ucraina, un polimu cari, avemu nădia tuț, că va s’bitisească cât ma ayoñea”, vini cu aestă minduită Miguel Ramon Bauset, ditu Spania.


    “Personalitati harişi şi rezilientă, Volodimir Zelenski easti simbolu a rezistenţăllei a unlui populu dinintea a invadatorlor, a nădiillei ti democraţie, ti independenţă şi tră iriñe, easti simbolu a znuearillei politiţi”, ngrăpsi Maguy Roy, ditu Franţa.


    “Zelenski ș-u cumănduseaşti văsilia fără s’hibă ndirsitu, intimidat di aţea ţi ari căbili s’hibă nai ma greaua hopă di la bitisita al Doilui Polimu Mondialu”, ngrăpsi Carsten Fenske, ditu Ghirmănie.


    Nica eara alepţă tru harea di “Omlu a Anlui 2022 la RRI” populu ucrainean tru ansamblu, comandantul ali Armată ucraineană, ghenearalu Valeryi Zaluzhny, voluntarlli cari agiută oamiñilli zñiipsit di polimlu ditu Ucraina, jurnaliştilli, maxus aţelli di la posturli publiţi, cari da hăbări tiñisiti, alithealui ti polimlu ditu Ucraina, jurnalişti ditu tută lumea cari s’ncuntreadză ti polimlu ditu Ucraina, ama şi populu iranian, neise mllerli iranieani cari s’ncuntreadză ti regimlu teocratic.


    Anamisa di liderlli pripuşi eara spuşi Papa Francisc, Văsillelu Charles al III-lea al Mari Britanii, ama şi llirtata Văsiloañe Elisabeta a II-a, prezidentulu ali Chină, Xi Jinping, prezidentulu rus Vladimir Putin, aţelu di ma ninti premier italian Mario Draghi, prezidentulu nturţescu Recep Tayyip Erdogan.


    Nica eara pripuşi ti harea di “Omlu Anlui 2022”, ntră alţălli, năulu ficioru-thamă a anutarillei mondială, românlu David Popovici, starlu argentinian Lionel Messi, pareia ali Argentină, cari amintă Campionatlu Mondial di fotbal, şi pareia di la NASA tră lansarea-a Proiectului “Artemis”, cari ari tru scupo duţearea diznău pi lună a astronauţilor.


    Ditu arada-a ascultătorlou a Emisiunillei Armânească di la Radio România Internaţional Nicola Vangeli di Skopia, Ripublica Macedonia ditu Araţili pripusi tru harea di “Omlu Anlui 2022”, pi năulu ficioru-thamă ali anutari mondială, românlu David Popovici.


    Vă dămu ma largu cartea a domnului Nicola Vangeli:


    “Tinjisits sots di la redacția armânească di la RRI,


    Cafi an ninti di Cărciun shi di Anlu Nău alidzem Omlu a anlui. Ti aestu an, 2022, pripunirea mea easti David Popovici, tinirlu înotător cari aestu an adră recordu mondial shi alti rezultati cari lipseashti s-li adutsem aminti, easti campion mondial la 100 de meatri shi la 200 di meatri stil liber.”


    Încljinăciunji a tutulor,


    Nikola Vangeli


    Haristusimu Doamni Nicola Vangeli ti pripunirea-a ta, ti colaborari şi ti ascultarea-a Emisiunillei Armânească di la RRI


    Ncllinăciunj a ascultătorlou di Skopia !



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ucraina poati s’bagă besă pi soţlli a llei

    Ucraina poati s’bagă besă pi soţlli a llei

    Ucraina va s’treacă pritu nai ma greauă iarnă di după Doilu Polimu Mondial, ahât Kievul, cât şi soţlli a llei lipseaşti si s’ndreagă tră aestă hală – declară ambasadorul României tru Ucraina, Alexandru Victor Micula. Și tut el adăvgă — vărnu,ama, nu lipseaşti s’hibă intimidat de atacurile a regimului Putin contra a infrastructurăllei ţivilă.


    Ambasadorlu român cundilleadză, di altă parte, că Bucureștiul va s’cil4stăsească tru reconstrucţia Ucrainei pritu proiecte dizvărtiti la nivelul Uniunii Europene, ama şi pritu proiecte naţionale. Alexandru Victor Micula, cari ş’ahurhi mandatlu Kiev tru meslu alunaru a aluştui an, exighiseaşti cum s’ducu lucărli:


    ʺLipseaşti s’akicăsimu că easti un proces multu complex, tră aţea că, maca easti s’mi raportedzu la momentul conferinţei di Lugano, ditu ahurhita a meslui alunari, tu aţelu momentu să zbura ti aproapea 40.000 de obiective cari fură asparti parţial ică didipu şi cari aveau ananghi di agiutoru tra s’hibă znuite. Până s’agiungu la post, s’avea faptă diplo numirlu a obiectivelor asparti didipu ică parţial, iara, tu kirolu anda eara eliberati teritorii ucrainiene, constatăm că nivelul di aspărdzeari tru zona respectivă easti cabaia mari, aşi că anănghiserli crescu exponenţial tu kirolu anda alumtili s’ducu ninti. Lipseaşti s’pricunuştemu efortul fapru di autorităţile ucrainene prota ş-protat tra s’aibă ună listă actualizată a obiectivelor cari lipseaşti s’hibă znuiti. Doi, turlia tru cari ufilisescu ună metodologie dezvoltată di Banca Mondială tra sfacă isapi hărgili ti reconstrucţia acthi unlui obiectiv ahoryea. Trei, turlia tru cari asociază obiectivul cari caftă znuearea cu donatorul potenţial, văsilia i instituţia internaţională cari ş-llia borgea ti znuearea aţilui obiectiv, aţea ţi faţi că aţeali obiective suntu scoase di pi lista aţiloru iu s’caftă finanţare. Iara tora, deadunu cu Comisia Europeană, cu Banca Mondială, cu Banca Europeană tră Reconstrucţie şi Dezvoltare, lucrăm la a patra componentă, dimi mecanismul di finanţare ali reconstrucţie. Vremu s’avemu şi ndauă proiecte de reconstrucţie iu s’băgămu hlambura românească, niscanti proiecte de construcţie naţionale şi himu tru etapa tru cari evaluăm potenţiale zone iu putemu s’implementăm ahtări proiecte şi s’alidzemu domeniul tru cari s’nă specializăm.ʺ


    Pi ningă programe guvernamentale I deadunu cu alti alti state membre și cu Comisia Europeană, ari și multi programe a autorităţlor locale ditu România, a născăntoru organizaţii niguvernamentale, fundaţii şi născănţă voluntari. Tuti aesti agiutoari oferite ti Ucraina suntu importante. Ama – spune ambasadorul ali Românie tru Ucraina — anănghiserli suntu ahât mări, că aţea ţi poati s’hibă durusitu cu tută inima easti ună giumitati di kicută ditu un okeanu.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

    Deputaţlli plafoneadză păhălu la curentulu electric

    Ari cabaia meşi, de cându conflictul Rusia – Ucraina escaladă, a deapoa Europa s’ampuliseaşti cu ună criză energetică fără precedentu. Păzarea ali energie electrică ditu România, cum majoritatea a păzărloru europeane, li dukescu efectele negative ale aliştei criză, di la consumatori la furnizori, distribuitori ică producători.


    Tră s’li ayălisească efectili pi cari criștearea alarmantă a păhadzloru ali energie electrică lă aduţi a autoritățloru di București adoptară ma multi misuri ţi au scupolu s’veaglle participanțăllii vulnerabili, maxus mustiradzlli finali. Aţea ditu apofasi fu loată di Camera a Deputaţlor cari adoptă, ñiercuri, tru harea di for decizional, proiectul di alăxeari a actualăllei ordonanţă mutrinda energia.


    Uidisitu cu actulu normativ, suntu ţănute plafoanele actuale tră populaţie di maxim 0,80 lei (16 eurocenți) tră un consum di până la 255 de kWh. Şcollurli, grădiniţele, creşele şi spitalele va s’hibă taxate cu un leu pi kWh (circa 20 de eurocenți), kiro tru cari nicukiratili cu un consum mare şi consumatorlli industriali cu 1,30 lei pi kWh (circa 26 de eurocenți). Tutunăoară, un muştiră nu va s’aibă consum plafonat că maş ti un singur loc di consum. Aesti plafoani va s’bagă tru lucru di la 1 di yinaru anlu yinitor până la 31 di marţu 2025.


    Fură debutri apreasi şi contradictorii tru Camera Deputaților di București. Tuţ deputaţii spusiră că s’minduescu la români şi cum s’lă scadă cât ma multu facturile. Liberalii (la coguvernare) lugursescu că naua fturlie a ordonanţăllei de urgenţă easti hăirlătică tră consumatorllii casniţ şi industriali.


    Florin Roman, deputat PNL: “Tru forma adoptată, atelli cari spusiră, adză, un vot contra va s’voteadză, ti paradigm, contra a nai ma scădzut păhă tră familiile monoparentale, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale cari eara tru piriclliu s’hibă ncllisi.”



    Proiectul di nom fu cabaia cutugursitu di parlamentarii USR, tru opoziţie, cari stipsescu actuala coaliţie la putere de sabotare a economiillei şi a sistemlui energetic. Deputatlu AUR Lucian Puşcaşu, tut ditu opoziţie, lugurseaşti că, pritu năile reglementări aprobate tru proiectul di nom, păzarea ali energie va s’hibă, diznău, bulversată, iar facturarea a consumlui de energie va s’hibă băgată tru lucru discreţionar.


    Lucian Puşcaşu: “Guvernul reitereadză categorii sociale, profesionale ică ufilisinda alti criterii, a curi lă da, tru ună totală xiki di nămuzi, sumu turlia a niscăntoru dări di la stăpuiri, păhadz subvenţionaţ tră energie după criterii niantimilleati şi ufilisinda reguli complexe, zori ti băgari tru practico.”


    Și la nivel europeanvăsiliili UE lucreadză deadunu tra s’află ună apandisi la problema păhadzlo mări și tra s’asoguripsească aprovizionarea cu energie a europeañilor. După ma mulţă meşi di dispute, Comisia Europeană pripusi un mecanism tră plafonarea a păhălui ti gazili naturale, materie primă ditu cari s’produţi şi curent electric. Aţeali 27 di state membre şi spusiră, ama, dezacordul andicra di pripunirea a Executivlui comunitar.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala