Radio România Internațional

Tag: polimu tru Ucraina

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

    Reacții după incidentul ditu Polonia


    România easti acutotalui solidară cu Polonia tru aesti momente multu greali şi, tru idyiul kiro, spunemu puryurii ti ateali dauă victime umineşti, cari alănciră, ti amărtie, dupu aestu incidentu, pitricu Bucureştiul ti Varşovia, la scurt kiro după exploziile di marţă, di la sinurlu cu Ucraina. Polonia alină nivelul de alertă la niscănti unităţ militari, iara, ună dzuă ma amănatu, ambasadorlli NATO s-andămusiră, la căftaria ali Polonie, tru virtutea Articolului 4 ditu Tratatlu ali Alianță.


    Nu avem niţi unu semnu că Rusia ndreadzi ună atacă delibearat contra NATO – declară secretarlu general ali Alianță, Jens Stoltenberg, după andamasea de urgență. Uidisitu cu oficialu, explozia s’feaţi după ţi Rusia lansă ună atacă babageană cu rachete contra ali Ucraină. Ditu ahuhrita a poimlui paranomu ali Rusiei tru Ucraina, NATO ș-ari criscută vigilența pi flancul estic și monitorizăm situația – adăvgă Jens Stoltenberg.


    Alianța ma largu ş-lu anvărtuşeadză flancul estic. Tru România agiumsi, tru aestă stămână, daua cărvani cu tehni militară franceză, constândalui tru ună companie de tancuri Leclerc, cari agiumsi tru giudeţlu Braşov. Aestă turlie di tanc easti lugursită multu cu hăiri tu alimta terestră, cu ună axie tra s’agudească cu precizie ţinte di la 4.000 de metri distanţă. Cărvanea militară faţi parteiditu ateali dzaţi tăxiti di Franța a Bucureștiului, cu scupolu s-lu anvărtuseadză flancul estic al NATO. Prota cărvani, cu transportoari blindate, agiumsi tru România pi 23 di sumedru. Franţa dimăndă că va s’pitreacă la baza militară di Cincu, tut cu tut, aproapea 150 de vehicule di alumtă cu armamentele, bărutea şi echipamentele aferente.



    România, tut ma aproapea de Schengen


    Comisia Europeană căftă a Consiliului s’llia apofasili anănghisiti, fără niţi ună amănari, tra s’da izini ti adeararia mplină ali României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Tu ligătură cu România, Executivlu comunitar cundille că văsilia ari un management vărtosu şi di analtă calitate a sinurloru şi easti mintită tru coopeararea internaţională tru materie di poliţie di sinuru. Ma multu, easti activă pi dauă fronturi prioritari: combaterea a migraţiillei paranomu şi a traficlui de hiinţi umane. Tru aţea ţi mutreaşti tiñisearea a ndrepturilor fundamentale, România ari structuri hăirlătiţi tra s’garanteadză accesul la protecţie internaţională, cu tiñisearea a principiului niturnarillei, cundilleadză Executivlu comunitar. S’aşteaptă ca problema ti aderarea a aţiloru trei state la spaţiul de libiră urdinari s’hibă băgată ti votu tru Consiliul UE, la ahurhita a meslui andreu, ti ună apofasi pozitivă hiinda ananghi unanimitatea. Tru aestă stămână, ună nauă parei mixtă di experţă ali Comisiei şi a niscăntoru state membre, ntră cari şi Olanda – cari s-ncuntră constantu ti aderarea invocânda chestiuni ditu sfera judiciară – vini tru România tra s’evalueadza catandisea a ndridzearillei ti aderarea la Schengen.



    Date mutrinda economia ali Românie


    Economia ali României criscu tru toamna alustui an, ama tu un rotmo mai ayălisitu, spunu datili publicate tru aestă stămână de INS. Aestea scoasiră tru videală ună creastire cu 4% tru trimestrul al III-lea andicra di idyea perioada ditu 2021. Easti nai ma analtă creaştire economică ditu Uniune raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu aţea nregistrată de Cipru, alanti state consemnânda creaştiri ţi suntu sumu un procent ică baş tru scăderi.


    Premierlu Nicolae Ciucă da asiguripseri că România nu easti tru piriclliu s’intră tru recesiune economică şi spuni că datili di tora spunu multu limbidu că ari premisa ca la bitisita a anlui România s’aibă ună creastire economică anvărliga di 5%, iara ti anlu yinitor ună creastire economică anvărliga di 1,5%.


    Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declară cu pistusini că economia României va s’nregistreadză anlu ţi yini maş ună ayăliseari a creastirillei şi nu ună recesiune tehnică, sumliniinda, ama, că aesti evoluţii ţănu di axia a Guvernului tra s’aducă păradz europeni. Banca Națională, cari prezentă Raportul trimestrial mutrinda inflaţia, u criscu la 16,3% prognoza alestui indicator ti bitisita a aluştui an şi la 11,2% ti bitisita a anlui yinitoru, a deapoa tru yismăciuni 2024 inflația s’ñîcureadză la aproapea 4%.



    A daua rectificari bugetară di estan


    Guvernul di Bucureşti aprobă gioi a daua rectificari bugetară di estan, ahărdzinda fonduri suplimentari tra s’anvălească hărgili obligatorii, aţeali di bună funcţionari, păltearea a tiñiiloru di cafi mesu şi hărgili di asistenţă socială. Tru aestu proiect s’vedu şi fondurile anănghisiti emu ti dizvărtearea a proiectelor europene, emu ti buna funcţionari a tutulor instituţiilor a statului, până la bitisita a alustui an. Nai ma mulţă păradz llia Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi Economiei. Uidisitu cu proectulu adoptat de executiv, keru păradz instituţii-clleaie, cum suntu Ministerele ali Energie, Ministerlu di Interne, Ministerul a Sănătatillei şi aţelu a Transporturilor.



    Cristina Neagu — nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelor Europene de handbal


    Dauă agiucătoari române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, fură nominalizate tru ancheta cari apufuseaşti echipa ideală a Campionatlui European de handbal feminin ditu aestu an, competiţie a curi nicukiră fu Macedonia de Nord, Muntenegru şi Slovenia şi cari va s’bitisească dumănică. Cristina Neagu easti pripusă ti postul de inter stânga, iara Crina Pintea candideadză ti postul de pivot. Neagu dimăndă, gioi, că ediţia di anlu aestu a Campionatului European fu atea ditu soni tru cariera a llei şi că nu s-bitisi aşi cum avea miraki, după ţi echipa bitisi turneul final pi loclu 12. Dupu bitisita a turneului final, avănda 303 goluri, Cristina Neagu agiumsi nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelelor Europene, emu la feminin, emu la masculin.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari

    Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari

    Acă şi parţială, ascumbusearea dimăndată de Putin, adusi polimlu tru Rusia. Aşe, aţelli cari era hăzări s’aproaki minduerli a aţilui di ma ninti agentu KGB suntu băgaţ dinitea a căbilillei tra s’cănoască ndreptu averlu a vătămătoru ţi li faţi polimlu. S’agiundzi aşi anaparti di fumlu a propagandăllei şi iasi tu videală un averu lăhtărosu. “Operaţiunea speţială” easti, neise, un polimu de agresiune, ună atacă ali Rusie contra a unlui stat independent, Ucraina. Ici ţiva nu poati s’justifica un polimu, ici ţiva şi vărnu nu poati s’exighisească căţe Rusia u aputrusi militar Ucraina. Cara vărnu, maxus ditu Rusia, aproaki şi da ndriptate a furñiiloru ca ti ciudie spusi pănă tora, va s’poată tora, s’yină ma aproapea de realitatea di pi frontu. Va s’veadă, cu arma tru mână, câtă valoari au abearaţiile propagandistiţi. Năilli ascumbusiţ va lli-acaţă, atumţea, niascumbusearea, nica şi imobilizarea.



    Atea ditu soni ascumbuseari ti frontul ditu Ucraina ari un efectu practic cabaia ñicu ama un impactu de imagine lăhtărosu. Acţiunile externe ali Uniuni Sovietiţi, ditu Afganistan ică Siria, nu feaţiră apel la ascumbusearia naţională. Acă toarăli a aluştoru acţiuni militari s’dukea ahădosu tru societatea sovietică, eale nu eara aduse tru muabetea internă, eara tricute la acţiuni internaţionaliste şi lipsea s’hib aprukeati, Tora s’dişcllidu porţăli a unei muabeti. Ună muabeti controlată sumu tuti formele, ama tora himu tru altu kiro, cu alti prinţipii internaţionale s’vehiculeadză fără sinuri.



    Tinirlli voru altuţiva, nu să s’ducă pi un frontu fără scupo, izolarea numata easti di căuli iar autarhilli funcţionează fără asigurari. Efectul fu dukitu ună ş-ună, s-vidzu di analtu ditu ţeruri. Easti zborlu ti codzli babageaani la fudzearea ditu Rusia, iara azboiurli cu idyiulu scupo yilipsiră ţerlu a Apirităllei. Alţălli, ma puţin purdoţ, işiră pi geadei, mutară capu. Elli nu suntu privilegiaţlli a regimlui, nu au iu s’fugă şi niţi nu vor s’facă aesta. Elli nu lu-andrupăscu Putin şi vor s’băneadză tru văsilFură tu ună catandisi viţină cu indiferenţa ama, tora, perspectiva ti ancorporari ti polimlu ditu Ucraina îlli ascumbuseasti s’mută capu. Aestă parei creaşti dzuuă di dzuuă şi va s’agiungă opoziţia activă şi informată ditu Rusia. Easti multu pţănu di căuli ca el s’aibă şi ună hăiri reală tru echilibrul a putearillei, tru un interval de kiro aprukeabilu. Dipu multă eficenţă nu tăxeaşti apofasea emfatică tra s’ascumbusească tiniramea combatantă tra s’alumtă tru Ucraina. Aeşti tiniri ş’feaţiră ună altă miră, anviţară şi lucrară tra s’băneadză şi s’cilăstăsească tru ună societate democratică, tru ună economie concurenţială, iu armata easti ună zănati, cu plată şi pregătire speţială.



    Ascumbusearea, s’hibă ea şi parţială, nu ari hăiri şi niţi nu poate s’hibă exighisită tru secolu XXI, cându polimili, nica şi ateali convenţionale, numata s’duc tru tranşee, cu oamini pidipsiţ, cu ună tufeki tru mână, cu zorea tra s’aproaki riscul tra ş’keară bana ti ună problemă cari putea shibă ndreaptă iriñeaticu. S’pitreţ oamiñilli tru bătearea a armelor sofisticate, moderne, spuni ună nitiñiseari a banăllei cetăţeañiloru işiş, pi cari lipsea să-lli apărăe, ama şi slaba dotari tru ahtări arme a forţelor ruse, cari llia oamiñilli cu zorea tra s’agiungă “carne de tun”. Conceptul easti alătusitu şi criminal. Patria rusă nu easti tru piriclliu, maca ea u aputrusi Ucraina, armatele xeani nu suntu etimi s’atacă, ama să s’veaglle de Rusia, vărnu nu va tra s’llia ditu loclu ali Federaţie Ruse, căţe Rusia aputruseaşti şi alikeaşti teritorii anaparti di sinurli pi cari li apruke şi tută lumea li pricunuscu. Rusia nu easti tru ună catastisi lăhtărsită, discursurli şi declaraţiile belicoase yin di Moscova şi nu di la vără inamic iluzoriu, arcat pi păzarea ali informaţiei de propagandă.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Discursu mutrinda catandisea ali UE

    Criza energhetică şi agiutorlu tră Ucraina fură tru prota thesi tru discursulu ti catandisea a Uniunillei ţănut di prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, tru plenlu a Parlamentului European di Strabourg.


    Vladimir Putin, adusi aminti diznău năsa, easti maş elu responsabilu tră actuala criză şi tră creaştirea nicontrolată a păhadzloru la gaze şi curentu electric.


    Comisia caftă apandisi la provocările aliştei crize, iar anamisa di pripunirli a llei s’arădăpsescu ñicurarea a consumului di energihe electrică cu nai pţăn 5% tru kirolu a oarilor di kipită şi ună ñicurari a căftarillei cu nai ma pţănu 10% până tru martu anlu yinitoru. Executivlu comunitar pripune, tutunăoară, un plafon temporar a veniturilor, di 180 di euro tră un megawatt/oră, tră producătorlli di energie electrică ditu izvuri regenerabile, nucleare şi lignit. Veniturli cari năstrecu plafonul va s’hibă colectate di guverne şi ufilisiti tra s’lli-agiută consumatorlli di energhie să-şi ñicuradză facturli, cundille şefa a executivlui comunitar.



    Ursula von der Leyen pripusi şi plafonarea a profiturlor tru cazlu a ntreprindirilor cari produc energie electrică cu un custuseari scădzută:


    “Tru economia a noastră suţială di piaţă, sa’aminţă unu profit easti un lucru bun. Ama, tru aestă oară, nu easti corect să s’amintă profituri record ditu polimu şi pi skiniratlu a consumatorilor. Bănămu un kiro tru cari amintatiţli lipseaşti s’hibă ampărţăte şi direcţionate cătră aţelli cari au nai ma mari ananghi di eali. Di itia a ptipunirillei a noastre, va s’ascumbusimu cama di 140 di miliardi di euro cătră statele membre, cu scupolu tra s’ñîcurămu direct impactul aliştei catandisi. Şi di itia că triţemu pritu ună criză a combustibililor fosili, aestă industrie ari tru arada a llei ună borgi speţială. Mărli companii ditu sectorlu a petrolui, gazelor şi cărbunilui nregistreadză şi eali profituri babageani. Lipseaşti s’contribuie şi eali, neise, ună turlie echitabilă şi s’păltească ună contribuţie di criză”.



    Prezidenta ali Comisie cundille, di altă parti, că easti tru favoarea reproiectarillei păzarea di energie electrică, cari lipseaşti s’hibă dicuplată di aţea a gazlui. Ea dimăndă că va s’dişcllidă ună nauă bancă ahărdzită ti dezvoltarea a hidrogenui, momentu cari poate s’hibă un punct di aşuţătură tră Uniunea Europeană, cari ş’lo borgea s’alasă dinăpoi dependenţa di combustibilii fosili importaţ ditu Rusia.


    Tru prezenţa Olenei Zelenska, nicukira a prezidentului ali Ucraină, călisită s’llia parti la discursu, Ursula von der Leyen spusi că agiutorlu financiar va s’da ma largu ti Ucraina ca un angajamentu pi lungu kiro. Uniunea va s’da 100 di miliuñi di euro tră reconstrucţia a şcolliurlor asparti di polimu, ama nu va s’da maş finanţare, că şi hălăţli di cari văsilia ari ananghi tra ş’valorifică la maximum potenţialu. Europa diadi ali Ucraină asistenţă financiară tru valoare di piste 19 miliardi di euro, ahoryea easti, ama agiutorlu militar.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala











  • Timbihi mutrindalui ună iarnă greauă

    Timbihi mutrindalui ună iarnă greauă

    Iarna cari yini va s’hibă prota tru cari va s’dukească cabaia multu criza energetică, ţi lo silă di itia a polimlui, a sancţiuniloru băgati di Occidintu ti Moscova şi di şantajlu energetic pritu cari regimul Putin mindueaşti s’li contracareadză. Rusia numata easti un furnizor ti pistipseari, iara scădiarea a dipendinţăllei di gazlu arusesc şi diversificarea a surselor di aprovizionare cu energie agiumsiră impearative la nivelu ali Uniuni Europene.



    După ţi meşi di dzăli s’afiriră di subiectul ndilicat a consumului raţional di gaze şi curent electric, tora, tru ton cu opinia cvasigenearală di pi continentu, autorităţli di Bucureşti ahurhiră, andirsitu, s’hăbărăsească mesaje pritu cari mindueaşti s’căndăsească populaţia că hărgiuearea di primansus ali energie riscă s’ahăndusească. Premierlu libearal Nicolae Ciucă acaţă tru isapi un sistem di bonificaţii tră românilli cari fac economii, maxus tru oarili di kipita. Nu va s’hibă, loată, ama, niţi ună misură până cându pripunirli a miniştrilor energiillei ditu văsiliili membri, ffapti la aţea ditu soni reuniune di Bruxelles, nu va s’hibă acăţati tru dibatu tru cadrul a Consiliului European.



    Nicolae Ciucă: “Easti ayoñea tu aestă oară să zburămu ti ună tadi misură, di itia că ea nica nu fu apufusită. CAţea ţi noi aprăftăsimu s’adrămu tru aestă oară fu ca, pritu misurli adoptate s’nă asiguripsimu că avem un sistem energetic sigura şi funcţional; avem energie, oamenii păltescu idyili valori la kWh, emu la gaz, emu la energie electrică şi, dialihea, nă asiguripsimu că cetăţenii vulnearabili suntu afiriţ, că economia easti protejată şi avem rezervele di gaze naturale asigurate tră iarnă.”



    Uidisitu cu experţălli, dipozitele româneşti pot s’asiguripsească consumul pi kiro di iarna iar România, andicra di majoritatea a statelor comunitare, easti tru situaţia hărăcoapă tra s’hibă producător di gaze naturale şi tra ş’asiguripsească consumlu ditu producţia internă.



    La andamasea pe energie di Bruxelles, România andrupă misuri catacum plafonarea a păhălui ti gazili ruseşti şi existenţa a unăllei platformă tră ancupărarea diadunu a gazilor tru UE. Pi şcurtu kiro, Comisia Europeană mindueaşti misuri catacum ñicurarea a consumului di energie electrică la nivel european pritu mecanisme voluntare şi obligatorii tră oarili di kipită ti consum, ună contribuţie di solidaritate di partea a companiilor ditu sectorlu a combustibililor fosili, ñicurarea a păhadzloru la gazi naturale, cu accent, maxusu, pi plafonarea a păhălui ti gazili naturale importate ditu Rusia.



    Lidirlu social-dimocrat Marcel Ciolacu, partener di coaliţie a libearalilor, diclară că el nu poati s’lă caftă a românilor, ditu cari ună parte bănară cu privaţiunile ditu perioada comunistă, să astingă becurli tra s’ñicureadză consumlu di electricitate, tru condiţiile tru cari România produţi cât consumă. Ciolacu easti simfunu, ama, cu existenţa a unui plafon di consum până la cari diconteadză statlu, a diapoa tut ţi easti pisti s’hibă păltitu la păhălu băgatu di furnizor.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 21.08 – 27.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 21.08 – 27.08.2022

    Ucraina, la sasi mesi di la invazia rusă


    Yiurtuseari anvirinată ti Ucraina: umplearea, stămâna aesta, 31 di ani di la diclararea a indipendinţei andicra di Uniunea Sovietică coincisi cu marcarea a 6 meşi di la ahurhita ali invazie arusească.


    Ucraina nsimneadză 31 di añi di la proclamarea a indipendinţăllei andicra di Uniunea Sovietică, ama şi giumitati di an di cându Rusia nkisi contra a llei ună atacă la scară largă. Proclamarea a indipendinţăllei ali Ucraină fu un moment clleaie tru proţesul di surpari ali Uniunii Sovietică, ună surpari pe cari lidirlu rus Vladimir Putin u zuyrăpsea ca hiinda nai ma marli fănico geopoliticu a secolui 20. Ti Ucraina ahurhea ună cali ndilicată emu ti aflari ună idintitati naţională, emu ti dimocratizare.


    Prezidintulu Volodimir Zelenski taxi că va s’hibă amintati tuti teritoriile ucrainene, iara lidirlli a lumillei occidintale, cari andrupără nica ditu ahuhrită, suntu apufusiţ tra s’da agitoru sit u kirolu ţi yini.


    Secretarlu gheneral NATO, Jens Stoltenberg, şi lidirlli a prinţipalelor puteri occidintale tăxiră, marță, tru cadrul a unui summit virtual, ahărdzitu ti andruparea mutrinda turnarea ali Crimeei sum autoritatea a Kievului, că va s’andrupască alumta ali Ucraină pi lungu kiro. Tru intervenția a lui, premierlu roman Nicolae Ciucă dimăndă că statili dimocratiţi lipseaşti s’armănă susto adunati stogu ti andruparea a indipendinţăllei, suveranitatillei şi integritatillei teritorială ali Ucraină tru cadrul a sinurloru a llei pricunuscuti internaţional. El adusi aminti că agiutorlu ali Românie ti Ucraina s’yilipseaşti tru ma multi planuri şi arădăpsi, pi ningă aţelu politic, economic ică financiar şi agiutorlu umanitar, aţelu diplomatic ică tru dumenea a ndreptului internaţional.



    Energia scumpă, meru ali discordie tru coaliţie


    Energia, cama di tamamu custusearea a llei ţi s’lugurseaşti că va s’agiungă ti nistrăxeari, aprindi ligăturli anamisa di principalele partidi al coaliţiei guvernamentale di Bucureşti, PSD şi PNL. Păhadzlli la energie plăscăniră, u loară ta nalliurea, iara estimările iniţiale a executivului mutrinda efortul bugetar a aluştoru misuri să spunu, tora dipi cu nădie. Maş la electriţitate, tru alunaru, hargea di mesi fu di patru ori ma mari andicra di idyiulu mesu a anlui tricut. Social-dimocraţlli minduescu ti turnarea la reglementari tru sectorul energetic, variantă ţi s’agudiaşti cu logica ali economie di piaţă şi nu easti aprukeată di liberali. PSD îlu lugurseaşti cu căbati ministrul liberal Virgil Popescu, că nu kiverniseaşti ghini criza a facturilor la gaz şi electricitate. Ditu opoziţie, USR, îlli reproşeadză a ministrului ali Energie că easti borgi văsilia maca mpărmută 30 di miliardi di lei. Spusu cu dzeaditlu di tuttă lumea, Virgil Popescu reacţionă cama amanatu şi diadi asiguripseri că schema di plafonare şi compensare a facturilor arămâne tru lucru. Tră s’amintă păradz di la buget, ministrul acaţă tru isapi ună paraimpozitare aplicată tru tutu şingirlu ditu energie, nu maş tră producători.



    Xerea pi lungu kiro


    Suprafaţa agricolă afectată di xeri năstricu, stămâna aesta, 400.000 di ictări tru cama di trei cirecuri ditu giudiţili a văsiliillei. Un raport al Comisiei Europene cundilleadză că România ca parte a unei zone lărgurie tu cari easti Slovacia, Ungaria şi Republica Moldova şi este sñiipsită di xeri. Primele vizate di aestu fenomen extrem sunt centrul şi sudul ali Portugalie, tută Spania, sudul ali Franţă, ţentrul ali Italiei şi sudlu ali Ghirmănie. Autorităţile di Bucureşti spunu, di altă parte, că românii nu lipseaşti să s’aspară ti ună ixiki alimentară, iar Institutul Naţional di Statistică vini cu hăbări buni: România exportă, tru proţlli ţinţi meşi a alustui anu, yipturi şi preparate pe bază di yipturi ti ună tiñie di 2,155 miliardi euro, tru creaştere cu 77% comparativ cu idyea perioada ditu 2021. Tru idyiulu registru, Ministerul Mediului a lansat, tru aestă stămână, Strategia Naţională tră Păduri 2030. Uidisitu cu ministrului a Mediului, Tanczos Barna, strategia yine cu ună nauă abordare tru ţi mutreaşti controlul şi restricţiile. Ea pruveadi creaşterea a suprafeţelor împădurite cu 56.000 di ictări până tru 2026 şi construieşte, tăxeaşti ministrul, un nău yinitor tră pădurli ali Românie.



    Proiectele legilor justiţiei, criticate di experţi şi opoziţie


    Guvernul vulusi aţeali trei proiecte di nomu tru domeniul ali justiţie, ligate di statutlu a giudicătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi statutul a Consiliului Superior al Magistraturii.


    Dupu 2 ani di la lansarea a lor tru dibatu publicu, proiectele di nomu cari mutrescu justiţia fură vulusiti di executivlu di Bucureşti şi pitricuti a Parlamentului ti dibatu şi adoptari. Aţeali trei proiecte mutrescu statutlu a giudicătorloru şi procurorlor, organizarea judiciară şi statutlu a Consilului Superior ali Magistratură. Iniţatorlu a lor, ministrul di resort, Cătălin Predoiu, ari nădie că nomurli va s’aibă, după ţi va s’treacă pritu sita parlamentară, ună turlie cari va s’ndreagă un elementu important a Mecanismului di Cooperare şi Verificari. Reforma ahănda tru domeniu easti ună căftari băgată di Comisia Europeană nica di la thimilliusearea a MCV, tru 2007, cându România intră tru Uniunea Europeaană. Autorităţli di Bucureşti nădie că aestu mecanism va s’hibă scosu.


    Critiţ di idyea turlie feaţiră şi reprezentanţălli a formaţiunii REPER, a fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş, cari lu stipseaşti ministrul Predoiu că nu tiñisi căftărli ali Comisie Europeană şi a alăntoru organisme internaţionale, cari monitorizeadză evoluţia ali justiţie ditu România. Cătălin Predoiu nu apruke critiţli lansate tru spaţiul public tu ţi mutreaşti niscănti lucre ditu proiectele di nom şi spusi că tuti dimersurile legislative di până tora a ministerului pi cari ălu cumănduseaşti, cum şi alanti documente aflate tru elaborare, ntră cari alăxearea a codurlor penale, va s’ducă la ndridzearea a punctului ţentral ditu cadrul MCV. Experţălli tru domeniu aflară ndauă lucre slabi a proiectelor. Ună ditu eali va s’hibă eliminarea a pruevidirlor ligate di număsearea şi revocarea a poliţiştilor cari llia parti la anchete judiciare pritu ordinlu a Procurorlui Gheneral. Scutearea a aluştoru pruvidiri poati sdişcllidă calea cătă controlu politic faptu tră poliţiştillli judiciari, minduescu experţălli.



    Performanţe la giumitatea a ţiclului olimpic


    Perioada di graţie a sportului românesc, ahurhită veara aesta, s’duţi ma largu. Cătălin Chirilă amintă medalia di brondzu tru proba di canoe simplu pe 500 di metri, dumănica trecută, la Campionatele Europene di kaiac-canoe di la Munchen. El avea amintată şi malăma la canoe simplu pe 1.000 di meatri. Tu ahurhita a meslui, sportivul român spusi giunami la canoe simplu 1.000 m şi agiumsi vicecampion la canoe simplu 500 m la Mondialele ditu Canada. Cu ună săptămână nintea a lui, tut Munchen, ama tu antriţerli di canotaj, România amintă nu ma pțănu di 8 medalii, 5 di malămă și 3 di brondzu. Sportivii români au treacă bună emu pi apă emu năuntru, neise tru apă. Constantin Popovici şi Cătălin Preda amintară medaliile di malămă, neise di asimi tru proba di ansăreri tru apă di la mare anălţime (27 metri), la Europenele di nataţie di la Roma. Vedita a Europenelor ditu Cetatea Eternă fu românul di 17 ani David Popovici, naua steauă a nataţiei mondiale, campion la 100 di meatri liber, cu nău recordu mondial, şi la 200 di meatri liber. Sportivlli români s-turnară cu medalii şi di la Europenele di tenis di measă şi atletismu. Până şi fotbalul românesc, ahâtu oarfănu tru performanţe, adusi haristuseari a suporterilor: campioana CFR Cluj şi vicecampioana FCSB s-calificară tru grupele Europa Conference League.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Mpărmuturi tut ma scumpi

    Mpărmuturi tut ma scumpi

    Indiţile Robor la trei meşi andicra di cari sfaţi isapi custusearea mpărmuturilor di consum tru lei cu dobândă variabilă ș-duţi ninti creastirea, tru România, şi agiumsi la 8,11% tru an. Un nivel ma mari fu nregistrat la 1 di şcurtu 2010, respectiv 8,15%, simfunu cu BNR. Tru ahurhita aluştui an, aestu indiţi eara 3% tru an. Aproapea giumitati ditu mpărmuturli tru lei date tru România suntu calculate tru aestu kiro andicra di indiţili Robor.



    Adrian Negrescu, analistu financiar, spuni că mulţă români suntu tru catandisea tra s’păltească rate cu 50% ică baş 80% ma mări andicra di anlu ţi tricu. Ună protă cearei easti triţearea la indicele di referinţă tră mpărmuturli a consumatorilor (IRCC), aşe că ratele să scadă tră ună perioadă di 1-2 ani, easti cu minduita Adrian Negrescu:


    “Tra s’treacă di la Robor la IRCC nu lipseaşti s’adari altuţiva că maş s’nedz la banca iu ai mpărmutlu şi s’dipuñi ună căftari, ună căftari cari s’ndreeadzi di arada tru 30 di dzăli. Easti ună căftari legală, pi cari bănţăli lipseaşti s’u aproaki tru nai şcurtu kiro. Cara ti dialihea banca nu aproaki şi ari posibilitatea s’nu ţă aproaki triţearea la IRCC, soluţia easti s’cafţă Centrul di Soluţionare a Litigiilor ditu Domeniul Bancar, CSALB, ună instituţie cari ti agiută practic fără păradz s’păzărăpseşţă cu banca aesti năi condiţii di mpărmutari.”



    Ună altă variantă easti refinanţarea mpărmuturlor, avănda tru isapi ofertili a bănţălor. Tră atelli cari armân fără loc di lucru goala cearei easti amânarea a ratilor tră nodi meşi, până va s’poată s’intră diznău pi lucru.


    Adrian Negrescu: “Ti aţea, tră aţelli aflaţ tru ună catandisi greauă, dimi fără posibilitatea tra ş-află un loc di lucru, falimentul personal ică darea tru plată sunt dauă alti soluţii, cari pot să-lli ascapă di fortuma a unlui mpărmutu pi cari numata pot tra ş-lu păltească.”



    Analistul financiar faţi timbihi că ahât kiro cât inflaţia va s’armănă pi un livelu analtu, tocurli va s’crească. El spune că easti di aştiptat ca Robor s’agiungă pi un procent di 9% tru perioada yinitoari. Creaștirea a toclui di politică monetară easti misura ti da di mănă neise pritu cari bănţăli ţentrali — dimi instituțiile tru borgea a curi cadi stabilitatea a păhadzloru – apeleadză cându vor s’ñicureadză inflația. Tra s’ñicureadză disponibilitatea di lichiditate tru piață, creaștirea a tocurloru discurajează creditarea nauă. Efectul s’duţi ama și cătă mpărmuturli veclli, pritu criştearea a tocurloru variabile. Cu cât banca centrală da a bănţălor comerciale mpărmuturi ma scumpe, cu ahât aestea va s’ahurhească s’bagă tru lucru, tru arada a loru, tocuri ma mări pe păzarea interbancară.


    La nivel european, ma multi bănţă ţentrale crescu tocurli, di itia a catandisillei economiţi globale. Europa s’ampuliseaşti nica cu pandimia di COVID-19, cari li “scurtcircuitat” şingirili di aprovizionari, diapoa, tru şcurtu vini polimlu ditu Ucraina ş-dupu elu sancțiunile băgati ali Rusie, cari zdrunţinară păzărli energhetiţi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    Perspectivili a parteneriatlui strategic România – SUA

    România nu ari un soţu ma bun andicra di Statele Unite, dimăndă secretarlu di stat american, Antony Blinken, cu ucazea că s-umplură 25 di ani di la lansarea a Parteneriatlui Strategic anamisa di Washington şi Bucureşti.


    “Anvărtuşimu ligăturli tru dumenea ali apărari, ali energhie şi a cooperarillei economiţi. Ambărţitămu un angajamentu tra s’pindzemu fuvirsearea ali Rusie tru reghiune”, cundilleadză Blinken tru mesajlu a lui.



    Optu foşti ambasadori a Statilor Unite tru România spusiră tru arada a loru, tru ună carti comună pitricută cu aestă itie, că Parteneriatlu strategic anamisa di ateali dauă văsilii agiumsi s’hibă ună di tu nai cama buni investiţii americane tru Europa. Parteneriatul – sumliniadză diplomaţlli — agiutară la construirea a unei Românii vărtoasi şi tru prucukie, cari easti adză unu di aţelli ma aprukeată şi ma axi aliatu a Statelor Unite tru Europa Centrală şi di Est. Tru opinia lor, includirea a Româniillei tru programul Visa Waiver, cari poati s’lă da izini a cetăţenilor români s’călătorească tru SUA fără vize, poati s’hibă un amplificator vărtosu tră tuti dimensiunile a parteneriatlui.



    Tră prezidentulu Klaus Iohannis, Parteneriatlu Strategic cu SUA avu un rol diterminantu tră alăxearea democratică a văsiliillei şi dusi la tindearea a cooperarillei bilaterale şi tru plan internaţional, la anvărtuşearea a ligăturăllei transatlantiţi şi la anvărtuşearea a ligăturilor anamisa di aţeali dauă populi.


    La un cirecu di secol di la lansari, România şi SUA suntu angajate tră tindearea şi ahăndusearea a tutulor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, di la cooperarea bilaterală excelentă tru domeniul a securitatillei şi apărarillei, până la atea tru domeniile economic, a securitatillei energheetiţi, educaţie, cercetari şi relaţiilor interumane, dimăndă, tru un comunicat, Administraţia prezidinţială.


    Uidisitu cu aesta, vătuşamea a Parteneriatlui Strategic cu Statele Unite ali Americă fu dimonstrată tu kirolu ditu soni pritu hăbarea faptă di prezidentulu Joe Biden mutrinda suplimentarea prezenţăllei trupelor americane tru România.


    Polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină şi consecinţele a lui uruti pi livelu global şi tru sectoari cleaie nă faţi s’cilăstăsimu diadunu, ma adunaţ stogu ca vărnăoară, tra s’aflămu cearei, tru plan bilateral ică euroatlantic, ta s’anvărtuşeadză şi s’veaglle valorile, securitatea şi rezilienţa societăţilor noastre, cundilleadză şeful a statului român.


    Dizvoltaria Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii pe tuti dimensiunile a llei di cooperari agiumsi ună prioritate a Românillei, diclară şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.



    Cooperarea streasă şi substanţială tru domeniul a securitatillei şi ali apărari s-anvărtuşe permanentu şi easti ună componentă vitală a Parteneriatului Strategic anamisa di România şi SUA, iar relevanţa a llei fu scoasă tu vidială nica ma multu tu hăvaia a invaziillei paranou, niprovocate şi nintimilleati ali Rusiei tru Ucraina, cundilleeadză, tru mesajlu a llei, ministerlu di Externe di Bucureşti.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • NATO, la Madrid

    NATO, la Madrid

    Tamamu aoa şi 25 di añi, tru alunaru 1997, un Summit NATO s’dizvărtea, tră prota oară Madrid. Secretar genearal al NATO eara spaniolu Javier Solana, Bill Clinton eara prezidentulu a Statelor Unite iar Jacques Chirac cumăndusea Franţa. Acă maş cătu avea simnată, Paris, un tăxitoru Act Fondator a ligăturloru cu NATO, Rusia nu fu reprezentată, la aestu summit, di hărăcoplu prezidentu Boris Elţîn.


    Madrid, tru 1997, loară multu vruta căliseari ti aderari la NATO protili văsilii ditu fostul Tratat di Varşovia, a văsiliiloru comuniste până tru 1989. Eara călisiti Polonia, Ungaria şi Cehia, nu şi România. Nă aduţemu aminti imaginile cu prezidentulu Chirac anvirinatu, cilăstăsindalui tră călisearea a Româniillei, şi prezidentulu Clinton, imiru şi nianduplicatu. România vrea s’hibă călisită dupu 5 ani, tru 2002, la protlu summit NATO ţănut tru ună fostă văsilie comunistă, la Praga. La Madrid, tru 1997, catandisea tru Est şi tru regiunea ali Amarea Lae eara isihă şi s’duţea pi calea atea buna.


    După 25 di ani, aestă catandisi easti acutotalui alăxită: România şi Vărgăria suntu tru NATO, tru Ucraina şi tru Amarea Lae s’dizvărteaşti un polimu di fuvirseari di nai ma infamă speţă, cathi dzuă s’facu crimi lăhtăroasi di polimu, pe teritoriul a Europăllei, tru Ucraina, kiro tru cari Rusia fuvirseaşti statili NATO inclusiv cu armatli nucleare.



    După 25 di añi, dinintea-a aluştoru provocări ti nipistipseari, NATO ahărdzeaşti ună reacţie ahăndoasă, sertă şi profesionistă. Tră apofasili di Madrid, ditu aestu an, lucrară diplomaţllii, militarllii, economiştilli, specialiştilli ditu NATO şi ditu cathi ună ditu arada a aţiloru 30 di stati membre. Tru aestu kiro, nai ma dizvoltate văsilii ditu lume, nai ma vărtoasi democraţii, promotorllii a ndrepturilor a omului, lucreadză tru ună logică di polimu şi tru ună turlie ţi nu ari căsuri. Cu tuti minduerli ahoryea, orlea zorlea di arada cându easti zborlu di văsilii cu ndrepturi internaţionale şi sinferuri zonale, NATO să spuni ca un grup hăirlăticu, dişcllisu, cari lucreadză simfunu cu prinţipiili statuate, aprukeati şi andrupăti di ţuţ. Practic, easti aţea ţi vreamu şi aştiptam di la NATO: unitate, ascumbuseari şi hăirlătică. Şi tutu tru un registru di tiñie a individualitatillei, nămuzillei şi suveranitatillei a cathi unlui ditu membrilli a llei, cari ţi s’hibă mărimea şi putearea.



    Catandisea la cari s’agiumsi di itia a aputrusearillei ali Rusie contra a unlui stat independentu şi suvearan ditu Europa, un stat cari şi spusi limbidu orientarea pro-occidintală, da ndriptate a aţiloru cari daima mutriră cu frică cătă Estulu fostu sovietic a Europăllei şi cari feaţiră gaereţ tră s’li crească ligăturli di suţălle cu Rusia. Tutunăoară alăxerli di abordare di partea ali Moscovă, cari dusiră la catandisea di maximă mintireaşi ditu aestu kiro, suntu mutriti cu ngătanu, cu multu gaile şi cu ună rapidă reacţie concretă.



    NATO u ari borgea ti securitatea a tutulor membrilor a llei şi ari tuti capacităţile difensive şi di reacţie ţi suntu ananghi. Atea ţi au tru vreari văsiliili NATO easti iriñea şi colaborarea. Tru idyiul kiro, au axizearea a unei reacţii hăirlătiţi şi rapidi tru cazlu a iţi agresiuni ică atacă. Tute aesti s-vidzură tru apofasili istoriţi loati la summitul NATO di Madrid. Ti tuti aestea zbiuraşti călisearea faptă ali Suedie şi Finlandă tra s’intră tru NATO. Suedia poati si s’alavdă cu ună neutralitate di secole iara Finlanda, fostă posesiune rusă până la Protlu Polimu Mondial. Tru coasta ali Uniuni Sovietică, Finlanda daima trapsi măna di la iţi minteari di partea a vărnăllei tăburi tu kirolu a Polimului Araţi. Tuti aesti prinţipii filotimi, cari eara pi lucru suti di añi, păltiră dinintea ali aputruseari rusă contra ali Ucraină şi a ankisitiloru imperiale, di turlie sovietică ama şi ţaristă, vimturată di Moscova. Ase că adirarea ali Suedie şi a Finlandă la NATO, cu scupolu ti apărarea efectivă, agiumsi ună ananghi, mutrită cum s’cadi la Madrid.


    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.06 – 02.07.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.06 – 02.07.2022

    Rusia nu mata easti parteneră, că agiumsi s’hibă ună fuvirseari


    Summitul NATO di Madrid reprezintă ună ditru nai ma di simasie andamasi aliate tru añilli ditu soni tru atea ţi mutreaşti rezultatele tră România – spusi prezidentulu Klaus Iohannis. El cundille că tema di prota thesi a muabeţloru purtate şi a apofasiloru loati la summit fu aputrusearea militară ali Ucraină, viţină cu România, di cătră askerea rusă, iara noulu conceptu strategic al NATO, adoptat tru cadrul a summitului, yilipseaşti uidisitu cu catandisea actuală di securitate. Ase, Rusia numata easti luyursită partener, că easti mutrită ca hiinda nai ma semnificativă şi ma directă fuvirseari la adresa a securitatillei şi a stabilitatillei aliaţlor. Tru premieră, China comunistă easti stipsită că ufiliseaşti un mănuclliu lărguriu di activităţ politiţ, economiţi şi militare tră hidzeari a llei puteari pi mapamond. Ambiţiile diclarate ali Chină şi politiţli a llei coercitive suntu provocări tră sinferurli, securitatea şi valorli a noastre – constată statele membre NATO, cari stipsescu şi parteneriatlu strategic anamisa di Beijing şi Moscova, ndriptat contra ali aradă internaţională. NATO confirm şi ună anvărtuşeari ti prezența llei militare pe flancul estic, nica şi tru România. Forţa a llei di reacţie creaşte di la 40 di nilli la piste 300 di nilli di militari analtu instruiţi. “Aesta easti nai ma importantă reorganizare a apărarillei noastre colective di la Polimlu Araţi” tru ancoa – sumlinie secretarlu general Jens Stoltenberg, tru kirolu anda prezidintulu american, Joe Biden, spusi că “himu aclo” și “dimonstrăm că NATO easti ma anănghisită ca vrnăoară”. El dimăndă, tu arada-lli, ună anvărtuşeari a prezenței militare americane tru tută Europa. NATO taxi, tutunăoară, că va u agiută Ucraina, ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi, tra s’ţănă keptu dituintea ali askeri arusească di invazie. Secretarul general Stoltenberg spusi că agiutorlu tră Kiev easti ună “borgi morală și politică”.



    România și criza gazelor


    Ună ditu văsiliili membri ali Uniunii Europene nai ma pţănu ligată di importurile di hidrocarburi arusești, România poati s’agiungă indipendintă energetic, furnizor di securitate energetică tru reghiune şi ună cali di transport tră gazele şi energia veardi ditu Amarea Caspică – susțăne ministrul Energiei, Virgil Popescu. El lo parti, marţă, diadunu cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, la ţeremonia organizată la Vadu, tru giudiţlu Constanţa, cu furñia că ahuhri exploatarea a gazilor naturale tru proiectul Midia. Ministrul Popescu cundille că rezervele di gaze naturale ditu zona românească ali Amarea Lae suntu di 200 di miliardi di metri cubi.



    Extracţia a gazelor naturale ditu zona Midia easti primlu proiect di aestă turlie zona românească ali Amarea Lae tru 30 añi ditu soni, iara tru cirişaru intrară, di pi păzarea autohtonă protili cantităţ di gaze. Tu arada a lui, premierlu Ciucă spusi că dipozitele di gaze ditu văsilie suntu mplini, tu aestu kiro la ună capacitate di 41%, iara până la 1 di brumaru va s’agiungă la 80 di procente.



    Politiţ suţiali di criză


    Persoanili juridiţi cari vor ta ş-amănă ratili la bănţă lipseaşti s’dimonstreadză că, tru treilli meşi ditu soni, avură chireri di nai ma pţănu 25 di proţente, iara persoanele fiziţi lipseaşti să spună că lă criscură hărgili tru mesu cu 25% – pruveadi ună apofasi a Guvernului PSD-PNL-UDMR di la București, cari ari nădia, aestă turlie, s’ayălisească efectili di itia a păhadzloru multu mări. Amânarea s’faţi tră maximum nauă meşi şi maş la creditele fără restanţi tru şasilli meşi ditu soni. Amânarea ti păltearea a ratilor la credite tră aţelli zñiipsiţ di criştearea a păhadzloru easti un avantaj temporar — feaţi timbihi expertul Adrian Mitroi, profesor la Acadimia di Ştiinţe Economice di Bucureşti. El exighisi, la Radio România, că amânarea aduţi, păn tru soni, ună custuseari suplimentară. Atumţea cându dibitorlu s-toarnă ti pălteari, păradzlli ţi ălli ari borgi tru mesu va s’hibă ma mulţă, di itia că va s’includă şi niscănti comisioane bancari suplimentare. Executivlu nica adoptă şi un act normativ cari va s’agiută studinţălli şi tinirlli s’llia mpărmuturi bancari cu garanţia statului, tră 80% ditu sumă. Tru cazlu a studinţilor, easti zborlu ti 10.000 euro, iara tru cazlu a preaclliloru tiniri, ti 15.000, tru lei la cursul a dzuuăllei.



    Nomlu tăţearillei la români


    Şefa a Parchetului European (EPPO), fosta numirlu ună a DNA di la București, Laura Codruţa Kovesi, dimăndă că analizeadză posibilitatea ti sesizarea a Comisiillei Europene tră activarea mecanismului di condiţionare a fondurlor europene di tiñiseari a statlui di dreptu tru România. Uidisitu cu un comunicat al EPPO, furñia easti tu ligătură cu conţănutlu a nomlui tora ma ninti votat di parlament, cari transpune ună directivă europeană mutrinda protejarea avertizorilor di integritate. Actul normativ elimină raportarea anonimă a faptilor di corupţie. Protlu gaile easti că aestu lucru poati s’aibă un efectu di discurajare a potenţialilor avertizori ditu România, zñiipsinda negativ nivelu di ditectare a furlăkiloru cu păradz europeni, nica să spuni tru un comunicat a Parchetului European. Multi organizaţii ţiviţi autohtone dimăndară că va s’facă sesizari la Avocatlu a Popului mutrinda proiectul legislativ ti protecţia avertizorilor tru sinferu public şi feaţiră timbihi că România easti tu piriclli tra să-lli si da sancţiuni, di itia că actul normativ transpune selectiv directiva europeană tru materie.



    Florin Cîțu, nică ună dimisie


    Senatorllii români vacantară, ñiercuri, tru plen, ipotisea di prezidintu a camerăllei superioare a Parlamentului, după ţi loară actu di dimisia a liberalui Florin Cîţu. Ma ninti, Cîţu avea diclarată că dimisia lliu căftă prezidintulu PNL, premierul Nicolae Ciucă, şi secretarlu general, ministrul di Interne, Lucian Bodi, cari ălli diadiră hăbarea că ălli si lo adrupămintul a partidlui tră aestă ipotisi politică. El nica spuni că ălli si căftă giueapi ti diclaraţiile ţi li feaţi, añî arada, contra a politiţlor sociale și ti tiñiili di cafi mesu ali PSD, partenerul di guvernare al PNL. Cîţu sspuni că iase ditu funcţie pi idyea melodie pi cari intră – Dont Stop Me Now, a cunuscutăllei parei britanică Queen. Tră născănţă ziariști români – un economistu multu axizitu, tră alțăllii – un personaj ridicol, Florin Cîțu avu ună ascensiune și ună cădiari politică pi idyea iruşi.


    Cât kiro eara tru vrearea a prezidintului Klaus Iohannis, fu prim-ministru și przidintu PNL, iar după ţi agiumsi tru nivreari kiru dauli ipotisi, tru hăirlăticlu a gheneralui Ciucă.

    Interimatlu a funcţiei di prezidintu a Senatului va s’hibă asigurat di liberala Alina Gorghiu, ună juristă cu inițiative legislative controversate, lugursită tut ună protejată a șeflui a statlui. Aoa şi doi añi, ea pripunea ca infractorlli condamnaț la nai multu șapti añi di hăpsani s’facă pidiapsa di acasă, lucru ţi adusi ună dalgă di cutugurseri tru spațiul public românescu.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.06-18.06.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.06-18.06.2022

    Agiutoru european tră Ucraina


    Prezidintulu României, Klaus Iohannis, atel ali Franță, Emmanuel Macron, canaţelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italian, Mario Draghi, eara, gioi, tru Ucraina, tru ună formulă istorică, ţi ari scupolu s’cundilleadză solidaritatea europeană cu aeastă văsilie aspartă di aputrusearea arusească. Aţelli patru lideri europeani dusiră Irpin, ningă Kiev, una ditu localităţile marcate di fănicadzlli aruseşti, iu cutugursiră traghedia umană inimaginabilă şi aspărdzerli lăhtăroasi. Vizita comună s’feaţi nintea a summitului UE di stămâna yinitoari, cari va s’aoyfusească tru ligătură cu statutlu a Ucrainăllei di candidat la adirare căftatu di autorităţile di la Kiev, tra s’ndrupască moralu ucrainenilor greu agudiţ di lăhtărli a polimlui. Atelli patru lidiri să spunu tră darea ună ş-ună, di cătră Uniunea Europeană, a statutlui oficial di candidat la adirare a Ucrainăllei – dimăndă, la Kiev, Emmanuel Macron, a curi văsilie u ari prezidinţillea semestrială a Consiliului Uniunillei Europene. Scholz, Macron, Iohannis și Draghi lu spusiră andrupămintulu tră reconstrucţia ali Ucraină. Prezidintulu francez spusi că, nica ditu ahurhita a trucă di la truceputul polimlui, văsilia a lui ş-tiñisi susta angajamentele şi agiută Ucraina tru tuti palierele. Tutunăoară, dimăndă, că Parisul va s’livreadză a Kievului nica şasi tunuri Caesar, anămusiti tră precizia a lor. Premierlu italian ş spusi agiutorlu tră anchetarea a crimiloru di polimu ditu Ucraina. Tru arada a lui, canaţelarul ali Germaniei spusi că văsilia a lui, ma largu va u agiută Ucraina, ahât kiro cătu va s’aibă ananghi.


    Prezentu la Kiev, prezidintulu Klaus Iohannis diclară că România llia parti activ la licşurarea a tranzitului exporturilor di yiptu ditu Ucraina şi cilăstăseaşti ca hub regional tră biriketea a ucraineană. Şeflu a statului feaţi cllimari tră ascumbusearea a unei coaliţii di state, cari s’agiută efortul internaţional di dişcllidiari a nîscăntoru călliuri ñirli tră transportul maritim tru siguranţă prin Amarea Neagră. Di altă parte, spusi că darea statutului di candidat tră adirarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Georgiei la Consiliul European di stămâna yinitoare easti esenţială. Miercuri, prezidintulu Klaus Iohannis și omologlu francez, Emmanuel Macron, s-andămusiră cu militari dislocaţi tru Baza Mihail Kogălniceanu ditu sud-estul a Româniillei. Iohannis spusi că, pe fondul crizăllei nkisită di itia a agresiunillei militară a Rusiei tru Ucraina, cooperarea ditru România şi Franţa tru domeniul securităţii cunuscu, tru kirolu ditu soni, ună intensificari ahoryea şi ghininvinită. El haristusi, disnu, tră prezenţa militarilor francezi şi tră asuamarea di către Franţa a calitatillei di lidir al gruplui di alumtă NATO tora ma ninti thimilliusitu tru România. Di altă parti, prezidinţălli român şi francez zburără cu prioritate ti ananghea anvărtuşearillei catandisea di di discurajare şi apărare pe Flancul estic, maxus la Amarea Neagră, ti noul concept strategic al Alianţei şi ti perspectivele adirării la NATO a Suediei şi Finlandăllei. Emmanuel Macron cundille că relaţiile româno-franceze, consfinţite pritu un parteneriat strategic, au la thimelliu ună sutată di dauă secole.



    Gaze naturale ditu Amarea Lae


    Tru România, ahurhi producţia di gaze naturale ditu perimetrul Midia, ditu Amarea Lae, iar protili cantităţ agiumsiră tru Sistemul Naţional di Transport. Anlu aestu, easti estimată ună producţie di giumitati di miliardu di metri cubi di gaze. Midia easti primlu proiect nou di exploatare a gazelor naturale ditu platoulu continental românesc ali Amare Lae tru 30-lli ani ditu soni şi va asigura 10% ditu căftarea internă.



    Ordonanțe di urgență adoptate di Guvernul di la București


    Un proiect di ordonanţă di urgenţă mutrinda combătearea speculei fu adoptat, gioi, di Guvernul di la Bucuresti, după ţi, stămâñili tricute, documentul fu zburătu tru prima lectură. S’mutreaşti protecţia consumatorului final şi buna funcţionare a păzărlor. Tut gioi, Guvernul nica adoptă ună ordonanță di urgență uidisitu cu atea că angajările la stat sunt curmati di la 1 alunaru. Actul normativ pruveadi că, până la bitisita a aluştui an, numata s’organizeadză concursuri. Uidisitu cu Executivlu, misura easti ananghisită tra s’hibă ñicurati născănti hărgi di funcţionare a instituţiilor publiţi.



    Fostul ministru român a Turismului, Elena Udrea, extradată di autoritățli vărgari


    Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, fu adusă ditu Vargărie tru România, iu va s’facă ună condamnare di sase ani tru ași-număsitul dosar “Gala Bute”, tră loari aruşfeti și abuz tru serviciu. Tru apriliu, tru dzua sentinţăllei difinitive, Udrea fudzi ditu văsilie, ama fu acăţată tru Vargărie, tru ora anda vrea ta s’treacă sinurlu tu Gărţie. Pie 10 cirişaru, Curtea di Apel ditu Sofia apruke căftarea a autorităţlor române mutrinda extrădarea fostului ministru. Tru România, pi Elena Udrea nica u aşteaptă un dosar mutrinda finanţarea paranom a campaniillei electorale tră prezidinţialele ditu 2009. Lo, tru primă instanţă, opt ani di hăpsani. Udrea fu ună colaboratoare aprukeată a fostului prezidintu di dreapta a văsiliillei, Traian Băsescu, şi el confirmat, tora ma ninti, di instanţă ca fostu colaborator a Securitatillei, poliţia politică ditu comunism.



    Naţionala di fotbal a României, tru picaj


    Naționala di fotbal a României easti tu sonea a unăllei grupă condusă di Bosnia – Herțegovina, tru Liga Naţiunilor și riscă s’agioacă, di anlu ţi yini, tru treilu eşalon valoric ali competiţie. Marță seara, echipa di fotbal fu azvimtă limbidu cu 3-0, di selecţionata Muntenegrului, la București. România avea kirută și partida-tur, cu 2-0. Până tora, “tricolorii” avură trei kireri, dauă cu Muntenegru și una cu Bosnia-Herțegovina, atea ditu soni hiinda una ditu ateali nai ma serti kireri, ti li avu vărăoară, naţionala română pi terenlu a llei. Goala victorie fu atea ditu meciul di la Bucureşti, cu Finlanda, scor 1-0.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Efectili a polimlui ditu Ucraina

    Efectili a polimlui ditu Ucraina

    Polimlu ditu Ucraina va s’influenţeadză negativ, anlu aestu, creaştirea economică mondială, ama şi inflaţia, iar proţeslu va s’lundzească şi anlu yinitoru, faţi timbihi Organizaţia ti Coopearare şi Dizvoltare Economică (OCDI).


    Tu aţelu ditu soni raportu mutrinda perspectivele economiilei mondiale, Organizaţia nu excludi nica şi ună aspărdzeari a catandisillei, cum şi alăncearea alti şocuri cari s’mintească arada economică. OCDI, cari adună 38 di văsilii dizvoltate şi cu economii tru expansiune ditu lumea tută, ş-amănă raportul di cathi anu mutrinda previziunile economiţi, publicat di arada tru meslu marţu, di itia a aputrusearillei nkisiti di Rusia contra ali Ucraina pi 24 di şcurtu, furñia aliştei amănari hiinda incertitudituea mutrinda evoluţia şi efectili economiţi a conflictului.



    OCDI prognozeadză ună creaştire a economiillei mondiale di 3% andicra di 4,5%,cât eara previziunea di ma ninti. Anlu yinitoru, creaştirea cam ava s-ayălisească, di va s’agiungă la 2,8% andicra di 3,2%, cât eara prognozat. Tru idyiulu kiro, inflaţia va s’angreacă cabaia tru economii şi tru putearea di ancupărari a populaţiillei, căţe s’aşteaptă că ea s’agiungă la 8,5% pi livel mondial, ună valoari diplo andicra di isăkili di ma ninti.



    Criza uminitară s-dizvărteaşti cum ocllilli a noştri, alăsânda dinăpoi ñilli di morţă di bagă zori ti ñilli di arifugaţ tra ş-alasă casili şi fuvirsinda redresarea economică pe cari tuţ u aştiptam după doi ani di pandimie, să spuni tru raportu.



    Influenţa majoră ali Rusie şi ali Ucraină tru economia mondială easti dată di rolul pe cari eale îlu gioacătru harea di furnizor di părmătii pi mai multi păzări. Diadunu, ateali dauă văsilii reprezintă aproapea 30% ditu exportul mondial di gărnu, 15% ti misuru, 20% ti cuprii agricole, minerale şi gaze naturale şi 11% ti exportul di petrol. Diapoa, şingirili di aprovizionare mondiale suntu tributare tră exporturli ruseşti şi ucrainene di metale şi gaze aretki. Păhadzlli a tutăloru aluştoru părmătii criscură după diclanşarea a polimlui, cu consecinţe greali ti economiili a multor văsilii. Curmarea a exporturlor di gărnu poati s’aibă ca efectu ună ixiki alimentară sertă cari s’ducă la cadialihea fănicadz umanitari tru niscănti văsilii ţi suntu pi cali di dizvultare. Ma multu, criza di cuprii tră culturli agricole va s’aibă ca efectu producţii scădzute, lucru ţi va u amplifica criza alimentară.



    Dipendintă tu nai marea parti di energie ditu Rusia, UE va s’hibă nai zñiipsită di consecinţili a conflictului di la sinurli a llei. Tru raportul OCDI, zona euro va s’nreghistreadză ună creaştire di 2,6% anlu aestu şi di 1,6 tru 2023, după ţi, ma ninti, previziona ma multu andi di diplo. Ună potenţială curmari dinăoară a livrărilor di gaze ruseşti cătră Europa, ună creaştire niacumtinată a păhadzloru la energie ili cutulburări a şingiriloru di aprovizionare oati s’aibă zñii aputrusitoari tră economiili europene. Explozia inflaţiillei poati s-ducă la crişteri dinăoară la ratili a tocurloru di cătră bănţăli ţentrale, fuvirsinda nica ma multu redresarea economică agiumtă instabilă, cuncileadză raportul.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • 100 di dzăli cu polimu tru Ucraina

    100 di dzăli cu polimu tru Ucraina

    Nilli di civili vătămaţ ică pliguiţ, milioane di arifugaţ, căsăbadz asparţă – ași s’veadi Ucraina la 100 di dzăli di la dibutlu ali invazie rusă. Continentul european fu distabilizat (di canda pandimia nu lli-avea distabilizată nu pţănul!), Uniunea Europeană vulusi șase pachete di sancțiuni contra Rusiillei, ordituea geopolitică mondială easte mintită, iara economia internațională easti slăghită.


    Tru tut aestu kiro, lidirul di la Kremlin, Vladimir Putin, n și cu tima largu, ostilitățile contra a ucrainenilor. Rusia aputrusi, tru aestu kiro, aproximativ 20% ditu teritoriul ali Ucraină, cari, tu arada a lui, investighează aproapea 15 di ñilli di presupusi crimi di polimu. Nică di la dibutul invaziei, pe 24 şcurtu, capitala Kiev fu bombardată vărtosu, ama nu putu s’hibă anăkisită. Herson, aproapea di Crimeea anexată ma ninti di ruși, agiundzi s’hibă pi 2 di marţu protlu mari căsăbă anăkisitu. Harkov, doilu nai ma important căsăbă ditu văsilie, easti și el bombardat cabaia multu.



    Negocierile politice bilaterale pari că nu scot utu migdani vără lucru bunu. Tru apriliu, imaginile cu masacrul di la Bucea fac anvărlgarea a planetăllei. Căsăbălu Mariupol, ligătură anamisa di Crimeea și regiunile separatiste ditu estul Ucrainei, cadi după alumte dramatice năuntrul a favricăllei di cileki Azovstal. Prezidintulu ali Ucraină, Volodimir Zelenski, pitreaţi niacumtinatu mesaje di ancurajare ti askirladzlli a lui și caftă agiutoru ditu partea a comunitatillei internaționale. SUA, G7, NATO și Uniunea Europeană ansar s’agiută, ama ş-adună arădărikili tra să s’apără. Ucraina va ta s’intră tu UE, kiro tu cari Suedia și Finlanda vor tru NATO. Moscova șantajeadză Occidintul cu dănăsearea a livrărilor di gaze naturale. Birikeatea babageană ale Ucrainei nu mata poati s’hibă exportate, ună criză alimentară profilânda-si la orizont și ţi poati s’aducă zñie a văsiliiloru nai cama anfumitati di pe glob. Iar tabloul atiloru 100 di dzăli di polimu easti alargu tra s’hibă zugrăpsitu !


    Un sondaj di opinie adratu tora ayoñea pritu români spuni că pisti 71% lugursescu Rusia căbati ti polimuul ditu Ucraina vecină, pisti 87% minduescu că lidirllii ruşi lipseaşti s’hibă condamnaţi tră crimele di polimu, iara 65% au ună păreare bună că NATO şi SUA pitrecu, cu scupo difensiv, ma multe askeri tru România.


    Easti un sondaj pro-occidintal, pro-NATO, di solidaritate andicra di linia pe cari Uniunea Europeană şi tutu spaţiu euroatlantic u acaţă calea tru aeată perioadă – spun analiști di la București. Iu, Guvernul ma largu llia misuri ti agiutari arifugaţlli: feaţi muabeti, tru primă lectură, ti un plan naţional di misuri, ase câ ucrainenii s’agiungă indipendinţi, tra ş’află un loc di lucru, ună casă, s-şi ngrăpsească cilimeañilli la şcoală şi s-poată s’nveaţă cât cama ntrăoară româna, tră s’integreadză rapid.


    Agiumsi funcţională și platforma guvernamentală di informare tră beneficiarllii di protecţie temporară. Aesti, s’adavgă ma largu la dalga babageană di empatie cari u spusi România nica di la agiundzearea a proţloru arifugaţ.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala