Tag: populatie

  • Consecințe ale declinului demografic

    Un studiu prezentat recent de Camera de Comerţ româno-americană a analizat impactul economic al deficitului de forţă de muncă din România, iar rezultatele arată că, în următorul deceniu, țara ar putea să piardă un milion de persoane din forţa de muncă activă. Doar până în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, deficitul de forţă de muncă ar putea ajunge la peste 220.000 de persoane, iar aceasta în condiţiile în care oricum din documente reiese că cinci milioane de persoane sunt apte de muncă, dar nu figurează ca salariaţi. La o populație de circa 20 de milioane de persoane, numărul angajaților este oficial de cinci milioane, astfel că un simplu calcul aritmetic reiese că doar un sfert dintre români lucrează.


    Profesor universitar doctor Mircea Coşea, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, a explicat la Radio România această situație:

    Sunt două elemente care trebuie luate în calcul. Primul este aşa-numitul sindrom italian şi anume, în România există o anumită tradiţie ca tinerii să rămână cu părinţii la un loc, în aceeaşi casă, chiar dacă se căsătoresc, mai mult decât ar trebui. Ajung până la vârsta de 35-40 de ani. Aşa s-a întâmplat şi în Italia, cu vreo 20, până la 30 de în urmă. De aceea se numeşte sindromul italian. Şi asta înseamnă că, având din ce trăi, din pensiile părinţilor sau din ceea ce părinţii îi ajută, nu muncesc. Asta este o chestiune de educaţie, până la urmă.


    A doua problemă este de chestiune să zicem, politică. Şi anume, din raţionamente politice, în România, categoria celor care primesc bani ca să nu muncească, dar ca să voteze este mai mare ca în alte ţări. Sunt aceste aşa-numite salarii sociale, fel de fel de ajutoare, fel de fel de bonusuri care se dau populaţiei care poate să stea pe margine, să nu muncească, dar care sunt supuse unor tratamente foarte atente din partea primarilor sau a altor forţe locale ca să meargă la vot, să voteze pe cei care până la urmă, îi ţin în viaţă dându-le bani. E un lucru grav, pentru că asta înseamnă că România pierde pe de-o parte forţă de muncă activă, pe de altă parte, că se politizează excesiv piaţa muncii. Și e un lucru complicat.


    Problema în sine este mult mai gravă, şi anume, mai spune Mircea Coșea, România are o problemă care va fi extrem de gravă pentru naţiunea română în viitor – un deficit demografic mare. De altfel, la nivelul întregii Uniuni statisticile demografice sunt alarmante și arată că populația Europei scade dramatic.


    Cifrele indică faptul că, dacă la începutul secolului al XIX-lea populația Europei reprezenta 15% din populația planetei, în 2050 va reprezenta doar 5%. Acest lucru vine ca o consecință a creșterii populației în alte regiuni ale lumii și scăderii populației în Europa. Spectrul îmbătrânirii populației începe să bântuie Europa în principal pentru că numărul copiilor scade din ce în ce mai mult și se estimează că în 2050 vârsta medie în Uniune va fi de 49 de ani. Rezultatul? Periclitarea forței de muncă și a sistemelor de sănătate și de pensii.


    Declinul demografic este poate cea mai importantă provocare pentru viitorul României, spun specialiștii. Cifrele diferă de la an la an, dar de câteva decenii indică foarte clar că România are o populaţie care se restrânge.


    În țară nu se nasc destui copii pentru a completa pierderile pe care România le are prin plecarea din ţară a milioane de oameni, punctează profesorul Mircea Coșea:


    4-5 milioane de români trăiesc în străinătate şi au copii care se nasc în străinătate, mai mulţi decât se nasc în România, ceea ce înseamnă că noi vom intra într-un deficit de forţă de muncă complicat. Statul român nu a luat şi nu ia măsuri importante pe această temă, şi anume ar trebui să aibă o politică demografică foarte activă, care să încurajeze noile şi tinerele familii, naşterile, creşterea copiilor.

    Acum toți ştim că aici suntem în urmă cu mult, nu-i ajutăm pe tineri, nu avem destule creşe, grădiniţe, şcoli, nu avem niciun fel de stimulente ca populaţia tânără să aibă copii şi să rămână în România. Ne va costa foarte mult această problemă, ne va costa foarte mult pe viitor, ne va costa naţia română. Iar acum pe piaţa forţei de muncă se întâmplă un fenomen care şi el va avea consecinţe negative şi anume importăm forţă de muncă, pentru că nu putem să ne mai descurcăm cu propria forţă de muncă, care din motivele pe care le spuneam mai înainte nu munceşte, şi atunci importăm.


    Prognozele arată că în 2050 populaţia României ar putea să ajungă la doar 15-16 milioane de locuitori. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie şi pentru societate, ar însemna o economie mai mică și o populaţie îmbătrânită.


    În același timp, economiştii spun că declinul demografic va duce la modificări în structura consumului şi a producţiei. Ce s-ar putea face? Este nevoie de legi sociale care să stimuleze natalitatea, de facilități pentru familiile tinere, de asigurarea anumitor condiții pentru tinerele mame care au carieră pentru că e foarte greu pentru acestea să se ocupe după serviciu și de creșterea copiilor, și de gospodărie, este nevoie de mai multe creșe și grădinițe.


    Dacă nu dai un stimulent, dacă nu faci în aşa fel încât naşterile să fie bine finanţate, creşterea copiilor să fie bine organizată, cu profesori bine pregătiţi, cu îngrijitori, cu creşe, cu cămine, n-are cum să crească populaţia, consideră profesorul Mircea Coșea.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Ca
    răspuns la problema îmbătrânirii populației, Fundația Regală Margareta a României
    a dezvoltat proiectul Telefonul Vârstnicului, o linie telefonică gratuită și
    confidențială, destinată seniorilor din România, un serviciu social licențiat
    de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.


  • Extremele locuirii în România

    Extremele locuirii în România

    Printre
    informațiile – parțiale deocamdată – obținute în urma Recensământului
    populației din 2021, cele referitoare la locuire relevă situații interesante.
    În urma lor apare o imagine a țării noastre prinsă între extreme: multe
    localități abandonate, mai ales de la țară, unde numărul caselor l-a depășit pe
    cel al locuitorilor coabitează cu zone extrem de aglomerate și urbane, și
    rurale, unde locuințele sunt foarte puține comparativ cu numărul cetățenilor.
    În același timp, deși România are poate cel mai mare număr de proprietari de
    locuințe din UE nu stă deloc la fel de bine la capitolul privind calitatea
    locuirii. Concentrarea populației în orașele mari și în zonele limitrofe
    acestora se explică prin oportunitățile de angajare, educație și petrecere a
    timpului liber pe care urbanul mare le oferă. Iar depopularea satelor se
    explică și prin declinul demografic, și prin migrația oamenilor către regiuni
    ce oferă, măcar la nivel potențial, un trai mai bun, concluzionează Bogdan
    Suditu, conferențiar la Facultatea de Geografie și președinte al Comisiei
    Tehnice de Urbanism de la Primăria Municipiului București.

    E un fenomen care s-a accentuat
    după 1990 și mai mult după anul 2000.
    Zonele rurale pierd populație sau populația îmbătrânește și multe sate
    au început să nu mai aibă populație. În plus, există tendința de migrare a
    tinerilor către orașele care au, pe de o parte, oportunități de angajare și, pe
    de altă parte, oportunități de educație sau formare profesională. Am utilizat
    și eu datele recensământului și situația este destul de îngrijorătoare. Vă
    semnalez faptul că din 3181 de unități administrativ teritoriale, doar 77 au
    peste 25000 de locuitori, deci foarte puțin. Asta înseamnă că 2,4% din
    unitățile administrativ teritoriale sunt de peste 25000 de locuitori. Dar mă
    duc și la extrema cealaltă. Avem 2501 de unități administrativ teritoriale,
    adică 78% din unitățile administrativ teritoriale din România au sub 5000 de
    locuitori. Avem câteodată situații în care numărul angajaților de la primărie
    mai e mai mare decât populația activă a comunelor respective. Într-adevăr
    există două situații extreme în care, pe de o parte avem concentrare de
    populație în orașele mari București, Constanța, Timișoara, Iași, Craiova, Cluj
    şi zona metropolitană crește, dar avem și foarte multe unități administrativ
    teritoriale care pierd. Avem o comună în România care are 88 de locuitori. E vorba
    de Bătrâna din județul Hunedoara.


    Situația din 2021 nu este nouă, ea a fost constatată și cu 10 ani în
    urmă, cu ocazia recensământului anterior. De pildă, în 2011, s-a constatat că 129 de sate aveau 0 locuitori și, după un calcul
    raportat la numărul total de localități rurale, concluzia a fost că 2000 de
    sate aveau sub 100 de locuitori. În așteptarea datelor complete, e de presupus
    că în 2021 fenomenul s-a accentuat. Ce se poate face pentru a îmbunătăți
    situația oamenilor din aceste zone părăsite, dar și a celor din cele supraglomerate?

    Bogdan Suditu răspunde: Există o Strategie Națională a
    Locuirii care a fost aprobată anul trecut și ăsta este un lucru foarte bun. Are
    niște ținte mai ales pentru grupurile vulnerabile şi în egală măsură pentru îmbunătățirea
    mecanismelor de acces la locuință,decentă, în chirie sau în proprietate.
    Evident, este o strategie națională și vizează ce poate să facă Guvernul, dar
    care stabilește și un cadru de cooperare cu autoritățile publice locale.
    Fenomenul declinului demografic nu există doar în România. Sunt foarte multe
    alte țări care au aceleași probleme. Mecanismul propus de Guvern, strategia
    respectivă, vizează îmbunătățirea mecanismelor în așa fel încât, pe de o parte,
    în marile orașe și zonele aglomerate, să se dezvolte stocul de locuințe, iar,
    pe de altă parte, evident că şi în zonele rurale se pot construi locuințe, dar
    acolo e de văzut pentru cine. Dacă România va atrage populație sau migranți, nu
    cred că se vor duce către zona rurală. Deci ce putem face? Să îmbunătățim în
    sensul în care resursele pe care le avem să le utilizăm mai eficient.


    De pildă, în loc să avem cinci școli într-o zonă rurală
    atinsă de subpopulare, e suficient una singură, cu profesori buni, unde copiii
    din sate mai îndepărtate să fie aduși cu un autobuz pus la dispoziție de
    primărie. E una dintre soluțiile care pot fi aplicate – și în unele cazuri
    chiar este aplicată – astfel încât să fie îmbunătățite condițiile de viață și
    oamenii încurajați să nu mai plece.


    Cât despre supraaglomerare: în 2020, 45% dintre români
    trăiau în locuințe supraaglomerate, aceasta fiind cea mai mare rată din UE. Este,
    evident, o medie, explică Bogdan Suditu, precizând că acest fenomen e specific
    atât orașelor mare, cât și celor mici și privește mai ales stocul de blocuri
    construite în perioada comunistă unde acum se înghesuie mai multe generații.

    Bodgan Suditu: Sunt foarte multe persoane încă în România
    care sunt aproape de pensie sau la pensie, care ocupă în continuare locuința în
    care apartamentul în care s-au mutat acum 30-40 de ani, în care și-au crescut
    copiii, dar aceştia au plecat și au rămas vârstnicii. Deci această situație
    este o realitate pentru marile orașe și aceasta ar trebui să ne preocupe și să
    găsim soluții adaptate, pentru că vârstnicii care ocupă astfel de locuințe
    foarte mari nu înseamnă că trăiesc mai bine, pentru că au costuri foarte mari
    de întreținere a acestor locuințe. Și, evident, pentru unii, ei au o locuință
    mare și bună, dar foarte costisitoare în raport cu veniturile unui pensionar.


    Paradoxal, România este și țara europeană cu un număr
    foarte mare de proprietari de locuințe, românii preferând să-și cumpere un
    apartament sau o casă decât să locuiască în chirie. Dar care sunt consecințele?
    Bogdan Suditu răspunde:

    Devenim proprietari cu niște costuri foarte,
    foarte mari. Ideea de proprietate şi de siguranță care vine odată cu
    proprietatea sunt lucruri foarte bune. Din nefericire, ideea de proprietate a
    unei locuințe, în afară de costurile despre care am vorbit, vine cu foarte
    multe îngrădiri legate de de mobilitate. În momentul în care ai luat un
    apartament pe credit, este clar că nu te vei muta foarte ușor, chiar dacă tu
    vei constata după o lună, sau un an că în cartierul respectiv îți lipsesc niște
    utilități. După un an, doi sau trei, când apar copiii și constați că nu ai o
    grădiniță în cartierul în care te-ai mutat, o să fie destul de greu, fiind
    angajat prin credit imobiliar să locuieşti într-un cartier de la marginea
    Bucureștiului, Clujului sau Iașiului, să găsești pe altcineva disponibil să îl
    cumpere ca tu să îți găsești un o locuință mai aproape de grădiniță sau mai
    aproape de un parc ș.a.m.d.


    Nevoia de siguranță pe care o oferă o proprietate este
    încă foarte mare printre români, dar stocul construit de locuințe este încă
    foarte mic pentru a asigura această nevoie care uneori intră în contradicție cu
    o alta: nevoia de mobilitate.


  • Românii consumă mai puţină energie

    Românii consumă mai puţină energie

    Într-un an
    complicat cum a fost 2022, în care preţurile la energie electrică şi gaze au
    explodat, obligând Executivul să intervină şi să plafoneze facturile la
    energie, consumul de energie electrică a scăzut. Potrivit Institutului Naţional
    de Statistică, în primele 11 luni ale anului trecut, scăderea a fost de 6
    procente în economie, iar la nivelul populaţiei a trecut de 9 procente. Analistul
    economic Constantin Rudniţchi a comentat aceste date pentru postul public: Trebuie
    să remarcăm o scădere a consumului pe toate palierele. E vorba şi de populaţie,
    şi de agenţii economici, şi de autorităţile locale. N-avem încă o imagine
    foarte clară, probabil într-o măsură importantă preţul mare a contat în
    scăderea consumului, deci mulţi dintre consumatori, fie că a fost vorba de persoane
    fizice, fie de companii, şi-au ţinut sub control consumul tocmai pentru a nu
    plăti o factură foarte mare care să le depăşească posibilităţile. De altfel, şi
    schemele de sprijin au fost gândite, cel puţin pentru populaţie, în acest sens,
    adică au un anumit barem până la care se putea aplica un tarif mic.

    Rudniţchi
    consideră, pe de altă parte, îmbucurător faptul că România a înregistrat,
    totuşi, o creştere economică pe fondul reducerii consumului de energie. Datele
    statistice ce vor urma sunt cele care vor arăta dacă reducerea consumului
    energetic este rezultatul eficientizării acestuia sau al încetinirii dinamicii
    economice, afirmă analistul. Producţia de energie electrică din hidrocentrale a
    scăzut cu aproape 20%, reduceri înregistrând şi producţia din termocentrale şi
    cea din centralele nuclearo-electrice. În schimb, anul trecut, a crescut producţia
    din centralele electrice eoliene şi energia solară produsă în instalaţii
    fotovoltaice, ceea ce este un lucru bun, consideră analistul economic
    Constantin Rudniţchi. Nu acelaşi lucru se poate spune despre dependenţa
    României de hidrocentrale şi, implicit, de seceta care a afectat, anul trecut,
    producţia de electricitate a acestora.

    Constantin Rudniţchi: Vedem că avem un mix
    echilibrat, avem o creştere a energiei regenerabile utilizate în economie, ceea
    ce este un lucru bun. Avem şi o producţie pe cărbune, în continuare; există şi
    o producţie pe hidrocarburi şi pe gaze naturale, dar a scăzut destul de mult
    producţia bazată pe zona hidro, din motive pe care le ştim, a fost secetă,
    hidrocentralele au funcţionat mai greu, sigur, în primul rând cea de pe Dunăre,
    şi acesta trebuie să fie un semnal legat de faptul că, totuşi, suntem în
    continuare dependenţi de acest fenomen al secetei şi el afectează, iată, şi
    producţia de energie.
    Datele privind resursele de energie primară
    arată că o parte încă semnificativă a acestora sunt importate. Ele demontează
    mitul, cum îl numeşte Rudniţchi, al independenţei energetice a României, în
    continuare dependentă de piaţa externă la acest capitol.


  • Rezultatili a catagrafiillei

    Rezultatili a catagrafiillei

    Tru aestu kiro, tru România, 7,6 milioane di oamiñi au ună huzmeti, iara pisti 11 milioane di cetăţeni suntu inactivi ică șomeri. Catagrafia, adrată anlu ţi tricu di Institutul Naţional di Statistică, spuni că procesul di auşeari demografică s-ahăndusi andicra di atea ditu soni catagrafie şi s’veadi ună creaştire a pondirillei populaţillei di 65 di añi şi pisti aestă ilikie. Numirlu total di bănători agiumsi, tru aestu kiro, la pţănu pisti 19 miliuñi, tru scădeare cu cama di ună miliuni tru 10-lli añi ditu soni. Datili spunu ună tendituță găilipsitoari: ñicurarea a populațiillei ali Românie s’faţi tru arada a persoaniloru active, kiro tru cari populația inactivă armâne constantă. Ditu 42 di giudeţi (inclusiv București), 39 kirură ditu numirlu di bănători, capitala nregistrânda nai ma mari scădeari (166.000 di persoane).



    Populaţia activă ali Românie easti di 8,1 milioane di persoane, iara aproapea 500 di ñilli suntu şomeri, majoritatea bărbaţ. Tru aţea ţi mutreaşti populaţia inactivă, pensionarlli şi beneficiarii di agiutor social reprezintă aproapea 40%, iara elevllii şi studenţăllii, aproximativ 32%. Analiza yini ama şi cu ună hăbari bună: criscu nivelul di educaţie tru arada a populaţiillei. Pisti 43% bitisiră liceul ică ună turlie di nviţământu postliceală, profesională ică tehnică, andicra di 37% di aoa şi 10 añi. România misură tru aestu kiro și 143.000 di oamiñi analfabeţ. Uidisitu cu experțălli, tru yinitoru, va s’aibă dezechilibri majore pi păzarea a forţăllei di lucru şi tru sistemlu public di pensii. Sociologlu Gelu Duminică lugurseaşti că yinitorlu ali Românie nu easti ici bunu, tru condiţiile tru cari auşearea demografică criscu.



    Gelu Duminică: “Tru aestu kiro avem vără 1,4 oamiñi dependenţă la ună persoană activă, iara predicţia easti ca tru yinitorlli 20 añi raportul s’agiungă iuva la 3,5 la 1, dimi ună persoană activă s’ţănă ditu taxili şi impozitili a lui cata 3,5 oamiñi pensionari, ama şi dependente. Tru aestă oară, avem un dificit la fondul di pensii di dauă miliardi di euro. Cu alti zboară, la 1,4 scăñisimu, ama minduiţ, ţi va s’hibă 3,5. Dimecu nu ai cum s’ndrupăşţă tută pirmitusearea aesta, că maş car ava lu xanaandredz sistemul di pensii. Cama pi româneasti, bărnulu a meu mu mata va s’aibă pensia cum easti tora, şi ftuhia a pareiillei di ilikiie 65+ va s’hibă una extrem di accentuată, dimi nu ai cum s’ţăñi keptulu. Nu ari ună cearei magică tru aestă oară, cara lucărli va s’ducă pi aestă cali.”



    Gelu Duminică nica spus că pi kiro di mesi şi lungu pot s’hibă adoptate dauă soluţii. Prota va s’hibă ndruparea familiilor tiniri pritu niscănti facilităţ fiscale şi dizvoltarea di creşe, di exemplu, tra s’aducă pi lume ma mulţă cilimeañi. A daua variantă nsimneadză stmularea românilor fugaţ tru xeani tra s’toarnă tru văsilie. Aestu fu a 13-a catagrafie ditu istorie şi prota ditu România organizată acutotalui tru format digital.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Rezultatele recensământului

    Rezultatele recensământului

    În prezent, în
    România, 7,6 milioane de persoane au o ocupaţie, iar peste 11 milioane de
    cetăţeni sunt inactivi sau șomeri. Recensământul, realizat anul trecut de
    Institutul Naţional de Statistică, evidenţiază faptul că procesul de
    îmbătrânire demografică s-a adâncit faţă de ultima recenzare şi se remarcă o
    creştere a ponderii populaţiei de 65 de ani şi peste această varsta. Numărul
    total de locuitori a ajuns, în prezent, la puţin peste 19 milioane, în scădere
    cu mai bine de un milion în ultimii 10 ani.Datele arată o tendință îngrijorătoare: reducerea populației României se
    produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne
    constantă. Din 42 de județe (inclusiv București), 39 au pierdut din numărul
    delocuitori, capitala înregistrând cea mai mare scădere (166.000 de persoane).


    Populaţia activă a României este de 8,1 milioane
    de persoane, iar aproape 500 de mii sunt şomeri, majoritatea bărbaţi. În ceea
    ce privește populaţia inactivă, pensionarii şi beneficiarii de ajutor social
    reprezintă aproape 40%, iar elevii şi studenţii, aproximativ 32%. Analiza vine
    însă şi cu o veste bună: a crescut nivelul de educaţie în rândul populaţiei.
    Peste 43% au terminat liceul sau o formă de învăţământ postliceală,
    profesională sau tehnică, faţă de 37% în urmă cu 10 ani. România numără în
    prezent și 143.000 de persoane analfabete. Potrivit experților, în viitor, vor
    exista dezechilibre majore pe piaţa forţei de muncă şi în sistemul public de
    pensii. Sociologul Gelu Duminică apreciază că
    viitorul României nu arată foarte bine, în condiţiile în care procesul de
    îmbătrânire demografică s-a accentuat.


    Gelu Duminică: În
    momentul de faţă avem cam 1,4 persoane dependente la o persoană activă, iar
    predicţia este ca în următorii 20 de ani raportul să ajungă undeva la 3,5 la 1,
    adică o persoană activă să susţină din taxele şi impozitele sale cam 3,5
    persoane pensionare, dar şi dependente. În momentul de faţă, avem un
    deficit la fondul de pensii de două miliarde de euro. Cu alte cuvinte, la 1,4
    gâfâim, dar închipuiţi-vă, ce o să fie la 3,5. Efectiv nu ai cum să susţii
    toată povestea asta, decât dacă reajustezi sistemul de pensii. Mai pe
    româneşte, generaţia mea nu o să mai aibă pensia cum este acum, şi sărăcirea
    grupei de vârstă 65+ va fi una extrem de accentuată, deci n-ai cum să rezişti.
    Nu există o soluţie magică în momentul de faţă, dacă lucrurile vor continua
    aşa.


    Gelu Duminică a mai spus că pe termen mediu şi lung pot fi adoptate două
    soluţii. Prima ar fi
    sprijinirea familiilor tinere prin diverse facilităţi fiscale şi dezvoltarea de
    creşe, de exemplu, pentru a aduce pe lume mai mulţi copii. Cea de-a doua
    variantă presupune stimularea românilor plecaţi în străinătate să revină în
    ţară. Acesta a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România
    organizat integral în format digital.




  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Îi
    invit să se autorecenzeze şi pe românii care sunt rezidenţi în străinătate,
    pentru că pe baza acestor date, vom întocmi statisticile privind migraţia
    externă, extrem de importante în determinarea cât mai exactă a populaţiei
    României
    , declară pentru RRI, Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt
    al Institutului Naţional de Statistică.



  • Jurnal românesc – 21.10.2021

    România ar putea
    avea o populaţie de doar 17,8 milioane de persoane în 2030, dacă se păstrează
    trendul actual descrescător, ţara noastră urmând a coborâ de pe locul 6 în
    Uniunea Europeană la acest moment, pe locul 7, fiind întrecută de Ţările de
    Jos, a estimat, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de
    Statistică. Potrivit datelor prezentate, populaţia României la 1 ianuarie 2021
    era de aproape 19,2 milioane de persoane, cu circa 1 milion mai puțin față de
    în urmă cu 10 ani. Tudorel Andrei a arătat că, dacă până în 2011 prin
    intermediul migraţiei externe se justifica aproape 80% din reducerea populaţiei
    rezidente şi numai 20% pe baza sporului natural negativ, din 2012 şi până anul
    trecut 60% din reducere are la bază sporul natural negativ şi doar 40%
    migraţia. El a mai spus că în 2012 s-a înregistrat numărul cel mai mic de
    naşteri, iar în 2020 au avut loc cele mai multe decese.



    Trei din zece români au carduri de credit și 70% au cel puţin un card de debit,
    rezultă dintr-un sondaj Finzoom realizat în rândul utilizatorilor de internet
    din țara noastră. Majoritatea spun că au achiziţionat un creditcard pentru a
    avea o rezervă de bani, iar când vine vorba de folosirea acestora, achiziţiile
    cu plata în rate se află în topul preferinţelor. 24% dintre respondenţi spun că
    nu dețin nici un fel card.




    În Italia, introducerea certificatului verde pentru accesul la locurile de
    muncă a influenţat şi activitatea lucrătorilor străini pe care joburile îi aduc
    în peninsulă. Peste 1,2 milioane de români stabiliţi în Italia trebuie să
    accepte măsura guvernului de la Roma. Nici infirmierele denumite badante sau
    menajerele nu pot să mai lucreze de la 15 octombrie dacă nu deţin un greenpas,
    multe românce având astfel de meserii. Potrivit corespondentei Radio România în
    Italia, o parte dintre ele renunţă la locurile de muncă şi revin în ţară, iar
    altele s-au vaccinat, respectând deciziile luate de autorităţi.




    La Viena are loc cel de-al doilea eveniment din cadrul turneului internațional
    Romanian Music Journey (19 – 27 oct.), susținut de soprana Rodica Vica,
    violonista Clara Cernat și pianistul și compozitorul francez Thierry Huillet.
    Este vorba despre concertul-conversație pe tema De ce europenii iubesc muzica
    românească?, ce va prezenta legăturile speciale pe care mare parte dintre
    compozitorii români le-au avut cu capitala muzicii: Viena. Evenimentul are loc
    pe baza de invitație la Salonul de Muzică al Ambasadei României.




    În Ungaria continuă seria de dezbateri online despre scriitorii, cultura și
    limba română la Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta, în
    cadrul proiectului Să ne reZOOMăm la cultură!. Discuțiile sunt susținute de
    conf. dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatură română a
    Facultăţîi Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin, pe
    platforma Zoom și transmise pe pagină oficială de Facebook a Filialei
    ICR. Dezbaterea de astăzi este despre Liviu Rebreanu.



    La Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona poate fi vizitată în
    perioada 21 octombrie – 22 noiembrie expoziția Anno Domini a pictorului
    Lisandru Neamțu. Expoziția constă într-o selecție de 35 de lucrări recente, de
    dimensiuni medii și mari, realizate în ulei sau acrilic pe pânză. Insolitul
    tonic al lucrărilor lui Lisandru Neamțu evocă simbolistica marină și orizontul
    amplu al navigatorilor de pretutindeni.




    Eveniment rar la Institutul Cultural Român din Tel Aviv, unde a fost proiectată
    versiunea românească a documentarului despre natură România
    neîmblânzită, povestită de actorul Victor Rebengiuc. Este o coproducţie
    britanico-română din anul 2018 care surprinde, prin imagini excepţionale,
    minunile florei şi ale faunei din Carpaţi şi nu numai. Directoarea adjunctă a
    Institutului Cultural Român, Cleopatra Lorinţiu, spune că este un film care ne
    duce cu gândul la tot ce poate fi mai frumos, mai sublim în natura României,
    dar şi la paginile lui Calistrat Hogaş, Alexandru Vlahuţă sau Mihail Sadoveanu.
    Filmul a fost proiectat în sute de locuri, în zeci de ţări și a primit, la
    Deauville, Trofeul de argint.


  • Consecințe ale declinului demografic

    Datele
    statistice arată că la 1 ianuarie 2021 populaţia rezidentă a scăzut sub 19,2
    milioane de persoane, fiind cu aproape 143.000 de persoane mai redusă faţă de 1
    ianuarie 2020. Am văzut comparaţii în media că într-un an de zile România a mai
    pierdut populaţia unui oraş de mărime medie, a punctat la Radio România
    analistul Constantin Rudniţchi:

    Cauzele
    aici sunt destul de clare. O rată a natalităţii destul de scăzută, o rată de
    mortalitate relativ ridicată şi principala cauză este totuşi emigrarea,
    plecarea din ţară a cetăţenilor români. Sigur că ei pleacă într-o Uniune
    Europeană comună, Dar, ei pleacă. Și statistica este neiertătoare şi arată
    această tendinţă. Pe de altă parte, problema îmbătrânirii este şi ea foarte
    clară. Avem cifre tot mai mari în ceea ce priveşte structura vârstei a treia,
    să spunem, şi o pondere tot mai scăzută a tinerilor, iar analizele arată că
    aceste tendinţe vor continua.

    Nu doar România se confruntă cu un declin
    demografic, dar și Europa în ansamblul ei. Dacă la începutul
    secolului al XIX-lea populaţia continentului reprezenta 15% din populaţia
    planetei, până în 2050 aceasta va reprezenta doar 5%. Situația se datorează, în
    bună parte, creşterii populaţiei în alte regiuni ale lumii. Dar și scăderii
    dramatice a populaţiei în Europa. Aceasta în pofida faptului că europenii
    și-ar dori mai mulți copii.

    Două sunt motivele pentru care sunt reticenți,
    însă, în general, la a avea o familie numeroasă – lipsa siguranței economice și
    îngrijorarea legată de viitorul copiilor. Rezultatul: scăderea din ce în ce mai mare a numărului
    de copii, cu consecințe importante, precum periclitarea pieței forței de muncă,
    a sistemelor de sănătate și de pensii. Estimările sunt că vârsta medie în Uniunea
    Europeană ar putea ajunge în 2050 la 49 de ani. Adică, o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică, tradusă
    printr-un număr mai mare de persoane aflate la pensie și un număr diminuat de
    persoane active pe piața muncii.

    Pentru România, falia este adâncită odată în plus
    de fenomenul de emigrare. Milioane de români au ales să plece, în anii trecuți,
    în alte țări, preponderant în vestul Europei, iar, potrivit INS, în 2020, numărul
    emigranţilor l-a depăşit pe cel al imigranţilor cu aproape 29 de mii de
    persoane.

    Din nou, analistul economic Constantin Rudniţchi: Impactul în economie este destul de clar,
    şi anume, pe de o parte, avem o problemă economică pentru că pleacă oameni care
    sunt calificaţi, oameni care au forţă de muncă. Deci, se pierde o resursă de
    muncă importantă. Pe de altă parte, e limpede că o societate care îmbătrâneşte
    are alte tipuri de nevoi şi alte cheltuieli în creştere, şi aici mă refer la
    cheltuielile cu pensiile şi cele ale sistemului de sănătate care oricum sunt
    sensibile în România pentru că au deficite, sănătatea este subfinanţată, deci
    din acest punct de vedere, problemele par că se vor acutiza.

    Conform datelor furnizate în primăvară de Eurostat,
    dintre cele 1216 regiuni din sistemul de referință NUTS (Nomenclature of
    territorial units for statistics) al UE, 802 vor avea populații mai mici în
    2050 față de 2019, iar alte 414 vor avea o populație mai mare în 2050 față de
    2019. Populațiile care îmbătrânesc cel mai rapid se
    regăsesc în regiuni situate în principal în estul Europei (țările baltice,
    Polonia, Slovacia, România și Bulgaria) și sudul Europei (Italia, Spania și
    Portugalia). Cehia, Grecia, Croația, Ungaria,
    și Finlanda sunt alte țări cu o
    mare majoritate a regiunilor în care se estimează că populația va scădea. La
    capătul opus, populații mai tinere sunt preconizate pentru doar 10% din
    regiuni, 8 din 10 dintre acestea fiind în Germania, unde vârsta medie ar urma
    să scadă cu cel mult 4 ani. Cele mai recente date de la Eurostat arată că 2020 a fost, pe
    de altă parte, în contextul pandemic, un an marcat de cea mai mare rată a
    mortalității din UE, în ultimii 60 de ani. Țările comunitare au înregistrat cu
    534 de mii mai multe decese anul trecut decât în 2019, adică o creştere de 11%.
    Astfel, populaţia Uniunii Europene a scăzut de la 447,3 milioane de locuitori
    la 447 milioane de locuitori. Cea mai mare scădere a populaţiei, în numărul
    total de persoane, s-a înregistrat în Italia (-384.000, sau -0,6% din
    populaţie), urmată de România (-143.000, -0,7%) şi Polonia (-118.000, -0, 3%).
    Cu toate acestea, ca procent din populaţia totală, în raport cu populaţia
    fiecărui stat, România ocupă primul loc în acest clasament nedorit.

    Există
    soluții pentru a opri acest declin demografic? Analistul Constantin Rudniţchi
    este mai degrabă sceptic:

    Din
    păcate, soluţii nu există de oprire a fenomenului sau nu sunt soluţii vizibile.
    Am văzut în alte state tot felul de variante de încurajare a natalităţii, de la
    sume de bani oferite mamelor, concedii mai lungi pentru mame. Se pot aplica şi
    în România, dar pare că în acest moment, tema şi subiectul demografie nu este
    foarte prezent pe agenda politicienilor.

    În vecinătatea României, în
    Republica Moldova, majoritar românofonă, situația este mult mai gravă. O
    analiză a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, din
    Chişinău, relevă că, din 1991 până în prezent, populaţia Republicii Moldova a
    scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane. Numărul cetăţenilor moldoveni este
    acum de 2,9 milioane – inclusiv cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului,
    reprezentând regiunea transnistreană separatistă, unde au rămas puţin peste 300
    de mii de cetățeni. Aproape o treime din populaţia Republicii Moldova a plecat
    în ultimele trei decenii, ţara devenind una dintre cele mai afectate de
    declinul demografic.

  • Mobilizare pentru accelerarea vaccinării

    Mobilizare pentru accelerarea vaccinării

    O luptă contra-cronometru se duce
    la nivel mondial pentru a contracara răspândirea mai rapidă a coronavirusului,
    favorizată de noile mutații ale acestuia, care l-au făcut mai contagios.
    Singura metodă recunoscută de specialiști ca viabilă în stoparea pandemiei este
    vaccinarea, dar aceasta este abia la început. Mai multe seruri au fost deja
    aprobate în diverse țări și regiuni ale lumii, în timp ce altele se află în
    diverse stadii de testare. Și tehnologiile sunt diferite, ca și modurile de
    acțiune ale vaccinurilor și eficiența lor, la fel și modalitățile de păstrare și
    administrare. Specialiştii americani afirmă însă că vaccinarea trebuie făcută
    indiferent de tipul de vaccin disponibil la un moment dat şi argumentează că
    astfel se evită o îmbolnăvire în formă gravă sau letală.

    Giganții farmaceutici
    mondiali fac eforturi de sporire a producției, capacitățile fiind încă
    limitate. Laboratorul german BioNTech, de exemplu, care produce împreună cu
    americanii de la Pfizer primul vaccin anti-covid 19 aprobat în Uniunea
    Europeană, a anunţat accelerarea livrării în spațiul comunitar, afirmând că va
    putea furniza până la 75 de milioane de doze suplimentare în al doilea
    trimestru al anului. Declarația a fost întărită de şefa Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, care a spus că ‘BioNTech/Pfizer vor livra până la 600 de
    milioane de doze în total în 2021. Uniunea s-a văzut nevoită să-şi apere
    strategia de vaccinare, mai ales în urma recentelor neconcordanțe apărute în
    ceea ce privește livrările companiei britanico-suedeze AstraZeneca. La
    insistențele Bruxelles-ului, aceasta va mai furniza în Europa 40 de milioane de
    doze în primul trimestru. Așteptările totale pentru acest an sunt, potrivit
    agențiilor de presă, de 400 de miloane. Vaccinul AstraZeneca – Oxford este mai
    uşor de produs şi de transportat, întrucât nu necesită temperaturile glaciale
    care trebuie asigurate serurilor de la Pfizer şi Moderna. Furnizările în
    spațiul comunitar vor începe în a două săptămână a lunii februarie.

    În afară de
    aceste două seruri, Uniunea mizează și pe cel produs de compania americană
    Moderna – deja folosit – de la care sunt contractate 160 de milioane de doze.
    Ursula von der Leyen a reamintit obiectivul de a fi vaccinați 70% din adulţii
    Uniunii până la începutul toamnei. Comisia Europeană a pre-comandat un număr
    total de aproximativ 2,2 miliarde de doze. În România, care se află într-un
    pluton fruntaș în ceea ce privește vaccinarea la nivelul Uniunii, a sosit luni
    a șaptea tranșă de vaccinuri de la Pfizer/BioNTech, o alta fiind așteptată
    săptămâna viitoare. În țară se află și cantități mai mici de seruri de la
    Moderna. Principala problema este, și în România, numărul limitat de doze, ceea
    ce a condus la amânarea a zeci de mii de programări. La nivel mondial mai
    produc vaccinuri anti-covid 19 Rusia, China și India, dar acestea nu sunt
    aprobate de Uniunea Europeană.

  • Provocările unei Europe îmbătrânite

    Provocările unei Europe îmbătrânite

    20% din populația Europei depășește, în prezent, vârsta de 65 de ani, iar acest procent va ajunge la 30% în 2070. Tot atunci, 13% din totalul întregii populații a Uniunii Europene va fi de peste 80 de ani. Este un procent de două ori mai mare decât în prezent, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Această îmbătrânire a populației este un semn al succesului pentru modelul economic și social propus de UE – europenii au vieți mai lungi și mai sănătoase. În ultimii 50 de ani, de pildă, speranța de viață la naștere a crescut cu 10 ani atât pentru femei cât și pentru bărbați și se așteaptă ca această tendință să continue și în deceniile care vin. Combinată și cu o descreștere a natalității – în medie, familiile europene au mai puțini copii decât cele din alte părți ale lumii – speranța de viață prelungită a transformat zona UE, în ansamblul său, în cea mai vârstnică din lume: vârsta medie în Europa este 42 de ani și jumătate, de două ori mai mult decât în Africa.

    Dincolo de datele statistice, îmbătrânirea populației înseamnă și o serie de provocări specifice. O parte dintre acești cetățeni seniori au nevoie de îngrijiri pe termen lung, iar acest număr va fi, evident, mai mare pe măsură ce populația, în ansamblul său, îmbătrânește. 19,5 milioane de seniori depindeau de astfel de îngrijiri în 2016, 23,6 milioane vor avea nevoie de ele la nivelul anului 2030, iar până în 2070 se estimează că 30,5 milioane de europeni vor fi în această situație.

    Comisia Europeană a publicat o Carte Verde privind îmbătrânirea populației în care este propusă o abordare bazată pe ciclul de viață, care să reflecte impactul îmbătrânirii populației asupra tuturor generațiilor, dar și să pregătească populația din timp pentru provocările specifice vârstei a treia. În acest scop, se propune dezvoltarea de politici pe două mari direcții: îmbătrânire sănătoasă și activă și învățarea pe parcursul întregii vieți. Îmbătrânirea sănătoasă și activă presupune promovarea unui stil de viață sănătos de la cele mai fragede vârste, astfel încât să fie prevenită apariția bolilor care, în prezent, cauzează cele mai multe decese înainte de 75 de ani: boli cardiovasculare, diabet și cancer. O alimentație sănătoasă și activități fizice se văd în calitatea vieții și a sănătății la vârsta a treia. Învățarea pe parcursul întregii vieți îi ajută pe oameni să dobândească noi abilități și să și le consolideze pe cele existente, astfel încât pot să se adapteze mai ușor de-a lungul vieții la cerințele pieței muncii și să își continue activitatea în diferite forme (voluntariat, colaborări etc.) și după ce ies la pensie.

    Aceste politici la nivel personal vor fi dublate de unele menite să consolideze sistemele sociale și de sănătate ale statelor membre.


  • Impactul schimbărilor demografice în UE

    Impactul schimbărilor demografice în UE

    Comisia Europeană
    a adoptat în cursul lunii iunie primul său raport de până acum privind impactul
    schimbărilor demografice. Documentul evidențiază legăturile dintre structurile
    demografice, impactul crizei și capacitatea de redresare în urma acesteia.



    Raportul indică,
    de asemenea, scăderea ponderii Europei la nivelul populației mondiale, care se
    preconizează că va reprezenta mai puțin de 4 % din populația lumii până în 2070.

    Susanne Conze, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: Prima și cea mai
    evidentă tendință e aceea că europenii trăiesc în medie mai mult și se bucură
    de mai mulți ani sănătoși. Drept consecință, ponderea celor mai în vârstă de 65
    de ani din societatea noastră crește. Ca populație, în ansamblu, devenim mai
    bătrâni cu fiecare an care trece. Este un aspect care are impact asupra vieții
    noastre zilnice și asupra societății noastre. Alte rezultate arată că devenim
    din ce în ce mai mobili. Tot mai mulți oameni aleg să trăiască, să muncească și
    să învețe într-un alt stat european decât cel de origine.

    De asemenea, migrația
    înspre și dinspre Europa continuă și fluctuează. Un număr tot mai mare de
    europeni trăiesc în gospodării mai mici decât înainte. Vedem o creștere a
    gospodăriilor cu un singur membru sau cu doi sau trei membri. Este o situație
    diferită de acum 20 sau 30 de ani. Europenii au mai puțini copii decât înainte.
    Aș vrea să subliniez că tendințele nu sunt nici bune, nici rele, sunt pur și simplu
    tendințe la care trebuie să ne adaptăm.


    Raportul
    ilustrează diferențele considerabile dintre regiuni în ceea ce privește
    schimbările demografice, precum și necesitatea de lua în considerare impactul
    acestora. Susanne Conze, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Pe de-o parte, dacă societatea noastră se schimbă, consecința este că
    populația aflată la vârsta de muncă tinde să se micșoreze. Acest lucru e
    evident în anumite zone ale Europei, în care angajatorii au dificultăți de
    găsire a personalului. Pe termen lung,
    trebuie să găsim soluții de a aduce mai mulți oameni apți de muncă, să folosim
    potențialul pe care-l avem și să creștem productivitatea. Pe termen lung, trebuie
    să previzionăm contractarea forței de muncă și impactul său economic.

    Având în vedere tendința de îmbătrânire a
    populației, trebuie să fim atenți și la sistemul nostru de sănătate. Oamenii în
    vârstă au nevoie de un alt set de servicii și de nevoi. Astfel, trebuie să
    vedem cum ne putem reorganiza sistemele de sănătate și de asistență socială.
    Există, de asemenea, zone care s-au depopulat și trebuie regândite și în acest
    caz serviciile sociale, pentru a oferi un stil de viață calitativ celor
    rămași.


    Raportul, care
    marchează lansarea lucrărilor Comisiei în acest domeniu, va contribui la
    identificarea modalităților în care persoanele, regiunile și comunitățile cele
    mai afectate pot fi sprijinite cel mai bine. Documentul va constitui de altfel
    baza viitoarei Cărți verzi privind îmbătrânirea populației și viziunea pe
    termen lung pentru zonele rurale. Pentru date informative naționale și o
    defalcare statistică completă, puteți accesa noua pagină web a Comisiei Europene,
    dedicată demografiei.




  • 15 recomandări privind prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19)

    15 recomandări privind prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19)

    Grupul de Comunicare Strategică a transmis 15 recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19).



    Protejați-vă, evitați contactul direct!



    Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere. Feriți copiii de acele locuri de joacă care presupun atingerea unor suprafețe/obiecte comune de către un număr mare de copii.



    Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile. Se recomandă, inclusiv în privința persoanelor împreună cu care locuiți, să NU intrați în contact direct decât după igienizarea mâinilor atunci când reveniți la domiciliu.



    Evitați atingerea suprafețelor care sunt atinse în mod frecvent și de alte persoane, precum: balustrade, clanțe, mânere, butoane de lift sau de acces. În cazul în care sunteți totuși nevoiți să atingeți aceste suprafețe, protejați-vă folosind șervețele de unică folosință.



    Păstrați o distanță semnificativă, de 1,5 metri, față de celelalte persoane pe care le întâlniți. În cazul în care vă aflați în transportul în comun încercați să NU stați față în față cu alte persoane. Asigurați-vă, după folosirea transportului în comun, că v-ați igienizat mâinile înainte de a vă atinge fața, nasul sau gura.



    Folosiți, pe cât posibil, rute sau modalități alternative de transport pentru a evita zonele aglomerate de trafic de persoane. În cazul în care programul vă permite, folosiți intervalele orare cu nivel scăzut de trafic de persoane. În zonele urbane, pentru distanțe mici, se recomandă folosirea modalităților alternative de deplasare, fie cu bicicleta/trotineta electrică, fie mersul pe jos.



    Evitați deplasările în țările care se confruntă cu număr mare de cazuri de infectări cu noul coronavirus (COVID-19) și descurajați întoarcerea în țară a persoanelor din zonele de risc, respectiv din țările cu număr mare de cazuri cu noul coronavirus. Date actualizate în timp real despre țările vizate pot fi obținute accesând link-ul http://www.cnscbt.ro/, respectiv Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19 În cazul în care călătoriți într-o țară expusă infecției cu noul coronavirus există riscul ca la momentul revenirii în țară, în funcție de actualizarea zonelor roșii/galbene, să fie necesar să rămâneți în carantină/izolare la domiciliu timp de 14 zile, împreună cu familia. În mod obligatoriu, românii care se întorc în țară din zone de risc vor trebui să intre în autoizolare la domiciliu, ceea ce presupune ca întreaga familie să facă același lucru.



    Limitați folosirea bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăți cu cardul/telefonul sau plăți on-line. Transmiterea virușilor se realizează într-o pondere semnificativă prin intermediul banilor, cu care ia contact, statistic, un număr foarte mare de persoane.



    Optați pentru munca de acasă, în măsura în care aveți această posibilitate oferită de angajator. Există recomandări din partea Ministerului Muncii, în atenția angajatorilor, pentru flexibilizarea programului de lucru pentru angajați și prezentarea eventualelor opțiuni legale pe care le au la dispoziție. Detalii, AICI!



    Respectați cu strictețe regulile de igienă personală recomandate de autorități, pentru a vă proteja atât pe dumneavoastră cât și pe cei apropiați. Folosiți masca de protecție doar în cazul în care aveți simptome de gripă sau răceală, pentru a-i proteja pe ceilalți. Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun, minimum 20 de secunde, după orice contact cu o suprafață potențial contaminată. Folosiți prosoape de hârtie, de preferat, pentru a vă șterge mâinile. Nu vă atingeți ochii, nasul sau gura cu mâinile neigienizate. Dacă strănutați sau tușiți acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință, pe care aveți grijă să-l aruncați imediat la coșul de gunoi. Dezinfectați frecvent, cu soluție pe bază de alcool sau clor, suprafețele cu care intrați în contact, atât acasă cât și la locul de muncă. Aerisiți de mai multe ori pe zi încăperile în care desfășurați activități. Luați medicamente antivirale sau antibiotice numai la prescripția medicului. NU beți lichide din aceeași sticlă/pahar cu alte persoane și nu folosiți aceleași tacâmuri. NU intrați în contact direct cu persoanele aflate în autoizolare la domiciliu, indiferent dacă prezintă sau nu simptome specifice coronavirus. Masca de protecție/masca chirurgicală îi protejează pe cei din jurul dumneavoastră, în cazul în care aveți simptome de gripă sau răceală, întrucât previne răspândirea virusului pe cale respiratorie. Masca de protecție trebuie să acopere complet nasul și gura persoanei care o poartă.



    Țineți cont de faptul că nu în toate cazurile infectarea cu noul coronavirus(COVID-19) este vizibilă prin simptome specifice (tuse, febră, dificultăți în respirație). Virusul poate fi răspândit inclusiv de persoane aparent sănătoase, care nu au cunoștință de faptul că sunt purtători ai noului coronavirus. Informați-vă despre noul coronavirus numai din surse oficiale! Puteți obține detalii dacă sunați la 0800.800.358, care este un număr de informare, nu este un număr de urgență. Doar în cazul urgențelor sunați la 112!



    Protejați-vă apropiații, nu-i expuneți!



    Evitați, cu prioritate, expunerea persoanelor în vârstă (peste 65 de ani) și a celor cu imunitate scăzută/boli asociate către alte persoane cu simptome de gripă sau răceală, în zone aglomerate sau zone cu trafic intens de persoane. Potrivit statisticilor, persoanele cele mai vulnerabile în cazul infectării cu noul coronavirus sunt vârstinicii cu multiple afecțiuni asociate (ex: diabet zaharat, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare, cancer). În Italia, până pe 9 martie, mai mult de jumătate din cazurile de infecție s-au înregistrat la persoane de peste 65 de ani și aproximativ 90% din decese au survenit la pacienți de peste 70 de ani. Nu s-a înregistrat niciun deces la pacienți cu vârsta sub 40 de ani și un singur deces între 40 și 50 de ani. În cazul tinerilor și al copiilor (0-18 ani) a fost înregistrată cea mai mică rată de infectare cu noul coronavirus, respectiv 1,4%.



    Semnalați autorităților orice caz despre care aveți cunoștință că ar fi putut intra în contact cu o persoană confirmată cu noul coronavirus sau ar fi venit dintr-o țară afectată (zona roșie sau zona galbenă) și care nu se află în izolare. Manifestați o atitudine preventivă față de orice caz, întrucât răspândirea virusului este posibilă și din partea persoanelor care nu manifestă simptome specifice.



    Semnalați imediat medicului de familie dacă ați călătorit în zonele afectate de coronavirus (COVID-19), chiar dacă la momentul respectiv NU se aflau pe lista zonelor aflate sub alertă. Detalii pot fi obținute accesând link-ul http://www.cnscbt.ro/, respectiv Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19, actualizată periodic. În cazul în care nu puteți contacta medicul de familie, apelați la Direcția de Sănătate Publică din județul dumneavoastră și în ultimă instanță la 112.



    Rămâneți acasă dacă aveți simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în respirație) și sunați medicul de familie pentru a solicita sfaturi, NU mergeți din primul moment la unitățile de urgență. Există riscul, în cazul în care sunteți purtător al virusului, să transmiteți și altor persoane noul coronavirus. Este de preferat să rămâneți la domiciliu, iar transferul către spital să se realizeze în mod organizat, respectând toate măsurile de izolare.



    Dacă vă aflați în autoizolare la domiciliu respectați cu strictețe recomandările autorităților, NU părăsiți sub nicio formă domiciliul pe perioada celor 14 zile, NU primiți vizitatori și NU intrați în contact apropiat cu eventualele persoane care vă furnizează alimente sau produse. În cazul în care încălcați regimul autoizolării la domiciliu riscați amendă de până la 20.000 de lei, precum și dosar penal în cazul în care contribuiți la răspândirea virusului.

  • Jurnal românesc – 11.07.2019

    Jurnal românesc – 11.07.2019

    Aflat în vizită oficială în
    Albania, secretarul român de stat, Victor Alexeev, s-a întâlnit cu Ministrul
    de Stat pentru Diaspora, Pandeli Majko. Principala temă de discuție a
    reprezentat-o identificarea unor modalități de sprijinire și încurajare a
    studierii dialectului aromân
    . În acest context, fostul premier al Albaniei și-a
    exprimat întreaga apreciere față de calitatea învățământului românesc,
    sublinind că mulți dintre albanezii și aromânii din Albania au urmat studii
    superioare în România și ulterior s-au întors acasă, unde au folosit
    cunoștințele acumulate la dezvoltarea de proiecte și implicit la dezvoltarea
    societății.

    În acest sens, oficialul albanez a mulțumit Guvernului de la
    Bucuresti pentru bursele puse la dispoziția comunității prin programele oferite
    de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Educației Naționale
    , încurajând
    continuarea și multiplicarea acestor programe. Cu prilejul vizitei, partea
    română a lansat o invitație către autoritățile locale și centrale albaneze de a
    veni în România în vederea realizării unui schimb de bune practici și
    experiențe.




    Doi cetăţeni români au
    decedat, iar unul a fost rănit în regiunea Halkidiki din nordul Greciei,
    afectată, miercuri, de o furtună puternică, a anunţat Ministerul de Externe de
    la Bucureşti
    . Consulatul General al României de la Salonic monitorizează
    situaţia şi menţine legătura cu autorităţile locale, precum şi cu cetăţeanul
    român internat la o unitate medicală din zonă. Protecția civilă a spus că fenomenele
    meteo din Halkidiki sunt fără precedent. Cu o populaţie de aproximativ 10
    milioane de locuitori şi o climă excelentă, Grecia a devenit, în ultimii ani,
    una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de către românii cu venituri
    medii.

    Deşi statisticile arată că mulți preferă concediile la munte sau pe
    litoralul românesc, facilităţile oferite de către hotelierii greci îi îndeamnă
    pe tot mai mulţi să opteze pentru un sejur pe meleaguri elene. Arhitectura,
    plajele, mâncarea şi ospitalitatea grecilor sunt principalele motive pentru
    care această ţară atrage anual un număr impresionant de 30 de milioane de turişti
    din întreaga lume. În vara anului trecut, pe lângă Grecia, cele mai vizitate destinaţii
    de vacanţă ale turiştilor din România au fost Turcia şi Spania. Și Bulgaria se
    numără printre preferințele românilor.







    Populaţia rezidentă a
    României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018, sporul natural
    fiind negativ, potrivit Institutului Naţional de Statistică. România are un
    spor natural negativ, la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă fiind de 19,53
    milioane de locuitori. Populaţia feminină reprezenta 51,1% din total.
    Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea
    fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere şi
    creşterea ponderii celei vârstnice
    (de 65 ani şi peste). Populaţia adultă
    (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere faţă de începutul anului
    2017. În urma cu doi ani, speranţa de viaţă a ajuns la 75,73 ani, femeile
    având o durată medie a vieţii mai mare decât bărbaţii.

    Ţările cu cea mai
    mare populaţie sunt China (1,434 miliarde de locuitori), India (1,366 miliarde
    de locuitori), Statele Unite ale Americii (329 milioane de locuitori),
    Indonezia (271 milioane de locuitori) şi Pakistan (217 milioane locuitori). Populația Uniunii Europene este
    estimată la 513,5 milioane de locuitori. România ocupă locul şapte în Uniune,
    unde Germania are cea mai mare populație (83 de milioane), înaintea Franței (67
    de milioane), Marii Britanii (66,6 milioane), Italiei (60,4 milioane) și
    Spaniei (46,9 milioane). Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde
    locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100. Datele au fost publicate cu ocazia
    aniversării, la 11 iulie, a Zilei mondiale a populaţiei.

  • România – poate fi stopat declinul demografic?

    România – poate fi stopat declinul demografic?

    Primul avertisment serios a apărut în decembrie, odată cu lansarea de
    către Institutul Naţional de Statistică a anuarului demografic al României.
    Documentul, care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura
    populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie, constata că
    România se depopulează, lunar, cu câteva mii de locuitori. Pe măsură ce se modernizează, ţara se confruntă şi
    cu fenomenele demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat
    încă din deceniile trecute.
    Numărul copiilor dintr-o familie descreşte,
    femeile decid să procreeze la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor
    scade, iar cel al divorţurilor creşte.

    Directorul Centrului de Cercetări
    Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a anunţat, marţi, că în 2015
    rata fertilităţii a atins cel mai mic nivel din ultimii 50 de ani. Şi a repetat
    că, de ani buni, rata mortalităţii o depăşeşte pe cea a natalităţii.

    Peste
    toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care
    a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până
    atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, milioane de cetăţeni români trăiesc
    în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi
    din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc. Dar fenomenul
    contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales
    persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de
    vedere al natalităţii. Astfel că, după 1989, numărul românilor din ţară a
    scăzut de la 23,2 milioane la 19,8, inversând complet tendinţa din deceniile
    trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a
    populaţiei cu 26 de procente.

    Fireşte, specialiştii dezavuează această
    intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că
    asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Dar, spun
    tot ei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor
    al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani. Familiile din România, au calculat
    experţii, ar trebui să aibă mai mult de doi copii, pentru ca declinul
    demografic să fie inversat. Această
    cifră, adaugă Vasile Gheţău, ar trebui menţinută cel puţin o jumătate de secol,
    prin măsuri de susţinere a familiilor, de asigurare a serviciilor pentru
    îngrijirea copiilor, de reducere a mortalitaţii infantile şi de creştere a
    speranţei de viaţă. Fondurile de la buget alocate pentru punerea în practică a
    acestor măsuri ar trebui să crească cu zece procente de la un an la altul.

    Pentru moment, o nouă lege prevede
    eliminarea, de la 1 iulie, a plafonului maxim al indemnizaţiei lunare pentru
    creşterea copilului, care până acum era echivalentul a doar 760 de euro, şi
    prevede că acestea vor reprezenta 85% din venituri.


    Experţii Centrului de Cercetări Demografice mai afirmă, însă, că, în paralel cu
    redresarea natalităţii, e nevoie şi de lansarea de către ministerul Sănătăţii a
    unui program de reducere a mortalităţii.