Radio România Internațional

Tag: populatie

  • Jurnal românesc – 2.03.2016

    Jurnal românesc – 2.03.2016

    Populaţia României este tot mai vârstnică – relevă cele mai noi
    date ale Institutului Naţional de Statistică. Sunt cu aproape 210.000 mai mulţi
    adulţi de peste 65 de ani decât copii între 0 şi 14 ani, iar vârsta medie a
    populaţiei a ajuns la aproape 41 de ani, în creştere uşoară faţă de cea
    înregistrată anul trecut. INS a mai anunţat că peste 22 de milioane de persoane
    au domiciliul din acte în România, dar precizează că, de fapt, nu toţi locuiesc
    sau lucrează pe teritoriul ţării. Potrivit unor evaluări concordante, circa
    trei milioane de cetăţeni români sunt stabiliţi în străinătate, cei mai mulţi
    în Italia şi Spania.


    O misiune a Fondului Monetar Internaţional se
    află, de miercuri, la Bucureşti, pentru evaluarea anuală a economiei româneşti.
    Până pe 15 martie, misiunea, condusă de noul şef al FMI pentru România, Reza
    Baqir, va avea întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale, partidelor
    politice, sindicatelor, mediului de afaceri, ai celui academic şi ai sistemului
    bancar. Evaluarea economiei, în baza Articolului IV din Statutul Fondului, este
    un exerciţiu de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre. După examinarea situaţiei
    naţionale, sunt formulate recomandări generale referitoare la politicile
    monetare, financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a
    unei evoluţii pozitive a economiei. În
    prezent, România nu are în derulare un acord cu FMI.


    Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, propune scutirea de la plata
    impozitelor pe salariu a tinerilor cercetători cu vârste de până în 35 de ani,
    pentru a-i motiva să-şi păstreze domeniul de activitate şi să nu plece din
    ţară. Deşi bugetul alocat Cercetării pentru anul acesta este mai mare cu o
    treime faţă de cel din 2015, este nevoie şi de finanţare din mediul privat – a
    afirmat ministrul. El a precizat că toţi cercetătorii care vor câştiga proiecte
    reprezentative la nivel internaţional sau vor publica articole în reviste de
    notorietate vor fi premiaţi.



    La Bucureşti a avut loc reuniunea inaugurală a
    Consiliului Consultativ Mass-Media România – Republica Moldova, care urmăreşte
    crearea unui spaţiu comunicaţional comun între cele două state şi transpunerea
    unor norme europene în presa de la Chişinau. Ministrul delegat pentru românii
    de pretutindeni in Guvernul de la Bucureşti, Dan Stoenescu, a subliniat ca în
    Republica Moldova este nevoie de informaţie echilibrată, din surse credibile.
    România, ca stat membru al UE, va face toate eforturile pentru ca populaţia
    statului vecin, inclusiv populaţia vorbitoare de limbă rusă, să aibă acces la
    informaţie corectă – a mai declarat el. Ambasadorul Republicii Moldova la
    Bucureşti, Mihai Gribincea, a deplans, la rândul sau, faptul că, până acum,
    presa de la Chişinău şi Bucureşti nu a facut suficient pentru a contracara
    propaganda rusească în Republica Moldova. Consiliul Consultativ Mass-Media este
    format din reprezentanţi ai canalelor de informare în masa din ambele state, ai
    societăţii civile şi experţi în comunicare. Aceştia se vor întruni alternativ,
    la Bucureşti şi la Chişinău.

  • Jurnal românesc – 12.02.2016

    Jurnal românesc – 12.02.2016

    Birourile permanente
    reunite ale Parlamentului de la Bucureşti au aprobat solicitarea preşedintelui
    Klaus Iohannis privind participarea României, în 2016, cu până la 50 de
    militari, la activităţi de instruire a forţelor de securitate irakiene, în
    cadrul Coaliţiei internaţionale anti-ISIS.Este
    vorba despre instructori, personal de stat major şi de sprijin din domeniile
    forţe speciale, informaţii militare şi forţe terestre. MApN urmează să încheie
    memorandumul de înţelegere cu partenerul american şi cu alte state membre ale
    coaliţiei care îşi exprimă dorinţa de sprijin a forţelor române în teatrul de
    operaţii.




    România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,7% faţă
    de 2014, peste estimările Comisiei Europene, care prognoza un avans de 3,5%.
    Potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică, Produsul
    Intern Brut a crescut în trimestrul patru al anului trecut, comparativ cu
    trimestrul trei, cu 1,1%. Recent,
    Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică a
    României pentru 2015, la 3,6% din PIB. Potrivit Comisiei, în acest an,
    creşterea ar urma să atingă un vârf de 4,2%, iar în 2017 se va modera uşor la
    3,7%.din PIB.




    Ministerul român al Economiei vrea să creeze un fond de investiţii dedicat românilor din
    diaspora, a anunţat ministrul de resort, Costin Borc, într-o conferinţă de
    presă. Potrivit acestuia, discuţiile au fost iniţiate cu ministrul delegat
    pentru Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu,şi există câteva modele de
    succes, de exemplu un leu pus de investitorul privat şi unul de stat. Fondul de
    investiţii ar putea fi operaţional din toamnă.






    În fiecare an, România
    pierde câte 8-10 localităţi din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a lipsei
    infrastructurii. Potrivit vicepreşedintelui
    Asociaţiei Comunelor din România, Gheorghe Damian, fondurile europene
    destinate dezvoltării rurale sunt atât de prost gestionate, încât la ultima
    sesiune de finanţare nu s-a acoperit decât foarte puţin din adevăratele nevoi.
    Deşi România are aproape 3.000 de comune care acoperă peste 90% din suprafaţa
    ţării şi jumătate din populaţie, locuitorii acestora sunt priviţi de autorităţi
    ca cetăţeni de mâna a doua. Alocarea pe care o au comunele prin Programul
    Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 este de 1,1 miliarde de euro, o sumă
    mult prea mică faţă de nevoi. În mediul rural, infrastructura este aproape ca şi
    inexistentă.




    Ministerul
    român al Energiei invită reprezentanţi ai ambasadelor din România la discuţii
    pe marginea procesului de elaborare a Strategiei Energetice Naţionale:
    2016-2030. Întâlnirea,
    cu caracter informativ, va avea loc pe 17 februarie la sediul instituţiei. Conform
    unui comunicat al ministerului, reprezentanţii instituţiei doresc ca pe
    întreaga durată de elaborare a Strategiei să se desfăşoare întâlniri cu
    caracter informativ şi consultativ cu toate părţile interesate. Primele trei
    întâlniri din această serie au avut loc pe 27 ianuarie, pe 3 februarie şi pe 10
    februarie şi au fost adresate asociaţiilor profesionale, societăţii civile,
    respectiv mediului academic şi institutelor de cercetare. Calendarul
    consultărilor va continua pe 18 februarie cu întâlnirea dedicată sindicatelor.

  • Jurnal românesc – 10.02.2016

    Jurnal românesc – 10.02.2016

    BNR a
    modificat la 1,4% anticipările privind rata inflaţiei pentru finalul acestui
    an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, de 1,1%.
    Pentru următoarele luni, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a
    reconfirmat, în raportul trimestrial asupra inflaţiei, tendinţa de scădere a
    acesteia. Inflaţia va rămâne negativă până în luna mai,
    după care va reintra în teritoriu pozitiv, o dată ce efectele reducerii de TVA
    la produsele şi serviciile alimentare se vor disipa, spune Mugur Isărescu. BNR apreciază că 2016 va fi
    un an tumultuos, cu incertitudini care pot avea impact asupra inflaţiei, mai
    mult provenite de pe piaţa internă, pe fondul bugetului planificat cu un
    deficit la limită şi al schimbărilor legislative, însă vede o balanţă a
    riscurilor echilibrată pe plan extern.Pentru 2017, BNR
    prognozează o inflaţie de 3,4%, în condiţiile în care ţinta este de
    2,5%.




    România a
    pierdut, într-un deceniu, jumătate din populaţia ocupată din agricultură, doar
    anul trecut dispărând 100.000 de persoane, potrivit Eurostat.Forţa de muncă ocupată din agricultura românească a
    scăzut până la 1,3 milioane de persoane, adică 13% din persoanele active,
    conform calculelor Ziarului Financiar pe baza statisticilor
    europene. Aceasta este, totuşi, cea mai mare pondere a populaţiei ocu­pate
    în agricultură la nivelul UE. Faţă de anul 2005, piaţa locală românească a
    pierdut aproximativ 50% din efectivul de muncă. Acum peste zece ani, peste 2,5
    mi­lioane de persoane erau ocu­pate în această industrie, migraţia jucând un rol important în această scă­dere.




    Academia Română solicită
    ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, reanalizarea
    celor trei variante alte Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial pe
    motivul că excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la
    limba şi literatura română şi istorie reprezintă un pericol. Motivul pentru care cele trei variante ale planului-cadru reprezintă un pericol
    este că vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice
    dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi
    creativă – atrag atenţia academicienii. În opinia lor, istoria oferă o
    perspectivă largă asupra realităţii, limba şi literatura română dezvoltă
    capacitatea de înţelegere a noţiunilor, dar şi sensibilitatea şi
    capacitate de exprimare corectă, iar latina consolidează cunoştinţele de
    gramatică şi de logică.




    ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de
    plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea
    numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului
    fiscal. Toate acestea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial
    a unui ordin al şefului ANAF, care pune în aplicare prevederile noului Cod de
    procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Primele
    date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor
    fizice la sfârşitul lunii martie.Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că
    persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul
    arieratelor înregistrate la ANAF. Curtea de Conturi recomandă ANAF să se concentreze asupra agenţilor economici cu arierate
    mari, pe care să îi execute silit. 76% dintre arieratele firmelor erau acumulate de
    contribuabilii cu datorii de peste 150.000 de lei la buget.

  • Jurnal românesc – 15.12.2015

    Jurnal românesc – 15.12.2015

    Şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a participat, luni, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe din statele Uniunii Europene. În contextul discuţiilor despre Parteneriatul Estic, el a vorbit despre necesitatea ca Republica Moldova să îşi accelereze eforturile pentru formarea unui guvern stabil pro-european, care să continue reformele începute. În viziunea ministrului român de externe, parcursul european al Republicii Moldova este singurul în măsură să răspundă adecvat solicitărilor societăţii moldovene de transparenţă, reformare şi prosperitate.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit, luni, pe ambasadorului Palestinei în România, Fuad Karim Saliba Kokaly, într-o vizită de curtoazie. Oficialul român a apreciat rolul comunităţii româneşti din Palestina şi a familiilor mixte româno-palestiniene în societatea palestiniană, precum şi contribuţia acestora la consolidarea dialogului bilateral. Ministrul delegat a subliniat angajamentul instituţiilor din România pentru susţinerea comunităţii româneşti din Palestina prin proiecte care să sprijine asociaţiile românilor. A accentuat, în context, importanţa organizării unor cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Palestina, destinate tinerilor din comunitatea românească.



    9.000 de persoane au fost date în consemn la frontieră, iar numărul interviurilor de securitate – 80 – făcute la Aeroportul Otopeni din Bucureşti s-a triplat după atentatele de la Paris, din 13 noiembrie. Datele au fost furnizate de Serviciul Român de Informaţii, care a precizat că lista celor consemnaţi cuprinde şi persoane care nu au legătură directă cu România. Potrivit SRI, România a trecut de la gradul de risc general la risc specific.



    Aproape jumătate (46,4%) din populaţia României de 18 ani şi peste este supraponderală, iar 9,3% suferă de obezitate, această boală fiind mai frecventă în mediul urban – relevă datele Institutului Naţional de Statistică. 99,5% din români consumă fructe şi legume, consumul zilnic de fructe fiind menţionat de 30,4% din populaţie, iar cel de legume de 30,1%. Potrivit INS, din totalul populaţiei de 6 ani şi peste, doar 9,2% au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber. Peste trei sferturi din populaţia României consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, dar una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată.



    În aceste zile se lucrează intens la construirea celui de-al 11-lea hotel de gheaţă de la Bâlea Lac, cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraş. Lucrările de la 2.034 de metri altitudine au început pe 2 decembrie şi au fost, deja, ridicaţi pereţii exteriori, urmând ca până la Crăciun să fie amenajate şi interioarele. Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, vizitat anual de aproape 8.000 de turişti, este realizat de o echipă din judeţul Mureş, care munceşte în condiţii foarte grele, înfruntând temperaturi sub zero grade, umiditate şi vânt care ajunge şi la 100 km/h. Tema din acest an a hotelului este “Europa”, iar cele 14 camere vor avea nume care să amintească de ţări ale Uniunii Europene. Pentru cei care vor dori să se cazeze în camere de gheaţă, dar vor mai multă intimitate, de câţiva ani se ridică, lângă hotelul propriu-zis, şi trei construcţii de tip iglu. Anul acesta construcţia lor va începe după Anul Nou. Primul Hotel de Gheaţă din România şi din Europa de sud-est a fost construit în iarna 2005-2006. În urma succesului de care s-a bucurat, s-a hotărât continuarea proiectului. În imediata apropiere a hotelului, anual, este construită şi o biserică de gheaţă.

  • România – evoluţii demografice

    România – evoluţii demografice

    Pe măsură ce se modernizează, România se
    confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile
    vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Demografii
    avertizează de ani buni asupra depopulării şi îmbâtrânirii progresive, iar cele
    mai recente date statistice alimentează neliniştile lor.

    Populaţia României a scăzut în 2014 cu 80.000 de
    oameni, cărora li se adaugă 40.000 de cetăţeni ce au migrat, şi a ajuns,
    astfel, sub pragul de 20 de milioane de locuitori, un nivel similar celui din
    1966 – a anunţat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică,
    Tudorel Andrei. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a
    două oraşe mici în fiecare an. Situaţia a fost amplificată de numărul mare al
    deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, tendinţe care, adaugă el, nu
    pot fi inversate prea curând. Andrei a precizat că, până în 2013, numărul
    locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, iar după acel an ca
    urmare a diferenţei foarte mari între naşteri şi decese: 2014
    a avut în jur de 240 – 250.000 de decese şi am avut în jur de 170 – 180.000 de
    nou născuţi, deci avem o balanţă negativă, ceea ce înseamnă foarte mult la o
    populaţie de 19.900.000. Într-o perspectivă de 30 – 40 de ani putem avea o
    scădere masivă a populaţiei României, în jur de 14 milioane, 15 milioane de
    persoane, dacă se menţine acelaşi trend.

    Declaraţiile au fost
    prilejuite de lansarea anuarului demografic al României, document care conţine
    date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală
    şi migratorie.

    În ultimii 25 de ani,
    după căderea dictaturii comuniste, populaţia a scăzut de la 23,2 milioane la
    19,9. Au contribuit la acestea atât abrogarea legii, profund impopulare în
    epocă, prin care avorturile erau interzise, cât şi deschiderea frontierelor,
    până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de
    cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia
    migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni
    decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea
    populaţiei, fiindcă au imigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34
    de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.

    În plus, în mai
    puţin de o jumătate de secol aproape că s-a dublat procentul persoanelor mai în
    vârstă de 65 de ani, care a ajuns la peste 15% din totalul populaţiei. În 1970
    copiii cu vârste de sub 15 ani reprezentau peste un sfert din total, iar azi
    ponderea lor este de numai 15 procente, ceea ce, avertizează comentatorii, în
    câteva decenii ar putea arunca în aer sistemul public de pensii.

  • Jurnal românesc – 13.11.2015

    Jurnal românesc – 13.11.2015


    România a fost reprezentată la summitul UE-Africa privind migraţia, desfăşurat în capitala malteză, de preşedintele Klaus Iohannis. La sfârşitul summitului, Uniunea Europeană a anunţat o serie de măsuri menite să restrângă afluxul de migranţi care se deplasează către Europa, venind din Africa. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că UE lansează un fond fiduciar de urgenţă în valoare de 1,8 miliarde de euro, care va finanţa proiecte precum formarea profesională, înfiinţarea unor mici afaceri şi combaterea deficitului de alimente. Liderii africani consideră, însă, că suma este prea mică pentru a soluţiona problema ce cauzează fenomenul migraţiei din Africa. Dupa summitul UE-Africa privind migraţia, liderii europeni s-au reunit din nou pentru a analiza modul în care au fost aplicate până acum măsurile convenite în septembrie şi octombrie în chestiunea migraţiei, mai ales în ce priveşte cooperarea cu state terţe, precum Turcia.



    Secretarul de stat pentru afaceri strategice din cadrul MAE, Daniel Ioniţă, s-a întâlnit, joi, cu ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale statelor membre NATO, statelor candidate, partenere ale Alianţei Nord-Atlantice acreditate la Bucureşti, cărora le-a prezentat rezultatele summitului regional din 4 noiembrie de la Bucureşti. Potrivit lui Daniel Ioniţă, reuniunea a permis realizarea unei evaluări comune asupra ameninţărilor şi riscurilor de securitate provenind din vecinătatea estică a NATO. Cele nouă state participante au adoptat un set important de măsuri menite să contribuie la întărirea unităţii, solidarităţii şi coeziunii NATO şi, în acelaşi timp, să răspundă la provocările cu care se confruntă acum Alianţa Nord-Atlantică. La summitul regional au participat preşedinţii Bulgariei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor din Cehia.



    România a devenit, pe 9 noiembrie, membră a Comisiei ONU pentru Dreptul Comerţului Internaţional, obţinând un mandat de 6 ani, care va fi exercitat în perioada 2016 – 2022. Potrivit unui comunicat al MAE, cele mai importante teme aflate pe agenda comisiei vizează revizuirea notelor privind organizarea procedurilor arbitrale, reducerea obstacolelor legale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, soluţionarea disputelor online în tranzacţiile comerciale transfrontaliere, reglementarea evidenţei tranzacţiilor electronice, facilitatea procedurii de insolvenţă transfrontalieră pentru companiile multinaţionale şi o lege model pentru reglementarea garanţiilor reale. Odată cu România au mai fost alese membre: Belarus, Cehia, Polonia, Austria, Italia, Israel, SUA, Turcia, Australia, Spania, Liban, Iran, Thailanda, India, Pakistan, Filipine, Mauritius, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia şi Venezuela. România a mai deţinut de două ori calitatea de membru al acestei comisii – în mandatele 1968-1974 şi 1998-2004.



    Populaţia României în funcţie de domiciliu era, la 1 iulie 2015, de 22,243 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi timp, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, persoanele de 65 de ani şi peste depăşind cu aproape 168.000 populaţia tânără din categoria 0-14 ani. Populaţia din mediul urban a fost de 12,549 milioane persoane, în scădere cu 0,3% faţă începutul lunii iulie 2014. Potrivit INS, populaţia feminină a fost de 11,385 milioane de persoane, mai puţin cu 0,3% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, în timp ce vârsta medie a populaţiei a fost de 40,8 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2014.


  • Jurnal românesc – 9.11.2015

    Jurnal românesc – 9.11.2015

    Sute de români au manifestat, duminică, în oraşe din Italia, în semn de solidaritate cu protestele din ţară. În faţa Ambasadei României de la Roma, circa 300 de conaţionali au aprins lumânări, au spus rugăciuni şi au ţinut un moment de reculegere. S-a scandat: “Vrem spitale, nu vrem catedrale!”, “Jos corupţia!”, “Vrem acasă!” şi s-a intonat imnul naţional. Toţi care suntem aici ne dorim într-o zi să ne întoarcem acasă şi să fie totul normal” i-a declarat unul dintre participanţi corespondentei Radio România la Roma. Şi basarabenii sunt alături de protestele din România, a spus o altă manifestantă, pentru că şi ei fac parte din România. Manifestaţii asemănătoare au avut loc la Torino, Milano şi Bologna. Cetăţenii români au ieşit, zilele trecute, în stradă, şi la Paris, Bruxelles sau Haga, pentru a-şi exprima solidaritatea cu conaţionalii din ţară şi a protesta faţă de corupţia clasei politice.



    Tot duminică, la Chişinău, sute de susţinători ai unirii Republicii Moldova cu România au participat la un marş, organizat la iniţiativa Blocului Unităţii Naţionale şi a Consiliului Unirii. Tragedia din Colectiv a arătat clar că în România e nevoie de o resetare a clasei politice. De cealaltă parte, dezastrul social-economic în care a ajuns Republica Moldova a arătat clar că e nevoie de o reorganizare a statului în întregime. Şi la Bucureşti, şi la Chişinău avem şansa să facem un pas vital pentru a trăi toţi într-o Românie mai bună: un guvern comun pentru cele două state româneşti” – a declarat Constantin Codreanu, unul dintre organizatorii marşului.



    140 de cetăţeni români, care se aflau, în scop turistic, în staţiunile Sharm El Sheikh şi Hurghada din Egipt au fost repatriaţi sâmbătă. Decizia a fost luată pe fondul situaţiei actuale din zonă, precum şi al măsurilor de securitate impuse de autorităţile egiptene dupa tragedia din 31 octombrie, când un avion al unei companii din Rusia s-a prăbuşit în timpul unui zbor între Sharm el-Sheikh şi Sankt Petersburg, toate cele 224 de persoane aflate la bord pierzându-şi viaţa. Ministerul Transporturilor de la Bucureşti impune transportatorilor aerieni români măsuri suplimentare de securitate care vizează călătorii, bagajele şi procesul de încărcare a acestora la zborurile dinspre Egipt.



    Cu peste 25 de procente, România a fost, anul trecut, pe primul loc în Uniunea Europeană în privinţa ponderii populaţiei ocupate în agricultură, indica Institutul Naţional de Statistică. La mare distanţă, următoarele ţări clasate sunt Grecia, cu 13%, şi Polonia, cu 11. Potrivit INS, în România procentul persoanelor ocupate în industrie e de 30,1%, iar 44,5 din populaţia ocupată e înregistrată în domeniul serviciilor.



    Creşterea economiei româneşti se va accelera la 3,5% în acest an şi la 4,1 în 2016, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă, dar care vor adânci deficitul bugetar, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene, îmbunătăţită faţă de estimările din primăvară. Avansul economic poate depăşi aşteptările, dacă România va reuşi o absorbţie peste estimări a fondurilor europene. Cu un nivel scăzut al şomajului şi în urma reducerii cu patru puncte procentuale a TVA, în România va creşte consumul privat la un maxim post-criză în 2016, însă se va modera în 2017, se mai arată în raport. Şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare anticipează o creştere a economiei româneşti de 3,5% în acest an şi de 3,7% în 2016.

  • România, creştere economică record

    România, creştere economică record

    România şi Cipru au
    avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru
    din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit estimării preliminare
    publicate, miercuri, de Oficiul european pentru Statistică. În cifre, datorită
    unei creşteri trimestriale de 1,6%, cele două ţări sunt lidere în Uniunea
    Europeană, fiind urmate de Spania şi Bulgaria – ambele cu câte 0,9%, de
    Slovacia – cu 0,8% şi de Franţa şi Ungaria – fiecare cu 0,6%.

    La polul opus se află Lituania,
    Estonia, Grecia şi Finlanda, care au înregistrat scăderi. Şi calculată la nivel
    anual, creşterea economică de 4,2% a României este cea mai mare din Uniunea
    Europeană. Cu toate acestea, contextul geopolitic impune o atenţie particulară.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare susţine că Europa de Est
    trebuie să-şi întărească rezistenţa în faţa şocurilor, statele din regiune riscând să fie afectate de turbulenţele
    politico-economice din Rusia, Ucraina şi Grecia. Ţările din Europa Centrală se
    bucură de o relansare economică susţinută de consumul intern. În schimb,
    persistă creditele neperformante, iar Rusia şi Ucraina rămân în recesiune, ceea
    ce ar putea afecta creşterea din alte părţi – afirmă BERD.

    În plus, este imposibil de estimat ce ar însemna o eventuală ieşire
    a Greciei din zona euro pentru statele vecine, în condiţiile în care bănci
    greceşti sunt prezente în ţări precum Bulgaria şi România. Apoi, într-un alt
    registru, dincolo de declaraţii politicianiste, la Bucureşti este nevoie de
    măsuri socio-economice concrete care să vină în sprijinul, în primul rând, al
    persoanelor defavorizate.

    Potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre ei suferă
    din cauza lipsurilor materiale.Oficiul
    european pentru Statistică defineşte o persoană care are lipsuri materiale pe
    baza a nouă criterii: a acumulat datorii la rate sau facturi, nu îşi permite să
    cumpere un televizor color, o maşină, un telefon sau o maşină de spălat, nu îşi
    permite să îşi încălzească locuinţa, nu face faţă unor cheltuieli neaşteptate,
    nu îşi permite să mănânce puţină carne sau peşte măcar o dată la 2 zile sau nu îşi
    permite măcar o săptămână de concediu altundeva decât acasă. Persoanele care nu
    îndeplinesc trei dintre cele nouă criterii suferă de lipsuri materiale, iar cei
    care nu îndeplinesc cel puţin patru criterii suferă de lipsuri materiale grave.
    Or, în România, aproape jumătate din populaţie este afectată de lipsuri
    materiale, în timp ce proporţia celor care suferă de lipsuri materiale severe
    este de 30%.

  • Jurnal românesc – 20.01.2015

    Jurnal românesc – 20.01.2015

    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a prezidat, luni, cea de-a şaptea reuniune a Consiliului consultativ inter-instituţional privind comunităţile din diaspora. La întâlnire, desfăşurată la sediul Ministerului de Externe, au participat, între alţii, reprezentanţi ai ministerelor de Interne, Educaţiei, Culturii şi Fondurilor Europene, Institutului Cultural Român, Patriarhiei Române, Televiziunii şi Radioului publice. S-a discutat, în principal, despre strategia din 2015 a Departamentului Politici pentru Românii de Pretutindeni şi despre propunerile legislative menite să uşureze procesul de votare în străinătate. Pe agenda reuniuni s-a aflat şi organizarea, în acest an, a Congresului Românilor de pretutindeni.




    România se află în al 26-lea an consecutiv de declin demografic, a anunţat Institutul de Cercetare Demografică “Valdimir Trebici”, al Academiei Române. Potrivit directorului Institutului, Vasile Gheţau, populaţia României este sub 20 de milioane, în condiţiile în care, în 1990, imediat după prăbuşirea regimului comunist, numărul locuitorilor depăşea 23,2 milioane. De asemenea, Gheţau a apreciat că această scădere reprezintă cea mai mare ameninţare pentru sustenabilitatea sistemul public de pensii. Şi Asociaţia pentru Pensiile Private susţine că sistemul public de pensii nu va putea oferi singur venituri decente după anul 2030. Potrivit Asociaţiei, datele demografice şi studiile de specialitate ar trebui să convingă populaţia de necesitatea unei pensii facultative. Principala piedică este educaţia în materie, apreciază Asociaţia pentru Pensiile Private.




    Ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, s-a întâlnit luni, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi cu comisarul pentru justiţie, egalitate de gen şi consumatori, Vera Jurova. Potrivit Ministerului de Justiţie de la Bucureşti, Cazanciuc a prezentat progresele făcute de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi a dat asigurări că autorităţile naţionale sunt decise să lupte eficient împotriva corupţiei. La rându-le, responsabilii europeni au lăudat România pentru reformele aplicate în domeniul judiciar, se mai arată în comunicatul Ministerului. MCV este instrumentul prin care Comisia Europeană continuă să monitorizeze evoluţia sistemului judiciar românesc, la opt ani de la aderarea ţării la spaţiul comunitar.




    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, va vizita Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă) imediat după instalarea unui nou guvern la Chişinău — a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti. Anterior, Iohannis a discutat, telefonic, cu omologul său, Nicolae Timofti, şi au convenit că nu sunt întrunite condiţiile pentru vizita de stat pe care preşedintele României urma să o facă, joi si vineri, la Chişinău. Iohannis şi-a reiterat speranţa că noul Parlament de la Chişinău să voteze în cel mai scurt timp un guvern puternic, reprezentativ şi cu o agendă europeană fermă. Imediat dupa alegerea sa ca şef al statului, Iohannis a mers în Republica Moldova pentru a-şi afirma susţinerea fata de cele trei formaţiuni pro-europene, partidele Liberal-Democrat, Democrat si Liberal, membre ale guvernului în exerciţiu. La alegerile de pe 30 noiembrie, acestea au obţinut, împreună, 55 din cele 101 mandate de deputaţi, dar ulterior nu s-au pus de acord asupra împărţirii funcţiilor-cheie în stat.

  • Populaţia României, în curs de îmbătrânire

    Populaţia României, în curs de îmbătrânire

    Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen în creştere, arată studiile de specialitate care avertizează că numărul tot mai mare de vârstnici prezintă provocări semnificative pentru sistemele de asistenţă socială, de pensii şi de sănătate, atât în ţările în curs de dezvoltare cât şi în ţările dezvoltate. Tinerii de mâine, tot mai puţini, vor avea de susţinut tot mai mulţi vârstnici. Eurostat arată că, în următoarele decenii, mai mult de o treime din populaţia Europei va avea peste 60 de ani.



    Şi în România ritmul de îmbătrânire a populaţiei se va accentua odată cu scăderea natalităţii șşi cu creşterea longevităţii, conform raportului România îmbătrâneşte — Provocări şi soluţii”, lansat recent de către Fundaţia Friedrich Ebert România. Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani din România este de 16,1%, conform recensământului din 2011. Proiecţiile arată că până în 2050 numărul persoanelor în vârstă va creste şi mai mult. Fundaţia Friedrich Ebert, prin proiectul România îmbătrâneşte” (realizat de jurnaliştii Laurenţiu Diaconu Colintineanu şi Ioana Moldovan) a încearcat să afle ce se ascunde în spatele cifrelor şi datelor statistice, care sunt poveştile de viaţă ale bătrânilor.



    Ioana Păunescu are 101 ani şi a fost prima femeie inginer electromecanic din România. A trecut prin două războaie mondiale, iar la 73 de ani s-a căsătorit a doua oară pentru a nu fi singură: “Amândoi eram văduvi şi ne-am înţeles ca să nu fim singuri. 28 de ani avem în momentul de faţă (de când ne-am căsătorit ). Avem amândoi aceeaşi vârstă de 101 ani împliniţi. Au fost ani normali. Acum o ducem mai greu pentru că soţul are Alzheimer, aşa că trebuie să am grijă de el. Nu mai vorbeşte, deci nu mai putem discuta. E greu. Am ajutoare pentru că nu mai put să gătesc singură, nu mă mai ajută nici mâinile, nici picioarele. Nu pot să-mi ţin echilibrul şi să merg nesprijinită”.



    O altă categorie de bătrâni sunt cei îngrijiţi de ceilalţi membri ai familiei. Laura Tudor are 52 de ani şi viaţa ei s-a schimbat complet atunci cand mama ei, în vârstă de 89 de ani a căzut şi a suferit o fractură de col femural, fiind imobilizată la pat. Nu şi-a permis să angajeze pe cineva să aibă grijă de mama ei, deci îşi împarte timpul, în fiecare zi, între datoria faţă de părinte şi datoria faţă de propria sa familie: E destul de greu pentru că îmi ocupă destul de mult timp având şi serviciu, având şi eu familia mea. E destul de greu să le fac pe toate. Avem două apartamente, din fericire, pe acelaşi palier la bloc şi pot să am grijă de două case în acelaşi timp. Ne-am gândit să apelăm la un ajutor, ne-am făcut socotelile şi ne-am dat sema că nu este posibil neavând mulţi bani. Aşa că fac eu ceea ce se poate. O ajut din punct de vedere fizic. Probabil că ar avea nevoie de cineva care să stea mai mult de vorbă cu ea. Eu nu mai am nici răbdarea şi din timpul să fac acest lucru. Mă afectează psihic mai mult decât fizic pentru că eşti în faţa unei degradări progresive, lente şi iremediabile şi care are un singur sfârşit..”



    În România există doar 131 de cămine pentru vârstnici cu o capacitate totală de 7.152 de locuri. Petru Rotarciuc are 63 de ani şi locuieşte într-un cămin de îngrijire din comuna Leorda, judeţul Botoşani. Personalul instituţiei numără o asistentă şi două infirmiere la aproape 70 de persoane ce necesită îngrijire. Cu puţinul din cămin, omul este împăcat: Am rămas fără serviciu, în primul rând. Unde mă duceam să mă angajez mi se spunea că sunt în vârstă.. Nu am avut cu ce să plătesc apartamentul şi am rămas pe stradă.. Am stat un an şi ceva pe stradă. Mergeam încolo şi încoace până când cineva de la Consiliul Judeţean mi-a făcut actele şi m-a adus aici la centru. E mai bine aici, decât pe stradă.. în vânt.. în ploaie. Aici am un acoperiş iar când o să ies la pensie tot aici o să stau.. cât oi mai avea zile. Am fost căsătorit, soţia a decedat, am trei copii, dar au plecat, unde şi cum, nu stiu nimic… I-am căutat dar nu i-am găsit.. Mi-e dor să-i întâlnesc.. N-am nevoie de nimic… numai să-i văd, să stau şi eu de vorbă cu ei..”



    Raportul “România îmbătrâneşte” are şi date optimiste: rata sărăciei persoanelor vârstnice (peste 65 de ani) din România s-a redus de la 65% în 2007, la 35% în 2013, dar tot se menţine la aproape dublu faţă de media UE care este de 18%. Un alt lucru pozitiv a fost introducerea pensiei minime garantate în 2009 de 356 de lei, deci avem aproape jumătate de milion de beneficiari dintre care 123 de mii sunt pernsionari din rândul agricultorilor aflaţi la limita subzistenţei. Cu toate acestea avem motive de îngrijorare, este de părere Victoria Stoiciu, coordonator programe Fundaţia Friedrich Ebert: În continuarea avem una dintre cele mai mici pensii de stat din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai mici rate de înlocuire ( raport dintre pensia medie şi salariul mediu). Un alt motiv de îngrijorare este o polarizare foarte mare în interiorul categoriilor de pensionari. Avem 81% din totalul pensionarilor care aveau în 2009 pensii mai mici de 1.000 de lei pe lună. Avem un sfert din pensionari cu pensii sub valoarea coşului de consum lunar, adică pensii mai mici de 444 de lei. 40% dintre pensionari, adică două milioane, au pensii sub nivelul minim de subzistenţă care este calculat la 587 de lei în 2014 de către INS. O altă categorie deosebit de vulnerabilă sunt pensionarii agricultori unde 98 % dintre ei au pensii sub valoarea nivelului minim de subzistenţă.”



    Problema lipsei îngrijirii la domiciliu, lipsa locurilor în centrele de plasament pentru bătrâni, dar şi a personalului specializat din centrele de stat, preţurile mari pentru pensionarii bolnavi care ar dori să locuiască într-un astfel de centru, dar în sistem privat, sunt doar câteva aspecte care caracterizează nivelul de trai al bătrânilor din România.

  • Jurnal românesc – 2.12.2014

    Jurnal românesc – 2.12.2014

    Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională, o vizită la Cernăuţi (Ucraina), unde a participat la mai multe manifestări. El a avut o întâlnire cu responsabili din regiunea Cernăuţi, între care preşedintele Consiliului Regional, Mihai Găiniceru, viceguvernatori ai regiunii, Roman Marciuk şi Olena Veriha, şi şefii de departamente din cadrul Administraţiei Regionale de Stat din Cernăuţi. Consulatul General al României la Cernăuţi a fost reprezentat de Eleonora Moldovan, consul general, şi Ionel Ivan, ministru consilier. O temă aparte pe agenda discuţiilor a fost situaţia etnicilor români din Ucraina, cei care formează o comunitate estimată la circa 400 de mii de membri.


    De asemenea, ministrul Stanoevici a participat la vernisajul unei expoziţii de fotografie, realizată în timpul unei tabere de creaţie ce a avut loc la Săpânţa, în judeţul Maramureş. La eveniment a participat un numeros public, printre care şi reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din regiunea Cernăuţi, mass-media de limbă română şi ucraineană, oameni de artă şi cultură. În finalul vizitei, ministrul Stanoevici, alături de reprezentanţi ai autorităţilor regionale din Cernăuţi, membri ai comunităţii române din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, a participat la un moment solemn – depunerea de flori la monumentul din oraş care îi este dedicat lui Mihai Eminescu.




    Nouă din zece cetăţeni ai României sunt mândri de naţionalitatea lor, relevă un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES. Potrivit cercetării, intitulată ”Barometrul Starea Naţiunii”, principalele probleme cu care se confruntă românii sunt starea de sănătate – 20%, pensiile şi salariile mici – 15% şi lipsa locurilor de muncă şi şomajul – 11%. De altfel, două treimi dintre cei chestionaţi consideră că actuala situaţie economică a României este proastă sau foarte proastă. Pentru 90% din cei care au raspuns, cea mai importantă îngrijorare este corupţia, iar 85% sunt de acord cu ideea că clasa politică reprezintă o mare problemă. Sondajul a fost făcut pe 25 noiembrie, pe un eşantion de 1.330 de persoane şi are o eroare maximă tolerată de 2,8%.




    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a făcut, luni, prima sa vizită în Rep.Moldova, în această calitate. Agenda sa a inclus întâlniri cu preşedintele Rep.Moldova, Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă şi cu omologul său, Natalia Gherman. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti, discuţiile s-au centrat pe relatiile bilaterale şi pe parcursul european al Chişinăului, după alegerile legislative care au avut loc duminică în fosta republică sovietică. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei române a remarcat progresele înregistrate în domeniile în care România şi Rep.Moldova cooperează, între care energie, educaţie, infrastructură, sănătate sau cultură, precizează comunicatul MAE. Pe de altă parte, la Bucureşti, premierul Victor Ponta a declarat că România va continua să finanţeze programe în Rep.Moldova. El a precizat că, miercuri, cinci milioane de euro vor fi alocate pentru continuarea programului de grădiniţe în statul vecin. În bugetul României pe 2015 vor fi prevăzute toate resursele promise pentru proiectele din Rep.Moldova, a mai spus premierul.

  • Retrospectiva săptămânii 6.07 – 12.07.2014

    Retrospectiva săptămânii 6.07 – 12.07.2014

    În România s-a încheiat sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat



    În România, circa 60% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în prima sesiune (iunie-iulie), o rată cu 3% mai mare faţă de cea de anul trecut. Şi la această sesiune au fost descoperite nereguli. Un inspector şcolar din Arad, acuzat că ar fi primit bani pentru a-i ajuta pe unii candidaţi să promoveze Bacalaureatul, a fost arestat la domiciliu pentru 30 de zile. Totodată, unii elevi, care au încercat să copieze prin diverse metode, au fost eliminaţi din examen şi nu vor mai putea susţine bacul două sesiuni. Deşi guvernanţii consideră cu lucrurile merg bine în domeniul educaţiei, preşedintele Traian Băsescu nu este mulţumit. El a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa de urgenţă care prevede instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice. Şeful statului susţine că prin aplicarea actului normativ au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ, atât în sfera învăţământului preuniversitar cât şi a celui universitar.




    Omul de afaceri Dan Voiculescu va fi cercetat în continuare sub control judiciar într-un dosar în care e acuzat de şantaj



    Preşedintele fondator al PC, omul de afaceri Dan Voiculescu, va fi cercetat în continuare sub control judiciar. Decizia, care nu este definitivă, a fost luata de Tribunalul Bucureşti, care a respins contestaţia formulată de acesta la măsura dispusă de procurorii anticorupţie în dosarul în care este acuzat de şantaj. El este acuzat că ar fi ameninţat trei oameni de afaceri că, daca nu vor încheia contracte de publicitate cu influentul trust de presă pe care l-a creat, va declanşa o campanie agresivă de discreditare. Voiculescu a respins acuzaţiile şi a afirmat că nu îi cunoaşte pe cei care l-au denunţat. El mai este judecat, încă din 2008, şi în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, prin care ar fi provocat un prejudiciu de 60 de milioane de euro.




    Şeful statului roman, Traian Băsescu, a promulgat legile pentru ratificarea acordurilor de asociere între UE şi Rep. Moldova, Ucraina şi Georgia



    Preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat legile de ratificare a Acordurilor de Asociere între UE, pe de o parte, şi Rep. Moldova, Ucraina şi Georgia, pe de alta, semnate, în iunie, la Bruxelles. Potrivit şefului statului, pasul important făcut de cele trei ţări dovedeşte că nimeni nu poate opri evoluţia unei naţiuni. Moscova are de câştigat de pe urma intrării în vigoare a Acordurilor de Asociere — a spus Traian Băsescu — care a amintit, între altele, că, în baza lor, competitivitatea şi calitatea produselor şi serviciilor din Rep.Moldova, Ucraina şi Georgia vor fi la standarde europene. Săptămâna trecută, Parlamentul de la Bucureşti a încheiat procesul de adoptare a legilor de ratificare a Acordurilor de Asociere. A devenit, astfel, primul for legislativ din statele membre ale UE care a finalizat procedura de ratificare.




    Şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a fost prezent la Dubrovnik, la conferinţa Croaţia Forum



    Participare a ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, la Dubrovnik, la conferinţa internaţionala Croaţia Forum – eveniment desfăşurat în prezenţa unor înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre ale UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, Statele Unite si Noua Zeelandă. Principala temă aflată în dezbatere – procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest. Evenimentul organizat de către guvernul croat a fost structurat pe trei secţiuni de dezbateri: Integrarea europeană a Balcanilor de Vest: similarităţi şi diferenţe; Viitorul politicii de extindere a UE; Provocările actuale pentru valorile europene.




    Legea care prevede scăderea CAS cu 5% naşte controverese între preşedinte şi premier



    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga legea recent adoptată de Parlament, care prevede scăderea Contribuţiei de Asigurări Sociale cu 5 procente la angajator de la 1 octombrie. El a spus că această măsură, luată într-un moment în care încasările la buget nu sunt la nivelul aşteptărilor, riscă să afecteze stabilitatea fondului de pensii, al cărui deficit este cronic, dar şi indicatorii macroeconomici conveniţi cu creditorii internaţionali, în principal cu FMI. Preşedintele a cerut o consultare cu executivul pe această temă însă premierul Victor Ponta consideră că discuţiile sunt inutile, de vreme ce legea a trecut deja de legislativ. Salutată de mediul de afaceri, reducerea CAS pentru angajatori a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul consultativ în elaborarea politicilor în acest domeniu.




    În următorii ani, populaţia României va continua să scadă



    Populaţia României va continua să scadă în deceniile următoare şi se estimează că va ajunge la aproximativ 12 milioane în anul 2060. Datele demografice au fost anunţate de Institutul Naţional de Statistică, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, marcată în fiecare an pe 11 iulie. În 2013, numărul tinerilor din România a scăzut cu 50.000. Este vorba de persoane cu vârsta de cel mult 14 ani, în timp ce populaţia în vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 40.000. Datele arată că aproape 54% din populaţie locuia în mediul urban la începutul acestui an. Ponderea femeilor în populaţia României este de 51%. Durata medie de viaţă a femeilor este de peste 78 de ani, mai mare decât speranţa de viaţă la naştere în România, calculată de INS la 74 de ani şi jumătate.

  • Barometrul românesc

    Barometrul românesc

    Populaţia României va continua să scadă în deceniile următoare şi se estimează că va ajunge la aproximativ 12 milioane de locuitori, în anul 2060. Datele demografice au fost anunţate de Institutul Naţional de Statistică înaintea Zilei mondiale a populaţiei, marcată, în fiecare an, pe 11 iulie, a Zilei Statisticianului şi a aniversării a 155 de ani de statistică românească.



    Anul trecut, numărul tinerilor din România a scăzut cu 50.000. Este vorba de persoane cu vârsta de cel mult 14 ani, în timp ce populaţia în vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 40.000. Aproape 54% din populaţie locuia în mediul urban, la începutul acestui an. Ponderea femeilor în populaţia României este de 51,2%, cu aproape 10.000 mai mare decât a bărbaţilor. Durata medie de viaţă a femeilor este de peste 78 de ani, mai mare decât speranţa de viaţă la naştere în România, calculată, de Institutul Naţional de Statistică, la 74 de ani şi jumătate.



    Pe de altă parte, Institutul a ajuns la concluzia că salariul mediu a scăzut, în luna mai 2014, cu aproape 3%, faţă de aprilie. Analistul economic Constantin Rudniţchi e de părere că rezultatele bune înregistrate de România la nivel macroeconomic nu se reflectă în creşteri corespunzătoare ale salariilor, deoarece companiile din mediul privat suferă, încă, de pe urma efectelor crizei globale.



    Constantin Rudniţchi: ‘’Chiar dacă industria, luată global, reprezintă, totuşi, undeva spre 30% din PIB, în România doar anumite industrii sunt performante şi mai mult decât atât, doar anumite companii reuşesc să performeze – în sensul în care reuşesc să crească cu precădere companiile exportatoare, şi, în al doilea rând, companiile care au pe piaţa internă importante zone de desfacere – aici mă refer la cele din industria petrolieră, distribuţia petrolieră, gazele naturale, deci zona energetică’.



    Aşa se explică, probabil şi faptul că veniturile lunare medii băneşti nu acoperă, în România, decât uşor peste 91% din cheltuielile lunare medii, pe persoană.



    Un alt fenomen prognozat de specialişti, zilele acestea, este scăderea inflaţiei care, în lunile iunie – iulie 2014, s-ar putea apropia de zero sau ar putea fi chiar negativă. În România, acest fenomen este neobişnuit după ce, în ultimii 20 de ani, principala obsesie a economiştilor a fost nivelul prea mare al inflaţiei. Unii analişti apreciază că reducerea inflaţiei la un minim istoric va permite Băncii Naţionale a României să-şi ajusteze în jos prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, creând, astfel, spaţiu pentru o tăiere suplimentară a dobânzii-cheie.

  • Românii, tot mai puţini

    Românii, tot mai puţini

    Statisticile indică un record nedorit — 2013 a fost anul cu cele mai puţine naşteri de când există România ca stat modern. Concomitent, la fiecare 2 minute şi 15 secunde moare câte un locuitor al ţării, iar un calcul simplu arată că în acest ritm, până în 2030, populaţia României va fi mai mică de 16 milioane de persoane – nivel comparabil cu cel de după al doilea război mondial. Previzibilă după revoluţia anticomunistă din 1989, odată cu abandonarea politicii de stimulare a creşterii populaţiei instituită în timpul regimului Ceauşescu, scăderea natalităţii a s-a menţinut, însă, şi ulterior, devenind un fenomen constant al României ultimilor 22 de ani. Iar sociologii estimează că şi în 2014 se va menţine acest trend. Datele statistice arată că în acest an, în luna iulie, România va avea 19.450.000 de locuitori, cu un sfert de milion mai puţin decât anul trecut şi la acelaşi nivel ca acum 45 de ani.



    Într-un interviu pentru Radio România, profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de cercetări demografice al Academiei Române, explică: Natalitatea în România a scăzut în prima jumătate a anilor 90 şi se menţine la o valoare constantă începând cu anul 1995 – zece născuţi la 1.000 de locuitori. Există şi un alt indicator, care este mai relevant şi care are de asemenea o foarte bună constanţă în timp. Este vorba de numărul mediu de copii pe care îi aduce pe lume o femeie. Este 1,3 începând de la mijlocul anilor 1990. Scăderea numărului de născuţi a intervenit imediat după 1989 şi era de aşteptat, odată cu abrogarea restricţiilor la contracepţie şi de întrerupere a sarcinii. În 1989, în România au venit pe lume 370 de mii de nou născuţi. Or, în ultimii 10 ani, avem în jur de 200 de mii. Deci, o scădere mare.”



    Iar stabilizarea, care era de aşteptat la un moment dat, încă nu s-a produs, în condiţiile în care politicile de stimulare a natalităţii, atâtea câte sunt, nu dau roade. În prezent, de exemplu, alocaţia pentru un copil, sub valoarea de 10 euro pe lună, este cu mult mai mică decât cea prevăzută pentru un deţinut. Pe de altă parte, nu doar România se confruntă cu o scădere a populaţiei, precizează profesorul Vasile Gheţău: Este o boală a societăţii europene aproape în ansamblul ei, din păcate. Pe măsura modernizării societăţii europene, natalitatea a avut evoluţie descendentă în aproape toate populaţiile europene



    Revenind, însă, la situaţia din România, Vasile Gheţău, vorbeşte despre perspectivele legate de stoparea tendinţei de scădere a populaţiei: Mecanismele demografice au o matematică impecabilă. Sunt extrem de rigide. Ar trebui să avem o creştere a natalităţii dar şi, paralel, scăderea mortalităţii. Or, ambele evoluţii practic nu pot fi prevăzute pentru perioada următoare neavând de unde să provină. O creştere a natalităţii ar implica programe de strategii naţionale pe termen lung şi foarte lung, foarte generoase economic, ceea ce România nu are la ora actuală, iar o scădere a mortalităţii ar implica alte investiţii enorme în materie de sănătate publică a populaţiei.”



    În opinia profesorului Vasile Gheţău, pe de altă parte, o eventuala identificare de resurse financiare prin care să fie stimulată natalitatea ar fi acum mai degrabă o eroare, pentru că o creştere a natalităţii în perioade de criză nu poate fi una sănătoasă, iar efectele s-ar putea vedea în primul rând la categoriile de populaţie cele mai defavorizate economic. Despre consecinţele scăderii natalităţii, directorul Centrului de cercetări demografice al Academiei Române spune: “O scădere a numărului de nou-născuţi a dus la nivel naţional, la nivel macro cum se spune, la o diminuare a cheltuielilor. Şi societatea a cheltuit mai puţin prin sistemele de indemnizaţii, de alocaţii care s-au redus – acesta a fost efectul de până acum. S-au simţit şi unele efecte negative, dacă ne referim, de pildă, la dimensiunea populaţiei şcolare. Au fost şcoli şi sunt şcoli care se închid şi probabil că există şi un impact negativ asupra personalului didactic în unele părţi ale ţării, prin diminuarea numărului de copii din şcoli. Dar, toate avantajele pe termen scurt pe care le-am menţionat, şi la care ar putea fi adăugate şi altele, pe termen lung şi foarte lung devin negative.”



    Pentru că, spune Vasile Gheţău, “să ne imaginăm că după 2030 toată populaţia de la care vor proveni născuţii în România va fi populaţie născută după 1990, 1995, cu o treime, poate mai mult chiar, mai mică decât cea dinainte, decât cea pe care o avem acum, de pildă.



    Scăderea naturală în ultimii ani este de 50 de mii de locuitori în România, scădere naturală. Or, după 2030 toate datele pe care le avem din propriile cercetări, ca şi cele din surse internaţionale, arată că scăderea naturală anuală va urca la 100 de mii de locuitori anual.”

  • Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Vizita în China a premierului Victor Ponta


    Premierul român Victor Ponta a vizitat, la începutul săptămânii, China — ultima etapă a unui turneu asiatic care cuprinsese, anterior, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan. La Beijing, Victor Ponta le-a propus preşedintelui Xi Junping şi omologului Li Keqiang ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic: Poziţia geografică a României este foarte importantă în dezvoltarea relaţiilor dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. O poartă pentru accederea la o piaţă mai mare şi un potenţial coridor pentru produsele chinezeşti pot fi Marea Neagră şi ţările din această zonă. Din acest punct de vedere, Dunărea poate fi considerată, cu participarea firmelor chinezeşti, ca un segment al unui reînnoit drum al mătăsii, al secolului XXI, traversând Europa şi venind din China, prin poarta sud-estică a Uniunii Europene.


    Victor Ponta i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi să se îndrepte spre piaţa din România şi a anunţat o serie de proiecte: S-a convenit dezvoltarea prezenţei în România a marilor companii de telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi transformarea României, practic, într-un centru european regional pentru aceste două mari companii. Putem avansa foarte mult cu investiţiile şi în zona energiei. E, deja, în derulare proiectul de 1 miliard de dolari de la Rovinari, investiţie chineză. De asemenea, a fost prezentat proiectul grupurilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Dinspre partea română, principala solicitare a fost urgentarea procedurilor de verificare pentru a deschide piaţa chineză pentru produsele agroalimentare, în special pentru cele din carne şi pentru vinurile româneşti.




    Românii din România, mai puţini cu peste 1,5 milioane


    Populaţia stabilă a României, în octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu peste 1,5 milioane. Este rezultatul definitiv al recensământului populaţiei şi al locuinţelor, anunţat, joi, de Institutul Naţional de Statistică, al cărui preşedinte, Tudorel Andrei, a completat: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. In plus, cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut şi a scăzut destul de mult. Alte date ale recensământului arată că în municipii şi oraşe trăiesc echivalentul a 54% din totalul populaţiei stabile. Că majoritare sunt femeile, cu peste 51%, şi că aproximativ jumătate din ele sunt căsătorite. In fine, că majoritatea populaţiei — peste 55% — este formată din persoane mature cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani. Datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică au repus, pe de altă parte, pe tapet chestiunea validităţii referendumului din vara trecută, prin care puterea de centru-stânga a încercat, fără succes, să-l demită pe şeful de centru-dreapta al statului, Traian Băsescu. Referendumul a fost, atunci, invalidat din lipsă de cvorum, calculat pe baza unor cifre privind românii cu drept de vot superioare celor făcute publice, săptămâna aceasta, de statisticieni.



    Proba de foc a bacalaureatului


    Odată cu proba de vineri, 5 iulie — la alegere, specifică profilului şi specializării — emoţiile concursului, pentru cei aproape 190 de mii de absolvenţi de liceu din România, au luat sfârşit. In weekend vor aştepta, însă, cu sufletul la gură rezultatele, care urmează să fie afişate luni. Va fi atât pentru elevi şi profesori, cât şi pentru autorităţi momentul adevărului, dată fiind experienţa nefericită din ultimii ani. In 2011, de exemplu, rezultatele indicau cel mai slab bacalaureat din ultimii 20 de ani. Răspunzătoare de rezultatele foarte slabe sunt dezinteresul profesorilor şi al elevilor, precum şi disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ. Mulţi dau, însă, vina şi pe marşul forţat împotriva fraudei, încă de acum câţiva ani în sălile de examen fiind instalate camere video şi fiind interzise “atenţiile” care să “înmoaie” viligenţa supraveghetorilor. Anul acesta au izbuncnit noi scandaluri legate de încercări de corupere a profesorilor. Cel mai răsunător a fost cel al unei directoare a unui liceu bucureştean, arestată preventiv, săptămâna aceasta, după ce ar fi pretins bani de la elevii înscrişi la bacalaureat pentru a influenţa membrii comisiei de evaluare.



    Reaşezări de preţuri la mijloc de an


    1 iulie a adus, în România, creşterea preţului la gaze cu 8 procente pentru consumatorii casnici şi cu 3 pentru cei industriali. De la începutul lunii, a crescut şi punctul amenzilor rutiere. Totodată, în mai multe oraşe din ţară s-au majorat taxele plătite pentru apă şi canalizare. Ca şi cum ar dori să atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul României a majorat la 800 de lei salariul minim brut garantat, echivalentul a mai puţin de 200 de euro. De această creştere vor beneficia peste 600 de mii de salariaţi din sectorul bugetar şi privat.




    România şi situaţia din Egipt


    Ministerul român de externe urmăreşte cu mare atenţie evoluţiile din Egipt şi face apel părţilor să dea dovadă de reţinere şi să evite escaladarea violenţelor. Ca reacţie la evenimentele din ultimele zile din ţara arabă, diplomaţia de la Bucureşti şi-a exprimat speranţa că se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat. România şi-a exprimat regretul pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de violenţele din ultimele zile şi a reiterat necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţilor cetăţeneşti.