Radio România Internațional

Tag: Poşta Românâ

  • Jurnal românesc – 28.03.2017

    Jurnal românesc – 28.03.2017


    Rata şomajului în România în ultimul trimestru al anului trecut a coborât la 5,5%, faţă de trimestrul trei când a fost de 5,7%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică. Nivelul cel mai ridicat al şomajului, de 20,8%, a fost consemnat în rândul tinerilor (15 – 24 ani), arată datele INS. În acelaşi timp, rata de ocupare a forţei de muncă pentru categoria de vârstă între 20 şi 64 de ani a scăzut la 66,5% în trimestrul patru din 2016. Rata de ocupare este un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic. Valoarea este cu peste două procente mai mică decât cea din trimestrul precedent şi rămâne departe de ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%. Potrivit INS, numărul de pensionari a scăzut anul trecut la 5,250.000, însă raportul dintre numărul lor şi cel de salariaţi a rămas de 9 la 10.



    Execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale acestui an s-a încheiat cu un excedent, deşi veniturile au fost cu 1,4% mai mici decât în perioada similiară din 2016 – releva datele anunţate, luni, de ministerul Finanţelor de la Bucureşti. Potrivit expertţlor, au scăzut semnificativ încasările din TVA şi din accize, după reducerea cotei standard şi micşorarea nivelului accizei pentru carburanţi. Dar şi cheltuielile totale la bugetul de stat au înregistrat o scădere de 0,3 procente, ca urmare a reducerii investiţiilor şi a sumelor alocate de la buget pentru cofinanţarea programelor cu bani europeni.



    Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a declarat că România va participa activ la orice proiect menit să întărească unitatea marilor familii europene. Ea a explicat ca Bucureştiul susţine reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre ale UE prin continuarea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. Ministrul Ana Birchall a avertizat că poziţia UE pe scena internaţională va fi slăbită dacă vor fi impuse bariere artificiale care să separe în grupuri statele membre conform noţiunii de “Europă cu mai multe viteze”. Asta, pentru că deşi recenta Declaraţie de la Roma menţionează unitatea şi mersul în aceeaşi direcţie, ea cuprinde şi precizarea că “pot exista ritmuri diferite de dezvoltare”. Nici un proces de reformă a UE nu trebuie să aducă atingere valorilor şi libertăţilor sale fundamentale, a mai spus ministrul român al afacerilor europene.



    Posta Română a lansat din 27 martie un nou serviciu care oferă clienţilor posibilitatea să trimită cărţi poştale personalizate cu propriile fotografii, direct de pe site-ul companiei. Plata serviciului MyPostcard se va face online, utilizând cardul bancar. Pentru trimitere pe teritoriul României, tariful pentru acest serviciu este de 3,8 lei, iar pentru trimiterile internaţionale, preţul este de 6 lei; Există şi varianta MyPostcard Premium – expediere ca şi trimitere poştală internă/internaţională prioritară, recomandată, în plic închis. Pentru trimitere pe teritoriul României, tariful pentru acest serviciu este de 5,7 lei, iar pentru trimiterile internaţionale, preţul este de 18,90 lei. Timpul de livrare va fi de maximum 3 zile, pentru MyPostcard Premium, şi de maximum 6 zile, pentru categoria MyPostcard Basic.



    România se află pe ultimele locuri în ceea ce priveşte siguranţa rutieră în UE cu 97 de decese raportate la un milion de locuitori în 2016 (în urma ţării noastre fiind doar Bulgaria cu 99), arată date statistice publicate marţi de Comisia Europeană. Totuşi, faţă de 2010, numărul deceselor în accidente rutiere a scăzut în România cu 19%, exact cât media UE în toţi aceşti ani. Drumurile din Uniune rămân, conform datelor, cele mai sigure din lume, dar rezultatele înregistrate sunt încă departe de ce îşi propun autorităţile europene+ să reducă la jumătate numărul de decese cauzate de accidente rutiere între 2010 şi 2020.


  • Modalităţi de transfer de bani

    Modalităţi de transfer de bani

    În
    România, una dintre instituţiile prin intermediul cărora se pot efectua
    transferuri internaţionale de bani este Compania Naţională Poşta Română.
    Aceasta oferă, spre exemplu, clienţilor serviciile de transfer internaţional de
    bani Eurogiro, Eurogiro Cash, cel de mandate internaţionale şi Western Union.
    Serviciul de mandate Eurogiro oferă posibilitatea transferului de bani în şi
    din 25 de ţări. Există şi varianta utilizării serviciului Eurogiro Cash
    International, care este disponibil deocamdată doar în relaţia cu Italia,
    Portugalia, Bosnia Herţegovina şi Republica Moldova, în ambele sensuri, iar
    timpul de transmitere a banilor este de 2 zile.

    Să notăm şi că un alt serviciu,
    cel de mandate poştale internaţionale, permite persoanelor fizice expedierea şi
    primirea sumelor de bani, într-un interval de 5 zile, în şi din 14 ţări. În
    relaţia cu Italia, există numai serviciul de expediere a banilor prin mandat
    internaţional din România. Totodată, Compania Naţională Poşta Română
    beneficiază de serviciul Western Union.

    Amănunte despre toate aceste servicii
    pot fi aflate de pe site-ul companiei, editat în engleză şi română, cu adresa www.posta-romana.ro. Serviciul Western
    Union este disponibil şi prin intermediul multora dintre băncile care activează
    în România: Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, Banca
    Transilvania, Bancpost, Raiffeisen, BRD Groupe Societe Generale şi Piraeus
    Bank. Un alt serviciu disponibil în ţara noastră este MoneyGram, la filialele
    Băncii Comerciale Române, UniCredit Ţiriac Bank, ProCredit Bank, Alpha Bank,
    Libra Bank şi Intesa Sanpaolo Bank.

    Pe de altă parte, la începutul anului 2006,
    CEC Bank, în parteneriat cu Transfer Rapid, o companie americană, a lansat un
    serviciu adresat românilor din străinătate, prin care se realizează transferuri
    din 30 de ţări. Un alt serviciu adresat românilor din străinătate este cel al
    companiei Meridiana Transfer de Bani care realizează operaţiuni prin
    intermediul agenţiilor din Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia,
    Malta, Republica Moldova, Olanda, Portugalia, Spania şi România.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    21.400 de kilometrii – cel mai lung drum al unui buletin de vot către un alegător roman din Vanuatu (Malezia). Interviu cu Cosmina Croitoru, purtator de cuvant al Companiei Nationale Posta Romana, despre expedierea buletinelor de vot catre cetatenii romani din 55 de ţări, de pe toate continentele.



  • Jurnal românesc – 11.10.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 11.10.2016 UPDATE

    In perspectiva scrutinului parlamentar din 11 decembrie,
    Poşta Română va expedia cele mai multe buletine de vot către alegători români
    din Spania – 2794 -, Italia – 1228 – şi Republica Moldova – 880, a anunţat,
    marţi, operatorul poştal naţional. 8.890 de cetăţeni români s-au înscris în
    Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări, de pe toate continentele. Topul
    ţărilor cu cei mai mulţi alegători prin intermediul votului prin corespondenţă
    este completat de Germania, cu 618 alegători -, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii
    şi al Irlandei de Nord, cu 594, Franţa, cu 561, Elveţia, cu 237, Austria, cu
    250, SUA, cu 226, Danemarca, 169, Canada, cu 162, si Australia, cu 115. Cel mai scurt drum extern al unui buletin de vot va fi
    de aproximativ 300 de kilometri, către Bulgaria, şi va fi parcurs într-o
    singură zi, în timp ce drumul cel mai lung va fi de aproximativ 21.400 de
    kilometri, către un alegător din Vanuatu. Alegătorilor care au optat să
    voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi
    expediate, prin Poşta Română (cu confirmare de primire), următoarele documente
    necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant
    cu menţiunea ‘votat’, certificatul de alegător, buletinul de vot prin
    corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit
    legii, Poşta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel
    târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.




    Curtea
    Constituţională a amânat, marti, să ia o decizie în ceea ce priveşte sesizările
    depuse de mai multe bănci cu privire la Legea dării în plată. Documentul, care
    prevede posibilitatea stingerii unui credit ipotecar prin predarea către bancă
    a imobilului cu care a fost garantat, a intrat în vigoare în luna mai. Pentru
    ca un împrumut sa intra sub incidenţa legii trebuie ca titularul creditului să
    fie consumator, nu profesionist, creditul la momentul acordării să nu
    depăşească 250 mii de euro sau echivalentul, iar imobilul ipotecat să fie cu
    destinaţia de locuinţă. Băncile au anunţat încă de la momentul aprobării că vor
    contesta Legea dării în plată la Curtea Constituţională şi au majorat
    avansurile pentru creditele ipotecare clasice.




    Fiscul a declanşat o campanie de verificare a
    locuinţelor închiriate, după ce intenţia a fost anunţată, recent, de şeful
    instituţiei, Dragoş Doroş. Controalele se vor desfăşura la sediile asociaţiilor
    de proprietari, care au început deja să le solicite celor care au contracte de
    închiriere să depună copii vizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
    Motivul acestei acţiuni este acela că Fiscul a constatat că declararea unor
    sume modice este un fenomen şi, prin urmare, impozitele datorate bugetului ar
    fi mai mici decât în realitate.






    În primele 8 luni ale anului,
    exporturile au crescut cu 4 procente, iar importurile cu aproape 7% fata de
    aceeaşi perioadă din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
    Deficitul balanţei comerciale, adică nivelul cu care valoarea exporturilor este
    întrecută de cea a importurilor, a depăşit 6,1 miliarde de euro, fiind cu peste
    1,3 miliarde mai mare decât cel inregistrat în primele 8 luni ale anului
    trecut. Trei sferturi din valoarea totală a exporturilor, dar şi din cea a
    importurilor, reprezintă schimburi comerciale cu ţări membre ale Uniunii
    Europene. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt
    deţinute de maşini şi echipamente de transport, respectiv alte produse
    manufacturate.




  • Jurnal românesc – 11.10.2016

    Jurnal românesc – 11.10.2016

    In perspectiva scrutinului parlamentar din 11
    decembrie, Poşta Română va expedia cele mai multe buletine de vot către
    alegători români din Spania – 2794 – Italia – 1228 – şi Republica Moldova -
    880, a anunţat, marţi, operatorul poştal naţional. 8.890 de cetăţeni români
    s-au înscris în Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări, de pe toate
    continentele. Topul ţărilor
    cu cei mai mulţi alegători prin intermediul votului prin corespondenţă este
    completat de Germania cu 618 alegători -,
    urmată de Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord cu 594, Franţa
    cu 561, Elveţia cu 237, Austria cu 250, SUA cu 226, Danemarca cu 169, Canada cu
    162 si Australia cu 115. Cel mai scurt drum
    extern al unui buletin de vot va fi de aproximativ 300 de kilometri, către
    Bulgaria, şi va fi parcurs într-o singură zi, în timp ce drumul cel mai lung va
    fi de aproximativ 21.400 de kilometri, către un alegător din Vanuatu.
    Alegătorilor care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în
    Registrul Electoral le vor fi expediate, prin Poşta Română (cu confirmare de
    primire), următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat,
    un plic interior, un autocolant cu menţiunea ‘votat’, certificatul de alegător,
    buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea
    dreptului de vot. Potrivit legii, Poşta Română asigură trimiterea documentelor
    către alegători până cel târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.






    Fiscul a declanşat o campanie de verificare a
    locuinţelor închiriate, după ce intenţia a fost anunţată, recent, de şeful
    instituţiei, Dragoş Doroş. Controalele se vor desfăşura la sediile asociaţiilor
    de proprietari, care au început deja să le solicite celor care au contracte de
    închiriere să depună copii vizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
    Motivul acestei acţiuni este acela că Fiscul a constatat că declararea unor
    sume modice este un fenomen şi, prin urmare, impozitele datorate bugetului ar
    fi mai mici decât în realitate.






    În primele 8
    luni ale anului, exporturile au crescut cu 4 procente, iar importurile cu
    aproape 7% fata de aceeaşi perioadă din 2015, a anunţat Institutul Naţional de
    Statistică. Deficitul balanţei comerciale, adică nivelul cu care valoarea
    exporturilor este întrecută de cea a importurilor, a depăşit 6,1 miliarde de
    euro, fiind cu peste 1,3 miliarde mai mare decât cel inregistrat în primele 8
    luni ale anului trecut. Trei sferturi din valoarea totală a exporturilor dar şi
    din cea a importurilor reprezintă schimburi comerciale cu ţări membre ale
    Uniunii Europene. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor
    sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport, respectiv alte produse
    manufacturate.




    Deputatii au adoptat, luni, proiectul de lege pentru modificarea
    Codului Muncii, conform căruia ziua de 1 iunie – Ziua Copilului – să fie
    declarată zi nelucratoare. Senatul dă, marţi, votul final. Deputatii au apreciat ca legea transmite un semnal referitor la
    grija faţă de copii şi vizează toţi angajatii din Romania, indiferent dacă sunt
    sau nu părinţi. In prezent, zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează
    sunt: 1 şi 2 ianuarie; 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române; prima şi
    a doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; 15 august – Adormirea
    Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, Ocrotitorul României; 1
    decembrie – Ziua Naţională; prima şi a doua zi de Crăciun.

  • Modalităţi de transfer de bani

    Modalităţi de transfer de bani

    În
    România, una dintre instituţiile prin intermediul cărora se pot efectua
    transferuri internaţionale de bani este Compania Naţională Poşta Română.
    Aceasta oferă, spre exemplu, clienţilor serviciul Eurogiro Cont realizat în
    parteneriat cu Deutsche Bank, prin care pot fi transferate internaţional sume
    de până la 5.000 de euro. Potrivit Poştei Române, prin intermediul acestui
    serviciu pot fi trimise sume de bani în numerar în orice cont bancar din străinătate
    şi se pot face plăţi din întreaga lume, în numerar, de la orice titular al unui
    cont bancar de la orice bancă din lume, precum şi de la orice administraţie poştală
    care are un acord cu Deutsche Bank.

    De asemenea, expeditorii din întreaga lume,
    titulari de conturi bancare, pot transmite beneficiarilor din România sume
    exprimate în 40 de valute. În cazul achitării unui mandat Eurogiro Cont sosit în
    România, destinatarul va fi avizat la domiciliu de sosirea acestuia pentru a se
    prezenta la sediul oficiului poştal, în vederea încasării sumei. Indiferent de
    valuta în care a fost iniţiat transferul, beneficiarul încasează suma numai în
    euro, în cel mult 4 zile lucrătoare de la expedierea sumei. Poşta Română oferă
    clienţilor şi serviciile de transfer internaţional de bani Eurogiro, Eurogiro
    Cash, cel de mandate internaţionale şi Western Union. Serviciul de mandate
    Eurogiro oferă posibilitatea transferului de bani în şi din 25 de ţări. Există
    şi varianta utilizării serviciului Eurogiro Cash International, care este
    disponibil deocamdată doar în relaţia cu Italia, Portugalia şi Bosnia
    Herţegovina, în ambele sensuri, iar timpul de transmitere a banilor este de 2
    zile.

    Să notăm şi că un alt serviciu, cel de mandate poştale internaţionale,
    permite persoanelor fizice expedierea şi primirea sumelor de bani, într-un
    interval de 5 zile, în şi din 14 ţări. În relaţia cu Italia, există numai
    serviciul de expediere a banilor prin mandat internaţional din România.
    Totodată, Compania Naţională Poşta Română beneficiază de serviciul Western
    Union. Amănunte despre toate aceste servicii pot fi aflate de pe site-ul
    companiei, editat în engleză şi română, cu adresa www.posta-romana.ro. Serviciul Western
    Union este disponibil şi prin intermediul multora dintre băncile care activează
    în România: Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, Banca
    Transilvania, Bancpost, Raiffeisen, BRD Groupe Societe Generale şi Piraeus
    Bank.

    Un alt serviciu disponibil în ţara noastră este MoneyGram, la filialele
    Băncii Comerciale Române, UniCredit Ţiriac Bank, ProCredit Bank, Alpha Bank,
    Libra Bank şi Intesa Sanpaolo Bank. Pe de altă parte, la începutul anului 2006,
    CEC Bank, în parteneriat cu Transfer Rapid, o companie americană, a lansat un
    serviciu adresat românilor din străinătate, prin care se realizează transferuri
    din 30 de ţări, inclusiv Brazilia, Canada şi Statele Unite ale Americii.

    Un alt
    serviciu adresat românilor din străinătate este cel al companiei Meridiana
    Transfer de Bani care realizează operaţiuni prin intermediul agenţiilor din
    Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Malta, Republica Moldova, Olanda,
    Portugalia, Spania şi România.

  • Sistemul medical şi cardurile de sănătate

    Sistemul medical şi cardurile de sănătate

    Vehiculată de vreo şapte ani, ideea cardurilor naţionale de sănătate a prins în cele din urmă contur, iar din toamna anului trecut a început distribuirea suporturilor de plastic conţinând datele de identificare şi istoricul medical al pacienţilor din România. “Sistemul de sănătate românesc este unul social. Pacienţii nu vor beneficia de mai multe sau mai puţine acte medicale în funcţie de venit sau de vechime. Cardul de sănătate este un prim pas în reforma sistemului medical”, a precizat Oana Grigore, şeful biroului de presă al Ministerului Sănătăţii de la Bucureşti.



    Scopul acestui proiect este acela de a transparentiza şi de a eficientiza fondurile utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Distribuirea ar fi trebuit să fie finalizată în noiembrie, dar circa un million de carduri nu au ajuns încă la titulari. Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate:



    În acest moment, peste 12,5 milioane de carduri au fost deja distribuite, au ajuns la asiguraţi. Aproximativ un milion de carduri se vor întoarce la casele de asigurări, pentru asiguraţii care nu au fost găsiţi acasă de către factorii poştali. Ele vor fi distribuite prin intermediul medicilor de familie. Aşa vor ajunge ele la asiguraţi. Cel care va pierde cardul va trebui să plătească pentru eliberarea unui alt card în termen de 30 de zile. Important este că asiguraţii trebuie să fie liniştiţi. Toată lumea va beneficia de servicii medicale în continuare fără probleme.”



    Cardurile de sănătate ar putea deveni obligatorii de la 1 februarie, această prevedere fiind inclusă într-un proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică. Medicii de familie au obligaţia să activeze cardurile până la 31 ianuarie, pentru ca acestea să devină funcţionale. Ei au anunţat, însă, că resping ferm posibilitatea de a distribui prin cabinetele lor cardurile de sănătate care nu au ajuns încă la asiguraţi din motive diferite. Vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei, Sandra Alexiu, susţine că o astfel de acţiune nu are caracter medical şi este sub pregătirea profesională a acestei categorii: Legea prevede că distribuţia cardurilor se face prin Poşta Română. Distribuţia este o activitate nemedicală.”



    Potrivit altor prevederi ale proiectului, asiguratul va suporta contravaloarea cardului naţional, precum şi cheltuielile aferente distribuţiei acestuia, în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, precum şi în situaţia modificării datelor personale de identificare.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Poşta Română a lansat serviciul “Bani direct acasă” — destinat în special românilor aflaţi în străinătate care trimit bani către rudele în vârstă, aflate în localităţi izolate. Interviu cu purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Poşta Română, Cosmina Croitoru.



  • Eveniment Top – 01.06.2013

    Pripuneri di alâxeari ali Constituţii



    Societatea civilâ românească, ţi easti reprezentatâ di Forumlu Constituţional, pitricu stâmâna aestâ, ali Comisii Parlamentarâ ti Alâxearea ali Constituţii pripunerli mutrinda alâxearea a Nomlui di Timel’iu. Grupurli politiţi au, şi cu aestâ furn’ii, viziun’i ahoriea. Chiola USL (la puteari) şi UDMR nu vor s-da na nâ parti bicameralismul, democrat-liberal’ii dit opoziţii andrupăscu bâgarea tu practico a parlamentului cu maşi un udă. Diferenţili multu mări suntu legati şi di ţi mutreaşti gruplu prezidentu-parlamentu-guvernu. PDL s-apleacâ ma multu câtâ republica semiprezidenţialâ, cu un prezidentu vârtos, ca pânâ tora, iara UDMR va republica parlamentarâ, iu prezidentul s-hibâ aleptu di leghislativ. Ama poplu s-pari că nica va sâ şi-aleagâ prezidentul, aşă că USL easti iuva di mesi: unâ republicâ semiparlamentarâ iu leghislativlu ari nai ma multili pârghii, prezidentul easti nica aleptu di popul, ama nu mai ari ţiva s-dzâcâ tu ţi mutreaşti alidzearea a premierlui. Comisia Parlamentarâ ti Alâxearea ali Constituţii va s-ahurheascâ ayoniea moaubeţli, aşi că va s-scoatâ, pânâ tu inşita a meslui Cireşar, un proiectu di nom. Tut vearea aestâ, easti aştiptat şi votlu dit Senat, dapoaia, tu Ysmârciun, aţel dit Camera a Deputaţlor şi, tu soni, consultarea a poplui prit referendum.



    Prag n’icşurat tu ţi mutreaşti Referendum-lu



    PDL va s-atacâ, la Curtea Constituţională, prota alâxeari a nomlui mutrinda Referendumul, icâ n’icşurarea a praglui di prezenţâ di la 50 la 30%. Tu idyul chiro, rezultatili a unui Referendum, va s-hibâ apruchiati maca va şi-aspunâ votlu favorabil 25% dit numirlu a aligâtorilor angrâpsiţ pi listili electorali permanenti. Alâxearea a nomlui fu bâgatâ tu practico, n’iercuri, tu Camera a Deputaţlor. Democrat-liberal’ii spun câ năili privederi va s-ducâ-nghios îndreptul di vot. Ama social-liberal’ii spun că aesti năi alâxeri vinirâ unâoarâ cu zboarţli ali Curti Constituţională, cari aşteaptâ bâgarea tu practico a nâscântor sinfunii di andridzeari a Referendumurilor, fârâ s-aibâ ici importanţâ scupolu a lor.



    Salarii ma n’iţ ti directorl’ii a companiilor di stat



    Guvernul di Bucureşti plafonă salariili a directorilor dit companiile cu capital integral icâ majoritar di stat, cari triţeau, tu nâscânti catandisi, di 10.000 di euro pi mesu. Nai ma marli salariu pi cari va s-poatâ s-ul l’ia va s-hibâ di maşi di şasi ori ma mari di venitlu mediu brut pi cathi ramurâ. Apofasea fu luatâ tu idyea dzuâi tu cari executivlu publică unâ listâ cu indemnizaţiili aluştor manageri. Nai ma ghini pâltit eara directorlu CFR, cu cama pisti 14.500 di euro pi mesu, dapoaia eara aţel di Poşta Românâ — aproapea 14.300 di euro. Hiinda tu catandisi falimentarâ – cu borgi di vârâ 150 di milioani di euro şi chireri di 12 milioani di euro – Poşta easti pi lista di privatizări a guvernului. Aestâ instituţii fu zorlea bâgatâ s-creascâ chirolu di privatizari cu şasi meşi, dupu ţi compania nu amintă sâ atragâ niţi un investitor. Poşta Românâ easti nai ma marli operator di servicii poştali dit vâsâlii, cu cama di 32 di n’ii di angajaţ.



    Anularea a contractului cu american’ii di la Bechtel



    Contractul cu Bechtel ti construirea a Autostadâl’ei Transilvania fu anulat, iara statlu român lipseaşti s-pâlteascâ ali companii americani despăgubiri di 37,2 di milioani di euro. La aeşţâ pâradz s-adavgâ borgi di 50 di milioani di euro. Autostrada, proiectatâ pi 415 di kilometri, lipsea s-ahurheascâ dit ningâ Braşov şi s-agiungâ tâşi ningâ Oradea, la graniţa dit Vest, cu Ungaria. Dit 2003, di anda fu simnat contractul, Bechtel luă vârâ un miliardu şi giumitati di euro, ama bitisi maşi un tronson, di 52 di kilometri. Pi di altâ parti, tu un altu proiectu di mari simasii, Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Arad-Nădlac, parti a Coridorului IV Paneuropean, stâmâna aestâ fu dişcl’is tronsonlu di 32 di km Deva-Orăştie. Lucrărili ţânurâ doi an’i, iar giumitati dit pâradz furâ dit fondurili europeani.



    România şi procedura di deficit multu mari



    Comisia Europeanâ şi-adră publiţi aştiptărli di cathi an prit cari ari nâdia ca va s-agiutâ tu ţi mutreaşti inşearea dit crizâ a vâsâliilor dit Uniuni, ama şi tu ţi mutreaşti împrustarea lor icunumicâ, şi lipseaşti s-hibâ multu ghini îndreaptâ. Mutrinda România, Bruxelles-lu pripusi scutearea dit procedura di deficit excesiv, lucru ţi înseamnâ câ Bucureştiulu tin’iseaşti aşi-dzâslu nom di malamâ a pâradzlor europen’i. Di la 9% dit PIB cât eara tu 2009, deficitlu agiunsi, tu inşita a anlui ţi tricu, la 2,9%. Ti estan, executivlu comunitar estimeadzâ unâ n’icşurari la 2,6%, iars ti anlu yinitor la 2,4%. Pripunearea ali Comisii Europeani di scuteari dit procedura di deficit multu mari yini deadun cu un stog di aştiptări, printrâ cari bitisearea a programlui di asistenţâ financiarâ ţi fu achicâsit cu UE şi FMI, asiguripsearea a unâl’ei împrustari fiscalâ cari s-agiutâ criştearea ali icunumii, duţearea ninti a reformilor mutrinda sânâtatea şi anviţarea, ama şi bâgarea tu practico ali strateghii naţionalâ di integrare a ghifţâlor.



    Un nău guvernu tu Republica Moldova



    Ministerul român a Afacerilor Externi apruchie votlu di încrederi dat, gioi, di Parlamentul a Republicâl’ei Moldova ti echipa guvernamentalâ cumândisiti di pro-europeanlu Iurie Leancă. Uidisit cu un comunicat ali diplomaţii di Bucureşti, adrarea a năului cabinet di Chişinău easti unâ garanţii mutrinda împrustarea a ligâturâl’ei ahoriea dintrâ România şi Republica Moldova (majoritar românofonâ). Bucureştiul şi-aspusi disnău andruparea ti integrarea europeanâ Republicâl’ei Moldova. Dit ahurhita a meslui Marţu, Republica Moldova s-alumtâ cu unâ crizâ di turlii politicâ ţi vini unâoarâ cu scutearea di pi ipotisi, prit moţiuni di cenzurâ, a guvernului cumândisit di Vlad Filat.



    Steaua Bucureşti — campioana ali României la fotbal



    Echipa Steaua Bucureşti yurtusi, marţâ, anamisa di n’ii di suporteri, amintarea a titlului di campioanâ ali Românii la fotbal. Gimbuşea “aroş-n’irlâ” ahurhi pi Arena Naţionalâ, nai ma marli stadion dit vâsâlii, iu a stelişţâlor lâ furâ dati tricourili, medaliili şi trofeulu di campion’i. Dapoaia, fotbalişţâl’ii şi membrii a echipâl’ei s-alinarâ tu unâ amaxi fârâ citii şi fudzirâ câtâ Pâzarea ali Constituţii dit Bucureşti, iu cama di 15.000 di oamin’i îi aştiptau s-hârseascâ deadun. S-apreasirâ torţi şi fumigeni, s-cântă şi s-aurlă ti giucâtori.



    Armâneaşti: Cristina Mina