“Alice On & Off”, de Isabela Tent, a obţinut premiul pentru cel mai bun documentar, la secţiunea România. Realizat pe parcursul a 10 ani, filmul spune povestea unei adolescente artistă devenite mamă, care trăiește într-un mediu plin de riscuri și brutalitate, supraviețuirea fiind pusă sub semnul întrebării.
La secțiunea Europa Centrală și de Est, cel mai bun documentar a fost desemnat filmul polonez „Pădurea”. O familie alege să trăiască în mijlocul naturii, la granița Poloniei cu Belarus, dar liniștea le este perturbată de drama refugiaților abandonați în acea pădure.
„Răzvrătire nocturnă”, un film despre viața din Congo, a obţinut premiul la secțiunea Voci emergente ale filmului documentar.
Premiul pentru cel mai bun documentar studențesc a revenit filmului „Visându-l pe Putin”, realizat de o cineastă din Germania de origine rusă. “Acest film reflectă un moment istoric distopic, unde fantomele tiranilor se infiltrează în adâncurile ființei noastre sociale prin intermediul tehnologiei digitale. Cel mai bun film în Competitia studențească în acest an este Visându-l pe Putin de Nastia Korkia și Vlad Fishez”, a fost motivaţia juriului.
Peliculele câștigătoare ale acestei a 31-a ediții a festivalului Astra Film de la Sibiu vor putea fi vizionate din nou duminică, în ultima zi a festivalului.
Ieşeanul Dragoș Ilie, probabil cel mai cunoscut chitarist român în străinătate în prezent, cu peste 40 de premii la competiții internaționale, doctorand la University of Texas at Austin din Statele Unite ale Americii, unde e şi asistent universitar, concertează la Sala Radio din Bucureşti pe 13 decembrie, când îşi lansează şi primul lui album, “Guitar Delights”.
Dirijorul Cristian Măcelaru, actorul Constantin Chiriac şi înotătorul David Popovici se numără printre laureaţii primei ediţii a Galei Radio România, eveniment desfăşurat la Sala Radio, prin care serviicul public de radio a marcat cei 95 de ani de existenţă, celebrând performanţa. În cadrul evenimentului au fost acordate premii pentru următoarele categorii:
* Ambasadorii României – Cristian Măcelaru, pentru că a dus măiestria artei dirijorale din Timişoara natală pe marile scene ale lumii.
* Antreprenoriat – Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, pentru dezvoltarea reţelei de magazine de bricolaj Dedeman, cel mai puternic business din domeniul bricolajului autohton.
* Campanii sociale – Fundaţia Dăruieşte Viaţă, pentru eforturile depuse în construirea primului Spital de Copii din România, dedicat în întregime oncologiei pediatrice.
* Cultură & Arte – Constantin Chiriac, pentru transformarea Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu într-un festival de talie mondială.
* Educaţie – Teach for România, pentru transformarea educaţiei în România, reducerea inechităţii educaţionale şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale elevilor.
* Iniţiative locale – Fundaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 – pentru contribuţia lor la dezvoltarea locală din Delta Dunării şi din alte regiuni naturale din România.
* Inovare & Ştiinţă – Sergiu Paşca, pentru cercetarea sa revoluţionară în domeniul neuroştiinţelor.
* Mediu – Fundaţia Ivan Patzaichin pentru Proiectul Călăuzele Apelor, Delta Dunării şi promovarea valoarea moştenirii locale.
* Multiculturalitate – Asociaţia Tăşuleasa Social, pentru proiectul Via Transilvanica.
* Sănătate – Fundaţia Dăruieşte Viaţă, pentru primul spital de Oncologie şi Radioterapie Pediatrică din România, exclusiv finanţat privat.
* Tradiţii & Folclor – Paula Stanciu Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului, pentru povestea de succes a celui mai vizitat muzeu românesc aflat în aer liber.
* Sport – David Popovici, primul înotător român care a devenit campion mondial în proba-vedetă 100 de metri liber şi exponentul unei noi generaţii de performeri în înot.
Alături de laureaţi, pe scena Galei Radio România, prezentată de Daniela Mihai-Soare şi Mihai Nour, au urcat artişti îndrăgiţi ai momentului:
* Irina Rimes & The Motans
* Alina Eremia & Mario Fresh
* Raluka & Connect-R
* Andrei Ursu (WRS)
* Andia
* Alexia
* Holy Molly
* Vescan & Eva Timush
* Misha Miller
Artiştii au fost acompaniaţi de Big Band-ul Radio, sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru, într-o serie de melodii reorchestrate special pentru Gala Radio România. Şi-au dat concursul violoncelistul Răzvan Suma şi uzicianul argentinian Mariano Castro.
Trofeele Galei Radio România au fost realizate, după un concept dedicat, de artistul Lucian Butucariu, de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti.
Ceea ce aţi văzut în seara aceasta este o acţiune organică a Radio România, născută din editorial şi care n-a avut nicio altă ingerinţă decât propria conştiinţă a celor care au votat-o. Şi eu am fost surprins, nu am ştiut cine a câştigat aceste premii. Acum, în seara aceasta, i-am văzut şi eu. Sper că pentru voi a fost relevant, sper că pentru ascultători este relevant şi mai sper un lucru, că în viitor Gala Radio România, în forma aceasta în care creăm un omagiu pentru cei care fac lucruri bune pentru România, va rămâne în continuare, indiferent de prezenţa noastră sau nu aici, a spus la finalul galei Preşedintele Director General al SRR, Răzvan Ioan Dincă.
El a mai anunţat că miercuri a fost lansată aplicaţia Radio România, care a fost descărcată deja de 1.000 de persoane.
Radio România este principalul producător de conţinut cultural original din România, de-a lungul celor 95 de ani de activitate, radioul public marcând istoria jurnalismului autohton şi devenind astfel un vector esenţial în peisajul media al ţării. Prin intermediul staţiilor sale, Radio România a promovat cultura, arta şi valorile naţionale, menţinându-se ca voce autentică în societatea românească.
În perioada 15-22 octombrie s-a desfășurat la Sibiu cea de-a 30-a ediție a
celui mai longeviv festival de film din România, Astra Film Festival.
Selecția
de anul acesta a inclus peste 130 de filme provenind din 40 de țări, prezentate
în cele patru secțiuni competiționale- Voci emergente ale documentarului,
Europa Centrală și de Est, România și DocSchool- și într-o serie de programe
speciale.
Peste 75 de filme au fost prezentate în premieră națională la Astra
și spectatorii prezenți la Sibiu au avut ocazia să vadă filme premiate la
Sundance, Cannes, Berlinale sau IDFA.
Ediția aniversară a festivalului s-a
deschis cu proiecția filmului Întâlnindu-l pe Zelenski (work-in-progress).
Co-regizat de laureatul premiului Emmy, André Singer și de regizorul și actorul
Liev Schreiber, filmul urmărește povestea lui Volodimir Zelenski, de la
copilăria petrecută în URSS până succesul pe care l-a avut în industria show business-ului,
iar apoi în funcția de președinte al Ucrainei.
Sara Budrala face parte din
echipa Festivalului Internațional de Film Astra și ne-a vorbit despre două
dintre secțiuni: România și Voci emergente ale documentarului.
Eu
am avut norocul să particip și la selecția acestor filme din secțiunea România,
astfel că am putut să văd o mare varietate de filme care au fost produse anul
acesta în țara noastră. Pot spune că, în urma vizionării lor, mi-am creat o
imagine foarte vastă despre filmul documentar și despre cât de diferite pot fi
viețile, destinele oamenilor care locuiesc în aceeași tară. Cred că una dintre
cele mai mari calități a acestei selecții de film este că aduce în prim plan
oameni pe care îi întâlnim destul de rar, oameni care nu sunt prezentați de
obicei în toată complexitatea lor în media.
Mă refer la personajele câtorva
filme din această secțiune, hoți, oameni fără adăpost, oameni săraci,
violatori, tot felul de personaje apar în această secțiune și este interesant
să le descoperi viața. Iar filmele respective sunt realizate de autorii lor
într-un mod original, sunt filme care invită la empatie și la o înțelegere mai
profundă a acestor oameni. În ceea ce privește secțiunea Voci emergente ale
documentarului, este una dintre cele mai inovatoare secțiuni și nu doar prin
temele -să spunem- exotice pentru noi, cei din această parte a Europei, ci și
prin felul în care sunt abordate, filmele respective depășind limbajul
cinematografic convențional.
De exemplu, unul dintre filmele din această
secțiune este realizat exclusiv din capturi de ecran care provin dintr-un joc
video, iar filmul respectiv se joacă cu limita foarte neclară dintre realitatea
virtuală și realitatea familiară nouă. Am observant că mulți dintre regizorii
prezenți în această secțiune au tendința de a întoarce camera spre ei înșiși
sau spre familiile lor, în încercarea de a rezolva traume generaționale și de
a-i înțelege pe cei apropiați.
La
secțiunea ‘România’, premiul pentru cel mai bun documentar a revenit peliculei
Dulcele sărut al pământului, realizat de cineastul francez Gautier Gumpper.
Este un film care spune povestea unui român care a ales să trăiască sub un pod
din Strasbourg și care protestează într-un mod inedit la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului pentru nedreptatea care i s-a făcut în România. La secțiunea
Europa Centrală și de Est, premiul pentru cel mai bun documentar a fost
câștigat de filmul Vântul schimbării, realizat în orașul natal al lui Stalin
din Georgia. Câștigătorul secțiunii Voci Emergente ale filmului documentar este
pelicula Locul unde nimeni nu zice te iubesc, o incursiune într-o comunitate
amerindiană din Columbia. Cel mai bun documentar studențesc a fost desemnat un
film românesc – Dansez și eu la nunta părinților mei – realizat de Andreea
Chiper.
O sută de români din diaspora cu rezultate
deosebite în domeniul antreprenoriatului, al sportului, al ştiinţei sau al
artei au fost premiaţi, joi seara, în cadrul galei Top 100 români de
pretutindeniˮ, desfăşurată la Opera Naţională Bucureşti. Evenimentul organizat
de RePatriot a fost lansat cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la Marea
Unire şi a ajuns la a şasea ediţie. Marius Bostan, antreprenor şi iniţiator
RePatriot, a precizat, în debutul galei, că iniţiativa urmăreşte promovarea
românilor cu rezultate remarcabile, care îi pot inspira pe românii de acasă,
precum şi pe cei care trăiesc peste hotare. Sandra Pralong, consilier de stat,
a declarat că a revenit în România în anul 1990, după ce a crescut în Elveţia şi
s-a format în SUA. Ştiu cât de
importantă este recunoaşterea ţării tale faţă de eforturile, faţă de ce ai
reuşit în străinătate, de multe ori de unul singur sau ajutat doar de prieteni.
(…) Dacă dumneavoastră aţi putut, în ţări străine, departe, în locuri
necunoscute, cu un spirit şi un curaj extraordinar, cu siguranţă că noi toţi,
în România, putem de asemenea să transformăm ţara astaˮ, a spus Sandra Pralong.
Printre cei care au fost premiaţi s-au numărat: Paul Mantea din SUA, în domeniul Antreprenoriat, Raluca
Epureanu din Marea Britanie, în domeniul Management, Mariana Filimon din Germania,
în domeniul Educaţie.
În zilele de 3-4 octombrie, consulul general al României la
Gyula, Florin Trandafir Vasiloni, aflat pe final de mandat și în perspectiva
preluării mandatului de consul general al României la Szeged, a
efectuat vizite de rămas bun la conducătorii autorităţilor locale din comitatul
Bekes. El a avut, de asemenea, întrevederi cu reprezentanţi ai comunităţii
istorice româneşti din Ungaria. Discuţiile cu oficialii ungari au vizat stadiul
relaţiei bilaterale româno-ungare și situaţia comunităţii istorice româneşti
din Ungaria. Alte teme de interes le-au constituit perspectiva dezvoltării
infrastructurii între cele două ţări și oportunităţile de finanţare oferite de
Programul Interreg România-Ungaria. Diplomatul român a avut o întrevedere cu
Tivadar Orosz, preşedintele Secţiunii Ungaro-Române din cadrul Camerei de Comerţ
şi Industrie Ungare şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie din comitatul
Bekes. Cei doi oficiali au punctat, în special, aspecte ce ţin de dinamica
schimburilor comerciale dintre România şi Ungaria, care este în creştere, de la
an la an.
La începutul noului an universitar 2023-2024, Catedra de
Filologie Română și Clasică a Universității Naționale Iurii Fedkoviciˮ din
Cernăuți își sărbătorește a 148-a aniversare, informează BucPress. Cu
acest prilej, la inițiativa șefei de catedră conf. univ. dr. Cristinia
Paladian, a fost organizată o întâlnire a actualilor studenți cu cei care au
absolvit facultatea între anii 1977 – 2005. Absolvenții Catedrei de
Filologie Română și Clasică au vorbit, în fața studenților, despre anii lor de
studenție și oportunitățile care se deschid în fața unui student la litere.
După cum notează BucPress, oamenii scrisului românesc din nordul Bucovinei au
pus accent pe importanța studierii limbii materne și transmiterii dragostei
pentru cuvântul românesc generației următoare. Vorbind despre istoricul
catedrei, conf. univ. dr. Cristinia Paladian a menționat patru perioade corespunzând
celor patru administrări: perioada austriacă, perioada românească, cea
sovietică și cea ucraineană. Doamna conferenţiar a amintit faptul că, în
fiecare dintre aceste perioade, catedra a dezvoltat învățământul în limba
română și a studiat din perspectiva academică limba și literatura română,
creând mari specialiști în domeniu precum acad. Sextil Pușcariu, acad. Alexe
Procopovici, prof. Leca Morariu.
Institutul Cultural Român Mihai Eminescuˮ de la
Chişinău, în colaborare cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet Maria Bieşuˮ şi
TVR Moldova, organizează spectacolul extraordinar Cei cu inima românăˮ.
Evenimentul este dedicat aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului
Cultural Român şi celor 13 ani de la deschiderea Institutului Cultural Român Mihai
Eminescuˮ la Chişinău. Evenimentul va avea loc sâmbătă, la Teatrul Naţional de
Operă şi Balet Maria Bieşuˮ din capitala Republicii Moldova. Spectacolul ce omagiază unitatea culturii române, are o distribuţie
extraordinară. Dintre artiștii care vor urca pe scenă le menționăm pe
cunoscutele soprane din Republica Moldova Natalia Tanasiiciuc, Lilia Istratii
şi Anastasia Cuşnir, precum și pe tenorii din România Andrei Fermeşanu, Florin
Guzgă şi Andrei Apreotesei. La pupitrul dirijoral se va afla Daniel Jinga,
directorul Operei Naţionale Bucureşti. (Leyla Cheamil)
Uniunea Artiștilor Plastici din România a acordat titlul de Prieten al Artelor unor personalități și instituții care s-au remarcat în susținerea culturii naționale. Două posturi ale societăţii Române de Radiodifuziune, Radio România Internaţional şi Radio România Cultural, se numără între instituţiile care au primit distincţia pentru întreaga activitate de susţinere şi promovare a artelor.
Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România, cel mai important eveniment cultural al forului reprezentativ al artiștilor vizuali profesioniști din țara noastră, a avut loc în Sala Barocă a Muzeului Naţional de Artă din Timișoara.
Am discutat după Gală cu Preşedintele Uniunii, Petru Lucaci.
Premiul Consiliului Director al UAP din România a revenit artistei vizuale Emilia Persu și sculptorulului Liviu Mocan. Am stat de vorbă mai întâi cu doamna Persu.
Încheiem seria interviurilor realizate după Gala Premiilor Uniunii Artiștilor Plastici din România cu Tudor Zbârnea, Directorul General al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, prezent la evenimentul din Timişoara.
În cadrul istoric oferit de Sala Barocă a Muzeului de Artă din Timişoara, a avut loc Gala Premiilor Uniunii Artiştilor Plastici din România. Peste 20 de artişti au de acum încolo în biografie un premiu deosebit de important şi foarte râvnit – Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Iată care au fost laureaţii:
Marele Premiu – sculptorul Bata Marianov
Premii de Excelenţă – pictoriţa Dana Constantin şi artistul vizual Teodor Graur
Premiul pentru Pictură – Eugen Raportoru
Premiul pentru Sculptură – Virgil Scripcariu
Premiul pentru Grafică – Anca Boeriu
Premiul pentru Multimedia – Adrian Grecu
Premiul pentru Arte Decorative – Maria Cioată
Premiul pentru Design – Corina Gabriela Duma
Premiul pentru Artă Religioasă şi Restaurare – Geanina Ionescu
Premiul pentru Artă în Spaţiul Public – ceramistul Ovidiu Ionescu
Premiul pentru Scenografie – Mihai Constantin Ranin
Premiul pentru Critică de Artă – Luiza Barcan
Premiul Consiliului Director al UAP din România – artista vizuală Emilia Persu şi sculptorul Liviu Mocan
Premiul Juriului – sculptorul Traian Cherecheş
Premiul pentru Tineret – sculptoriţa Andreea Hriţcu
Premiul pentru Diaspora – pictorul Dorin Creţu
Premiul Revistei Arta – pictorul Ioan Augustin Pop
Premiul Asociaţiei AVV Hărman – pictorul Florin Şuţu
Premiul Ioan Atanasiu Delamare – artistul vizual Anastasia Lungu
În cadrul Galei, Uniunea Artiştilor Plastici din România a acordat titlul de Prieten al Artelor unor personalităţi şi instituţii care s-au remarcat în susţinerea culturii naţionale. Au primit această distincţie Radio România Internaţional şi Radio România Cultural.
Din Norvegia până în Portugalia, din Franța până în Ucraina… 30 de proiecte cu realizări remarcabile în domeniul patrimoniului, din 21 de țări, au primit Europa Nostra – cea mai înaltă distincție de acest gen a Europei. Cele 30 de proiecte au fost selectate de un juriu compus din experţi în patrimoniu de pe întregul continent. Printre câștigătoarele din acest an se numără și două din România: “Călăuzele Apelor” (“Pathfinders of the Waters”) și “Via Transilvanica”. “Călăuzele Apelor”, din Delta Dunării, se derulează în satele de-a lungul Dunării cu acces limitat la activități culturale.
Prin intermediul ambarcațiunii tradiționale a Deltei – barca pescărească din lemn cunoscută sub numele de lotcă – sunt promovate valoarea moștenirii locale și dobândirea de noi abilități în rândul copiilor. Mai precis, prin ateliere de construcție a acestor bărci, copiii înțeleg mai bine valoarea patrimoniului, învață să se reconecteze cu resursele locale și să aprecieze diversitatea culturală și etnică din zona în care locuiesc.
La baza proiectului s-a aflat legenda României la canoe, sportivul Ivan Patzaichin (1949-2021), câștigător a 30 de titluri la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale și Europene. Cât despre “Via Transilvanica”, cu cei 1.400 de kilometri ai săi, este cel mai lung traseu de drumeții din România. Străbate 20 de regiuni etnice și culturale, aproximativ 400 de comunități, precum și 12 situri înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Inaugurat în 2022, după 4 ani de muncă asiduă, cu implicarea comunităților locale și a peste 10.000 de voluntari, “Via Transilvanica” traversează România de la nord-est la sud-vest şi poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Proiectul a fost înființat de Tășuleasa Social, un ONG implicat de peste 23 de ani în activități educaționale, sociale, de mediu și culturale.
“Premiind aceste realizări, ne reconfirmăm angajamentul ferm de a ne proteja moștenirea culturală comună, vitală pentru confirmarea unității noastre, ca cetățeni și comunități ale Europei.” — a declarat, după anunțarea câștigătorilor din acest an ai premiilor Europa Nostra, Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene. Ceremonia de decernare va avea loc la Palazzo del Cinema din Veneția, pe 28 septembrie.
În cadrul evenimentului, vor fi anunțați și laureații Grand Prix și Public Choice Award, aleși dintre câștigătorii din acest an, care vor primi, fiecare, câte 10.000 de euro. Susținătorii și iubitorii patrimoniului sunt încurajați să-i descopere, deci, pe cei 30 de câștigători și să voteze online, pentru a decide, astfel, cine va câștiga Public Choice Award.
La București, a avut loc festivitatea decernării premiilor Asociației Naționale Cultul Eroilor — Regina Maria. Premiile ediției a X – a au fost acordate celor mai bune cărți apărute în 2023 având ca temă de cercetare participarea armatei române pe câmpurile de luptă ale războaielor din 1877-1878, 1913, 1916-1918, 1941-1945. Sunt analize ale unor bătălii, memorialistică de război, biografii ale unor personalități militare, soarta prizonierilor de război, militari dispăruți pe front, etc.
Prezentată de actorul Șerban Pavlu, Gala s-a bucurat de prezenţa multor personalităţi ale lumii culturale şi artistice, a Preşedintelui Director General al Radio România, Răzvan Ioan Dincă, a jurnaliştilor și criticilor, dar şi a unui numeros public ce a umplut sala Teatrului Odeon. Au fost deosebit de apreciate momentele artistice realizate de coregraful Emil Rengle și de Big Band-ul Radio România, condus de Simona Strungaru. Diplomele Galei au fost realizate special și personalizate de artistul vizual Dan Perjovschi.
Câştigătorii premiilor speciale au fost:
Laureata Premiului de Excelență a fost actrița Dorina Lazăr;
Premiul “Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023”, i-a revenit lui Ovidiu Șandor, inițiatorul bienalei Art Encounters.
Premiul special “Jazz Made in Romania” i-a fost acordat muzicianului și promotorului muzical Florian Lungu;
Premiul special “RRC Responsabil” a fost primit de Mihaela Chiper, fondatoarea Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale;
Premiile pe secțiuni sunt următoarele:
La categoria PROZĂ: Mircea CĂRTĂRESCU, pentru romanul Theodoros”;
La categoria POEZIE: Moni STĂNILĂ, pentru cartea Ofsaid”, Editura Nemira, 2022;
La categoria FILM: R.M.N.’’, scenariul și regia Cristian Mungiu;
La categoria TEATRU: Echipa Reactor de Creație și Experiment din Cluj-Napoca, pentru spectacolul Visul” de Alexa Băcanu, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, din cadrul proiectului Zonă de siguranță”;
La categoria ARTE VIZUALE: Ștefan Câlția pentru expoziția Obiectele restaurării” la Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii din Iași (curatori, Alexandra Manole și Matei Câlția);
La categoria MUZICĂ: Diana Rotaru — directorul artistic al Festivalului Internațional MERIDIAN”;
La categoria EDUCAȚIE: UiPath Foundation, pentru lansarea în România a aplicației de citit Nabu”;
La categoria ȘTIINȚĂ: Mirela Stoeac-Vlăduți, pentru MV sci-art”, primul centru dedicat artei contemporane și științei.
Patru membri ai echipei Radio România Muzical au primit în 14 ianuarie premii la Gala Musicrit a Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor muzicali: Anca Ioana Andriescu – Premiu de excelenţă pentru întreaga activitate de 40 ani pusă în slujba Radioului public, Monica Isăcescu – Premiul pentru proiecte culturale, graţie proiectului Case de muzicieni, Radu Mihalache – Tânărul jurnalist al anului, pentru emisiunea Doctorul de partituri și Cristina Comandașu – Premiul pentru proiecte muzicale, ce recompensează seria de evenimente Moștenitorii României muzicale.
În cadrul evenimentului, au mai fost acordate:
-Premiul pentru cea mai bună stagiune lirică din țară – Opera Națională Română din București
-Premiul pentru cea mai bună stagiune simfonică din țară – Filarmonica George Enescu
-Premiul In Memoriam Grigore Constantinescu – Smaranda Oțeanu Bunea, pentru întreaga activitate
-Premiul pentru critică muzicală – Dumitru Avakian
-Premiul pentru publicistică – Costin Popa
-Premiul pentru management cultural – Mihai Constantinescu, fost director Artexim
-Premiul Evenimentul aniversar al anului – Festivalul Internațional și Concursului Internațional Hariclea Darclee – ediția 25
-Premiul Instrumentistul Anului – violoncelistul Andrei Ioniță
-Premiul Artistul liric al anului – baritonul George Petean
Răzvan Popovici, Dorin Ioniță, Opera Națională Română din Timișoara, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Opera Națională Română din Iași, Filarmonica din Sibiu, violonista Dianei Jipa, pianistul Ștefan Doniga și Asociația Isvor au primit premii de excelenţă.
Trofeul Musicrit a fost acordat ansamblului Violoncellissimo.
Au prezentat Luminiţa Arvunescu, preşedinta Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali, realizator Radio România Muzical, şi Marius Constantinescu, jurnalist TVR Cultural.
Evenimentul a fost transmis în direct de Radio România Muzical, Radio România Cultural și TVR Cultural.
Distins recent cu Marele
Premiu Golden Atlas la Festivalul Internațional de Film de la Arras (Franța)
și cu Premiul special al Juriului la Festivalul Internațional al Filmului
Francofon de la Namur (Belgia), Oameni de treabă,cel mai recent film
în regia lui Paul Negoescu, a avut premiera internațională la
Festivalul de Film de la Sarajevo.
Comedia neagră regizată de Paul
Negoescu a fost selectată în peste 17 festivaluri, Iulian Postelnicu, actorul din rolul principal, a
primit deja două premii pentru interpretare:la
Festivalul Internațional de Film de la Cottbus (Germania) și Festivalul
Internațional al Filmului Francofon de la Namur (Belgia).
În cinematografele
din România filmul a putut fi văzut din 25 noiembrie, iar echipa filmului a
fost prezentă la proiecții în mai multe orașe a-și întâlni spectatorii: București,
Bacău, Botoșani, Brașov, Cluj, Iași, Focșani și Piatra Neamț. Cu Iulian
Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, Oameni
de treabă spune povestea unui polițist de la țară care visează la o
livadă și o viață liniștită, într-un loc în care doar cei cu influență fac
legea, iar o serie de evenimente neprevăzute îl conduc spre o situație fără
scăpare. Scris de Radu Romaniuc și Oana Tudor, Oameni de treabă a fost
filmat anul trecut în județul Botoșani și îl are ca protagonist pe Iulian
Postelnicu în rolul lui Ilie, polițistul aflat la jumătatea vieții, având în
față niște decizii importante.
Am vorbit cu Paul Negoescu despre provocarea de
a regiza un scenariu care nu-i aparține, cu o poveste plasată într-un sat din
nordul țării:
M-am
lăsat foarte greu convins, pentru că scenariul părea foarte departe de zona mea
de interes, în primul rând pentru că acțiunea se petrece undeva în nordul Moldovei,
într-un sat, iar eu nu am ajuns în Moldova decât foarte puțin. ca turist. În
plus, nu am avut nici rude la țară, n-am trăit la țară. Dar pentru că Radu
Romaniuc a tot insistat să citesc și să regizez scenariul, la a doua lectură
mi-am dat seama că, de fapt, ce mă interesează pe mine în film este personajul.
Mi-am dat seama că mă interesează povestea acestui personaj, felul în care este
el construit, și că tot background-ul poveștii, locul în care se petrece
acțiunea, este de fapt un simplu decor pe care pot să-l documentez. Așa că am
acceptat până la urmă să lucrez pe scenariul scris de Oana Tudor și Radu
Romaniuc pentru că mi-am dat seama ce mă interesează la acest personaj și că pot
să vorbesc despre el chiar dacă acțiunea se petrece într-un univers care mi-era
necunoscut. Iar polițistul Ilie, personajul interpretat de Iulian Postelnicu nu este neapărat un
personaj negativ, cât foarte nuanțat, un personaj cu bune și cu rele, în care e
destul de ușor să te regăsești ca om, pentru că are această calitate, este
foarte uman.
Apreciat
deopotrivă de public și critici, Oameni
de treabă a adunat reacții pozitive din partea presei
internaționale: Ilie nu este portretizat în mod banal, ca un om bun într-un
sistem prost, și nici măcar ca un răufăcător. Mai degrabă, el este o victimă,
un om ridicol de înnodat într-o cultură a corupției încât este greu de spus
unde încep și unde se termină propriile impulsuri și principii. Doar un film românesc poate face din asta o
poveste amuzantă. scrie Variety.
Asemenea fraților Coen și lui Tarantino,
Negoescu îndreaptă cursul acțiunii pe teritoriul unui western în ultimele etape
– Ilie devenind echivalentul șerifului care îndreaptă cu întârziere armele
împotriva răufăcătorilor., notează Screen International.
Paul Negoescu: Instinctiv, primul film pe care l-am revăzut în perioada în care am
lucrat la Oameni de treabă, după ce am acceptat să regizez scenariul, a fost Fargo al fraților
Coen, deși nu mi-am propus să mă inspir din filmul lor. Lucrurile s-au aranjat
așa mai mult din scenariu, scenariul m-a împins în zona asta, tocmai pentru că
nu cunoșteam locurile unde urma să filmez. Cum am mai spus, nefiind din
Moldova, am încercat să-mi imaginez un univers ideal și, da, multe din reperele
mele provin din filmele fraților Coen și probabil că și aceste referințe au
contribuit la felul în care am văzut lucrurile. Cred că meritul meu a
fost, în primul rând, faptul că l-am ales pe Iulian Postelnicu să interpreteze
rolul principal în film, pentru că Iulian a adus multă profunzime acestui
personaj și o mulțime de nuanțe. Bineînțeles, și din scenariu puteai să
construiești personajul principal, dar Iulian a reușit să-l facă foarte
credibil și să-l umanizeze în sensul că te poti recunoaște ușor în el. Iar
lucrul cu Iulian a mers foarte ușor și bine de la început, adică n-a fost
nevoie de multe repetiții, de multe duble. Cum spuneam, totul a mers foarte
bine pentru că am văzut lucrurile foarte asemănător de la început, încă de la
casting.
Oameni de treabă este Produs de Papillon Film și Tangaj Production
(România) în co-producție cu Screening Emotions (Bulgaria) și Avanpost
Production (România).
Luni, 4 iulie 2022, a avut loc cea de-a XXX-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfăşurat la Palatul Culturii din Bistriţa. În cadrul acestui eveniment, Teatrul Naţional Radiofonic – Radio România a primit Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2021 pentru producţia Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise.
Acest spectacol-document este dedicat Centenarului Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău şi a fost realizat în colaborare cu echipa artistică a instituţiei. Revanşa memoriei interzise este a doua parte a dipticului Un secol de teatru românesc la Chişinău, precedată de Răsărit de soare, şi are la bază cercetarea istoriei Teatrului Național din Chișinău, aducând în prim-plan momente semnificative și personalități ale culturii române și ale artei teatrale, care au influențat atât înființarea Naţionalului, cât și evoluția acestuia. Scenariul original este scris de Mariana Onceanu, iar adaptarea radiofonică îi aparţine Magdei Duţu.
Regia artistică este semnată de Petru Hadârcă, care, în seara evenimentului, a avut bucuria de a ridica premiul înmânat de Adrian Titieni.
În urma cercetării istoriei domeniului în care lucrez, în urma lucrului cu memoriile victimelor deportărilor și deținuților politici, am ajuns la concluzia că cele mai mari realizări și cele mai sigure victorii s-au produs în domeniul învățământului și culturii. Fără școala românească, fără cartea românească și fără teatrul românesc din perioada interbelică, nu ar fi fost nici Marea Adunare Națională din 31 august 1989, nici alfabet latin, nimic. La Chișinău s-au dat bătălii adevărate pentru dreptul de a vorbi corect limba română și pentru a avea acces la teatrul și cultura română, mărturisea regizorul Petru Hadârcă la premiera spectacolului.
Felicitări echipei care a făcut posibil acest spectacol:
Distribuţia: Constantin Florescu, Petru Hadârcă, Diana Decuseară, Adrian Păduraru, Anatol Durbală, Mircea Constantinescu, Ghenadie Gâlcă, Pătru Gavril, Marcelo Cobzariu, Annemary Ziegler, Daniel Tudorică, Cristina Constantinescu, Eduard Adam. Regia de montaj: Dana Lupu şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.
De asemenea, în cadrul campaniei Pariul publicului, organizată de către UNITER, votul iubitorilor de teatru, la secţiunea Cel mai bun spectacol radiofonic, a mers către producţia Cazul Tudor Vladimirescu (scenariul radiofonic și regia artistică: Gavriil Pinte, muzica: Andi Dumitrescu, versuri de Lucian Vasilescu și Gavriil Pinte). Spectacol a fost prilejuit de Bicentenarul Tudor Vladimirescu şi este realizat de Teatrul Naţional Radiofonic, în colaborare cu Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu.
Detalii despre producţiile Teatrului Naţional Radiofonic, precum şi programul de difuzare al spectacolelor pot fi găsite pe site-ul nostru www.tnr-srr.ro şi pe pagina oficială de Facebook: @teatrulnationalradiofonic.
Spectacolele anului trecut pot fi ascultate şi online pe www.eteatru.ro, în secţiunea Colecţii – Premierele anului 2021.
Cel mai longeviv și mai îndrăgit proiect național dedicat cărții, derulat de Radio România de peste 25 de ani, deschide și în 2022 sezonul târgurilor de carte: miercuri, 23 martie, începe ediția cu numărul 20 a Târgului Gaudeamus Radio România, organizat în Craiova.
Evenimentul este organizat de Radio România, prin echipa Gaudeamus și Radio România Oltenia – Craiova și se desfășoară în perioada 23 – 27 martie în spațiul care l-a găzduit încă de la ediția inaugurală, foaierul Teatrului Național Marin Sorescu.
Ediția Craiova 2022 a Târgului de Carte Gaudeamus este cea de a patra organizată de Radio România în format fizic în acest interval extrem de dificil, în care evenimentele culturale s-au derulat preponderent online.
Președintele de onoare al ediției este doamna conf. univ. dr. Anamaria Preda, decanul Facultății de Litere din Cadrul Universității din Craiova.
Timp de cinci zile, CARTEA va stăpâni foaierul Teatrului Național din Cetatea Băniei și inimile craiovenilor care au așteptat cu nerăbdare reluarea evenimentului în formatul clasic. Târgul este deschis între orele 10.00 și 18.00, de miercuri până sâmbătă, și între orele 10.00 și 15.00, duminică, în ultima zi a târgului.
Pentru pasionații de lectură care nu pot ajunge la prima ediție din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, website-ul www.gaudeamus.ro găzduiește ediția online. Standuri virtuale, evenimente transmise live din incintă și informații la zi despre noutățile editoriale, ofertele de târg și proiectele speciale ale participanților vor fi astfel disponibile de oriunde s-ar afla aceștia.
Reperele ediției:
● 37 de participanți, printre care se regăsesc cele mai prestigioase edituri și agenții de distribuție de carte din țară;
● peste 13.000 mii de titluri, multe dintre acestea publicate în ultimele luni și prezentate în premieră la un târg de carte;
● 30 de sesiuni de lansare de carte, concursuri, cu prilejul cărora vor fi lansate peste 60 de titluri;
● etapa zonală a Concursului Național de Lectură Mircea Nedelciu, organizată de Radio România Oltenia – Craiova, care va avea loc sâmbătă, 26 martie, începând cu ora 11.00;
● concursul de grafică și ilustrație de carte denumit Cartea prin … mâini de copil, derulat în perioada 22 – 27 martie, și adresat celor mai tineri cititori, provocați la o competiție de imaginație și creativitate pe tema lumea de astăzi prin ochii personajelor literare îndrăgite.
Premiile pentru cele două competiții constau în sume de bani cuprinse între 350 și 100 de lei, oferite de sponsorul ediției, Lions Club Craiova.
Cu bucurie și entuziasm vă invităm să urmăriți gala de acordare a premiilor pentru cele mai bune creații din teatrul românesc, luni, 19 iulie de la ora 21.00, în direct pe TVR1, Radio România Cultural și online pe www.uniter.ro și www.tvr.ro., transmite UNITER, într-un comunicat de presă.
Începând cu ora 20.00 surprindem sosirea artiștilor și a partenerilor Galei pe covorul roșu, eveniment transmis live pe pagina de facebook a UNITER.
Mai puțin de o lună ne desparte de momentele emoționante când plicurile vor fi deschise și vom afla câștigătorii. Până atunci, haideți să-i încurajăm în competiţia pentru trofeul UNITER!
Marți, 6 iulie, lansăm campania de promovare video a artiștilor nominalizați. Zilnic, mesaje de susţinere din partea colegilor de breaslă vor rula pe site-ul nostru și pe contul oficial de facebook.
TU PE CINE PARIEZI? Sigur ai un preferat! Susţine-ţi favoriții și pariază aici www.uniter.ro.
În 19 iulie aflăm împreună, în direct, câştigătorii desemnați de juriu! Tot atunci, afli dacă ai câștigat pariul.
Pentru cei care doresc să participe la evenimentul de acordare a premiilor, anunțăm că se pun bilete în vânzare începând de azi 5 iulie, ora 11.00, online pe www.mystage.ro și la casa de bilete centralizată a Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti (unde contravaloarea biletelor se va putea plăti atât în numerar, cât și cu card).
