Radio România Internațional

Tag: premii

  • Târgul de carte Gaudeamus, o ediţie de succes

    Târgul de carte Gaudeamus, o ediţie de succes

    Unul din cele mai importante evenimente de profil din România şi din străinătate, cea de a 22-ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, iniţiat şi organizat anual la Bucureşti de Radio România, şi-a închis, duminică, porţile. Si ediţia din acest an a fost una de succes. Peste 125 de mii de vizitatori, cu 8 mii mai mult decât în 2014, circa 3,2 milioane de euro obţinuţi din vânzări, 300 de edituri prezente, peste 700 de evenimente organizate, acestea au fost reperele care au făcut din Gaudeamus 2015 “cel mai citit târg de carte de la cel mai ascultat radio”, sloganul ediţiei.



    Preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu: ”Radio România este cu siguranţă cel mai puternic sprijinitor, dacă pot să spun aşa, al literaturii, al poeziei, al cărţii de istorie, al romanului, al cărţii în general din România în momentul acesta şi nu aş pierde ocazia de a reaminti faptul că Societatea Română de Radiodifuziune este singurul serviciu public de media din Europa, şi nu numai, care a iniţiat, organizează şi finanţează un asemenea eveniment cultural de o asemenea anvergură” .



    Invitatul de onoare în 2015 a fost Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Ultima zi a târgului s-a încheiat cu decernarea trofeelor Gaudeamus pentru edituri, stabilite prin votul publicului. Editura Humanitas a fost şi în acest an preferata publicului, urmată de Rao şi Nemira. Cea mai râvnită carte a târgului, stabilită tot prin votul publicului, a fost “Biblia pierdută” de Igor Bergler.



    Trofeele Presei pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi agenţii de presă au fost câştigate de cotidianul Adevărul, postul Pro TV, postul Gold FM şi Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Premiile pentru traducere Antoaneta Ralian”, din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română, le-au revenit în 2015 Ruxandrei Cesereanu, respectiv lui George Volceanov. Radio România, organizatorul evenimentului, a oferit Premiul de excelenţă Editurii Cartier pentru abnegaţia cu care, alături de alte edituri basarabene, “ţine sus steagul pieţelor de carte din România şi Republica Moldova”. Academia de Studii Economice din Bucureşti a primit Premiul Educaţia.



    Proiectul “Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an. Fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor şi expozanţilor a cuprins peste cinci mii de volume care vor ajunge în biblioteci publice din oraşul Rupea din judeţul Braşov(centru) şi localitatea Scoreiu din judeţul Sibiu(centru). De la lansarea acestui proiect în 2010, peste 140.000 de volume au ajuns, prin donaţii făcute la Târgul Gaudeamus, în peste 340 de biblioteci din aria de acoperire a posturilor Radio România.

  • Final la înălţime pentru GAUDEAMUS Litoral 2015

    Final la înălţime pentru GAUDEAMUS Litoral 2015

    Târgul GAUDEAMUS Litoral care a însoţit turiştii în vacanţa de la malul mării s-a încheiat. Aproape 9000 de vizitatori veniţi din toate colţurile ţării au răspuns invitaţiei lansate de Radio România, la o cură estivală de lectură. Componentă a Caravanei GAUDEAMUS, evenimentul organizat de Centrul Cultural Media Radio România şi Radio Constanţa, s-a desfăşurat în perioada 13 – 17 august în Mamaia, pe faleza din faţa studioului Radio Vacanţa.

    Preşedintele de onoare al ediţiei din acest an a Târgului
    GAUDEAMUS Litoral a fost doamna Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa.




    Conform tradiţiei, ultima zi a târgului a fost dedicată cu
    precădere câştigătorilor Trofeelor Gaudeamus, premiaţi în acordurile Fanfarei
    Forţelor Navale.




    Premiile Târgului GAUDEAMUS Litoral 2015 au fost decernate
    astfel: Trofeele GAUDEAMUS acordate expozanţilor prin Votul Publicului: locul 1
    – Editura Nemira, locul 2 – Editura Rao şi locul 3 – Editura Humanitas;




    Cea mai râvnită carte a târgului a fost
    desemnat, tot de către vizitatori, volumul Hoţul de cărţi de Markus
    Zusak, publicat de editura RAO;




    Trofeul Presei a
    revenit cotidianului Cuget liber – secţiunea publicaţii, postului
    Neptun TV – secţiunea TV şi site­ului 101ştiri.ro ­ secţiunea online. Deşi
    instituţia mass­media care a primit cele mai numeroase voturi a fost postul
    Radio Constanţa, acesta nu a intrat în competiţie, dat fiind statutul său de
    organizator al evenimentului; întrucât rezultatul votului a fost neconcludent,
    Trofeul Presei – secţiunea radio nu a fost acordat.




    Premiul Miss Lectura
    a fost câştigat de domnişoara Bianca Ghiţă, studentă la Facultatea de Ştiinţe
    Politice a Universităţii din Bucureşti; premiul, constând în cărţi şi produse
    cosmetice, a fost oferit de către organizatori.




    Marele premiu al
    Tombolei GAUDEAMUS, organizată pe baza buletinelor de vot al publicului, a fost
    câştigat de doamna Miruna Cobălaş din Constanţa.
    Acesta este oferit de REGIONAL AIR SERVICES S.R.L ­ Aeroportul Tuzla şi constă
    într­un zbor cu durata de 30 de minute deasupra litoralului românesc, de pe
    Aeroportul Tuzla, pe care câştigătorul o poate filma şi/sau fotografia. În
    cadrul Tombolei GAUDEAMUS, au mai fost acordate 9 premii oferite de
    organizatori, BRD ­ Groupe Société Générale şi Vodafone România.




    Bilanţul statistic al ediţiei se prezintă astfel: Numărul
    vizitatorilor a fost de aproape 9.000;


    Numărul expozanţilor a fost de 20, aceştia reprezentând
    domeniile majore de activitate de pe piaţa editorială românească;




    15 evenimente conexe;

    Circa 400 de volume
    au fost donate de către vizitatori şi Editura Casa Radio în cadrul proiectului
    Cărţile se întorc acasă, campanie care are ca principal obiectiv
    constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor a unui
    fond de carte care are ca beneficiari biblioteci ale unor comunităţi
    subfinanţate din acest punct de vedere. Proiectul continuă o tradiţie care
    durează de la primele ediţii ale Târgului Internaţional GAUDEAMUS (Coşul
    Târgului) iar de la relansarea sa sub acest nume, în anul 2010, circa 115.000
    de volume au îmbogăţit patrimoniul a peste 260 de biblioteci care nu au mai
    primit de foarte mult timp fonduri pentru achiziţii. Volumele donate în acest
    an la GAUDEAMUS Litoral vor avea ca destinaţie biblioteca Şcolii generale nr. 1
    din comuna Ciocîrlia, judeţul Constanţa.




    Târgul GAUDEAMUS Litoral a încheiat Caravana GAUDEAMUS 2015
    (după ediţiile de la Craiova, ClujNapoca şi Oradea) şi este
    evenimentul cu numărul 88 în seria Târgurilor GAUDEAMUS, iniţiate şi organizate
    de Radio România din 1994. Următorul târg din seria GAUDEAMUS va fi organizat
    în perioada 16 ­ 27 septembrie, la Bucureşti: Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară.




    GAUDEAMUS ­ un eveniment Radio România

  • Premiile UNITER

    Premiile UNITER

    Sala Mare a
    Teatrului Naţional din Bucureşti, recent renovată, a fost, luni seară, gazda
    unui spectacol eveniment – cea
    de-a 23-a ediţie a galei premiilor UNITER care răsplăteşte, în fiecare an, performanţa în teatrul românesc. Cu acest prilej au fost sărbătoriţi şi 25 de ani de existenţă a Uniunii Teatrale din
    România. Prima recompensată a fost chiar UNITER, care a primit Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Ofiţer, categoria D – Arta spectacolului,
    în urma unui decret semnat de şeful statului,
    Klaus Iohannis. Distincţia a fost acordată în semn
    de înaltă apreciere pentru contribuţia avută la stimularea creativităţii în
    teatrul românesc, pentru dăruirea cu care s-a ilustrat în viaţa culturală, prin
    promovarea unei educaţii artistice de calitate în rândul tinerelor generaţii,
    dovedind excelenţa teatrului românesc la nivel naţional şi internaţional.

    UNITER şi-a desemnat, ca în fiecare an, câştigătorii.Cel
    mai bun spectacol al anului trecut a fost De vânzare, pus în scenă
    de Gianina Cărbunariu la Teatrul Odeon din Bucureşti. Directoarea Teatrului,
    actriţa Dorina Lazăr, spune ce reprezintă acest premiu: Mă
    bucur nespus de mult. Vreau sa vă spun drept că eu chiar m-am aşteptat să ia
    Geanina Cărbunaru premiul, pentru că mi-am zis că este cazul ca el să meargă şi
    spre cei tineri, cei foarte energici şi foarte curajoşi. Este un altfel de
    teatru.

    Premiul pentru cel mai bun regizor i-a revenit lui Victor Ioan
    Frunză pentru spectacolul ‘Mobilă şi durere’. Tot pentru acelaşi spectacol a
    fost desemnată câştigătoare şi Adriana Grand, la categoria Cel mai bun
    scenograf. Vlad Ivanov a primit premiul pentru Cel mai bun actor în rol
    principal pentru interpretarea sa din spectacolul ‘Omul cel bun din Seciuan’,
    de la Teatrul Bulandra din Bucuresti. Distincţia pentru Cea mai bună actriţă în
    rol principal a fost câştigată de Anca Hanu, pentru rolul Amalia din ‘Amalia
    respiră adânc’, un spectacol al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca.

    Premiul
    pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic i-a fost decernat producţiei
    Societăţii Române de Radio Henric al V-lea, de William Shakespeare,
    în regia artistică a lui Attila Vizauer, adaptarea radiofonică fiind a
    Domnicăi Ţundrea.

    Distincţia pentru Teatru TV a fost acordată spectacolului ‘Vinovatul’ după
    Ion Băieşu, scenariu şi regia Ion Gostin. Premii pentru întreaga activitate au
    primit actorii Vladimir Juraşcu şi Mihaela Arsenescu Werner, regizorul
    Alexandru Hausvater, scenografa Clara Labancz şi criticul Mira Iosif.Timpul
    nebunilor, de Stela Giurgeanu a fost desemnată Cea mai bună piesă
    românească a anului 2014.

    Regizorul britanic Peter Brook a primit
    Premiul de Excelenţă pentru aportul şi impactul spectacolelor sale asupra
    teatrului românesc.

  • Câştigătorii concursului “Băile Govora, o oază de sănătate”

    Câştigătorii concursului “Băile Govora, o oază de sănătate”

    Dragi prieteni, Radio
    România Internaţional v-a invitat până la 30 aprilie 2015, data poştei, să
    participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul Băile Govora, o oază
    de sănătate, dedicat uneia dintre principalele
    staţiuni de turism balnear, din judeţul Vâlcea, jumătatea sudică a ţării.




    Concursul a trezit
    interesul dvs. şi am primit 258 de răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim
    şi vă invităm să participaţi şi la alte concusuri RRI.




    Marele Premiu va fi un
    sejur de 8 zile, cazare 7 nopţi în cameră dublă, cu pensiune completă şi
    tratament balnear 6 zile, două proceduri pe zi, în perioada 15-30 iunie la
    Hotelul Palace, monument istoric construit în 1911-1914 din Băile Govora,
    jud. Vâlcea. Ca de obicei va trebui să vă asiguraţi pe cont propriu transportul
    internaţional până în România şi, dacă este necesară, viza pentru România.


    Concursul a fost sponsorizat de Hotel Palace – S.C. Băile Govora S.A. şi a
    fost organizat împreună cu Primăria oraşului Băile Govora, Arhiepiscopia
    Râmnicului, Uniunea Artiştilor Plastici-Filiala Vâlcea, Consiliul Judeţean
    Vâlcea.





    Din emisiunile noastre, de pe site-ul RRI, de pe profilurile Facebook,
    Twitter, Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebările
    concursului.




    Concursul s-a încheiat la
    30 aprilie, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii vă reamintim
    întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:




    – Când a fost construit
    Hotelul Palace din Băile Govora? Răspuns corect: În 1911-1914.


    – Pentru ce este
    cunoscută staţiunea Băile Govora? Răspuns corect: Govora
    este cunoscută pentru apa sărată, iodurată şi nămolul sapropelic, recomandate
    pentru tratamentul afecţiunilor respiratorii, reumatice sau digestive.


    – Cum se numeşte
    reşedinţa judeţului în care se află Băile Govora? Răspuns corect: Râmnicu
    Vâlcea.


    – Numiţi 5 atracţii
    turistice ale judeţului Vâlcea. Răspuns corect: Aici puteaţi alege din zeci de
    obiective, despre care aţi putut afla pe larg din emisiunile RRI sau din mediul
    online, inclusiv de pe site şi profilurile sociale ale RRI, de la staţiunile
    balneoclimaterice la mănăstirile arhicunoscute, de la atelierele olarilor din
    Horezu la muzeele din judeţ.




    Acum putem derula lista
    câştigătorilor.




    Cele 30 de Menţiuni au
    revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Herbert Jörger, din
    Germania, Mohamed El-Sayed Abdel-Rahim şi Mary Magdi Yousef, ambii din Egipt,
    Abdelilah Boubchir, Algeria, Volodimir Bondar, din Ucraina, Idriss Bou Oudina, din Maroc, care a scris Secţiei Franceze, Nina Şevciuk, din
    Belarus, Dmitri Kotenev şi Vasili Guliaev, ambii din Rusia, Xue Fei, Li Lili,
    Fan Hongjie, He Xige, toţi 4 din China, Enric Ballester Burcet, José Luis
    Corcuera şi Juan Franco Crespo, toţi 3 din Spania, Massimo de Muro, Marco di
    Leo, Raffaele Ponticelli şi Agide Melloni, toţi 4 din Italia, Bernardino Atilio
    Orellana, din Japonia, Raif Chaaban, din Liban, care a scris Secţiei Engleze,
    Hamad Kiani, din Pakistan, Fachri, din Indonesia, Chitturi Vamsi, India, M. A.
    Waheed, din Oman, Henk Poortvliet, din Olanda, Mofizur Rahman, din Bangladesh,
    Hans Verner Lollike, din Danemarca, Syed Ali Akbar, din Pakistan.



    Nina Şevciuk, din
    Belarus, mărturisea: Particip la concurs pentru că întotdeauna am urmărit cu
    interes tot ce se întâmplă în ţara dvs. şi vreau să ştiu ce se petrece într-o
    ţară atât de frumoasă. Ascult emisiunile RRI din curiozitate, fie pentru ştiri
    sau emisiuni pe diferite teme; îmi plac emisiunile muzicale şi, desigur,
    concursurile atât de educative!



    Enric
    Ballester Burcet, din Spania, ne-a scris: Programele RRI sunt foarte
    interesante şi cu fiecare zi care trece aflu tot mai multe lucruri despre
    România. Ascult în general pe Internet, deşi cred că undele scurte sunt foarte
    importante. Îmi place să aud lucruri despre frumoasa dvs. ţară şi despre
    cultura ei. Am vrut să particip în acest
    concurs pentru că mi-ar plăcea foarte mult să pot cunoaşte România şi să merg
    într-o staţiune, deoarece cred că este foarte important pentru menţinerea
    sănătăţii.




    Tot
    din Spania, vechiul nostru ascultător Juan Franco Crespo ne-a răspuns: Am
    dorit să particip ca să încurajez iniţiativa postului şi să-mi extind
    cunoştinţele pe care le oferă programele RRI. Cred că România este o ţară puţin
    cunoscută în circuitele turistice, deşi are nenumărate locuri turistice şi
    istorice care i-ar atrage pe turişti. Un alt motiv a fost faptul că n-am putut
    uita locurile pe care le-am cunoscut la începutul anilor optzeci, când am
    vizitat România. Am întâlnit atunci oameni amabili şi atenţi cu călătorii.
    Consider că merită să vizităm ţara pe care ne-o apropie RRI. Căutând
    răspunsurile la întrebările din concurs, ajungem să descoperim lucruri şi zone
    nebănuite.




    Cele 20 de Premii III au
    revenit ascultătorilor sau userilor: Werner
    Hoffmann, din Germania,Abdelillah Izou, din Maroc, Olexandr
    Kozlenko, din Ucraina, Paul Jamet, din Franţa, Prigodici Nikolai, din
    Belarus, Ji Yuan, din China, Miguel Ramón Bauset, din Spania, David Iurescia,
    din Argentina, Cinzia Colo şi Stefano Riccardi, ambii din Italia, Jaroslaw Jedrzejczak, din Polonia, Obaid Alam
    şi Asghar Shah, ambii din Pakistan, Radhakrishna Pillai N şi P. Sivashanmugham,
    ambii din India, Ashik Eqbal Tokon, din Bangladesh, Keith Simmonds, Franţa,
    ascultător al programelor în engleză, Kamlesh Gautam, Sourodeep Sarkar şi
    Chaitali Sarkar, toţi 3 din India.




    Olexandr
    Kozlenko, din Ucraina, argumenta clar şi precis: M-aţi convins pentru a nu ştiu câta oară să particip
    la concursurile organizate de RRI, prin
    modul profesional şi creativ de a promova obiectivele turistice,
    pensiunile,
    staţiunile în rândul ascultătorilor RRI – potenţialilor turişti. Atunci, cusiguranţă senaştedorinţadeavizitaacele locuri, pentru a vedea totul cupropriităiochi.De această dată am descoperit
    pentru mine judeţul Vâlcea, cu uimitoarelesaleatracţiituristice şireligioase.




    Vechiul
    nostru ascultător Paul Jamet, din Franţa, a scris: Ascult RRI pentru conţinutul
    foarte interesant al emisiunilor sale, dar şi pentru a susţine acest post, care
    militează în favoarea utilizării limbii franceze şi care emite în DRM, ceea ce
    este o realizare şi, mai ales, un pariu pentru viitorul radiodifuziunii
    internaţionale, în condiţiile în care cele mai multe posturi recurg la facilul
    Internet, devin webradiouri care nu mai decât publicul care are
    un acces uşor la aceasta reţea.




    Prigodici Nikolai, din
    Belarus, ne scria: Particip pentru că am dorit să aflu mai multe despre
    România prin intermediul acestui concurs, şi mai ales despre judeţul Vâlcea.
    Particip la concursuri pentru că ele apropie popoarele, iar prietenia nu
    cunoaşte graniţe! Concursurile transmit bunătate, prietenie şi înţelegere pe
    distanţe mari, apropie spiritual popoare, ca un mesager de încredere!




    Obaid Alam, din Pakistan,
    ne explica: Sunt ascultător de radio pe unde scurte şi ascult RRI. Emisiunile
    postului dvs. mi-au stârnit curiozitatea de a afla cât mai multe despre
    România. Mi-ar plăcea foarte mult să vizitez ţara dvs. şi să cunosc poporul
    român. Sunt convins că sunt multe lucruri de văzut şi aflat despre România.
    Particip mereu la concursurile despre România, şi nu pentru premii.




    Iar Keith Simmonds, din
    Franţa, argumenta concis: Pur şi simplu îmi plac concursurile, mai ales când
    îmi dau posibitatea să explorez idei şi teritorii noi şi istoria şi cultura
    acestora. În special îmi place să aflu despre România prin intermediul diverselor
    mijloace de informare datorită frumuseţii şi diversităţii culturale a ţării şi
    unicităţii poporului român.




    20 de Premii II au
    revenit următorilor: Iacob Corneliu George, din România, Bezazel Ferhat
    Ben Rabeh, din Algeria, Eugeniusz Krzemieńczucki, care a scris Secţiei
    Ucrainene, Meriem Sabine Mrane, din Algeria, care a scris Secţiei Franceze,
    Vladimir Andrianov, ascultător al programelor în rusă, Alexandr Abramov, din
    Rusia, Shan Jinhai, din China, Roberto Álvarez Galloso, din SUA, şi Adervall
    Lima Gómez, din Brazilia, Simona Baj, Gabriele
    Meregalli şi Cristina Risso, toţi
    3 din Italia, Jahangir Alam Manto, din Bangladesh, Surendra Kumar, Binarani
    Mondal şi S. B. Sharma, toţi 3 din India, Mattew Weitendorf şi Weldon Walles,
    din SUA, Christer Brunstrom, din Suedia, şi Sola James Agboola, din Nigeria.




    Shan Jinhai, din China, a transmis următoarea argumentare: Concursurile
    cu premii organizate în fiecare an la RRI nu fac decât să le ofere
    ascultătorilor şansa de a cunoaşte mai bine România şi fiecare astfel de
    program este alcătuit cu grijă, astfel încât te simţi privilegiat participând!
    De câte ori iei parte la concurs simţi că te-ai mai apropiat puţin de România,
    ca şi cum ai fi deja acolo. Închin în cinstea redactorilor de la RRI, urându-le
    tuturor multă putere de muncă, iar noi, ascultătorii, să auzim cum prosperaţi,
    să vă cunoaştem mai îndeaproape istoria şi obiceiurile şi, astfel, să vă îndrăgim
    şi mai mult pe voi, pe prietenii din depărtări!




    Iacob Corneliu George, din România, scria: Mă
    bucur să văd că se mai promovează în ţara noastră locurile astea frumoase, care
    sunt atât de aproape de noi. Eu am stat în câteva oraşe; m-am cam tot mutat cu
    serviciul. (…) Acum stau în Curtea de Argeş şi sunt curios să descopăr zona
    judeţului Vâlcea. Am fost atras întotdeauna cumva de zona aceasta.




    Simona Baj, din Italia, ne-a transmis: Particip la
    concurs fiindcă am mulţi prieteni români şi mi-aş dori să vizitez această ţară
    de oameni harnici. Urmăresc RRI online fiindcă pentru mine este un post de
    radio sincer, care se adresează inimii.






    Weldon Walles, din SUA,
    ne-a scris: Sunt un ascultător fidel de mulţi ani. Sunt scriitor de romane
    poliţiste şi adesea ascult RRI atunci când scriu. Peisajele frumoase,
    arhitectura şi cultura mă inspiră acând scriu. Adesea mă pierd în lumile pe
    care le creez hoinărind pe străzile oraşelor imaginare care sunt influenţate de
    minunile României. Cel mai adesea ascult lecţia de limba română şi ştirile. De
    asemenea îmi place să particip la concursuri. Sper să vizitez România într-o zi
    şi să găsesc mai multă inspiraţie pentru romanele mele, deoarece cred că experienţa
    locurilor pe care le admirăm ne oferă o cu totul nouă perspectivă asupra
    lucrurilor care ne inspiră.




    Jahangir Alam Manto, din Bangladesh, explica: Particip la concurs pentru că am fost
    în ultimii 26 de ani şi sunt în continuare un susţinător fervent şi loial al
    RRI şi pentru că am dezvoltat o afinitate faţă de România şi români. Sper că
    într-o zi voi avea experienţa personală de a explora acest ţinut istoric şi că
    voi avea ocazia să cunosc căldura şi ospitalitatea românilor. Sunt interesat de
    tehnicile de tratament tradiţional. Am ascultat şi citit articole despre Băile
    Govora prin intermediul RRI, unde am aflat că în prezent turismul
    balneoclimateric a devenit un segment major al pieţei internaţionale de turism
    şi că România are 34 de staţiuni balneoclimaterice. RRI este unul din posturile
    mele preferate pe unde scurte. Apreciez efortul postului de a rămâne pe unde
    scurte şi vă susţin. Particip la concurs pentru că îmi dă posibilitatea să
    explorez România.




    Sola James Agboola, din Nigeria, a argumentat
    concis: Particip la concurs şi urmăresc programele RRI pe unde scurte şi
    online pentru că am încredere în organizatori. Am certitudinea că, competiţia
    va fi liberă, corectă şi credibilă. Mai mult, îmi place foarte mult conţinutul
    programelor RRI.




    Christer Brunstrom, din Suedia, scria: Îmi place
    să particip la concursurile RRI deoarece acestea furnizează multe informaţii
    despre România. Folosesc pagina voastră web şi Internetul pentru a găsi
    răspunsurile la întrebări. Sunt
    ascultător al RRI de la începutul anilor ’60 şi cred că postul de radio este o
    excelenta sursă de informaţie despre România, poporul român şi cultura sa. De
    asemenea îmi place foarte mult muzica românească pe care o includeţi în
    programele voastre frecvent.




    Binarani Mondal, din India, ne-a transmis: În
    timpul şcolii am auzit de Nadia Comăneci, câştigătoare a 3 medalii de aur la
    Jocurile Olimpice din 1976, şi am fost uimit că o româncă a fost prima gimnastă
    care a luat nota 10 la un concurs. În tinereţe am citit romanul Dracula,
    personaj care-şi are originile în România! Ca locuitor al Bengalului de Vest,
    India, am o curiozitate naturală de a afla mai multe despre istoria
    comunismului în România. Acestea sunt motivele pentru care urmăresc programele
    RRI pe unde scurte şi online. Pentru mine RRI este o fereastră larg deschisă
    pentru a cunoaşte mai bine România. De data aceasta am participat la concurs
    pentru a-mi verifica cunoştinţele despre Dacia, România de azi.




    Tot din India ne-a scris S. B. Sharma: RRI este al
    3-lea ochi al nostru prin care vedem şi simţim România, istoria României, arta
    şi cultura, oamenii şi locurile, destinaţiile turistice. RRI este unica mea sursă
    şi cea mai bună sursă de informaţii despre România. Într-o zi mi-aş dori să
    vizitez România, drept pentru care culeg multe informaţii despre această ţară
    minunată, urmărind emisiunile RRI.




    Iar
    Mattew Weitendorf, din SUA, argumenta: Ca bibliotecar interesat de studii
    muzeale, îmi place să ascult rubricile ‘Club Cultura’ şi ‘Pro
    Memoria’. Ambele programe oferă multe informaţii care nu pot fi găsite uşor de
    noi, cei care locuim în Statele Unite. Din aceleaşi motive îmi place să ascult
    rubrica România la ea acasă. Să afli despre Govora la radio e una, dar şansa
    de a vizita unul din locurile despre care auzi la RRI este alta, (o şansă) pe
    care nu am vrut s-o pierd, aşa că m-am hotărât să particip la acest concurs.




    Cele 10 Premii I au
    revenit următorilor ascultători sau internauţi: conaţionalul nostru Alexandru Buşneag, din Germania, Boudoukha Mohamed, din Algeria, Volodimir
    Gudzenko, din Rusia, care a scris Secţiei Ucrainene, Christian Ghibaudo,
    Franţa, Alexandr Kuzeminski, din Ucraina, care a scris Secţiei Ruse, Wu Xuan, din China, Julio Mora Sánchez, din Cuba, Giovanna Zagni, din
    Italia, Mogire Machuki.


    Conaţionalul nostru
    Alexandru Buşneag, din Germania, ne scria: Radio România Internaţional este
    unul dintre puţinele posturi de radio care oferă un program informativ, variat
    şi interesant, atât în limba română cât şi într-o mulţime de limbi străine, ce
    poate fi recepţionat cu cea mai mare simplitate – adică prin intermediul
    undelor scurte. Am 19 ani, m-am născut (şi locuiesc) în Germania şi ascult de
    mulţi ani cu mare drag emisiunile RRI. Pot să spun că nu urmăresc doar
    emisiunile în limba română, dar şi cele în limba germană, franceză etc. În
    general, redactorii RRI dau dovadă de un mare interes faţă de ascultători,
    oferind spre exemplu informaţii despre cultura românească, cât şi despre
    obiectivele turistice din ţară. Radio România Internaţional a rămas singura mea
    adevărată sursa de informaţii în concediu sau oriunde nu pot şi oricând nu
    doresc să folosesc Internetul.




    Vechiul ascultător RRI Volodimir Gudzenko, din Rusia,
    ne-a scris: Am fost determinat să particip la concursul organizat de RRI de dorinţa de a vizita România şi de a vedea cu ochii mei zona Subcarpaţilor Meridionali,
    staţiunile balneare pe pe Valea Oltului şi vestitele mănăstiri ortodoxe ale judeţului Vâlcea. Doresc, de asemenea, să-i întâlnesc personal peredactoriiemisiunilor, pecareleascult la radio si pe Internet de mai bine de două decenii.




    Un
    alt foarte vechi prieten al RRI, Christian
    Ghibaudo, Franţa, a transmis următorul mesaj: Ascult emisiunile RRI deoarece sunt singurul
    mijloc accesibil de a avea informaţii despre România în limba franceză.
    Emisiunile sunt totdeauna foarte bine concepute, într-o limbă franceză de
    calitate. În plus, echipa Secţiei Franceze reacionează foarte rapid în ceea ce
    priveşte evenimentele bilaterale franco-române şi actulitatea franceză.




    Din Italia a răspuns Giovanna Zagni: Ascult
    programele RRI fiindcă sunt originale şi îmi ţin companie în momentele de
    singurătate. Particip la concurs sperând să câştig, fiindcă visez dintotdeauna
    să petrec o vacanţă într-o staţiune balneară, înconjurată de mult verde,
    într-un hotel frumos, unde aş fi răsfăţată şi de unde aş pleca revigorată.




    Mitul Kansal, din India,
    ne scria: Ascult regulat emisiunile Secţiei Engleze a RRI din 2004. RRI este
    singura mea sursa de informare despre istoria ţării, cultura, economia şi
    tradiţiile sale, despre natura sa, despre politică şi despre activităţile
    cotidiene ale oamenilor. Programele RRI sunt actualizate, la subiect, bine
    abordate şi analizate şi îmi oferă o imagine reală despre România şi poziţia sa
    asupra diverselor subiecte naţionale şi internaţionale. De ce particip la acest
    concurs? Pentru că îmi plac natura şi frumuseţile sale. În al doilea rând am
    aflat că hotelul Palace din staţiunea Băile Govora este locul ideal pentru
    conferinţe, tratamente spa, iar zona merită vizitată, pentru că atracţiile
    turistice abundă.




    Un alt ascultător fidel,
    Mogire Machuki, din Kenya, explica: Acest concurs ca şi cele anterioare îmi
    permite să descopăr adevărata Românie. Sunt atât de impresionat de cultura şi
    tradiţiile din România! În ţara mea, Kenya, metodele naturale de tratament au
    fost aplicate în trecut, dar situaţia s-a schimbat pentru că noile tehnologii
    au schimbat totul. Acest concurs a deschis un nou capitol pentru mine, pe care
    să-l parcurg şi să înţeleg că tradiţia încă ocupă un loc important în România
    modernă. Mă bucur că metodele naturale de tratament încă există în România, nu
    credeam că mai există. Particip la acest concurs pentru că îmi place natura. Să
    trăieşti în mod tradiţional te poate ajuta să-ţi menţii sănătatea. Acest
    concurs m-a impresionat. Este ca un proiect de sine stătător. Eu nu beau
    niciodată apă îmbuteliată, sunt obişnuit cu apa de râu. Şi nici nu am baie cu duş
    instant, iar pentru a-mi menţine corpul sănătos fierb apa în maniera
    tradiţională.




    10 Premii Speciale au
    revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Marco Schaa, din Germania,Ben Chohra Ali, din Algeria, Nikolai Larin,
    din Rusia, Ge Shaopeng, din China, Alexis Rocas Ramírez, din Venezuela, Hugo
    Calderón Carbajal, din Mexic, Michela Citro, din Italia, Per Allan Olsson, din
    Suedia, Muhammad Shamim S, din India, şi Jonathan Murphy, Irlanda.




    Marco
    Schaa, din Germania, argumenta răspunsul: Ascult din când în când RRI, pentru
    că programul este variat şi interesant, iar informaţii din România găsesc rar
    în Germania. În afară de aceste argumente sunt radioamator şi trebuie să vă transmit
    din nou un raport de recepţie! Am o relaţie specială cu România, deoarece o
    bună prietenă, care s-a născut în România şi locuieşte acum în Germania, a fost
    pentru un voluntariat de un an în România. Ea mi-a povestit multe despre felul
    de viaţă din România, de care m-am apropiat astfel.




    Ge
    Shaopeng, din China, mărturisea: Ascultând
    programele RRI aflu nespus de multe lucruri despre civilizaţia românească,
    despre istoria şi cultura acestei ţări. De aceea aş dori să mulţumesc redactorilor
    RRI pentru efortul depus! Vă doresc să faceţi emisiuni tot mai interesante şi
    vă salut cu căldură. Indiferent dacă voi câştiga vreun premiu la acest concurs
    sau nu, având în vedere că particip pentru prima dată, nu-mi doresc decât să fi
    făcut un pas mai aproape de voi.




    Hugo
    Calderón Carbajal, din Mexic, a oferit următoarea argumentaţie: Consider că
    este o idee bună să organizaţi astfel de concursuri, deoarece noi,
    ascultătorii, dorim să cunoaştem cât mai multe lucruri despre istoria, cultura,
    tradiţiile şi obiectivele turistice din România. Vă trimit un salut călduros
    din ţinuturile aztece şi o să continui să ascult emisiunile RRI pe unde
    scurte.




    Michela
    Citro, din Italia, ne scria: Am aflat de postul RRI de la o prietenă şi am
    început să urmăresc site-ul vostru şi pagina de Facebook. Am fost dintotdeauna
    fascinată de staţiunile balneare şi, înainte de a participa la concurs, am
    căutat informaţii pe Internet despre Băile Govora. Am aflat că este o staţiune
    specializată în tratamentul afecţiunilor respiratorii, ideală pentru mine.




    Muhammad
    Shamim S, din India, argumenta: În lumea de azi, turismul nu înseamnă doar o
    vacanţă, o sursă de distracţie sau un mod de a-ţi îmbogăţi cunoştinţele.
    Turismul a devenit în ultimii ani cel mai important sector socio-economic al
    unei ţări. Este recunoscut ca o industrie care aduce sprijin substanţial
    economiei ţării. (…) De asemenea ajută la îmbunătăţirea infrastructurii,
    creează mai multe locuri de muncă şi, cel mai important, facilitează
    schimburile externe. Turismul în judeţul Vâlcea are un rol vital pentru
    economia României şi dezvoltarea culturală. Marea diversitate culturală a
    judeţului Vâlcea creşte pontenţialul turistic în regiune. Bogatul patrimoniu de
    artă, arhitectură, locuri de importanţă istorică,…toate vorbesc despre
    posibilităţile infinite ale judeţului Vâlcea de a deveni destinaţia turistică
    preferată a României.




    Per Allan Olsson, din
    Suedia, ne-a scris: Trebuie să recunosc, cu oarecare ruşine, că sunt foarte
    sănătos, aşa că motivul pentru care particip la concurs nu este pentu a primi
    tratament într-o staţiune balneoclimaterică, deşi nu aş pierde ocazia de a mă
    răsfăţa în băi de nămol şi terapie cu apă minerală. Particip mai mult cu gândul
    la relaxare într-o atmosferă frumoasă şi care te inspiră, la ocazia de a
    explora judeţul Vâlcea, care este evident plin de comori culturale şi culinare
    de care vizitatorul se poate bucura. De curând am reluat un vechi hobby al meu
    din copilărie, şi anume să ascult radio pe unde scurte, aşa că nu ascult RRI
    decât de vreo lună. Dar ca o primă părere pot spune că programele RRI, cât şi
    prezentatorii, sunt caracterizaţi de profesionalism şi prietenie faţă de
    ascultători, şi acesta este un concept care m-a făcut să revin la programele
    postului dvs. şi să urmăresc şi site-ul RRI.




    Vechiul nostru prieten
    Jonathan Murphy, din Irlanda, explica de ce a răspuns la întrebări: Particip
    la acest concurs pentru că mi-ar plăcea să vizitez Băile Govora şi judeţul
    Vâlcea! Nu am vizitat niciodată această parte a României. Cel mai aproape de
    regiune am fost la Curtea de Argeş şi Târgovişte. Când mă documentam pentru
    răspunsurile la concurs am aflat că judeţul Vâlcea este locul care oferă o
    vacanţă echilibrată, datorită cadrului natural, istoriei, artei, arhitecturii
    şi folclorului său şi am descoperit că are şi o gradină zoologică! Urmăresc
    programele RRI pe unde scurte şi online pentru a înţelege România mai bine. Mă
    interesează România de ceva vreme şi mi-a făcut plăcere să locuiesc în România
    în 2014. (…) Sunt recunoscător RRI-ului că este o sursă nepreţuită de ştiri,
    comentarii şi prietenie. Vă mulţumesc că organizaţi concursuri ca acestea şi
    pentru că oferiţi ascultătorilor şansa de a căuta informaţii despre România şi
    de a-şi îndeplini visul de a vizita România!




    Mulţumim tuturor celor
    care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să
    participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat. A participat la concurs, a
    răspuns corect şi a câştigat un sejur pentru două persoane, de 8 (opt) zile, cu
    cazare 7 (şapte) nopţi, cu pensiune completă şi tratament balnear 6 (şase)
    zile, două proceduri pe zi, în perioada 15-30 iunie 2015 la Hotelul Palace,
    monument istoric construit în perioada 1911-1914, din Băile Govora, judeţul
    Vâlcea … Beate Hansen, din Germania! Felicitări şi vă aşteptăm în România
    după jumătatea lunii iunie!




    Câştigătoarea Marelui Premiu, Beate
    Hansen, din Germania, ne explica pragmatic şi probabilistic de ce a participat:
    Particip la aceste concursuri din mai multe motive: pentru că există o
    probabilitate mare să câştig. La concursurile anterioare au fost relativ puţini
    participanti, pe un număr relativ mare de premii. Nu am toate bolile care se
    pot trata la Govora sau Mangalia, dar orice motiv ca să vin din nou în România
    e binevenit, preferabil cu bicicleta pe Transfăgărăşan. În România se pare că
    se derulează procese interesante şi optimiste, pe care nu vreau să le pierd.
    Deoarece mass-media germane relatează puţin despre ele, îmi rămân ca surse de
    informare doar Internetul şi RRI. Accesez şi Înternetul, dar avatajul la
    ascultarea emisiunilor de radio este că pot face şi altceva.





    Premiile
    şi menţiunile vor fi expediate prin poştă şi vă rugăm să ne confirmaţi, într-o
    scrisoare, într-un e-mail sau fax atât primirea, cât şi conţinutul! Vă
    mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul
    consacrat turismului balnear, cu accent pe Băile Govora, şi vă invităm să
    participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri!

  • Câştigătorii Concursului “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre”

    Câştigătorii Concursului “Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre”

    Dragi prieteni, Radio
    România Internaţional v-a invitat până la 30 aprilie 2015, data poştei, să
    participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul Vacanţă în sudul
    Litoralului românesc al Mării Negre. Concursul a
    fost consacrat unuia dintre principalele puncte de atracţie în România pentru
    turiştii străini şi români, cu accent pe Mangalia (cetatea Callatis din
    antichitate) şi salba de 6 staţiuni din partea sudică a Litoralului (Jupiter,
    Saturn, Venus, Neptun, Olimp, Cap Aurora).



    Concursul v-a trezit
    interesul şi am primit 249 de răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim şi vă
    invităm să participaţi şi la alte concusuri RRI.



    Marile Premii vor fi două
    sejururi pentru două persoane, de 8 (opt) zile, cazare 7 (şapte) nopţi în
    cameră dublă, cu pensiune completă, din care un sejur în perioada 12-19 iunie
    şi al doilea sejur în perioada 6-13 septembrie 2015, ambele la Hotel Delta
    din Jupiter, judeţul Constanţa. Ca de obicei va trebui să vă asiguraţi pe cont
    propriu transportul internaţional până în România şi, dacă este necesară, viza
    pentru România.


    Concursul a fost sponsorizat de Hotel Delta – SC Delta Aurora SA şi a
    fost organizat împreună cu Primăria Municipiului Mangalia, Muzeul de Artă din
    Constanţa, Muzeul de Arheologie Callatis din Mangalia, Arhiepiscopia
    Tomisului, UAP Filiala Constanţa, Muzeul Marinei Române, din Constanţa,
    Muftiatul Cultului Musulman din România, Forţele Navale Române şi alţi
    parteneri locali.

    Din emisiunile RRI, de pe site, dar şi de pe profilurile Facebook, Twitter,
    Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebările cu care v-am
    provocat să ne scrieţi.


    Concursul s-a încheiat la
    30 aprilie, data poştei. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii vă reamintim
    întrebările la care trebuia să răspundeţi:


    – Cum se numea Mangalia
    în antichitate? Răspuns corect: Callatis.


    – Ce peşteră unicat la
    nivel mondial se află chiar lângă Mangalia? Răspuns corect: Peştera Movile.


    – Cum se numesc
    staţiunile din sudul Litoralului românesc al Mării Negre? Răspuns corect: Mangalia, Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp, Cap
    Aurora.


    – Numiţi 5 atracţii
    turistice din Mangalia sau din apropiere. Aici puteaţi alege cel puţin dintre
    Moscheea Esmahan Sultan, Muzeul de Arheologie Callatis (care adăposteşte
    singurul papirus din România), Monumentul Eroilor, Muzeul Marinei, Herghelia
    Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Peştera Movile, Pădurea
    Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Cetatea
    Callatis, Peştera Limanu.



    Acum putem derula lista
    câştigătorilor.



    Cele 50 de Menţiuni au
    revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Idriss
    Bou Oudina şi El-Ihsani Bouchaib, ambii din Maroc, Li Hua, Wang Li, Long
    Dingzhong, Chu Changrong, Zhang Xiaohua şi Xian Honglin, toţi 6 din China, Zhai
    Yizhuang, din SUA, care a scris Secţiei Chineze, Antonio Múñoz, din Argentina,
    Claudio Gerlach, din Brazilia, Carmen Fuentes, din Cuba, Salvador Paxi, Spania,
    Miguel Ángel Bartos, din Chile, Antonella Zappalà, Giorgio Borsier,
    Stefano Citterio şi conaţionala noastră Natalia Călinescu, toţi 4 din Italia,
    Natalia Popenko şi Natalia Zabolotna, ambele din Ucraina, Viktoria Hovard,
    Bulgaria, care a scris Secţiei Ucrainene, Adervall Lima Gomez, Brazilia, care a
    scris Secţiei Engleze, Mofizur Rahman, Bangladesh, Inger Holmberg, Suedia,
    Sabiha Mubeen, din Oman, Brian Kendall, Marea Britanie, Henk Poortvliet,
    Olanda, John şi Roberta Selesky, ca şi John Rutledge, din SUA, Catherine
    Agboola, din Nigeria, Hafizur Rahman (Rainbow Listeners Club) din Bangladesh,
    Umesh Kumar Yadav, Priyanka Paul (Metali Listeners Club SB Sharma – SBS World
    Listener Club), Naved Raiyan (International DX Radio Listeners Club), toţi din
    India, Obaid Alamm; Shah Listeners Club; Jinnah DX Club, toţi din Pakistan, Surendra Kumar, din
    India, Georg Pleschberger, din
    Austria, Svetlana Şpakovskaya, din Belarus, Narendra Jangir, Chinmoy Mahato şi
    Chitturi Venkataramana, din India, Didarul Islam, Bangladesh, Michael Whing
    şi Grant Skinner, ambii Marea Britanie,
    Shenaz Aziz, Pakistan, Constantin Criţchi, din R. Modova (care a Scris Secţiei
    Ruse), Eugeniusz Krzemienczucki, Polonia (şi el a scris Secţiei Ruse), Alexei
    Gaţura, Belarus.



    Natalia Zabolotna, din
    Ucraina, argumenta: Organizând concomitent două concursuri interesante, i-aţi
    pus pe ascultători în faţa unei alegeri dificile, deoarece atât judeţul Vâlcea,
    cât şi sudul litoralulul Mării Negre sunt nişte locuri minunate, unde în plus
    faţă de relaxare sunt şi o mulţime de locuri interesante de vizitat pentru
    turişti. Căutarea răspunsurilor la întrebările concursurilor este în sine o
    călătorie imaginară. Am hotărât să fac o alegere în favoarea concursului
    Vacanţă în sudul Litoralului românesc al Mării Negre, deoarece
    Marea Neagră este unul dintre acele lucruri, care unesc România şi
    Ucraina. În plus, coasta Mării Negre este parte a lumii antice şi nu poate
    decât să impresioneze.



    John Rutledge, din SUA,
    ne mărturisea: Programele RRI îmi oferă o perspectivă nouă asupra evenimentelor
    care se întâmplă în această parte a lumii. Sigur că aş putea să urmăresc aceste
    evenimente pe Internet, dar faptul că aud vocile prezentatorilor discutând
    aceste evenimente creşte impactul ştirilor asupra mea. Nu mai sunt sterile, ci
    vii şi pline de culoare – mulţumită elementului uman.



    Alexei
    Gaţura, din Belarus scria: Răspund cu plăcere la întrebările concursului.
    Particip la concursuri pentru că întotdeauna am fost interesat de ţara
    dumneavoastră. Ascult emisiunile RRI, mai ales cele de ştiri, de actualitate,
    istorie şi cultură.



    Cele 20 de Premii III au
    revenit ascultătorilor sau userilor: conaţionala noastră Andreea Deea, din România, Raïf Chaaban, din Liban, care a scris ambii
    Secţiei Franceze, Ali Alaoui, din Tunisia, Abdel Kader Hasan, din Egipt, Liu
    Fajian şi Zhi Yanjiao, ambii din China, Julio José Bravos, din Costa Rica, Juan
    Antonio Brea, Spania, Lucia Sandiano, Cristina Risso şi Francesca Bernardino,
    toţi 3 din Italia, Ihor Gurovoi, Ucraina, Jose Rivera, SUA, Stu McLeod, Noua
    Zeelandă, Shivendu Paul, Abhera Jaswal, Radhakrishna Pillai, toţi 3 din India, Massoud Benaissa, Algeria, care a scris Secţiei
    Engleze, Erik Oeffinger, din Germania, Nikolai Veselkov, din Rusia.



    Cristina
    Risso, din Italia, argumenta clar şi precis: Am participat la concurs atrasă
    de ideea unei vacanţe la mare într-un loc nou, în care n-am mai fost niciodată.
    Sunt o ascultătoare fidelă a RRI, îndrăgostită de România şi de români.



    Andreea
    Deea, din
    România, explica pragmatic de ce a participat: Ce m-a determinat pe mine să
    particip la acest concurs este faptul că îmi doresc foarte mult să câştig o
    vacanţă la mare alături de iubitul meu. Nu am mai fost niciodată la mare,
    deoarece nu ne-am permis şi aş fi foarte bucuroasă să fiu eu câştigătoarea.



    Erik
    Oeffinger, din Germania, ne transmitea: Particip la concurs deoarece sunt
    foarte interesat de România. Nu am fost niciodată în ţara voastră, cu toate că
    vă ascult emisiunile pe unde scurte de la sfârşitul anilor ’80. Mă interesează
    natura, cultura şi oamenii din România, dar cel mai mai mult iubesc muzica
    populară românească. Pentru a savura cu mai multă plăcere muzica populară mi-am
    luat acum două luni un radio cu recepţie pe Internet. Împreună cu o pereche de
    căşti bune, savurez muzica voastră la o calitate excepţională.



    20 de Premii II au
    revenit următorilor: Angela Olaru, din Republica Moldova, Nouari Naghmouchi, din
    Algeria, care a scris Secţiei Franceze, Abdel-Karim Ahmad Ali Al-Mabrouk, din
    Libia, Gong Lei şi Yu Baoguo, ambii din China, Pablo Ramírez, din Peru, Franco
    Rodríguez, din Columbia, Agide Melloni, Giovanna Bertocco, Roberto Carrus şi
    Antonella Monti, toţi 4 din Italia, Danny Flowers, din SUA, Mohammad Shamim şi
    Najim Uddin, ambii din India, Ayeni Jeremiah Adedayo, din Nigeria, ascultător
    al programelor în engleză, Shahzad Shabbir şi Nasir Aziz, ambii din Pakistan,
    Jehn Nooijen, din Olanda, care a scris Secţiei Germane, Vera Kuzneţova şi
    Nikolai Matveev, ambii din Rusia.



    Vechiul nostru ascultător Agide Melloni a transmis următoare argumentare:
    A cunoaşte o ţară înseamnă să-i înţelegi identitatea culturală şi istorică şi
    să-i apreciezi frumuseţea. Participarea la concursul Vacanţă în sudul
    litoralului românesc al Mării Negre a însemnat pentru mine să călătoresc
    virtual şi să mă bucur de frumuseea locurilor descoperite datorită site-ului
    vostru şi, în special, programelor voastre care au prezentat atât de frumos
    locuri minunate de pe litoralul Mării Negre. Radioul este un instrument
    esenţial, graţie căruia am descoperit lumea din jur şi graţie căruia cunosc din
    ce în ce mai bine România.



    Tot
    din Italia a răspuns Giovanna Bertocco: Ascult RRI (online) de mai mult de un
    an, fiindcă am prieteni români. Acum 9 ani, cu ocazia unei călătorii, m-am
    oprit pentru o zi la Constanţa. Îmi amintesc cu mare plăcere de vizitele la
    Muzeul de Arheologie şi la Marea Moschee, de Cazino şi de vizita la Biserica
    Sf. Anton de Padova, un sfânt atât de important pentru noi, cei din Padova.
    Mi-aş dori să am şansa de a mă întoarce ca să pot vizita mai multe locuri,
    poate chiar împreună cu una dintre cele mai dragi prietene, Maria, care este
    româncă.



    Angela Olaru, din
    Republica Moldova, explica de ce ne-a scris: Ce m-a determinat să particip la
    acest concurs? Pasiunea pentru istoria românilor, dragostea pentru ţara mea,
    România. Abia aştept să pot reveni în Dobrogea, unde se respiră aerul unei lumi
    apuse, cu mult mai profundă decât cea din prezent, dar care se întrepătrunde cu
    ea, pentru a descifra hieroglifele si misterele de
    acolo…Cercetările arată că Dobrogea este o zonă unde încă mai e mult de
    studiat şi descoperit. Programele RRI online oferă o imagine consistentă a
    situaţiei românilor din lume. Reprezintă un canal media ce solidarizează
    românii de pretutindeni şi-i îndeamnă să rămână fideli valorilor tradiţionale
    ale neamului, ţării în care s-au născut şi care ar avea nevoie de ei. Migranţii
    au oportunitatea de a se îndrăgosti din nou de Patria lor, dezvoltarea căreia
    depinde de revenirea lor acasă



    Nouari Naghmouchi, din
    Algeria, scria foarte frumos despre
    munca noastră: Emisiunile RRI sunt formidabile, variate şi foarte
    diversificate.



    Yu Baoguo, din China,
    argumenta: Doresc să particip la acest concurs organizat de RRI pentru a
    cunoaşte România mai îndeaproape. În copilărie am văzut multe filme româneşti,
    iar acum pot afla nenumărate lucruri nu doar prin intermediul filmelor, dar şi
    al televiziunii, radioului şi Internetului. Participind la concurs am ocazia să
    văd cum arată oraşele şi clădirile din România, să aud despre caracterul
    oamenilor şi obiceiurile lor, aşa încât nu pot să nu particip!.



    Mohammad
    Shamim, din India, ne-a scris: A călători înseamnă a-ţi lărgi orizontul
    cunoştinţelor. Cu cât călătorim mai mult, cu atât acumulăm mai multă experienţă.
    (…) A trăi izolaţi în lumea noastră crezând că este cea mai confortabilă, că
    este perfectă, înseamnă a trăi într-o iluzie.



    Iar Ayeni Jeremiah
    Adedayo, din Nigeria, explica de ce a participat: Ceea ce m-a motivat să
    particip la concurs a fost dorinţa de a vedea Mangalia, felul în care a evoluat
    din antichitate până în prezent cu toată istoria care a însoţit diferitele
    etape. Urmăresc RRI online şi on air. Ştirile şi reportajele sale creează o
    punte între România şi ţara mea, Nigeria.




    Cele 10 Premii I au
    revenit următorilor ascultători sau internauţi: conaţionalul nostru Emilian
    Teodorescu, din Cehia, Amady Faye, din Senegal, Ana-Maria Avram, din
    România, studentă la Chineză, Hugo Longhi, din Argentina, Bogdan Timkiv, din Ucraina, Ashik Eqbal Tokon, din
    Bangladesh, Mitul Kinsal, India, Mogire Machucki, Kenya (a scris Secţiei
    Engleze), Maxim Zabâtov, din Rusia, Fritz Andorf, din Germania.




    Emilian Teodorescu, din
    Cehia, explica de ce ne ascultă: Pentru că sunt român de origine şi mă
    interesează absolut tot ce se întâmplă în România – a părăsi ţara nu înseamnă
    a-ţi uita obârşia.



    Fidelul nostru ascultător
    Amady Faye, din Senegal, explica
    rolul RRI pentru el: Graţie excelentei munci jurnalistice a echipelor RRI
    sunt foarte bine informat despre România. RRI este o fereastră deschisă spre
    lumea întreagă.




    Ana-Maria Avram, din România, studentă la limba chineză,
    ne scria: Participând câştig! Nu are importanţă dacă mi se va decerna vreun
    premiu, important e că îmi voi îmbogăţi cunoştinţele. În plus, pentru un
    student care îşi petrece viaţa de student scriind sau citind nenumărate eseuri
    şi articole, cele despre litoralul românesc se dovedesc cât se poate de
    pasionante!




    Vechiul
    nostru ascultător Hugo Longhi, din Argentina,
    ne-a transmis următorul mesaj: De-a lungul anilor pe care i-am
    petrecut ascultând programele dedicate atracţiilor turistice pe care le oferă
    Marea Neagră, mi s-a trezit interesul şi curiozitatea de a le cunoaşte direct.
    Aceasta ar putea fi o bună ocazie pentru a concretiza această dorinţă.




    Ashik Eqbal Tokon, din
    Bangladesh, este un vechi radioamator: În 1982, când aveam numai 5 ani, am
    început să ascult radio pe unde scurte pe radioul bunicului meu. În 1990, am
    ascultat pentru prima dată RRI, de data aceasta pe propriul meu radio.
    Întotdeauna am fost curios să aflu despre cultura, tradiţiile şi modul de viaţă
    ale altor popoare. Pe vremea aceea nu exista Internet, aşa că radioul pe unde
    scurte era singura modalitate de a-mi satisface curiozitatea. Timpul a trecut
    şi informaţia este acum la îndemâna oricui. Cu toate acestea, radioul a rămas o
    pasiune pentru mine.




    Fritz Andorf, din
    Germania, scria: Mangalia nu-mi este necunoscută. Am fost în acel oraş împreună
    cu soţia mea în timpul spectaculoasei eclipse totale de Soare din anul 1999.
    Din acest motiv m-am bucurat că aţi ales Mangalia ca temă a actualului concurs.
    Am fost mirat câte obiective turistice sunt în oraş şi împrejurimi. La vremea
    aceea nu am reuşit să văd decât o mică parte dintre ele.



    Iar prietenul RRI Mitul
    Kansal, din India, argumenta: Am 24 de ani şi ascult RRI online şi urmăresc
    pagina de Internet RRI de peste 5 ani. RRI este singura mea sursă de informaţie
    despre cultura, istoria, tradiţiile si geografia României, dar şi un instrument
    prin care pot afla poziţia României asupra diferitelor probleme cu care se
    confruntă comunitatea internaţională.




    10 Premii Speciale au
    revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Gilbert Dupont, Franţa,Ben Amer Laid, din Algeria,Guo Yanxin, din China, Antonio-Ángel
    Morilla, Spania, Anna Mahjar Barducci şi Giovanni Sergi, ambii din Italia,
    vechiul nostru ascultător Hans Verner Lollike, din Danemarca, Hamad Kiani, din
    Pakistan, Kamlesh Gautam, din India, Victor Varzin, din Rusia.




    Guo Yanxin, din China,
    argumenta pe larg de ce a participat la concurs: Sunt un om profund îndrăgostit de viaţă şi îi mulţumesc Celui de Sus că
    mi-a dat să trăiesc într-o ţară atât de frumoasă, dar îmi doresc să trăiesc să
    văd şi alte locuri de pe Pământ, să cunosc diferite naţii, obiceiuri şi
    culturi. De când eram elev de şcoală primară am auzit de România, am învăţat
    câte ceva despre istoria şi cultura ei veche. De atunci am început să visez că,
    poate, într-o bună zi, voi ajunge să o văd cu ochii mei, să-i înţeleg,
    călătorind, şi trecutul, dar şi prezentul. Dacă aş avea ocazia să vă vizitez,
    cu siguranţă că aş cunoaşte şi mai bine şi România, şi pe românii de rând, cu
    care aş putea lega prietenii trainice. Şi mai visez să ajung şi la Radio, să-i
    cunosc pe prietenii mei de pe unde, să respir puţin din atmosfera de acolo.
    Dacă acest vis mi se va îndeplini, cu siguranţă că va fi o experienţă de
    neuitat, una care va rămâne mereu în sufletul meu, în viaţa mea.




    Antonio-Ángel Morilla,
    Spania, explica: Vă ascult emisiunile pe unde scurte de foarte mulţi ani şi
    sunt membru activ al Clubului Ascultătorilor RRI. Mă interesează să aflu
    lucruri noi despre România, o ţară latină la fel ca Spania, dar cu toate
    caracteristicile ei. Mă interesează zona legată de Marea Neagră: un interesant
    contrast şi nuanţe pe care le descopăr cu plăcere atunci când vă ascult pe unde
    scurte. În plus, mi-ar plăcea să vizitez România şi să vă cunosc acasă, să mă
    bucur de atracţiile turistice şi culturale.




    Fidelul şi dragul nostru
    prieten
    Giovanni Sergi, din Italia, scria: Particip la
    concursurile RRI de foarte mulţi ani, din dorinţa de a cunoaşte din ce în ce
    mai bine România prin intermediul programelor voastre, pe care le urmăresc cu
    mare interes, fiindcă sunt bine realizate şi bogate în informaţii. Mi-ar face
    plăcere să vizitez litoralul românesc întrucât staţiunile sale oferă
    posibilitatea de a-ţi îmbunătăţi starea de sănătate, de a vizita diferite
    locuri şi chiar de a cunoaşte echipa Radio Vacanţa din Constanţa, post pe care
    îl urmăresc pe Internet, ale cărui iniţiative destinate turiştilor străini le
    apreciez şi în programele căruia am putut asculta ştiri în limba italiană
    realizate de Secţia Italiană din cadrul postului Radio România Internaţional.
    Cred că o astfel de călătorie m-ar îmbogăţi cu noi cunoştinţe, dar şi din punct
    de vedere uman, fiindcă întotdeauna avem ceva de învăţat atunci când călătorim
    şi întâlnim oameni noi, obiceiuri, tradiţii, care ne umplu sufletul cu noi
    senzaţii, lumini, culori şi amintiri.




    Tot din Italia, Anna Mahjar Barducci scria: Să particip
    la concurs înseamnă să intru în contact direct cu RRI. Astfel devenim ascultători activi ai radioului. Îmi face
    plăcere să mă gândesc că şi alte persoane din întreaga lume, care au aceeaşi
    pasiune şi dragoste pentru România, participă împreună cu mine la acest
    concurs. Răspunzând întrebărilor concursurilor voastre descoperim de fiecare
    dată noi atracţii culturale ale României. A asculta RRI înseamnă să călătoreşti
    virtual printre gusturi, tradiţii şi cultura României. RRI ne permite să visăm
    şi să descoperim noi destinaţii şi aspecte culturale ale acestei ţări minunate.
    În acelaşi timp, RRI ne ţine la curent cu viaţa politică şi economică a ţării,
    oferindu-ne informaţii la care altfel nu am avea acces. RRI ne oferă toate
    aceste lucruri în limbile noastre, făcându-ne să ne simţim parte din România, o
    ţară de care ne simţim legaţi din punct de vedere cultural. În cazul meu, soţul
    meu fiind român, RRI îmi permite să cunosc ţara tatălui fiicei mele.



    Gilbert
    Dupont, Franţa, ne scria: Informaţiile referitoare la România sunt
    relativ rare în Franţa, deşi ţara dumneavoastră este membră UE. Graţie
    conţinutului foarte divers al programelor sale, RRI umple acest gol
    informaţional.




    Hamad Kiani, Pakistan,
    argumenta: Îmi doresc să câştig acest concurs pentru că am visat mereu să
    vizitez România şi ţările vecine, Ungaria şi Bulgaria. Numele România mă face
    să mă gândesc la două lucruri: romantism şi Roma. În limba mea, romani
    înseamnă romantic. (…) Din ceea ce am citit despre România în literatură şi
    pe Internet, am aflat că este o ţară apropiată de natură şi că oamenii ei sunt
    ospitalieri şi simpli în felul în care îşi trăiesc viaţa. (…) Urmăresc cu
    regularitate emisiunile RRI pe Internet pentru a afla mai multe despre această
    ţară, despre viaţa culturală şi politică şi despre provocările cu care se
    confruntă în secolul 21.




    Kamlesh Gautam, din India,
    ne povesteşte ce o leagă de RRI: Sunt profesoară de matematică şi locuiesc în
    New Delhi. Soţul meu obişnuia să asculte RRI. Câteodată primea cărţi şi reviste
    despre România pe care le răsfoiam şi eu. Aşa mi s-a născut interesul pentru
    România şi oamenii ei. Câteodată şi copiii mei ascultă muzică din România pe
    Internet. (…) M-am hotărât să particip la concurs ca o motivaţie în plus de a
    afla mai multe despre această ţară frumoasă.




    Victor Varzin, din Rusia,
    explica: Am decis să particip la concurs în primul rând pentru a afla
    cunoştinţe noi despre România, geografia, particularităţile şi monumentele
    sale. De asemenea am vrut să mă verific din spirit de competiţie. Iar fiind
    ascultător fidel al RRI nu puteam să nu particip la concurs, având şi timp
    liber. Desigur mă voi bucura să câştig, va fi o amintire de neuitat, legată de
    România!




    Mulţumim tuturor celor
    care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să
    participe. Şi acum, momentul cel mai aşteptat. Au participat la concurs, au
    răspuns corect şi au câştigat câte un sejur pentru câte două persoane, de 8
    (opt) zile, cazare 7 (şapte) nopţi în cameră dublă, cu pensiune completă, la
    Hotel Delta din Jupiter, judeţul Constanţa … Jaroslaw Jedrzejczak, din
    Polonia (sejur în perioada 12-19 iunie) şi Olexandr Getz, din Ucraina (sejur în
    perioada 6-13 septembrie 2015). Felicitări şi vă aşteptăm în România!




    Câştigătorul Marelui Premiu Olexandr Getz, din Kiev, Ucraina, explica de ce
    a participat: Emisiunile RRI am început să le ascult acum mai bine de douăzeci
    de ani. Am şi participat la unele concursuri organizate de postul dvs. de
    radio. Am câştigat premii importante pentru mine, dar niciodată Premiul cel
    Mare şi niciodată nu am fost în România. Înainte, informaţiile despre România
    le obţineam doar prin intermediul emisiunilor radio, acum am acces şi la
    Internet. Îmi doresc să ajung cândva să vizitez România.



    Premiile şi menţiunile
    vor fi expediate prin poştă şi vă rugăm să ne confirmaţi, într-o scrisoare,
    într-un e-mail sau fax atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou,
    că v-aţi încercat şansele şi ne-aţi răspuns la concursul consacrat sudului
    Litoralului românesc al Mării Negre şi vă invităm să participaţi în număr cât
    mai mare şi la următoarele noastre concursuri!

  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural

    De 15 ani, la fiecare sfârşit de lună martie, Radio România Cultural îi premiază pe cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul anterior. Managerul RRC, Radu Croitoru, spune că este normal ca o astfel de iniţiativă să aparţină unui post dedicat exclusiv culturii:


    “Ideea acestor premii RRC vine din faptul că suntem singurul post de radio cu acoperire naţională în FM care îşi dedică întreaga activitate culturii şi evenimentelor culturale care se petrec în România. Considerând că doar cu asta ne ocupăm, credem că la sfârşitul unui an colegii noştri pot trage o linie şi pot spune ce a fost bine, care au fost reuşitele anului încheiat în diverse domenii ale culturii. RRC este un post care cerne aceste evenimente. Selecţia evenimentelor pe care le prezentăm în fiecare zi este atent făcută”.



    Premiile Radio România Cultural au fost acordate la nouă secţiuni: poezie, proză, film, teatru, muzică, arte plastice, educaţie şi învăţământ, ştiinţă, proiecte culturale şi festivaluri. Radu Croitoru:


    “Categoriile sunt în principal aceleaşi de la un an la altul. Sunt zonele cele mai vizibile ale culturii naţionale. Mecanismul Premiilor RRC este unul simplu. Colegii noştri, constituiţi în comisii de nominalizări, fac propuneri — anul acesta, mai multe decât ne-am aşteptat, iar juriul Galei hotărăşte care este lista finală a nominalizărilor şi câştigătorii fiecărei secţiuni. Este a 15-a ediţie. Noi am considerat-o una aniversară. Aş vrea să fac o reverenţă celor care, înaintea noastră, au avut această idee de Gală, de premii culturale. Instituţia Radio România este un furnizor şi un producător de cultură masiv”.



    Printre câştigători s-au aflat coregraful Răzvan Mazilu, Muzeul Ţăranului Român, violonistul Gabriel Croitoru şi scriitoarea Nora Iuga. A 22-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu a fost premiată la categoria Proiecte culturale şi festivaluri. Distincţia i-a fost înmânată directorul festivalului, Constantin Chiriac.



    De câţiva ani buni, Radio România Cultural acordă şi trei premii speciale. Premiul Lux Mundi — oameni care îşi duc creaţiile în întreaga lume — i-a fost acordat anul acesta coregrafului Gigi Căciuleanu. Premiul In memoriam Iosif Sava i-a revenit pentru prima dată unei instituţii, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, care a împlinit anul trecut 150 de ani. Iar Premiul de Excelenţă i-a fost înmânat actorului Mircea Albulescu: “Bunii mei, teatrul este una din puţinele noastre salvări întru bine şi întru bucurie. Nu-l uitaţi! Mulţumesc!”.

  • Mircea Albulescu şi Gigi Căciuleanu la Premiile Radio România Cultural

    Mircea Albulescu şi Gigi Căciuleanu la Premiile Radio România Cultural

    De 15 ani, la fiecare sfârşit de lună martie, Radio România Cultural îi premiază, într-o gală a valorii şi a rafinamentului, pe cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul anterior. Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XV-a, va avea loc luni, 23 martie, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon.


    Maria Balabaş şi Radu Croitoru vor fi amfitrionii galei, iar momentele muzicale vor fi asigurate, cu vervă şi virtuozitate, de Analia Selis, Răzvan Suma şi Mariano Castro. Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi pe www.radioromaniacultural.ro şi retransmis de TVR 2.


    În cadrul Galei vor fi acordate premii la nouă secţiuni, precum şi trei premii speciale, ai căror câştigători sunt deja cunoscuţi:


    Premiul de Excelenţă îi va fi decernat actorului Mircea Albulescu.


    Premiul Lux Mundi îi revine coregrafului Gigi Căciuleanu.


    Premiul In memoriam Iosif Sava îi va fi acordat Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti – 150 de ani, reprezentată de rectorul său, compozitorul Dan Dediu.



    Nominalizările pe domenii ale Galei Premiilor Radio România Cultural sunt următoarele:


    La categoria Poezie nominalizările sunt: Bogdan-Alexandru Stănescu, pentru volumul anaBASis, Editura Cartea Românească; Bogdan O. Popescu, pentru Cartea dragostei, Editura Humanitas; Miruna Vlada, pentru volumul Bosnia.Partaj, Editura Cartea Românească; Octavian Soviany pentru Călcâiul lui Magellan, Editura Cartea Românească.


    La Proză au fost nominalizaţi: Nora Iuga, pentru Harald şi luna verde, Editura Polirom; Lavinia Branişte, pentru volumul Escapada, Editura Polirom; Marius Chivu, pentru Sfîrşit de sezon, Editura Polirom; Dan Lungu, pentru Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, Editura Polirom.



    La secţiunea Film au fost nominalizate: Toto şi surorile lui de Alexander Nanau; Al doilea joc de Corneliu Porumboiu; Quod erat demonstrandum de Andrei Gruzsnicki; Closer to the Moon de Nae Caranfil.


    La categoria Teatru, nominalizările sunt următoarele: Răzvan Mazilu, pentru valorizarea în dimensiune contemporană a musicalurilorCabaret (Teatrul German de Stat Timişoara) şi West Side Story (producţie FNT); Andrei şi Andreea Grosu, pentru construcţia cu consecvenţă şi curaj a spaţiului teatral alternativ UnTeatru; Centrul de creaţie şi cercetare Ion Sava” (TNB) coordonat de Cristiana Gavrilă, pentru programul 9G — Noua generaţie.


    Pentru categoria Muzică au fost nominalizaţi: violonistul Gabriel Croitoru, pentru Turneul Naţional Vioara lui George Enescu la sate”, care în anul 2014 a ajuns la ediţia a III-a; tenorul Ştefan Pop, pentru realizările artistice din anul 2014; saxofonistul Nicolas Simion, pentru continua provocare a publicului prin concepte diverse, în care muzica de jazz şi tradiţională îşi găsesc continuu elemente comune.



    La secţiunea Arte plastice au fost nominalizaţi: Teodor Graur, pentru expoziţia Nostalgia, curator: Raluca Voinea; Învăţământul artistic bucureştean şi arta românească după 1950. Expoziţie la aniversarea a 150 de ani ai Universităţii Naţionale de Arte; Viorica Iacob pentru expoziţia Pământ şi valuri, la Galeria Senso, 4-29 noiembrie 2014; Aurel Vlad (n. 1954), dublă expoziţie aniversară: Galeria Simeza şi Muzeul judeţean Gorj, ansambluri sculpturale în tablă şi lemn, gravură; Ştefan Râmniceanu, pictor şi sculptor româno-francez.



    La secţiunea Educaţie şi învăţământ lista nominalizărilor este următoarea: Policy Center for Roma and Minorities (Centrul de politici pentru Romi şi Minorităţi), pentru activităţile organizate în 2014 în cadrul Clubului de Educaţie Alternativă (CEA); Academia Atlantykron, pentru ediţia taberei din vara anului 2014, a 25-a ediţie; Muzeul Naţional al Ţăranului Român, pentru organizarea Atelierului de creativitate”; Asociatia ViitorPlus, pentru proiectul Pădurea Copiilor.


    Nominalizaţii la secţiunea Ştiinţă sunt: Mircea Ignat, pentru activitatea desfăşurată şi în anul 2014 în iniţierea tinerilor olimpici în tainele cercetării ştiinţifice şi calificarea acestora în competiţii internaţionale de prestigiu din domeniu”; Radu Popa, dr. în microbiologie, Universitatea Northwestern din Los Angeles, director de cercetare la compania River Road Research; Toma Pătraşcu, preşedintele Asociaţiei Secular Umaniste, ASUR din România.



    La secţiunea Proiecte culturale şi festivaluri au fost nominalizate: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, ediţia a XXII-a; Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti, ediţia a VII-a; Festivalul Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo — ediţia a IX-a, Bridges; Caravana Docuart 2014.



    Eveniment realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.


    Partener: Teatrul Odeon.


    Coproducător: TVR 2


    Sponsori: Apiland, JTI, Domeniile Ostrov, New Andrei Style, Ego Men’s Fashion Concept, Alina Şerban, Dora Bloom.


    Parteneri media: România liberă, Media Trust, Dacic Cool, Şapte Seri, Observator cultural, Suplimentul de cultură, agentiadecarte.ro.

  • Târgul internaţional Gaudeamus – carte de învăţătură

    Târgul internaţional Gaudeamus – carte de învăţătură

    O ediţie a recordurilor. Aşa poate fi caracterizată cea de a 21-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizată şi anul aceasta la Bucureşti de Radio România. Aproape 120 de mii de vizitatori şi 750 de evenimente – lansări şi prezentări de carte, dezbateri, conferinţe, momente artistice — totul în cinci zile. Peste 320 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ şi institute culturale care au prezentat cărţi pentru toate gusturile.



    Directorul onorific al Târgului Gaudeamus, Vladimir Epstein, a apreciat manifestarea ca fiind un fel de paradox, în contextul in care nivelul pieţei de carte din România este, potrivit unui raport recent al asociaţiilor de editori, cel mai jos din ultimii 24 de ani. Gaudeamus a însemnat, în opinia lui Epstein, un succes de casă pentru o bună parte din expozanţi: ”O consfătuire recentă a editorilor din România semnala faptul că situaţia pieţei de carte din ţara noastră este cea mai tristă din ultimii 25 de ani. Dar, având în vedere că Târgul propune 750 de evenimente editoriale şi profesionale la această ediţie, deduc că industria de carte este una vie. Ea nu se stinge, în ciuda faptului că este subfinanţată, că interesul publicului, câteodată, este focusat pe alte lucruri. Şi aş mai dori să menţionez că, în asemenea condiţii, Radio România reuşeşte să organizeze un târg de asemenea prestanţă şi dimensiune, provocându-i pe expozanţi, pe editori şi pe cititori la o mulţime de evenimente editoriale.”



    Invitatul de onoare în 2014 a fost Federaţia Rusă, care a organizat peste 30 de evenimente în incinta târgului şi în alte spaţii din Bucureşti. Scriitori, critici literari, editori şi jurnalişti ruşi au avut lansări şi prezentări de carte, sesiuni de autografe şi dezbateri. Editura Casa Radio şi-a continuat seria Biblioteca de poezie românească“, lansând în cadrul târgului audiobookul Mariana Marin, Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici”, Poeme rostite la Radio (1991-2002) & ilustrate de Tudor Jebeleanu. Mariana Marin, poetă reprezentativă a generaţiei ’80, a părăsit de timpuriu scena poeziei, dar nu şi raftul întâi al literaturii române. Daria Ghiu de la Editura Casa Radio: ”Este mai mult decât o carte, este o carte cu audiobook, sunt înregistrări pe care Mariana Marin le-a realizat la radio între 1991 şi 2002, sunt 27 de poeme rostite la radio. Acest audiobook include şi un interviu cu Mariana Marin, de asemenea, un poem care-i aparţine lui Virgil Mazilescu recitat de Mariana Marin. Spuneam că acest volum este mai mult decât o carte obişnuită. Este şi o carte de artă pentru că este ilustrată de graficianul Tudor Jebeleanu. Dacă Mariana Marin a fost o poetă reprezentativă a anilor 80, Tudor Jebeleanu este artistul vizual” al generaţiei optzeciste. Cartea conţine şi un cuvânt înainte scris de criticul Nicolae Manolescu şi mărturii, texte scrise de către colegii de generaţie, prietenii Marianei Marin.”



    Editura Cartea Românească a lansat un nou proiect editorial dedicat unuia dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani. Este vorba despre Seria de autor Gheorghe Crăciun, care a debutat cu două titluri, lansate în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, Acte originale/ Copii legalizate (variaţiuni pe o temă în contralumină)” şi Mecanica fluidului”. Copertele celor două volume care deschid debutează seria de autor Gheorghe Crăciun sînt ilustrate cu desenele originale ale autorului. Seria de autor dedicată scriitorului Gheorghe Crăciun a apărut sub îngrijirea criticului literar Carmen Muşat şi a fiicei autorului, Oana Crăciun. Carmen Muşat: ”Acte originale/Copii legalizate” este volumul cu care a debutat Gheorghe Crăciun în 1982 şi care n-a mai fost reeditat de atunci. Au trecut mai bine de triezeci de ani de la anul apariţiei, iar generaţiile noi de cititori trebuie să aibă acces la cărţile lui Gheorghe Crăciun. Am publicat odată cu acest volum şi Mecanica fluidului”, pentru că acesta ar fi trebuit să fie, de fapt, volumul de debut al scriitorului, în cronologia autentică a lui Gheorghe Crăciun acesta ar fi primul, deşi publicat atât de târziu. Autorul se prezintă pe sine şi aş considera volumul o artă poetică implicită, în care nu există graniţe între povestire, eseu şi jurnal. Autorul se înfăţişează în toate aceste ipostaze, iar scrisul lui mixează aceste formule, la care se adaugă încă două dimensiuni esenţiale pentru Gheorghe Crăciun, fotografia şi desenul.



    Cea mai râvnită carte a târgului, stabilită prin votul publicului, a fost volumul “Pas cu pas”, semnat de Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, care s-a vândut în peste 8 mii de exemplare.



    Premiul pentru traducere Antoaneta Ralian”, a fost acordat lui Virgil Stanciu pentru traducerea din limba engleză a romanului Preaiubita de Tony Morrison şi Letiţiei Ilea pentru traducerea în limba franceză a volumului de versuri Melci aborigeni de Ioan Pintea. Traducătoarea Antoaneta Ralian a primit, la 90 de ani, premiul de Excelenţă cu prilejul traducerii celei de-a 120-a cărţi din cariera sa: “Portretul lui Dorian Gray”, de Oscar Wilde.



    Antoaneta Ralian: Sunt emoţionată şi sunt fericită de acest premiu şi consider că este o minunată încununare a carierei mele de 60 de ani de traducere. Vă daţi seama ce înseamnă 60 de ani? Înseamnă toată tinereţea mea, pe care am dedicat-o traducerii, care a fost însă şi pasiunea mea. E o minunată încununare a acestor 60 de ani, dar asta nu înseamnă punct, ci, ca să imit pe cineva foarte simpatic, o să spun “punct şi de la capăt”.



    Al doilea premiu de Excelenţă a fost acordat Editurii Trei, pentru succesul construirii unui program editorial în jurul psihologiei şi psihanalizei, extins apoi, prin alte titluri, către literatură şi către alte domenii cu vocaţie generalistă. Proiectul Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an. Fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor şi expozanţilor a depăşit 2.500 de volume, care vor ajunge în biblioteci publice din Republica Moldova.

  • Târgul de carte Gaudeamus, la final

    Târgul de carte Gaudeamus, la final

    Cea de a 21-ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, organizat anual la Bucureşti de Radio România, şi-a închis porţile duminică. Ediţia din acest an a fost una a recordurilor: aproape 117 mii de vizitatori şi 750 de evenimente – lansări şi prezentări de carte, dezbateri, conferinţe, momente artistice — totul în cinci zile. Au fost prezente peste 320 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ şi institute culturale care au prezentat cărţi pentru toate gusturile. Invitatul de onoare în 2014 a fost Federaţia Rusă, care a organizat peste 30 de evenimente în incinta târgului şi în alte spaţii din Bucureşti.



    17 scriitori, critici literari, editori şi jurnalişti ruşi au avut lansări şi prezentări de carte, sesiuni de autografe şi dezbateri. Ultima zi a târgului s-a încheiat cu decernarea trofeelor Gaudeamus. Editura Humanitas a fost şi în acest an preferata publicului. Cea mai râvnită carte a târgului, stabilită tot prin votul publicului, a fost volumul “Pas cu pas”, semnat de Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, care s-a vândut în peste 8 mii de exemplare. Premiul pentru traducere Antoaneta Ralian”, a fost acordat lui Virgil Stanciu pentru traducerea din limba engleză a romanului Preaiubita de Tony Morrison şi Letiţiei Ilea pentru traducerea în limba franceză a volumului de versuri Melci aborigeni de Ioan Pintea.



    Traducătoarea Antoaneta Ralian a primit, la 90 de ani, premiul de Excelenţă cu prilejul traducerii celei de-a 120-a cărţi din cariera sa: “Portretul lui Dorian Gray”, de Oscar Wilde. Antoaneta Ralian: Sunt emoţionată şi sunt fericită de acest premiu şi consider că este o minunată încununare a carierei mele de 60 de ani de traducere. Vă daţi seama ce înseamnă 60 de ani? Înseamnă toată tinereţea mea, pe care am dedicat-o traducerii, care a fost însă şi pasiunea mea. E o minunată încununare a acestor 60 de ani, dar asta nu înseamnă punct, ci, ca să imit pe cineva foarte simpatic, o să spun “punct şi de la capăt”.



    Al doilea premiu de Excelenţă a fost acordat Editurii Trei, pentru succesul construirii unui program editorial în jurul psihologiei şi psihanalizei, extins apoi, prin alte titluri, către literatură şi către alte domenii cu vocaţie generalistă. Proiectul Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an. Fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor şi expozanţilor a depăşit 2.500 de volume, care vor ajunge în biblioteci publice din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă).



    Directorul onorific al Târgului Gaudeamus, Vladimir Epstein, a apreciat manifestarea ca fiind un fel de paradox. In contextul in care nivelul pieţei de carte din România este, potrivit unui raport recent al asociaţiilor de editori, cel mai jos din ultimii 24 de ani. Gaudeamus a însemnat, în opinia lui Epstein, un succes de casă pentru o bună parte din expozanţi şi injecţii financiare extrem de utile.

  • Trofeul „Mărul de Aur” pentru Târgu Jiu

    Trofeul „Mărul de Aur” pentru Târgu Jiu

    Târgu Jiu a intrat pe harta destinaţiilor turistice de excelenţă ale Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism – FIJET. Aceasta a oferit trofeul Mărul de Aur”, echivalentul în turism al premiilor Oscar din cinematografie, oraşului din sud-vestul României, reputat pentru sculpturile celebrului Constantin Brâncuşi.



    Considerat cel mai important sculptor al secolului 20 şi unul dintre cei mai valoroşi ai tuturor timpurilor, el a creat, la Târgu Jiu, singurul său ansamblu sculptural în aer liber, unic în România, dar şi în lume, în memoria celor care au murit în localitate în Primul război mondial. Construit între 1937 şi 1938, ansamblul monumental reuneşte Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului — cea mai « fotogenică » dintre opere, alcătuită din module sub formă de clepsidră suprapuse pe o înălţime de circa 29 de metri.



    În exclusivitate pentru Radio România Internaţional, preşedintele FIJET, Tijani Haddad, a declarat: Noi avem un comitet pentru acordarea trofeului Mărul de Aur”, iar comitetul a primit un dosar cu propuneri din cinci ţări. Au ales, în acest an, doar trei. Oraşul lui Constantin Brâncuşi a primit acordul acestui comitet pentru ca FIJET să atribuie Oscar-ul acestui oraş. Am văzut un film, am văzut documentarea, le-am studiat şi eu cred că acest oraş, cu tot ceea ce are, merită distincţia.



    Ansamblul de la Târgu Jiu creat de Constantin Brâncuşi, un magnet pentru turişti, e un spaţiu magic al spiritualităţii — spun autorităţile locale, care le lansează celor care vor veni să îl vadă invitaţia de a explora şi alte atracţii turistice din regiune: mănăstirile Tismana, Polovragi şi Lainici. Zona montană – cu lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii şi chei înguste, săpate în munte de ape repezi – este, şi ea, o destinaţie cât se poate de potrivită pentru iubitorii turismului de aventură.



    “Mărul de aur” se acordă, din 1971, în fiecare an, unor localităţi sau obiective turistice. Trofeul de anul acesta acordat oraşului Târgu Jiu este al 5-lea pe care îl câştigă România, care se situează, astfel, pe primul loc, alături de Belgia şi Spania, în topul celor mai premiate destinaţii turistice.



    Au mai primit, în trecut, “Mărul de aur” şi Mărginimea Sibiului, regiune din centrul ţării reputată pentru moştenirea ei unică etnologică, culturală, arhitecturală si istorică; rezervaţia Biosferei Delta Dunării, inclusă în patrimoniul mondial Unesco; atracţiile din Bucovina, reputată pentru bisericile ortodoxe cu fresce exterioare, şi, în fine, Blue Air, pentru cea mai puternică dezvoltare înregistrată de o companie aerienă din sud-estul Europei.

  • Inventatori români la Geneva

    Inventatori români la Geneva

    Aproape o mie de invenţii din 45 de ţări au fost etalate, anul acesta, pe o suprafaţă de 8.500 de metri pătraţi, la Salonul Internaţional al Invenţiilor de la Geneva. Că se bucură de un larg succes popular o demonstrează numărul mare de vizitatori care i-au trecut pragul în cele cinci zile de desfăşurare: peste 60 de mii.


    Şi la această a 42-a ediţie, românii s-au remarcat pentru ideile lor. O echipă de cercetători din cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară a obţinut Marele Premiu pentru sistemul OnAir Camera. Echipa este condusă de Mircea Tudor, el însuşi laureat, la Geneva, cu marele premiu în 2009 şi 2013.



    Sistemul premiat anul acesta, achiziţionat de o companie elveţiană inclusiv cu patentul aferent, se adresează deţinătorilor de telefoane de tip smart şi constă într-un sistem de camere video capabile să urmărească mişcările utilizatorului în diverse contexte, să le recunoască şi să le monteze rapid sub forma unui film personalizat, transmis instantaneu abonatului. Reuşitele cercetătorilor şi inventatorilor români la Salonul de la Geneva nu se opresc, însă, aici!



    Au mai fost distinşi cu 17 premii speciale, 18 medalii de aur, 8 de argint şi 4 de bronz. Cu alte cuvinte, au fost premiate toate cele 30 de invenţii prezentate — 24 sub auspiciile Ministerului Educaţiei Naţionale în cadrul unui stand naţional şi şase înscrise în regim independent. A fost prezentat, de exemplu, un dispozitiv dinamic de transfer al aerului, o instalaţie pentru aerarea apelor de suprafaţă sau una pneumatică pentru scuturat pomii.



    Felicitări tuturor pentru aceste rezultate de excepţie. Este o dovadă în plus că cercetarea românească trebuie sprijinită!”, a scris premierul Victor Ponta pe pagina sa de Facebook. La rândul său, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiiţifică şi dezvoltare, Mihnea Costoiu, a declarat: “Anul trecut am investit sume mari în cercetarea aplicată. Vom continua şi în programul operaţional viitor, 2014-2020. Cred, sincer, că o economie în perioadă de criză are o singură şansă, şi anume investiţia în inovare, investiţia în cercetare, într-o cercetare aplicată care să producă rapid produse şi servicii în favoarea oamenilor.”



    În ultimii ani, România a obţinut numeroase premii la Geneva. La ediţia din 2013, palmaresul a cuprins 40 de medalii, dintre care 27 de aur, 12 de argint, una de bronz şi 12 premii speciale. Nu a lipsit din panoplie nici Marele premiu, obţinut cu invenţia “Metodă şi sistem de inspecţie non-intruzivă pentru avioane de toate mărimile, pentru scanarea avioanelor în scop de securitate”. Şi pentru ca pregătirile să fie făcute din timp, se ştie, deja, că ediţia de anul viitor va avea loc între 15 şi 19 aprilie.

  • Premiile Radio România Cultural

    Premiile Radio România Cultural

    Cele mai importante realizări ale anului 2013 în diferite domenii ale culturii au fost recunoscute şi celebrate la Gala Premiilor Radio România Cultural, care s-a desfăşurat, luni, la Bucureşti. Prestigiosul eveniment a fost onorat de personalităţi ale vieţii culturale şi artistice şi a putut fi urmărit în direct de către ascutătorii Radio România Cultural dar şi pe internet. Amfitrioni au fost actorii Medeea Marinescu şi Vlad Zamfirescu, iar momentele muzicale au fost asigurate de Big Band-ul Radio, dirijat de Ionel Tudor.



    Printre cei trei mari câştigători s-a numărat actorul Victor Rebengiuc, căruia i-a revenit Premiul de Excelenţă. Victor Rebengiuc: Este un premiu care este foarte important pentru mine, pentru că vine din partea unui radio de elită, al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi lucrul acesta nu poate decât să mă facă fericit. Faptul că o asemenea instituţie cum este Radio România Cultural mi-a acordat un premiu de excelenţă este deosebit pentru mine.”



    Celelalte două premii speciale ale Galei Premiilor Radio România Cultural au fost acordate sopranei Angela Gheorghiu şi violonistului Răzvan Stoica. Această ediţie a adus o premieră în istoria Galei. Pentru al doilea an consecutiv, acelaşi autor obţine distincţia la categoria Poezie”. El este Dan Sociu, recompensat pentru volumul “Vino cu mine, ştiu exact unde mergem”. La secţiunea “proză” s-a impus Liliana Corobca, cu volumul “Kinderland”. Premiul pentru film i-a fost acordat regizorului Călin Peter Netzer, pentru “Poziţia copilului”, lungmetraj distins cu numeroase trofee la festivalurile internaţionale, între care cel mai prestigios este Ursul de Aur la Berlinala 2013.



    Laureatul secţiunii teatru” a fost regizorul Alexandru Dabija, iar premiul pentru arte plastice i-a revenit pictorului Horea Paştină. Categoria “muzică” a fost câştigată de Nicu Alifantis, pentru albumul şi concertele “Mozaic”, în timp ce premiul pentru educaţie a revenit proiectului de educaţie juridică “Unde-i lege nu-i tocmeală”, al Serviciului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii Bucureşti. Premiul Media culturală – Proiecte on-line a revenit website-ului www.bookaholic.ro, iar la secţiunea proiecte culturale şi festivaluri a fost laureat Astra film Festival Sibiu, ediţia a XX-a.



    În cadrul Galei, laureatul secţiunii ştiinţă” a fost profesorul universitar doctor Marin Cârciumaru, pentru Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic. Primul de acest fel în Europa Centrală şi de Sud-Est, muzeul de la Târgovişte conţine importante descoperiri din paleoliticul mijlociu şi superior.


  • Angela Gheorghiu, Victor Rebengiuc şi Răzvan Stoica, câştigători ai Galei Radio România Cultural

    Angela Gheorghiu, Victor Rebengiuc şi Răzvan Stoica, câştigători ai Galei Radio România Cultural

    I-am urmărit, i-am invitat, i-am ascultat, i-am apreciat şi a venit din nou momentul să îi răsplătim. Cei care au performat în diferitele domenii ale culturii în anul 2013 vor primi premii, dar şi preţioase aplauze la scenă deschisă, luni, 24 martie, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon, în cadrul celei de-a XIV-a ediţii a Galei Premiilor Radio România Cultural.



    Actorii Medeea Marinescu şi Vlad Zamfirescu vor fi amfitrionii galei, iar momentele muzicale vor fi asigurate, cu vervă şi virtuozitate, de Big Band-ul Radio, dirijor: Ionel Tudor. Solistă: Ana Cristina Leonte. Evenimentul va fi transmis în direct la Radio România Cultural şi pe www.radioromaniacultural.ro



    În cadrul galei vor fi acordate premii la zece secţiuni, precum şi trei premii speciale, ai căror câştigători sunt deja cunoscuţi:


    Premiul de Excelenţă îi va fi decernat actorului Victor Rebengiuc.


    Premiul Lux Mundi îi revine sopranei Angela Gheorghiu.


    Premiul In memoriam Iosif Sava îi va fi acordat violonistului Răzvan Stoica.



    Nominalizările pe domenii ale Galei Premiilor Radio România Cultural sunt următoarele:


    La categoria Poezie nominalizările sunt: Dan Sociu, Vino cu mine ştiu exact unde mergem, Editura Tracus Arte; Ioana Nicolae, Autoimun, Editura Cartea Românească; Andrei Dósa, American Experience, Editura Cartea Românească.


    La Proză au fost nominalizate volumele: Liliana Corobca, Kinderland, Editura Cartea Românească; Marin Mălaicu-Hondrari, Lunetistul, Editura Polirom; Varujan Vosganian, Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri, EdituraPolirom.



    La secţiunea Film au fost nominalizate: Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism de Corneliu Porumboiu; Poziţia copilului de Călin Peter Netzer; La limita de jos a cerului de Igor Cobileanski.


    La categoria Teatru, nominalizările sunt următoarele: Miriam Răducanu, pentru spectacolul Poezia visului, la UnTeatru;Mihai Constantin, pentru rolul Primarul din Revizorul de Gogol, la Teatrul Naţional din Bucureşti; regizorul Alexandru Dabija, pentru viziunea modernă asupra textului clasic în triada” spectacolelor O… ladă, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Sânziana şi Pepelea, la Teatrul Naţional din Cluj şi Titanic Vals, la Teatrul Odeon din Bucureşti.



    Nominalizaţii la secţiunea Arte plastice sunt artiştii: Horea Paştina pentru expoziţia retrospectivă de pictură şi desen de la Sala Dalles; Silviu Oravitzan pentru expoziţia de pictură, relief şi obiect de la Muzeul Ţăranului Român şi Palatul Mogoşoaia; Paul Gherasim pentru expoziţia Urme de pictură, din septembrie 2013 la Galeria Anticariat Curtea Veche şiLogos din noiembrie 2013 de la Librăria Bizantină.


    Pentru categoria Muzică au fost nominalizaţi: Nicolas Simion — pentru proiectul Clasic meets jazz, lansarea albumului dublu dedicat lui Jancy Körössy; Oana Cătălina Chiţu – albumul Divine; Nicu Alifantis pentru albumul şi concertele Mozaic.



    La secţiunea Educaţie şi învăţământ lista nominalizărilor este următoarea: Unde-i lege nu-i tocmeală — proiectul de educaţie juridică iniţiat de Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii (Bucureşti); Şcoala de vară Arhipera dedicată arhitecturii sociale participative organizată de Fundaţia Soros România; Proiectul Interaxe dobrogene derulat de Asociaţia Europeană Interaxe şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).



    Nominalizaţii la secţiunea Ştiinţă sunt: scriitorul Nicolae Romulus Dărămuş; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Universitatea Valahia Târgovişte; dr. fiz. Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei şi echipa proiectului laserului cu lumină extremă ELI — NP.


    La categoria Media culturală- Proiecte on-line sunt nominalizate website-urile: Sub25 (www.sub25.ro), Modernism (www.modernism.ro), Bookaholic (www.bookaholic.ro).


    La secţiunea Proiecte culturale şi festivaluri au fost nominalizate: Astra film Festival Sibiu, ediţia a XX-a, 2013; Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi — FILIT; SoNoRo Festival, ediţia a 8-a.



    Parteneri: Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Teatrul Odeon.


    Sponsori: Nissa, Murfatlar Romania, Dacic Cool, Domeniile Dealul Mare Urlaţi, New Andrei Style, Apiland.


    Parteneri Media: Şapte Seri, Observator Cultural, Revista 22, Suplimentul de Cultură, Revista Cariere, Revista Cultura,agentiadecarte.ro, Sales Express.


    Coproducător: TVR 2.



    Serviciul Comunicare (Radio România)

  • Premiile Uniunii Internaţionale de Radio şi Televiziune

    Premiile Uniunii Internaţionale de Radio şi Televiziune

    Cea de-a 25-a ediţie a festivităţii de acordare a premiilor URTI — Uniunea Internaţională de Radio şi Televiziune s-a desfăşurat la Paris, miercuri, 16 octombrie 2013. Evenimentul a avut loc după ce, în perioada 30 septembrie-5 octombrie, juriul URTI, format din 15 personalităţi din 12 ţări, s-a reunit la Bucureşti, la invitaţia Radio România, pentru a stabili câştigătorii acestui an. Preşedintele director general al Radio România, domnul Ovidiu Miculescu, a înmânat medalia de bronz a concursului Grand Prix URTI preşedintelui radioului algerian, Chabane Lounakel, pentru programul LAfrique des frontieres.



    Radio România s-a calificat în finala acestei prestigioase competiţii cu proiectul Sighet, une île à la frontière, realizat de Radio România Internaţional. Alături de proiectul produs de Radio România Internaţional, în finala concursului pentru Marele Premiu al URTI s-au calificat producţiile: Le bruit de la mer (RTBF, Belgia), 3D – Three Dimensions (Radio Republica Srpska, Bosnia Herţegovina), Borderless Life (IRIB, Iran), Neighbours but Heaven Still Out of Reach (Polskie Radio, Polonia), A New Beginning — The Air Bridge (RTP, Portugalia). Premiile URTI pentru competiţia cu tema Frontiere au fost selectate dintr-un număr record de 135 de programe din 42 de ţări.



    Palmaresul premiilor URTI:


    • Marele Premiu al Radioului acordat de URTI: postul CRTV, Camerun, pentru producţia So Far, So Near, de Tabe Enonchong.


    • Medalie de Argint: postul Rai, din Italia, pentru producţia Run out!, de Jacopo De Bertoldi


    • Medalie de Bronz: Radio Algeria, pentru producţia LAfrique des frontières, de Chahrazed Kaci


    • Premiul Jacques Matthey — Doret: postul MTVA din Ungaria, pentru producţia Réserve dOr — Avec Lucie pour Lucie, de Anita Bak



    Înfiinţată în 1949, Uniunea Internaţională de Radio şi Televiziune — URTI, are în componenţă 66 de radiouri şi televiziuni din 51 de state. Radio România deţine preşedinţia Comisiei Radio a prestigioasei organizaţii media.



    Serviciul Comunicare

  • Premiile Uniunii Internaţionale de Radio şi Televiziune

    Premiile Uniunii Internaţionale de Radio şi Televiziune

    Cea de-a 25-a ediţie a festivităţii de acordare a premiilor URTI — Uniunea Internaţională de Radio şi Televiziune s-a desfăşurat la Paris, miercuri, 16 octombrie 2013. Evenimentul a avut loc după ce, în perioada 30 septembrie-5 octombrie, juriul URTI, format din 15 personalităţi din 12 ţări, s-a reunit la Bucureşti, la invitaţia Radio România, pentru a stabili câştigătorii acestui an. Preşedintele director general al Radio România, domnul Ovidiu Miculescu, a înmânat medalia de bronz a concursului Grand Prix URTI preşedintelui radioului algerian, Chabane Lounakel, pentru programul LAfrique des frontieres.



    Radio România s-a calificat în finala acestei prestigioase competiţii cu proiectul Sighet, une île à la frontière, realizat de Radio România Internaţional. Alături de proiectul produs de Radio România Internaţional, în finala concursului pentru Marele Premiu al URTI s-au calificat producţiile: Le bruit de la mer (RTBF, Belgia), 3D – Three Dimensions (Radio Republica Srpska, Bosnia Herţegovina), Borderless Life (IRIB, Iran), Neighbours but Heaven Still Out of Reach (Polskie Radio, Polonia), A New Beginning — The Air Bridge (RTP, Portugalia). Premiile URTI pentru competiţia cu tema Frontiere au fost selectate dintr-un număr record de 135 de programe din 42 de ţări.



    Palmaresul premiilor URTI:


    • Marele Premiu al Radioului acordat de URTI: postul CRTV, Camerun, pentru producţia So Far, So Near, de Tabe Enonchong.


    • Medalie de Argint: postul Rai, din Italia, pentru producţia Run out!, de Jacopo De Bertoldi


    • Medalie de Bronz: Radio Algeria, pentru producţia LAfrique des frontières, de Chahrazed Kaci


    • Premiul Jacques Matthey — Doret: postul MTVA din Ungaria, pentru producţia Réserve dOr — Avec Lucie pour Lucie, de Anita Bak



    Înfiinţată în 1949, Uniunea Internaţională de Radio şi Televiziune — URTI, are în componenţă 66 de radiouri şi televiziuni din 51 de state. Radio România deţine preşedinţia Comisiei Radio a prestigioasei organizaţii media.



    Serviciul Comunicare