Radio România Internațional

Tag: premiu

  • Premiu pentru ziaristul Radio România Internaţional Valentin Ţigău

    Premiu pentru ziaristul Radio România Internaţional Valentin Ţigău

    Reportajul Love Story pe frontul de Est, semnat de Valentin Ţigău, realizator la Radio România Internaţional, a fost premiat la Concursul UZPR (Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România) pentru anul 2015, categoria radio. Reportajul radiofonic a fost difuzat pe 16 noiembrie 2015, în rubrica săptămânală Reporter la Radio România Internaţional.



    Avem din ce în ce mai puţine voci care pot relata fapte de arme din război. Modeşti, împovăraţi de vârstă, unii veterani au loc în istorie doar dacă le cunoaştem povestea. În cadrul acestui demers jurnalistic, am realizat un reportaj cu Moise Nica, în vârstă de 93 de ani. Luptător pe tanc, mai întâi, cu germanii, apoi, cu ruşii”, el ne-a surprins cu o suavă poveste de dragoste pe timp de război.



    Asumându-şi condiţia de militar român şi de simplu ţăran din Rucăr, Moise Nica nu ne spune de ce chemarea pământului natal a fost, pentru el, în final, mai mare decât iubirea pentru Katea şi decât promisiunea că, într-o zi, ar putea stăpâni lumea”. Ne rămâne nouă să aflăm de ce, argumenta jurnalistul Radio România Internaţional în reportajul premiat.rad

  • Filme româneşti premiate la Berlinală

    Filme româneşti premiate la Berlinală

    Tema crizei refugiaţilor a dominat ediţia din acest an — a 66-a — a festivalului internaţional de film de la Berlin, primul eveniment de anvergură al anului din domeniul cinematografic. Prin tradiţie profund ancorat în realitatea politică, festivalul este, în egală măsură, o portavoce a apărătorilor drepturilor omului. Dacă, anul trecut, marele premiu i-a revenit filmului “Taxi Teheran” al cineastului disident iranian Jafar Panahi, anul acesta, a fost rândul unui documentar italian consacrat refugiaţilor sosiţi în Europa să câştige prestigiosul “Urs de Aur”: producţia “Foc pe mare”, regizată de Gianfranco Rosi, filmată pe insula Lampedusa.



    Fără voce din off şi fără comentariu, “Fuocoammare” arată, în paralel, viaţa zilnică a locuitorilor insulei italiene şi pe cea a miilor de migranţi care pornesc din Africa de Nord pe mare, călătoresc în condiţii catastrofale, iar mulţi îşi pierd viaţa înecaţi în valuri, doar o parte ajungând să debarce pe “tărâmul făgăduinţei”. După “Ursul de Argint” repurtat, anul trecut, de un regizor român — Radu Jude — pentru “Aferim!”, în 2016 acest trofeu i-a revenit, pentru cea mai bună regie, cineastei franceze Mia Hansen-Love, pentru pelicula “LAvenir” (“Viitorul”), care narează povestea unei profesoare de filosofie interpretată de cunoscuta Isabelle Huppert.



    Nici românii nu au plecat cu mâinile goale de la a 66-a ediţie a Berlinalei! Lungmetrajul “Ilegitim”, al patrulea regizat de Adrian Sitaru şi prezentat la secţiunea “Forum”, a câştigat Premiul Confederaţiei Internaţionale a Cinematografelor de Artă. Unul din cele mai provocatoare filme româneşti din ultimii ani, “Ilegitim”, care în România va avea premiera pe 18 martie, spune povestea unei iubiri ilegitime şi a unei familii în care limita dintre moral şi legal nu există.



    Ne spune mai multe despre ce este vorba în film chiar Adrian Sitaru: “În primul rând, despre o familie cu patru fraţi, doi gemeni. E vorba şi despre o poveste incestuoasă, o poveste de iubire. E vorba şi despre viaţă şi moarte. N-aş da mai multe detalii, ca să nu dezvălui prea mult din film pentru cei ce vor dori să-l vadă la cinema.”


    Tot regizorul a făcut câteva precizări şi despre tehnica sa de filmare: “Odată situaţiile date oamenilor, i-am lăsat ca şi în viaţa reală, să văd ce se întâmplă, şi am filmat cât a fost nevoie, apoi tot materialul a fost montat la fel ca la un documentar.”



    O altă producţie românească, scurtmetrajul “O noapte în Tokoriki”, al Roxanei Stroe, a câştigat, la Festivalul de film de la Berlin, premiul special la secţiunea “Generation 14plus”, dedicată tinerilor regizori. Acţiunea filmului se petrece într-o discotecă improvizată numită “Tokoriki”, unde un sat întreg sărbătoreşte majoratul Gianinei. Iubitul acesteia împreună cu Alin urmează să îi facă un cadou neaşteptat, pe care nimeni nu îl va uita.

  • Nobel

    Nobel

    La Stockholm, dar
    şi la Oslo, au fost decernate premiile Nobel din acest an. Unii au reţinut
    fastul, ba chiar şi meniul, alţii fac calcule, de multe ori străine spiritului
    acestor premii. Dincolo de toate acestea şi chiar de valoarea efectivă a
    premiului, rămâne mesajul celui care a avut ideea premiilor pentru oameni cu
    merite pentru omenire.

    Pe Alfred Nobel îl ştim mai întâi ca inventator al
    dinamitei. Nu este descoperitor, nu a aflat prin hazard explozibila substanţă,
    ci a inventat-o, ca un chimist cu putere de cercetare ce a fost. S-a ocupat şi
    de transformarea în bani a invenţiei sale şi cel mai bine a funcţionat această
    afacere în lumea armelor. În a doua jumătate a secolului al XlX-lea omenirea se
    delecta cu noile arme, nicio reglementare internaţională în domeniu neexistând
    atunci. La moartea sa, în decembrie 1896, Nobel lăsa 90 de fabrici de armament,
    355 de patente de invenţii şi cea mai mare parte a averii sale pentru a fi
    acordate premii internaţionale în diferite domenii.

    În 1901 au fost acordate primele
    premii, conform dorinţei sale. Ele vizau chimia, fizica, medicina. literatura
    şi pacea. Târziu, în 1968, Academia Suedeză a inventat şi premiul Nobel pentru
    economie. Aşadar, de mai bine de un secol, neîntrerupt, aceste premii sunt
    acordate, creându-se, deja, o adevărată mitologie în jurul său. Inevitabil, se
    impune o paranteză. Dacă Suedia este ţara ce nu a cunoscut de secole războiul,
    Norvegia, cea care decernează Nobelul pentru pace, a fost ocupată în al doilea
    război mondial de trupele germane. De aceea, timp de 5 ani, din 1939 până în
    1943, premiul Nobel pentru pace nu a fost acordat.

    Revenind la aspectele
    generale ale Nobelului, să notăm că, înainte de toate este problema selecţiei,
    a deciziei asupra celor care, din milioane de oameni ce întrunesc condiţiile,
    vor primi aceste premii. Mai puţin pentru literatură dar mai des pentru
    celelalte domenii, sunt mai multe persoane ca să nu vorbim şi de instituţii
    care îşi împart onoarea dar şi banii reprezentaţi de decernarea unui Nobel.
    Fiind vorba de oameni de cea mai înaltă calitate şi de evenimente excepţionale,
    realizări de o viaţă de multe ori, fiecare ediţie şi fiecare laureat se bucură
    de o atenţie din ce în ce mai vie şi mai amplă. De fapt, premiile Nobel sunt
    cea mai bună tribună prin care opinia publică află despre o serie de probleme
    ale omenirii. Desigur, este vorba de înfăptuirile laureaţiilor Nobelului pentru
    pace, dar şi preocupările medicilor, ale chimiştilor şi fizicienilor vin din
    zone concrete de suferinţă şi de eroism uman.

    Şi în scrierile laureaţilor
    pentru literatură găsim idealurile care l-au făcut pe Nobel să inventeze un
    astfel de premiu. Mai ales în activitatea literaţilor, pentru că testamentul
    lui Nobel vorbeşte de merite în lucrări idealiste. Toată desfăşurarea de forţe,
    cu ceremonii şi un uriaş interes mediatic, vorbeşte oamenilor din întreaga lume
    despre descoperiri ce le ajută sau salvează viaţa, despre eforturi ale minţii
    care modelează societatea umană, despre situaţii inumane împotriva cărora luptă
    oamenii simpli sau mari lideri vizionari.

    În acest an, câştigătorii premiului
    Nobel ştiu cum să repare mecanic ADN-ul uman, au găsit leac pentru diferite
    maladii, inclusiv pentru malarie, au pus alături, economic, consumul, sărăcia
    şi bunăstarea, au scris despre suferinţă şi curaj sau şi-au salvat, pur şi
    simplu, ţara de la un haos criminal. Premiul Nobel nu este un concurs în care
    se cântăresc meritele şi se stabilesc clasamente. Pentru premiul Nobel nu se
    candidează, nu se face un scop în viaţă, el vine ca un dar de sărbători, de
    undeva din Nord, pentru unii dintre cei care sunt oameni de ştiinţă sau sunt,
    pur şi simplu, oameni.

  • Premiu NATO pentru Radio România Actualităţi

    Premiu NATO pentru Radio România Actualităţi

    Radio România Actualităţi a câştigat premiul NATO pentru cea mai buna fotografie propusa de un jurnalist, într-un concurs foto dedicat celui mai amplu exerciţiu desfăşurat de Alianţă în ultimii 13 ani: Trident Juncture. Ilie Pintea, corespondent Radio România Actualităţi, s-a clasat pe primul loc în aceasta competiţie desfăşurată de NATO la care au participat 40 de candidaţi. Primele trei locuri au fost ocupate de: Ilie Pintea, urmat de un competitor din Lituania şi, pe locul 3, un jurnalist din Polonia.


    Ilie Pintea a participat la concurs cu o fotografie pe care a făcut-o în Afganistan, unde a fost trimis special Radio România.


    Este un premiu important care impune Radio România şi în zona multimedia, cu recunoaştere din partea Alianţei Nord-Atlantice.

  • Gala HOP 2015

    Gala HOP 2015

    Actriţa Maia Morgenstern, actorul Tudor Chirilă,
    regizorul de film Radu Jude, scenografa Iuliana Vîlsan şi muziciana Luiza Zan
    s-au lăsat pentru câteva zile prinşi de energia şi emoţia unor tineri actori,
    după care au decis cine merită Marele Premiu, cine este Cea mai bună actriţă,
    Cel mai bun actor, cui să dea un premiu special… Totul s-a întâmplat la
    Costineşti, între 8 şi 11 septembrie, la cea de-a 18-a ediţie a Galei Tânărului
    Actor – HOP, eveniment cultural organizat de UNITER şi coordonat artistic de
    regizorul Radu Afrim.


    Scenografa Iuliana Vîlsan a venit pentru prima
    dată la Gala HOP în calitate de membru al juriului: Am o exigenţă şi o
    rigurozitate foarte mare şi ajung să evaluez de multe ori crud lucrurile şi
    destul de dur. Ca prim impact ca
    jurat, m-am speriat un pic, dar am încercat apoi să mă las în energia vârstei
    de 20-30 de ani, care are o intensitate şi o disponibilitate şi o bogăţie
    aparte. Astfel, lucrurile s-au relaxat şi am reuşit să evaluez cu mai multă
    empatie. La secţiunea Individual, băieţi şi fete, am mers mai mult pe un
    feeling autentic, pe cei care au reuşit cel mai bine în acel moment să-şi învingă
    emoţiile şi să transmită mesajul pe care şi l-au propus. Ce a reuşit să ridice
    ştacheta a fost un număr al unui Dada
    extrem de bine asimilat şi exprimat, iar el a făcut diferenţa între marele
    premiu şi restul. Această putere de exprimare a temei, extrem de bine asimilată
    şi documentată. O felicit pe marea câştigătoare Dana Marineci.



    Câştigătoare a Premiului Ştefan Iordache -
    Marele Premiu al Galei Tânărului Actor HOP, Dana Marineci a absolvit UNATC în
    urmă cu trei ani. În ciuda faptului că nu este deloc uşor pentru un tânăr actor
    în 2015 să-şi găsească un loc al său, să fie cunoscut de regizori şi directori
    de teatre, ea a avut încredere în sine şi a participat la toate audiţiile şi
    concursurile posibile. Cât despre tema dadaismului, cu care a impresionat
    juriul HOP, povesteşte: A fost foarte grea, pentru că trebuia, cred
    eu, să ai o structură. Chiar dacă totul pare în dadaism total dezorganizat, tu
    totuşi trebuie să ştii că în momentul acela eşti pe o scenă şi te raportezi la
    un public. Oamenii aceia sunt acolo ca să te vadă pe tine. Tu trebuie să îi
    faci să plece cu ceva de acolo, să plece uşor modificaţi. Am stat vreo două
    săptămâni, am citit despre dadaism, am căutat pe youtube performance-uri
    dadaiste… Mi-a apărut acest performance al unui neamţ, care se numea Ursonate/
    Sonata sunetelor primordiale. Am
    găsit textul. Are 15 pagini de sunete. Este al lui Kurt Schwitters, un dadaist.
    Am reuşit să-l învăţ şi mi-am dat seama că nu este suficient. Şi am luat-o aşa:
    ce este primordial? Primordială e iubirea. Şi am zis că va fi foarte uşor
    pentru mine şi uşor pentru public dacă fac o poveste de iubire în spatele
    acestui moment.



    Cunoscut nu doar prin creaţia sa, ci şi prin
    faptul că este un susţinător al tinerilor artişti, regizorul Radu Afrim a fost
    pentru al treilea an consecutiv directorul artistic al Galei Tânărului Actor
    HOP. La ediţia 2015, conceptul a fost acela că trebuie să se vadă foarte
    puternic actorul şi nu textul, cele două teme propuse părând la prima vedere
    oarecum dezechilibrate – Dada şi Vacanţă la mare. Am constatat în
    primii doi ani că lumea e foarte impresionată de texte. Dacă textul e foarte
    puternic, foarte emoţionant, foarte comic, actorul trece cumva în plan secund.
    Sigur că actorul e cel care îl dă bine sau prost. Însă, dacă unii aveau un text
    excepţional, erau candidaţi din start la premii. Şi am zis: ia să le dau
    actorilor nişte texte aproape imposibile, adică dadaiste, ca să văd cine luptă
    mai puternic şi iese învingător în competiţie cu textul. Cei care făceau faţă
    acestei lupte, şi spaţiului, şi condiţiilor erau învingători. Şi au fost câţiva
    foarte buni pe această temă. Deci,
    anul acesta au fost nişte non-texte. Şi la proba impusă, de trei minute, în
    care concurenţii trebuiau să spună un text al unei melodii de muzică uşoară,
    texte în general stupide, dacă se poate, să nu le parodieze şi să vedem câtă
    actorie pot extrage din acele texte ridicole spre stupide.


    Premiul Cornel Todea – Premiul pentru cea mai
    bună trupă de actori nu s-a acordat anul acesta, juriul considerând că a fost o
    discrepanţă mult prea mare între secţiunea Grup şi secţiunea Individual. Cu
    toate acestea, jurata Iuliana Vîlsan a fost impresionată de tânăra generaţie de
    actori, aşa cum s-a văzut ea la Gala HOP:
    Cu multe vulnerabilităţi, cu o
    sensibilitate aparte, cu un bagaj emoţional care merită exploatat, pentru că
    are o energie şi un inefabil care poate aduce un plus de firesc în ceea ce se
    întâmplă la noi pe scenă. Mie mi-a plăcut foarte mult… ca disponibilitate mi-a
    plăcut foarte mult.



  • Radio România – premiul al doilea la Ujgorod

    Radio România – premiul al doilea la Ujgorod

    Cea de a şaptesprezecea ediţie a Festivalului concurs Plaiul meu natal”, destinat producţiilor de radio şi televiziune pentru minorităţile naţionale s-a încheiat recent la Ujgorod, în Ucraina.


    La secţiunea radio au intrat în concurs 43 de producţii din România, Ungaria, Ucraina, Slovenia, Slovacia şi Serbia. La secţiunea tv au fost în concurs 71 de producţii din România, Ungaria, Ucraina, Slovenia, Slovacia, Austria şi Serbia.



    Premiul întâi a fost acordat emisiunii Chemarea lui Dumnezeu”, realizată la Compania regională de stat de televiziune şi radiodifuziune din Odessa. Pe locul al doilea s-a clasat emisiunea Ruga şvabilor din Deta”, realizată de Astrid Weisz de la redacţia emisiunilor în limba germană de la Radio România Timişoara. Premiul al treilea a fost câştigat de Radio Novisad cu producţia Căsătorie mixtă”.



    Juriul a fost format din profesionişti ai radiourilor şi televiziunilor din România, Slovacia, Ucraina şi Ungaria şi profesori de jurnalism de la Universitatea din Ujgorod. La secţiunea radio, România a fost reprezentată de managerul Radio România Timişoara, Mihai Anghel.



    De-a lungul timpului, Radio România a câştigat mai multe premii la Festivalul de la Ujgorod cu emisiuni realizate de reprezentanţi ai studiourilor regionale din Cluj, Constanţa, Craiova, Reşiţa, Târgu Mureş, Timişoara. Anul acesta Radio România a intrat în competiţie cu 3 producţii.

  • “Henric al V-lea”, de William Shakespare, Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic

    “Henric al V-lea”, de William Shakespare, Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic

    “Henric al V-lea” de William Shakespare, adaptarea radiofonică: Domnica Ţundrea, regia artistică: Attila Vizauer, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune, a câştigat Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic”, la cea de-a XXIII ediţie a Galei Premiilor UNITER.


    src=/files/HenricVCoverCD.png



    “Henric al V-lea” de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer, reprezintă un spectacol radiofonic împlinit, armonios, complet, de o diversitate remarcabilă, cuprinzând o mare varietate de idei, stări, atitudini în faţa vieţii, a morţii, a iubirii, a prieteniei, a lui Dumnezeu… Fiindcă piesa adună într-o viziune unitară multiple motive ale teatrului shakespearian (raporturile cu istoria, problematica puterii, meditaţia filosofică, gândul la moarte, dar şi lirismul, iubirea ori ironia şi spiritul bufon), toate aceste dimensiuni au fost valorificate din plin în montarea radiofonică semnată de Attila Vizauer, rezultatul fiind un spectacol viu şi percutant, în care fiecare scenă se colorează – emoţional şi senzorial – în chip diferit, deschizând vaste perspective imaginaţiei”, se artă în motivaţia juriului.



    În distribuţia spectacolului sunt, între alţii: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Gelu Niţu, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Ion Haiduc, Marius Rizea, Attila Vizauer.



  • Premii la Cannes

    Premii la Cannes

    Gong final al Festivalului Internaţional de
    Film de la Cannes, cotat drept cel mai mare şi mai prestigios din lume!

    După
    aproape două săptămâni de proiecţii cinematografice, dar şi după mult
    aşteptatul balet al unor artişti de prim-rang mondial pe covorul roşu,
    Festivalul de pe Croazetă şi-a desemnat, duminică seara, câştigătorii. Dintre
    cele 19 filme selectate în competiţia oficială, doar unul a obţinut mult
    râvnitul Palme d’Or: « Dheepan », în regia francezului Jacques
    Audiard, urmăreşte viaţa unor refugiaţi din Sri Lanka ce fug, în Franţa, de război.
    Tot francez este şi actorul Vincent Lindon, recompesat, pentru rolul său de şomer umilit din « Legea pieţei » (La Loi Du Marché)
    de Stéphane Brizé, cu premiul de interpretare masculină. Americanca Rooney Mara, pentru prestaţia din « Carol » de
    Todd Haynes, şi franţuzoaica Emmanuelle Bercot, pentru cea de femeie îndrăgostită
    din « Regele meu » (Mon Roi) de Maïwenn, au câştigat, la egalitate, trofeul pentru interpretare feminină.

    Este o tradiţie ca,
    la Cannes, Federaţia Internaţională a Criticilor de Film (FIPRESCI) să
    acorde, în fiecare an, propriile trei
    premii pentru câte un film din competiţia oficială şi din secţiunile Un
    Certain Regard şi Quinzaine des Réalisateurs. Or, la ediţia din
    2015, din cele 19 filme în competiţia oficială, premiul FIPRESCI i-a revenit «
    Fiului lui Saul » (Son of Saul), peliculă care îl are în distribuţie şi pe
    actorul român Levente Molnár. Subiectul
    filmului este centrat pe două zile din viaţa lui Saul Auslander, un prizonier
    evreu din Ungaria forţat să lucreze pentru nazişti în camerele de gazare de la
    Auschwitz. Levente
    Molnár, angajat al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, are un rol cheie în acest film – îl interpretează pe Abraham
    Warsawski, cel mai apropiat prieten al lui Saul, aflat alături de el în lagărul
    de concentrare.

    Regizorii români nu au mai fost prezenţi în competiţia
    oficială, aşa cum aproape că ne obişnuiseră în ultimii ani. Mult lăudatul nou
    val de cineaşti români, încununaţi cu premii la alte festivaluri internaţionale
    de anvergură, a fost, în schimb, reprezentat la secţiunea Un Certain Regard.
    Radu Muntean şi-a prezentat filmul « Un etaj mai
    jos », iar Corneliu Porumboiu – « Comoara ». Acesta din urmă a fost distins, de
    altfel, cu premiul Un Certain Talent pentru magistrala
    lui naraţiune. Totodată, scurtmetrajul «
    Ramona » de Andrei Creţulescu a primit premiul ”Canal +” al secţiunii Semaine
    de la Critique, dedicată regizorilor aflaţi la început de carieră. « Ramona » urmează să fie difuzat de cunoscutul post francez
    de televiziune.

  • „EU aleg Romania”, premiu la gala Romanian CSR Awards 2015

    „EU aleg Romania”, premiu la gala Romanian CSR Awards 2015

    Echipa București FM a primit un premiu special în cadrul celei mai importante competiții dedicate responsabilității sociale corporative — Romanian CSR Awards. Peste 100 de proiecte implementate pe parcursul anului trecut au fost înscrise în competiție şi au fost acordate distincţii celor care au avut impact în comunități.



    “Gala Romanian CSR Awards este o recunoaștere a eforturilor companiilor de a susține comunitățile în care activează și o răsplată pentru oamenii care s-au implicat și au făcut posibilă implementarea proiectelor de responsabilitate socială”, a declarat Lăcramioara Botezatu, organizator al competiției.



    Fosta gimnastă Andreea Răducan a fost premiată la categoria Star CSR pentru eforturile de susținere a dezvoltării tinerilor sportivi, de promovare a sportul și a principiilor unei vieți sănătoase.


    Proiectul EU aleg ROmania a fost apreciat pentru ideea promovării unor locuri deosebite din ţară, multe dintre ele foarte puţin cunoscute.



    Campania iniţiată de Reţeaua Studiourilor Regionale a reuşit să contribuie la consolidarea sentimentului naţional, a respectului pentru ceea ce suntem şi conştientizarea faptului că România merită să fie pe harta turistică a lumii.


    src=/files/Promovare/Romania-CSR-Awards-trofee.png

  • Un nou premiu internaţional pentru “Numărătoare inversă”

    Un nou premiu internaţional pentru “Numărătoare inversă”

    Producţia Societăţii Române de Radiodifuziune a Teatrului Naţional Radiofonic “Numărătoare inversă”, scenariul de Mihnea Chelaru şi Ion Andrei Puican, regia artistică Ion Andrei Puican, a primit premiul al II-lea la categoria teatru scurt, la Festivalul The Winter’s Tales din Marea Britanie.


    The Winter’s Tales este primul Festival Internaţional de teatru radiofonic din Marea Britanie, a cărui primă ediţie a avut loc în perioada 26 februarie – 1 martie 2015 în Herne Bay, Kent.


    “Numărătoare inversă” este spectacolul radiofonic care în anul 2014, a mai primit premiul al III-lea la Festivalul Internaţional Prix Marulic, Croaţia şi premiul al II-lea, la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, Bucureşti.



    Având ca inspiraţie citatul celebru din piesa Hamlet de William Shakespeare, A fi sau a nu fi, aceasta-i întrebarea”, piesa scurtă Numărătoare inversă aduce în conştiinţa ascultătorilor întrebări filozofice legate de viaţă şi de moarte, transportându-i în ziua de azi, în realitatea cotidiană, în teribila dramă a lumii moderne: războiul.



    O unitate militară aflată în misiune este prinsă într-o situaţie extremă, unde umanitatea soldaţilor, frica acestora în faţa pericolului, teama de moarte, sunt disimulate în dialoguri banale de zi cu zi. Scenariul radiofonic subliniază ultimele momente din viaţa acestor soldaţi, atunci când blindatul transportor este prins pe front în foc încrucişat, ca într-o capcană din gloanţe şi explozii.


    Textul citat al lui William Shakespeare şi temele surprinse în acest monolog celebru readuc ascultătorului frumuseţea şi importanţa acestui mare autor universal.



    În distribuţie: Răzvan Vasilescu, Andi Vasluianu, Dan Rădulescu, Vlad Oancea, Vasile Calofir, Răzvan Zeţa.


    Echipa de producţie: Janina Dicu – regia de studio, Mădălin Cristescu – regia muzicală, Mihnea Chelaru – Sound design, Ion Andrei Puican – regia artistică, Attila Vizauer – redactor şi producător.

  • România la Târgul de Carte de la Frankfurt

    România la Târgul de Carte de la Frankfurt

    La ediţia recent încheiată a Târgului de Carte de la Frankfurt, standul României a fost remarcat de vizitatori şi de profesioniştii industriei cărţii, prezentând un concept diferit faţă de cel din 2013. Este vorba de un concept elaborat de o firmă de arhitectură în parteneriat cu Muzeul Satului din Bucureşti, cu o bogată experienţă în domeniul expoziţiilor. Cât priveşte alegerea scriitorilor români invitaţi la târg, principalul organizator de anul acesta, Ministerul Culturii, a mizat pe literatura tânără. În cifre, România a fost reprezentată la ediţia din acest an a Târgului de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment de profil la nivel european, de 29 de edituri şi de scriitori ale căror volume au fost traduse în limba germană, precum Liliana Corobca şi Cosmin Perţa. Tot la standul românesc au avut loc lecturi din volumele “Stammbaum” şi “Familienlokal”, care reprezintă selecţii din poeziile lui Cristian Popescu (1959 – 1995), traduse în limba germană de Ernest Wichner pentru editura Hochroth, din Berlin. Anca Fronescu, manager cultural, a moderat câteva din evenimentele organizate la standul românesc: ”S-au prezentat la stand şi cele mai frumoase cărţi româneşti. Este o premieră pentru România că există o competiţie între cele mai frumoase cărţi româneşti, iar aceste volume sunt prezente la Frankfurt, pe nişte rafturi superbe. Şi tin să spun, de asemenea, că standul României arată foarte bine, este foarte modern, lumea îl remarcă. Într-un târg uriaş ca cel de la Frankfurt e mare lucru că oamenii sunt atraşi de un stand, în cazul de faţă, de standul românesc. ”



    Scriitorii invitaţi de către Ministerul Culturii la această ediţie a Târgului de Carte de la Frankfurt au fost Liliana Corobca şi Cosmin Perţa. Cosmin Perţa, distins în 2011 cu premiul Tânărul prozator al anului” la Gala Tinerilor Scriitori, şi-a prezentat volumul “Teofil şi câinele de lemn”, apărut la Editura Herg Benet: ”La Frankfurt a fost minunat, a fost prima mea întâlnire cu acest Târg de Carte, cel mai important din Europa. Şi chiar dacă este un târg dedicat în primul rând vânzării de drepturi, este minunat să vezi atâtea edituri, atâţia scriitori şi agenţi literari, toate astea îţi dau impresia că literatura este cel mai important lucru din lume. Cartea mea a fost foarte bine primită la Frankfurt, a avut parte de un public mult mai numeros decât ne aşteptam eu şi organizatorii. Iar partea cea mai interesantă a fost dezbaterea de după prezentarea cărţii, unde publicul mi-a pus tot felul de întrebări. Am avut reacţii diferite de cele din România, pentru că discuţia cu publicul german s-a axat mai ales pe totalitarism si multe dintre întrebările publicului german aveau în vedere aspectul social şi politic, actualitatea românească. Oamenii erau foarte curioşi să afle dacă în România mai există în momentul de faţă urme ale totalitarismului sau dacă s-a păstrat ceva din vechiul regim la nivelul mentalităţilor. »



    În cadrul Târgului de Carte de la Frankfurt au fost anunţaţi şi câştigătorii pe 2014 ai Premiului pentru Literatură al Uniunii Europene. Cărţile câştigătoare diferă ca gen, de la cărţi poliţiste la nuvele şi romane istorice. Lansat în 2009, Premiul pentru literatură este acordat anual de UE în semn de recunoaştere a celor mai buni autori noi şi în curs de afirmare din Europa, indiferent de limba în care scriu aceştia. Pierre J. Mejlak din Malta, unul dintre scriitori distinşi cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene: ”Sunt foarte onorat că am primit acest premiu. Ca scriitor petrec destul de mult timp lucrând în singurătate, închis în camera mea. Aşa că atunci când cărţile mele sunt apreciate, sunt fericit. Aceasta nu este prima mea carte, dar este primul meu premiu european.Cartea este o colecţie de proze scurte, de 10 povestiri, de fapt, şi fiecare tratează puterea memoriei, a amintirii. Reprezintă modul meu de a aborda nostalgia din mai multe puncte de vedere. Există personaje care încearcă să scape amintirii mele, altele care încearcă să revină, de asemenea, personaje care încearcă să manipuleze amintirile viitoare şi să le strângă pe acelea pe care şi le-ar dori la bătrâneţe. Sunt destul de pasionat de puterea amintirilor, de aceea cartea mea are această temă.”



    La această ediţie a Târgului de Carte de la Frankfurt cititorii au avut ocazia s-o întâlnească şi pe scriitoarea Marica Bodrožić, distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene în 2013 şi considerată una din cele mai interesante scriitoare din Germania, chiar daca germana nu este limba sa maternă: ”A fost o foarte plăcută surpriză, pentru că, în primul rând, nu ştiam că acest premiu există. Şi mi-am dat seama câte spaţii noi, câţi noi cititori poţi descoperi prin traducerea scrierilor tale. Asta înseamnă foarte mult, înseamnă să fii conectat la alte spaţii şi la alte culturi, alte limbi, pentru că fiecare nouă traducere a unei cărţi înseamnă o rescriere a acesteia. Este mare lucru să traduci o carte, pentru că volumul respectiv se transformă, devine altceva din toate punctele de vedere. Nu cred în scriitorii care încearcă să-şi construiască o carieră, pe mine mă interesează scrisul dincolo de carieră, scriu pentru că simt această nevoie. Sunt interesată de acest proces prin care cititorii ajung la o carte, prin care, până la urmă, ajung în dialog cu scriitorul, proces prin care o carte îţi poate releva ceva nou despre lume. Poate că sună puţin naiv, dar chiar mă interesează dialogul acesta pe care-l deschide o carte.”



    Polirom, Casa Radio, Curtea Veche, Humanitas, RAO, Trei, Max Blecher, Monitorul Oficial, Nemira, Niculescu sunt câteva din editurile care şi-au expus oferta la standul românesc organizat de Ministerul Culturii.


  • Mănăstirea Dragomirna, Premiul UE pentru patrimoniu european (reluare)

    Mănăstirea Dragomirna, Premiul UE pentru patrimoniu european (reluare)

    La data de 5 mai, la Burgtheater Viena, are loc ceremonia de decernare a Premiului Uniunii Europene 2014 pentru patrimoniul cultural / Premiilor Europa Nostra. Premiile vor fi înmânate de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru cultură, şi de tenorul Plácido Domingo, preşedinte al Europa Nostra. Pe lista celor 27 de proiecte câştigătoare, alese din 160 nominalizate din 30 de ţări, se află şi un proiect românesc, premiat la categoria conservare: restaurarea frescelor de secol 17 ale Mănăstirii Dragomirna, din judeţul Suceava.



    Echipa care a realizat lucrările de conservare a fost formată din 50 de profesionişti şi studenţi, coordonaţi de conf.univ.dr. Carmen Solomonea, Director Departament Artă murală, Conservare-Restaurare, Istoria şi Teoria artei la Universitatea de Arte George Enescu” din Iaşi. Iniţiativa de a aplica pentru Premiul UE 2014 pentru patrimoniul cultural/ Premiile Europa Nostra a aparţinut doamnei Carmen Solomonea şi echipei sale:


    Am considerat că trebuie să facem acest lucru pentru a promova pur şi simplu o lucrare foarte interesantă şi un monument din România care, cel puţin la nivelul picturilor murale, a fost restaurat pentru prima dată după 400 de ani. Nu ne-am gândit de la început că va fi inclusă printre câştigători, pentru că este în fiecare an o competiţie foarte puternică. Criteriile sunt destul de dure, în sensul că se urmăreşte o calitate înaltă a competenţelor, se promovează lucrările bazate pe vechimea patrimoniului, dar şi calitatea lucrărilor în sine sau punerea lor în valoare. Şi aceasta trebuia să rezulte din proiectul respectiv”.


    Mănăstirea Dragomirna este un ansamblu fortificat important, situat la 12 kilometri nord de Suceava. Are peste 4 secole de existenţă, iar picturile sale murale au fost pentru prima dată restaurate în cadrul acestui proiect, valoarea lor fiind una specială. Conf.univ.dr. Carmen Solomonea:


    O datare foarte precisă nu există ca document, pentru că biserica nu are o pisanie, cum au celelalte. Dar ştim din documentele epocii că Mitropolitul Anastasie Crimca, care a ctitorit biserica, putea să iniţieze realizarea acestei picturi până în anul 1629, când acesta nu mai are puterea să facă acest lucru. Deci la începutul sec al 17-lea a fost realizată această pictură murală, care acoperă naosul şi altarul. Restul încăperilor nu mai păstrează deloc picturi.


    La vremea respectivă era dificil să faci rost de cantităţi foarte mari de culoare, de aur – pentru că aproape o treime din suprafaţa pictată este poleită cu foiţă de aur, de piatră sculptată – pe care pictorii au acoperit-o cu un strat fin de frescă şi au decorat-o cu elemente florale, cu păsări… În asta constă de fapt şi diferenţa picturii de la Dragomirna faţă de celelalte. Vine cu un repertoriu puţin schimbat, mai nou. Probabil era şi influenţa altor vremuri, care trebuiau să vină. Din vest, probabil, ceva de influenţă occidentală. Influenţa aceasta cu elemente sculptate şi pictate”.



    Unul dintre criteriile folosite de juriu pentru alegerea proiectelor câştigătoare l-a reprezentat impactul în creşterea vizibilităţii respectivului obiectiv. Potrivit doamnei Carmen Solomonea, impactul deja există, ba chiar s-a văzut încă din timpul realizării lucrărilor, desfăşurate în perioada august 2010 — martie 2012: Aici, realizându-se pentru prima dată restaurarea picturilor, imaginea s-a schimbat. Înainte era acoperită complet de fum, de depuneri care s-au acumulat în timp şi nu putea fi vizualizată corect, erau opacizată. Acum poate fi citit inclusiv programul iconografic — sunt persoane preocupate de această zonă şi atunci au această posibilitate. După terminarea lucrărilor, am observat o schimbare în vizibilitatea mănăstirii. Şi acest aspect m-a convins să candidăm la Europa Nostra. Eu am lucrat şi în câteva dintre celelalte monumente din Bucovina, dar acestea aveau asigurată deja promovarea. Aici, nu era niciun traseu prestabilit şi nu a fost cunoscută la nivelul la care ar trebui să fie de fapt promovată, pentru că ea are particularitatea aceasta de a fi altfel decât celelalte, pentru că vremurile începeau să se schimbe şi mentalitatea societăţii începea să fie alta. Se mergea spre epoca modernă, chiar dacă era doar începutul secolului al 17-lea.


    Am văzut că, încă din timpul restaurării, erau foarte multe grupuri care ar fi dorit să o vadă. Şi ne-am aşteptat să vină foarte multă lume. Am tot informat că după proiect va putea fi vizitată. Au venit grupuri în număr mai mare decât veneau de obicei. Conducerea mănăstirii ne-a spus că are altă vizibilitate. Promovarea trebuie să meargă mai departe. Deja este în proiect să se realizeze o monografie a bisericii, care să includă şi această parte restaurată, cu imagini — a fost fotografiată toată pictura în timpul restaurării, dar şi după, ca să fie realizat acest album final şi care poate fi pus în vânzare”.



    Câştigătorii din acest an ai concursului Premiul european pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra” se alătură celor 360 laureaţi recunoscuţi de Comisia Europeană şi Europa Nostra începând cu 2002. Juriile de specialişti independenţi din întreaga Europă evaluează proiectele nominalizate în cele patru categorii: conservare; cercetare; contribuţii exemplare; educaţie, formare şi sensibilizare a publicului. Toţi câştigătorii primesc o plachetă sau un trofeu. Fiecare dintre cei şase câştigători ai marelui premiu” primeşte, în plus, câte 10 000 EUR.

  • Premiu prestigios la 2014 ’s World’s Best Radio Programs!

    Premiu prestigios la 2014 ’s World’s Best Radio Programs!

    Spectacolul Teatrului Naţional Radiofonic Metamorfoza, scenariu original de Ion Andrei Puican, inspirat după nuvela omonimă de Franz Kafka, a primit medalia de argint la categoria Best Drama Special, la 2014 World’s Best Radio Programs – New York Festivals. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în seara zilei de luni, 23 iunie, la Manhattan Penthouse în New York.



    Festivalul internaţional de la New York este cel mai amplu festival de profil prin numărul de producţii participante din întreaga lume. Tradiţia premiilor new yorkeze începe din 1982 şi a onorat până acum cele mai prestigioase posturi de radio din lume.



    Acest premiu reconfirmă valoarea spectacolului radiofonic Metamorfoza, care a primit recent şi medalia de aur la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova 2014.



    Metamorfoza aduce în contemporan ideea nuvelei kafkiene: marginalizarea şi izolarea individului într-o societate sociopată, transformarea personalităţii şi a laturii umane în funcţie de cerinţele sistemului şi a scării valorice care guvernează o comunitate şi implicit întreaga lume. Textul este un adevărat semnal de alarmă asupra societăţii de azi şi privind alienarea care ne pândeşte pe fiecare într-o asemenea societate.



    Spectacolul radiofonic subliniază încă o dată actualitatea nuvelei lui Franz Kafka. Dacă la momentul apariţiei, nuvela a creat controverse prin stranietatea şi utopismul pe care le degaja, astăzi omul, societatea şi relaţionările umane se regăsesc întocmai imaginaţiei autorului.



    În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa, Iustina Tărăboanţă



    Echipa de producţie: Janina Dicu – regia de studio, Mădălin Cristescu – regia muzicală, Mihnea Chelaru – Sound design, Ion Andrei Puican -regia artistică.



    Serviciul Comunicare

  • Premiu prestigios la 2014 ’s World’s Best Radio Programs!

    Premiu prestigios la 2014 ’s World’s Best Radio Programs!

    Spectacolul Teatrului Naţional Radiofonic Metamorfoza, scenariu original de Ion Andrei Puican, inspirat după nuvela omonimă de Franz Kafka, a primit medalia de argint la categoria Best Drama Special, la 2014 World’s Best Radio Programs – New York Festivals. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în seara zilei de luni, 23 iunie, la Manhattan Penthouse în New York.



    Festivalul internaţional de la New York este cel mai amplu festival de profil prin numărul de producţii participante din întreaga lume. Tradiţia premiilor new yorkeze începe din 1982 şi a onorat până acum cele mai prestigioase posturi de radio din lume.



    Acest premiu reconfirmă valoarea spectacolului radiofonic Metamorfoza, care a primit recent şi medalia de aur la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova 2014.



    Metamorfoza aduce în contemporan ideea nuvelei kafkiene: marginalizarea şi izolarea individului într-o societate sociopată, transformarea personalităţii şi a laturii umane în funcţie de cerinţele sistemului şi a scării valorice care guvernează o comunitate şi implicit întreaga lume. Textul este un adevărat semnal de alarmă asupra societăţii de azi şi privind alienarea care ne pândeşte pe fiecare într-o asemenea societate.



    Spectacolul radiofonic subliniază încă o dată actualitatea nuvelei lui Franz Kafka. Dacă la momentul apariţiei, nuvela a creat controverse prin stranietatea şi utopismul pe care le degaja, astăzi omul, societatea şi relaţionările umane se regăsesc întocmai imaginaţiei autorului.



    În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa, Iustina Tărăboanţă



    Echipa de producţie: Janina Dicu – regia de studio, Mădălin Cristescu – regia muzicală, Mihnea Chelaru – Sound design, Ion Andrei Puican -regia artistică.



    Serviciul Comunicare

  • Editura Casa Radio, laureată la Gala Industriei de Carte din România

    Editura Casa Radio, laureată la Gala Industriei de Carte din România

    Joi, 15 mai, în Aula Bibliotecii Naţionale a României a avut loc Gala Industriei de Carte din România Bun de Tipar”, aflată în 2014 la a III-a ediţie, eveniment dedicat excelenţei editoriale şi promovării celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti.


    Pentru al doilea an consecutiv, Editurii Casa Radio i-a fost decernat premiul la categoria Cea mai bună carte netipărită: Audiobook”. Juriul format dintr-o echipă de 10 specialişti şi prezidat de criticul şi teoreticianul literar Mircea Martin a decis acordarea Trofeului Bun de Tipar“ audiobook-ului Aşteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat. Editura a fost nominalizată la aceeaşi secţiune şi cu albumul Cartea cu Apolodor (în lectura Alexandrinei Halic) de Gellu Naum.



    Aşteptând ceasul amintirilor, audiobook apărut în colecţia Vocile memoriei”, reprezintă un important gest cultural de restituire a personalităţii şi operei scriitorului şi istoricului literar Dinu Pillat. Realizat şi prezentat de Anca Mateescu, redactor la Radio România Cultural, audiobook-ul conţine înregistrări din Arhivele Radio România: Dinu Pillat la Radio: 1967-1970” şi Amintiri despre Dinu Pillat: 1991-2000” (portrete sonore de Theodor Enescu, Virgil Ierunca, Cornelia Pillat, Alexandru Paleologu). Proiectul grafic al albumului este semnat de artistul Daniel Ivaşcu. Audiobook-ul pune în valoare emisiuni culturale de referinţă ale Radioului public: Prietenii mei, scriitorii”, Amfiteatru literar”, Dicţionar de literatură universală”, Biblioteca de poezie românească”, Portrete şi evocări literare”.



    În 2013, Editura Casa Radio a fost răsplătită la aceeaşi Gală cu cea mai importantă distincţie, la categoria Cea mai bună carte netipărită — Audiobook”: Diploma de excelenţă pentru cel mai bun proiect de audiobook al anului 2012: I.L. Caragiale, Mofturi (1877-1902)”. În timp ce în anul 2012, Colecţia Lecturi pe întuneric” a Editurii Casa Radio a obţinut Menţiunea specială a Juriului, la categoria Cea mai bună carte netipărită — Audiobook”, pentru titlurile apărute în 2011: Mircea Horia Simionescu citeşte din Ingeniosul bine temperat; Mircea Nedelciu citeşte Ora spre zero şi alte proze; Emil Botta recită …de la Dante la Eminescu… .



    Editura Casa Radio face parte din Centrul Cultural Media Radio România şi este binecunoscutul nume de marcă sub care Radio România valorifică cel mai important tezaur de bunuri media din spaţiul românofon.


    La cea de a III-a ediţie a Galei Industriei de Carte din România Bun de tipar“ au fost înscrise peste 120 de instituţii şi peste 700 de proiecte.



    Gala Industriei de carte din România Bun de Tipar” este organizată de Federaţia Editorilor din România şi Headsome Communication, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi Asociaţia Română de Relaţii Publice.



    Mai multe detalii:


    www.galabundetipar.ro

    www.edituracasaradio.ro