Radio România Internațional

Tag: presedinte

  • Schimbare la Preşedinția României

    Schimbare la Preşedinția României

    Klaus Iohannis şi-a încheiat, miercuri, al doilea și ultimul mandat de preşedinte al României la care-i dădea dreptul Constituția. Ilie Bolojan, care s-a suspendat de la șefia Senatului și a PNL – pentru ca, măcar formal, să devină neutru politic -, a preluat funcţia de șef interimar al Statului. Curtea Constituţională constatase vacantarea funcţiei de preşedinte al României odată cu demisia de luni a lui Iohannis şi stabilise ca şeful Senatului să asigure interimatul.

    Ilie Gavrilă Bolojan s-a născut în 1969, în judeţul Bihor. A urmat studii de mecanică și matematică. S-a înscris în PNL în 1993. E cotat drept unul dintre cei mai buni specialişti autohtoni în administraţie publică locală. În perioada 2008-2020, a fost primar al municipiului Oradea, ales de trei ori. Din 2020, a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, funcţie ocupată până anul trecut, când a devenit senator.

    Ca interimar, Bolojan va avea atribuţii limitate: nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate declanşa procedura de dizolvare a Legislativului şi nu poate convoca un referendum naţional.

    Membru al minorității germane din România, fost primar la Sibiu, Klaus Werner Iohannis a fost ales, în premieră, preşedinte în 2014 şi a primit un al doilea mandat cinci ani mai târziu. Pe 21 decembrie 2024, trebuia să plece, dar şederea la Președinție i-a fost prelungită după ce Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea unui nou preşedinte. Alegerile prezidențiale se vor relua în mai, cu primul tur pe 4 și turul decisiv pe 18.

    Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale a fost publicat bilanţul celor două mandate Iohannis. Potrivit documentului, care are peste 1.500 de pagini, în primul mandat, el ar fi susţinut constant necesitatea întăririi mecanismelor democratice şi combaterea corupţiei. A iniţiat proiectul „România Educată”, concretizat în cel de-al doilea mandat prin promulgarea unor legi noi în domeniu. Conform aceluiaşi bilanţ, în ultimii cinci ani, Iohannis a avut misiunea esenţială de a ghida ţara pe fondul unor crize fără precedent: pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina vecină.

    Potrivit cercetărilor sociologice, doar 5% dintre români mai au încredere în Iohannis. Cetăţeni, jurnalişti, analişti, deopotrivă, afirmă că, vreme de un deceniu la şefia Statului român, el n-a avut, în realitate, nicio reuşită notabilă. Şi-i mai reproşează aroganţa, comoditatea, aplecarea către opulenţă, nenumăratele turnee inutile în străinătate şi foarte puţina înzestrare de comunicator. Departe de umorile schimbătoare ale presei autohtone faţă de un personaj politic pe care fie l-a glorificat, fie l-a demonizat, istoricul britanic Tom Gallagher, foarte bun cunoscător al României, scrie că Iohannis a fost, de fapt, “un şef de stat aproape inutil”.

  • Klaus Iohannis şi-a încheiat mandatul, iar interimatul în fruntea statului a fost preluat de Ilie Bolojan

    Klaus Iohannis şi-a încheiat mandatul, iar interimatul în fruntea statului a fost preluat de Ilie Bolojan

    Preşedintele demisionar al României, Klaus Iohannis, şi-a încheiat, miercuri la amiază, mandatul printr-o ceremonie la Palatul prezidenţial din Bucureşti. El îşi anunţase, luni, demisia, pe fondul declanşării în Parlament a procedurii de suspendare a sa. Cele două mandate la care Klaus Iohannis avea dreptul ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie anul trecut, dar acesta a rămas în funcţie după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale din cauza bănuielilor privind vicierea lor. Nemulţumiţi de decizia judecătorilor constituţionali, zeci de mii de români au protestat în stradă.

    Analişti politici cred că, prin demisia lui Klaus Iohannis, tensiunile din societate acumulate în ultimele luni se vor mai diminua. Etnic german în vârstă de 65 de ani, fost profesor de fizică şi fost primar al oraşului Sibiu, Klaus Iohannis părăseşte fotoliul prezidenţial cu o cotă de popularitate extrem de scăzută.

    Interimatul este, de miercuri, asigurat de preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, care, anterior, s-a autosuspendat din funcţia de şef al Senatului şi de preşedinte al PNL. El va fi preşedinte interimar până în mai, când vor avea loc alegeri prezidenţiale, pe 4 şi pe 18 ale lunii. Va avea aproape toate prerogativele de şef al statului, cu câteva excepţii: nu va avea dreptul să se adreseze Parlamentului, să dizolve Legislativul şi să organizeze referendum.

  • Republicanul Donald Trump revine la Casa Albă

    Republicanul Donald Trump revine la Casa Albă

    Republicanul Donald Trump (78 de ani) a depus astăzi jurământul oficial prin care își începe cel de-al doilea mandat la Președinția Statelor Unite ale Americii (SUA), după patru ani în care America a fost condusă de Joe Biden.

    Donald Trump: „Jur solemn că voi îndeplini cu credință funcția de președinte al Statelor Unite și că voi păstra, proteja și apăra Constituția Statelor Unite în măsura posibilităților mele”.

    Din cauza temperaturilor scăzute, ceremonia de învestire s-a desfăşurat în Rotonda Capitolului din Washington, și nu pe treptele Congresului, pentru prima dată în patru decenii.

    Donald Trump îl va avea ca vicepreședinte pe JD Vance.

    Preşedintele SUA s-a angajat că va semna, încă din primele ore la Casa Albă, aproape 100 de așa-numite ordine executive pe teme de la securitatea frontierelor la producţia de petrol şi gaze, cu accent pe deportarea imigranților ilegali sau pe construirea unui scut antirachetă care să protejeze Statele Unite.

    În privința economiei, Donald Trump a afirmat că realegerea sa a redat optimismul investitorilor.

    Donald Trump: Vedeți deja rezultate la care nimeni nu se aștepta, iar toată lumea numește asta efectul Trump. De când am fost ales, piața de tranzacționare a avut un salt considerabil, iar optimismul micilor întreprinzători a ajuns la un nivel record pentru ultimii 39 de ani. Moneda Bitcoin a doborât și ea record după record, în timp ce marile companii de investiții au anunțat afaceri de zeci de miliarde de dolari, investiții care se datorează faptului că am câștigat alegerile și care vor crea locuri de muncă pentru sute de mii sau chiar milioane de americani.

    Potrivit tradiţiei americane, președintele ales a participat la o slujbă religioasă privată la biserica St John din Washington DC, înainte de a depune jurământul.

  • Maia Sandu – al doilea mandat de președinte

    Maia Sandu – al doilea mandat de președinte

    Maia Sandu a început al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, pe care l-a obținut în urma alegerilor din toamnă. Ea a depus jurământul de învestire în funcție într-o ședință solemnă comună a Parlamentului și a Curții Constituționale. În discursul său de învestitură, ea a spus că primește al doilea mandat „în primul rând cu smerenie și determinare” și că moștenirea acestuia ar trebui să fie „Moldova în Uniunea Europeană”, dar a avertizat că integrarea europeană nu trebuie privită ca un „bilet la clasa business spre paradis”.

    Maia Sandu a făcut un bilanţ al realizărilor din primul său mandat şi a evidenţiat că Republica Moldova a reuşit să fie mai independentă energetic şi respectată de liderii occidentali. Șefa statului a îndemnat societatea la o mare mobilizare naţională în procesul de aderare la UE. Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este privită cu respect de liderii occidentali datorită succeselor din mandatul precedent.

    Maia Sandu “Moldova este mai respectată ca oricând. Lumea se uită la noi cu drag şi interes şi ne sprijină în visul nostru. Restul depinde de noi. Am început să ne eliberăm de dependenţa energetică. Chiar dacă preţurile sunt în continuare mari, nu ne mai poate nimeni ţine sub papuc. Am reuşit să deschidem larg uşa spre UE, ceea ce nu e puţin ca şi plan şi proiect de ţară. Mai sunt multe de făcut, dar drumul e corect. Eu vă îndemn să mergem înainte cu încredere.”

    Președinta a afirmat că în al doilea mandat va continua să insiste pe realizarea reformei justiției, despre care a spus că este „întârziată de decenii”. „Guvernul va avea în mine un partener serios și dedicat, dar și un critic dur în cazul unor performanțe slabe”, a mai spus ea. România şi Republica Moldova (majoritar romanofona) vor continua să lucreze pentru bunăstare, stabilitate, valori europene rezilienţă şi democraţie, a afirmat, la rândul său, seful statului român, Klaus Iohannis, care a felicitat-o pe preşedinta ţării vecine, Maia Sandu, la preluarea celui de-al doilea mandat.

    Maia Sandu este prima femeie șef de stat și cel de-al șaselea președinte al Republicii Moldova. Ea a obținut al doilea mandat de președinte prin vot direct – o premieră în politica de la Chișinău – în urma turului doi al prezidențialelor din 3 noiembrie. Ea l-a învins atunci, mai ales datorită diasporei, cu peste 940.000 de voturi pe contracandidatul ei susținut de socialiști, Alexandr Stoianoglo, care a obținut puțin peste 750.000 de voturi. Deși a câștigat alegerile per total, președinta Sandu a pierdut la limită în secțiile din țară în fața lui Stoianoglo, fost procuror general.

    În același timp cu scrutinul prezidential a avut loc și un referendum național privind includerea în constituție a obiectivului strategic de integrare a țării în UE, care a trecut cu scorul de 51,4%. Anul 2024 a fost unul important pentru Republica Moldova, consolidând parcursul pro-european în rezultatul referendumului și alegerilor prezidențiale, dar a evidențiat încă o dată polarizarea profundă a societății. Ambele exerciții electorale s-au încheiat cu scoruri la limită. Pe durata campaniei, autoritățile și societatea civilă au documentat o serie de acțiuni de imixtiune din partea Rusiei, care au declanșat un adevărat război hibrid, concertat și finanțat de gruparea lui Ilan Șor, oligarhul moldovean care a fugit la Moscova pentru a scăpa de pușcărie.

    Autoritățile de la Chișinău au deconspirat mai multe scheme de organizare și cumpărare a alegătorilor, precum și adevărate campanii de denigrarea și propagare a știrilor false.

  • Scrutin Republica Moldova

    Scrutin Republica Moldova

    3,3 milioane de alegători din Republica Moldova, majoritar românofonă, îşi vor alege duminică, 20 octombrie, preşedintele. Ei sunt aşteptaţi la urne şi pentru referendumul privind viitorului european al statului.

    Pentru acest scrutin istoric au fost organizate 2.219 secţii de votare.

    Este pentru prima dată când buletinele de vot au fost tipărite nu doar în limba română, ci şi în 5 limbi ale minorităţilor etnice: ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă şi romani.

    Vor fi deschise 231 de secţii în 37 de ţări pentru moldovenii din străinătate: 60 în Italia, 26 în Germania, 20 în Franţa şi în Marea Britanie – 17, 16 în România, 16 Statele Unite. Din motive de securitate, în Rusia vor funcţiona doar două secţii de votare, la Moscova. În Ucraina, vor fi tot două secţii, la Kiev şi Odesa.

    Actualul şef al statului, pro-europeana Maia Sandu, este creditată cu cele mai mari şanse. Sondajele arătau că 29,5% dintre respondenţi ar vota în favoarea acesteia, iar peste 54% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au pronunțat pentru introducerea aderării la Uniunea Europeană în Constituţia țării.

    Autorităţile de la Chişinău au luat măsuri pentru a împiedica provocări interne şi externe şi eventuale acţiuni ostile, inclusiv în Transnistria separatistă rusofonă.

    Cetăţenii moldoveni pot vota cu buletinul de identitate valabil sau cu paşaportul valabil sau expirat.

    Secţiile de votare vor fi deschise duminică, 20 octombrie, de la ora 7 la ora 21.

    Secții electorale deschise în România:

    1. București 1 – Incinta Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, str.
    Stavropoleos 6, sector 3;

    2. București 2 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    3. București 3 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    4. Brașov – Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului nr. 39;

    5. Sibiu – Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1;

    6. Cluj-Napoca 1 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    7. Cluj-Napoca 2 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    8. Timișoara – Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12;

    9. Craiova – Universitatea din Craiova, Str. A. I. Cuza nr. 13;

    10. Oradea – Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F,
    Corp A, Oradea;

    11. Iași 1 – Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;

    12. Iași 2 – Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
    nr. 64;

    13. Suceava – Universitatea “Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;

    14. Bacău – Universitatea “Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 158;

    15. Galați – Universitatea "Dunărea de Jos", str. Domneasca nr. 47;

    16. Constanța – Universitatea "Ovidius", bl. Mamaia nr. 124.

  • Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinţi ai Parlamentului European

    Victor Negrescu şi Nicolae Ştefănuţă, vicepreşedinţi ai Parlamentului European

    Eurodeputaţii români Victor Negrescu (S&D) şi Nicolae Ştefănuţă (Verzi) au fost aleşi marţi în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European.

     

    Victor Negrescu a obţinut 394 de voturi, iar Nicolae Ştefănuţă 347 de voturi în prima rundă de vot.

     

    Tot marţi, eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a fost realeasă preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate.

     

    Metsola, care a deţinut deja această funcţie de la decesul lui David Sassoli în ianuarie 2022, a obţinut 562 voturi pentru din 623 de voturi valabil exprimate. Pentru preşedinţia PE a mai candidat marţi eurodeputata spaniolă Irene Montero, din grupul Stângii Europene, care a obţinut 61 voturi.

     

    Cei cinci chestori ai Parlamentului European vor fi aleşi miercuri, când va fi stabilit şi numărul de membri ai fiecărei comisii de specialitate a legislativului UE. Componenţa acestora va fi anunţată în 19 iulie.

  • Camil Bourhila din Franţa

    Camil Bourhila din Franţa

    Camil Bourhila este preşedinte şi membru fondator al Asociației Medicale a Studenților Francofoni din Iași (AMSFI), care recent, între 8 şi 12 martie, a organizat în oraşul moldav, în premieră în România, primul Congres Internațional Francofon de Medicină și Odontologie adresat studenților și tinerilor medici.


    Acest eveniment a fost un mare succes. Au participat peste 905 de studenți din toată România şi din alte țări, precum Franța. Au fost 209 de vorbitori de la universitatea noastră şi din alte 17 țări care au participat la peste 280 de activități științifice. Au avut loc nişte activități incredibile, cum ar fi simulări cu pompierii, cu cei de la SMURD, cu prof. Dr. Carmen Diana Cimpoeșu şi cu elicopterul, dar şi activități noi pentru România, cu specialişti de renume mondial, cum ar fi conferinţe şi workshopuri despre hipnoza medicală sau despre medicina hiperbară. Am serbat şi împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea secţie în limba franceză a UMF Iaşi, precum şi împlinirea a 30 ani de apartenenţă a României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Acest eveniment a beneficiat de sprijinul Administraţiei Prezidenţiale a României şi de cel al Colegiului Medicilor din România, care a acordat câte 22 de credite EMC tuturor participanţilor, medicilor. Scopul acestui congres a fost acela de a promova francofonia, de a le permite studenţilor să beneficieze de conferinţe şi de workshopuri excepţionale, de asemenea, de a-i motiva pe studenţi să se autodepăşească în mod constant şi mai ales să fie recunoscători ţării lor adoptive.”



    Congresul a vizat și promovarea patrimoniului cultural și gastronomic românesc. În acest sens, pe 10 martie, la Opera Națională din Iași, a fost prezentat spectacolul “Văduva veselă” de Franz Lehár, în regia celebrului Andrei Șerban, spectacol supratitrat în limba franceză. A urmat o degustare de produse locale la Palatul Roset-Roznovanu, actualul sediu al primăriei din Iași, unde au participat toți invitații internaționali ai congresului. Evenimentul s-a încheiat cu o gală caritabilă, pe 11 martie, la care s-au strâns de 100.000 de lei în beneficiul Fundației Parada, ce lucrează cu copiii și tinerii străzii din București. La gala de la Iași au luat parte personalități din lumea culturală, academică și chiar politică, reprezentanți ai Organizației Internaționale a Francofoniei, ai Agenţiei Universitare a Francofoniei sau reprezentanți diplomatici ai unor țări francofone.



    Asociaţia Medicală a Studenţilor Francofoni din Iaşi a fost înfiinţată în 2018, de Camil Bourhila, împreună cu câţiva colegi, şi îşi propune să-i ajute pe studenţii francofoni să se integreze mai uşor în mediul universitar ieşean. Ce evenimente pregăteşte în curând organizaţia?


    Asociaţia va continua activitățile, de exemplu, în luna mai, vor fi meciuri de fotbal caritabile. Organizaţia noastră are în total 9 departamente, există inclusiv un Departament pentru Sport şi unul umanitar. În urma acestor meciuri, se vor strânge fonduri pentru Departamentul Umanitar, pentru a-i putea ajuta pe copii ai străzii.”



    Dintotdeauna atras de profesia nobilă de medic, Camil Bourhila este în prezent student în anul al VI-lea la medicină la Iaşi. Vrea să se specializeze în chirurgie plastică şi reconstructivă.


    Nu mi-am schimbat alegerea specialității. Încă nu m-am hotărât unde voi profesa, dar voi fi mereu ataşat de România. Poate va fi în Elveția, poate în România, poate în Franța. În iunie voi şti mai multe, când îmi voi încheia studiile la medicină la Iaşi.”



    Camil Bourhila este şi reprezentantul studenților de la liniile de predare în franceză în Senatul Universităţii de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Francez cu origini marocane – bunicii săi încă locuiesc în Maroc, tânărul studiază medicina la Iaşi din 2017. Se simte ca acasă în România.


    Aceşti 6 ani în România au fost incredibili! Vreau să le mulțumesc universității noastre şi tuturor profesorilor noştri, care au fost fascinanți şi care ne-au făcut să vrem să dăm înapoi acestei țări ce ne-a dat. De asemenea, vreau să mulțumesc întregii mele familii fără de care nu aş fi azi aici. Mama mea, de exemplu, mi-a făcut chiar o surpriză şi a venit în timpul congresului să mă susțină alături de surorile mele. Sunt pentru totdeauna ataşat de această țară. România este țara mea de adopție, în acelaşi timp este o țară pe care o iubesc.”



  • David-Maria Sassoli, ales preşedinte al PE – priorităţi anunţate

    David-Maria Sassoli, ales preşedinte al PE – priorităţi anunţate

    Parlamentul European s-a reunit la Strasbourg în prima sa sesiune după alegerile din luna mai. Aceasta a fost dedicată alegerii noii conduceri a legislativului, dar a fost marcată și de evenimentele de la Strasbourg, unde Consiliul European a decis pe cine propune pentru principalele funcții din UE.

    Italianul David Sassoli este noul președinte al Parlamentului European, după alegeri care au avut un final așteptat, dat fiind că Sassoli a avut de la bun început susținerea principalelor două familii politice, popularii și socialiștii. În vârstã de 63 de ani, Sassoli este un fost jurnalist care a lucrat pentru mai multe publicații și pentru Televiziunea Națională, RAI. A intrat în politică spre sfârșitul anilor 2000, când s-a alăturat Partidului Democrat din Italia. În 2009 a fost ales în Parlamentul European și a obținut noi mandate în 2014 și 2019. În 2014, Sassoli a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European responsabil pentru politica mediteraneană și buget. În primul său discurs ca președinte al legislativului, David Sassoli a pledat pentru menținerea Europei ca un spațiu al democrațiilor și diversității, unde nu trebuie tolerate derapajele, și a notat că noul legislativ își începe mandatul într-un moment complicat, în care încep schimbări ale modelului economic care trebuie adaptat la realitățile lumii:

    Această legislatură a Parlamentului trebuie să interpreteze și să ajute la orientarea posibilelor schimbări necesare pentru ca Europa să devină mai puternică, mai modernă. Trebuie să readucem încrederea reciprocă între cetățeni și instituții, trebuie să o aducem din nou în realitate, și pentru asta avem nevoie de ambiție maximă și de curaj maxim, pentru a face față marilor provocări ale schimburilor, schimbările climatice, schimbări la nivelul justiției sociale, Guvernul politicilor migratorii, schimbările la nivelul creșterii locurilor de muncă, oportunităților echitabile și a drepturilor pentru toți.

    David Sassoli a fost ales la o zi după ce Consiliul European, în urma unor deliberări care au durat trei zile, a decis pe cine susține pentru cele mai importante patru funcții europene – președinte al Comisiei, președinte al Consiliului, șef al diplomației europene și președinte al Băncii Centrale Europene. În condițiile în care președințiile Comisiei și Consiliului au revenit PPE și Renew Europe, alegerea unui membru al grupului socialiștilor în fruntea Parlamentului creează premizele unei majorități confortabile care să valideze nominalizările Consiliului. Acesta a fost, însă, ținta unor critici dure chiar din partea unor reprezentanți ai familiilor politice care și-au împărțit principalele funcții din UE.

    Eurodeputații au fost nemulțumiți de faptul că șefii de stat și de guvern reuniți în Consiliu nu au ținut cont de așa-numitul sistem Spitzenkandidat, al candidaților cap de listă. Șase astfel de candidați au participat din aceste poziții la campania pentru euro-parlamentare și existau așteptări ca unul dintre ei să fie propus pentru funcția de președinte al Comisiei, ceea ce nu s-a întâmplat.

    Parlamentul va trebui să valideze, cu votul majorității eurodeputaților, propunerea Comisiei. Teoretic aceasta poate fi respinsă însă, deși grupurile parlamentare s-au pronunțat în favoarea menținerii sistemului cu Spitzenkandidat, majoritatea au vorbit și despre necesitatea stabilității, ceea ce sugerează că numărul necesar de voturi va fi asigurat.


  • Radio România îşi continuă activitatea la conducerea EBU

    Radio România îşi continuă activitatea la conducerea EBU

    Alina Velea, expert relaţii externe la Direcţia Relaţii Internaţionale a Societăţii Române de Radiodifuziune şi membru al Grupului de Muzică Euroradio – EBU, a fost realeasă preşedinte al grupului Euroradio Notturno pentru următorii doi ani, în cadrul reuniunii care a avut loc la Roma, marţi 13 iunie.


    Reprezentanta Radio România va coordona activităţile grupului de lucru alcătuit din jurnalişti ai radiourilor publice europene care preiau programul nocturn produs de BBC Radio 3 pe baza înregistrărilor furnizate de membrii asociaţiei media.

    Calitatea excepţională a programului muzical preluat în douăsprezece ţări printre care şi România, prin Radio România Muzical (97,6 şi 104,8 FM, în intervalul orar 1:00-7:00), îl recomandă drept unul dintre proiectele internaţionale de succes, care oferă calitate şi diversitate ascultătorilor radiourilor publice europene, dar şi posibilitatea promovării propriilor artişti şi a identităţii culturale.

    Înfiinţat în 1950, European Broadcasting Union (EBU) este unul dintre cele mai importante organisme de cooperare media din lume, care depăşeşte barierele teritoriale dintre state promovând schimbul de material audiovizual între reprezentanţii instituţiilor publice de radio şi televiziune.

  • Un nou preşedinte la Chişinău

    Un nou preşedinte la Chişinău

    În urmă cu o lună, cetăţenii Republicii Moldova îşi alegeau preşedintele, pentru prima dată în ultimele două decenii, prin vot direct. Câştigător – socialistul pro-rus Igor Dodon, care a devansat-o cu circa 70 de mii de voturi pe contracandidata sa, pro-europeana Maia Sandu. Rezultatele au fost validate, în această săptămână, de Curtea Constituţională a Republicii Moldova, care l-a confirmat în funcţia de şef al statului pe Igor Dodon, cerând, în acelaşi timp, Parlamentului de la Chişinau să revizuiască legislaţia pentru a îndepărta lacunele constatate pe parcursul alegerilor şi în perioada campaniei electorale. Învestirea va avea loc pe 23 decembrie, iar câştigătorul scrutinului a făcut deja cunoscute o parte din direcţiile politicii pe care intenţionează să o facă. Ar fi vorba, între altele, despre federalizarea Republicii Moldova.



    Analistul politic Vlad Ţurcanu, despre cât de viabilă este această idée (track): “Trebuie să facem o distincţie clară între discursul politic al lui Igor Dodon din campania electorală, la care domnia sa nu a renunţat definitiv, şi atribuţiile de care dispune preşedintele Republicii Moldova, potrivit Constituţiei, care i-ar permite să iniţieze asemenea proiecte, cum ar fi federalizarea. Republica Moldova, până la urmă, este o ţară parlamentară, iar atribuţiile lui Igor Dodon între timp s-au redus simţitor. Şi amintesc aici despre decizia Parlamentului de a transfera sub control parlamentar, de exemplu, serviciul de informaţii şi securitate, care până acum, potrivit Constituţiei, aparţinea, într-un fel, preşedinţiei. Mai departe, cred că Igor Dodon se va confrunta, în perioada următoare, deîndată ce îşi va prelua mandatul, cu o situaţie în care nu va putea să îşi pună în aplicare planurile pe care le-a făcut cunoscute opiniei publice şi în campanie şi după aceea, întrucât există instituţii ale statului, cum este Ministerul de Externe, care urmează o politică externă foarte precisă, desfăşurată şi în legislaţia naţională, dar şi în Acordul de Asociere pe care-l are Republica Moldova cu Uniunea Europeană.”



    Igor Dodon s-a văzut nevoit să recunoscă în interviurile pe care le-a acordat preponderent presei ruseşti că nu are suficiente prerogative dacă nu colaborează în sensul acesta cu Parlamentul pentru a denunţa, de exemplu, Acordul de Asociere cu UE. Din nou, Vlad Ţurcanu : Una din temele campaniei lui Igor Dodon a fost dezvoltarea cooperării economice cu Federaţia Rusă. Orice expert de la Chişinău ar spune că, în primul rând, relansarea cooperării economice cu Rusia nu se va întâmpla foarte curând, iar orice deschidere a Moscovei către o asemenea cooperare ar însemna cedări esenţiale în politica externă a Republicii Moldova, de exemplu, cu privire la regiunea transnistreană(n.red separatistă, est). Igor Dodon va constata foarte repede că singura platformă de dezvoltare economică a Republicii Moldova rămâne Acordul de Asociere cu UE. Şi nici Parlamentul nu-i va permite să intervină în acest proces de cooperare a Republicii Moldova cu UE.”



    Igor Dodon, mai spune Vlad Ţurcanu, nu ar fi ajuns preşedinte fără susţinerea aparatului de stat, fără susţinerea mediatică pe care i-a oferit-o Partidul Democrat, care l-a preferat Maiei Sandu pentru că Igor Dodon este pentru Partidul Democrat un candidat, şi un preşedinte acum, mult mai comod decât Maia Sandu, care s-a arătat ermetică faţă de orice încercare a Partidului Democrat de a o atrage în mrejele sale. În ceea ce priveşte relaţiile cu Federaţia Rusă, Vlad Ţurcanu crede că Igor Dodon se poziţionează ca un agent de influenţă al Moscovei: “Republica Moldova are un parteneriat strategic cu Federaţia Rusă la ora actuală şi Igor Dodon ar urma să-l umple de conţinut. În ce măsură se poate întâmpla acest lucru depinde şi de clasa politică de la Chişinău. Dar, având în vedere că Republica Moldova este dependentă de finanţarea externă şi instituţiile şi le poate reforma cu ajutorul Occidentului, încadrând în această entitate şi România şi UE şi SUA, sunt de părere că o relaţie mai bună cu Federaţia Rusă este posibilă, dar nu se pot exclude toate sincopele care au existat în trecut. Şi nici Moscova nu cred că este dispusă să facă cedări în faţa Republicii Moldova pe dimensiunea transnistreană, de exemplu. Rusia vrea totul sau nimic. Igor Dodon nu cred că ar avea şanse să obţină din partea Kremlinului cedări pe segmentul transnistrean şi am văzut că acest lucru nu este posibil pe exemplul lui Vladimir Voronin, care a încercat ca şi Igor Dodon acum să convingă Moscova în anii 2001-2002 să-i ofere controlul asupra regiunii transistrene şi ştim cu ce s-au încheiat acele eforturi ale lui Vladimir Voronin – a urmat un îngheţ în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol care s-a întins pe aproape cinci ani. Federaţia Rusă nu ar fi dispusă, din punctul meu de vedere, să ofere cedări Republicii Moldova indiferent cine este preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon sau un pro-european.”



    Pe de altă parte, spune el, faptul că în România alegerile au fost câştigate de PSD ar putea să însemne că relaţiile economice şi politice dintre Republica Moldova şi România ar putea intra într-o ascensiune chiar, având în vedere relaţia specială pe care au cultivat-o PSD din România şi PD din Republica Moldova, care guvernează la ora actuală.

  • Trump, Donald J. Trump

    Trump, Donald J. Trump

    Este de departe cel mai comentat eveniment din istoria omenirii, nimeni şi nimic nu scapă discuţiei. O mare parte din acest concert este asigurat de evoluţia tehnicilor moderne de comunicare şi de expus opiniile, de la presa clasică, la reţelele de socializare care ne pun pe toţi la tribuna globalizării. Nimeni şi nimic nu lipseşte de la această dezbatere globală care îl are în centru pe preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii. Cum SUA sunt considerate cel mai puternic stat al omenirii, şeful său este cel mai puternic personaj individual din lume.



    Ca şi predecesorii săi, preşedintele nou ales al SUA va avea la dispoziţie instrumente şi pârghii uriaşe. Dar spre deosebire de aceiaşi, nu ştie să le folosească, pentru că nu le-a folosit niciodată ba chiar a fost împotriva lor. S-a manifestat tot timpul ca fiind împotriva sistemului şi mulţi consideră că această notorietate anti-sistem i-a adus succesul. Este un pic ilogic să cheltuieşti atâţia bani şi energie ca să ajungi în vârful unui sistem împotriva căruia ai luptat. Mai mult, Donald Trump s-a folosit chiar de sistemul acuzat pentru a ajunge în această funcţie. Cât timp a candidat independent la preşedinţia SUA, totul a fost luat drept o nouă glumă a excentricului om de afaceri de succes. Dar a trebuit să intre în sistem şi să se supună regulilor lui pentru a-şi îndeplini visul prezidenţial.



    Doar plierea pe regulile tradiţionale şi clasice ale sistemului i-a adus locul în vârful sistemului din a cărui negare şi criticare şi-a făcut un renume. Donald J. Trump a obţinut nominalizarea republicanilor ca personaj anti-sistem, ca om din afara sistemului partidelor politice. La care se adaugă o biografie vulcanică din care oricare filă ar fi pus orice jucător al scenei publice în poziţii cel puţin inconfortabile. La toate acestea s-au adăugat declaraţii contondente la adresa unor categorii de cetăţeni americani, discriminaţi din cauza sexului sau a orientării sexuale, din cauza religiei sau originii etnice, din tot felul de alte cauze.



    Multe dintre declaraţiile sale şi din revelaţiile campaniei electorale au devenit bancuri sau viralele” internetului. Iar în această veselie generală a picat rezultatul votului, singurul lucru serios în această scenă publică cu aspect de carnaval. Ca la Brexit, după aflarea rezultatelor, vom spune: şi, acum, ce facem mai departe? Până acum, sistemul a funcţionat normal, regulile fiind respectate, indiferent dacă rezultatul final mulţumeşte doar pe unii sau nu corespunde previziunilor sau speranţelor altora. Dar, tot vorbind de sistem, să notăm că el l-a impus definitiv pe Donald Trump, inclusiv prin sistemul de vot, strict american, care a schimbat din nou voinţa poporului.



    Este ştiut că poporul nu îl alege direct pe preşedintele Americii ci prin intermediul unui sistem de electori trimişi de fiecare stat. Este un specific american, vechi dar care a ajuns să schimbe rezultatul final oferit de aritmetica simplă a numărului de voturi exprimate. Votanţii din fiecare stat din componenţa SUA decid asupra electorilor care, într-un final, îşi vor exprima votul asupra preşedintelui. Desigur, este acesta funcţionează automat, chiar dacă, în principiu, electorii pot vota şi pentru altcineva numai că astfel de accidente sunt neînsemnate.



    Până la urmă, acest intermediar, electorul, nu schimbă nimic din funcţionarea sistemului, nici măcar pentru Donald Trump, un american anti-sistem. Donald Trump a câştigat alegerile, confortabil, cu 71 de electori mai mult decât Hillary Clinton, în timp ce Hillary Clinton le-a pierdut, având cu 136 de mii de voturi mai multe decât Donald Trump. Până la urmă, Donald J. Trump avea dreptate, sistemul este de vină.

  • Alegeri americane

    Alegeri americane

    După opt ani de preşedinţie democrată la Casa Albă, tabăra republicană a mizat pe un candidat neaşteptat, Donald Trump — o alegere care s-a dovedit în cele din urmă inspirată, aducându-i victoria, la capătul unei campanii electorale marcată de controverse şi scandaluri. Descrisă de adversarii săi drept un om al sistemului, Hillary Clinton a trebuit să răspundă la întrebări cu privire la modul în care a fost finanţată fundaţia pe care o are împreună cu soţul său, fostul preşedinte Bill Clinton, şi la felul în care a reacţionat, ca secretar de stat, când a fost atacat consulatul american din Benghazi. Tot ca secretar de stat, Hillary Clinton a folosit şi un cont particular de e-mail, ceea ce a făcut obiectul unei investigaţii a FBI care nu a găsit, însă, motive să o pună sub acuzare.



    De cealaltă parte, fără experienţă politică şi fără a demonstra în cele trei dezbateri ale candidaţilor că deţine cunoştinţele necesare în principalele probleme ale statului, Donald Trump s-a remarcat de-a lungul campaniei prin numeroase declaraţii controversate. Principala sa promisiune ţine de construcţia unui zid la graniţa cu Mexicul pentru a opri imigraţia. O altă propunere controversată este aceea de a interzice temporar accesul musulmanilor în Statele Unite, declaraţie asupra căreia a revenit ulterior, precizând că unele detalii mai trebuie gândite. De asemenea, Trump a fost implicat într-un scandal cu privire la modul în care tratează femeile. La scurt timp de la repurtarea victoriei, Donald Trump a făcut, însă, apel la unitate şi a promis să pună pe primul loc interesele americanilor:


    Acum este timpul ca America să-şi leculească rănile diviziunii astfel încât, democraţi, republicani, toţi să ne reunim, să fim din nou un popor unit. Avem planuri economice grozave. Vom creşte dublu, vom fi de neatins peste tot în lume şi în acelaşi timp ne vom înţelege cu toate celelalte naţiuni şi le vom ajuta să se înţeleagă cu noi. Vreau să spun întregii lumi că vom pune interesele americane pe primul plan.” Victoria lui Donald Trump a fost una surprinzătoare pentru mulţi, contracandidata sa fiind creditată până în ultimul moment cu şanse mai mari. Cum se explică votul americanilor? Analistul de politică externă Vladimir Socor (track):“Mi-l explic ca pe nemulţumirea clasei de mijloc americane, îndeosebi nemulţumirea clasei de mijloc albe, pentru că a jucat un rol important factorul rasial. Aşa îmi explic victoria domnului Trump. De mai multă vreme, clasa de mijloc, dar şi clasa muncitoare, a muncitorilor industriali, care, în mod tradiţional, erau alegătorii Partidului democrat, au trecut în tabăra republicană. A avut un efect devastator asupra clasei de mijloc americane şi asupra clasei muncitoare americane, în ultimul timp, tendinţa de a expatria capitalurile fixe investite în SUA în ţări unde forţa de muncă este mult mai ieftină, cum ar fi China, cum ar fi Mexicul, cum ar fi state din Asia de Sud-Est sau chiar din America Latină. În acest mod, forţa de muncă americană tradiţională, cu competenţe tehnice înalte şi plătită bine, în mod corespunzător, a ajuns să fie aruncată într-un fel de oală comună în care concurează cu forţa de muncă plătită mult mai slab în ţările din lumea a treia – un factor care a dus la stagnarea şi chiar descreşterea nivelului de trai american. A crescut în mod dramatic diferenţa de venituri între clasa înstărită sau clasa bogată şi clasa mijlocie, clasa muncitoare, pe de altă parte. Aceasta şi explică în parte transferul masiv de voturi de la Partidul Democrat către Partidul Republican.”



    La fel de importantă este problema imigraţiei. Cercurile liberale care au dominat politica şi, important, mass-media din SUA, în ultimii ani, s-au pronunţat pentru transformarea SUA, a populaţiei ei într-un fel de reflector al populaţiei lumii, mai spune Vladimir Socor. Cu alte cuvinte, datorită imigraţiei necontrolate, a avut loc un proces de accelerare a diminuării procentajului albilor în SUA şi de creştere a procentajului populaţiei neeuropene. Candidatul Donald Trump s-a adresat anume acestor îngrijorări din partea majorităţii alegătorilor americani şi a reuşit să exprime neliniştea acestei majorităţi în formare.



    Iată foarte pe scurt, foarte simplificat factorii care au dus la victoria lui Trump, explică Vladimir Socor. Pot interveni modificări în politica de securitate americană în Europa, pot fi modificate angajamentele SUA luate la summitul NATO de la Varşovia, în această vară? În opinia lui Vladimir Socor, Pentagonul are suficientă pondere politică pentru a influenţa deciziile din Alianţa Nord-Atlantică în vederea ducerii până la capăt a iniţiativelor luate la summitul de la Varşovia. Pe de altă parte, o Americă disfuncţională n-ar face decât să vulnerabilizeze şi mai mult Occidentul. Ne trebuie o Americă care să înţeleagă problemele specifice ale Europei, consideră, pe de altă parte, un alt analist de politică externă, Iulian Fota, invitat la Radio România, pentru că, spune el, cel puţin preşedintele Obama promisese sprijin Europei în a-şi rezolva problemele serioase cu care se confruntă şi e extrem de important ca şi preşedintele Trump să continue linia asta de politică externă americană.

  • UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    UPDATE Donald Trump a câștigat alegerile din SUA

    Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Candidatul republican a reușit să o învingă pe democrata Hillary Clinton, creditată de sondajele de dinaintea zilei alegerilor ca favorită. Conform presei americane, Trump a obținut electorii necesari pentru a deveni noul președinte american.



    “Voi fi președintele tuturor americanilor, ceea ce este foarte important pentru mine”, a spus Donald Trump în discursul ținut după obținerea victoriei. Sub sloganul Let’s make America great again” (Să facem America măreață din nou), Trump a avut o campanie electorală bazată pe un discurs naționalist, îndreptat împotriva imigranților și cu promisiuni făcute clasei muncitoare precum crearea de locuri de muncă și reducerea taxelor. Trump a fost criticat în campania electorală pentru lipsa unei viziuni asupra politicii externe a SUA, dar și din cauza discursului temperamental.



    În vârstă de 70 de ani, Donald Trump are o avere estimată la circa, 3,7 miliarde de dolari. Republicanul este și fostă vedetă de televizune, realizând programul “The Apprentice”, un reality-show în care miliardaul oferea ca premiu un post de conducere într-una din companiile sale. Trump a câștigat ușor nominalizarea pentru Casa Albă din partea Partidului Republican, în fața altor șase candidați, deși a fost contestat chiar și din interiorul partidului.



    De cealaltă parte, Hillary Clinton l-a învins pe contracandidatul său, Bernie Sanders, într-o cursă mai echilibrată, atât din punct de vedere al voturilor obținute, cât și în ceea ce privește discursul electoral, devenind prima femeie care candidează la președinția Statelor Unite ale Americii. Clinton a mai luptat pentru poziția de candidat al democraților în 2008, când a fost învinsă de actualul președinte american, Barack Obama.


    Revenim cu amănunte.


  • Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova
    se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, iar primul tur va avea loc la 30 octombrie. Sunt primele alegeri
    prezidenţiale din ultimii 20 de ani, deoarece, din 2001, preşedintele a fost
    ales de parlament, fapt care a provocat mai multe crize politice.

    În martie curent, Curtea Constituţională a decis
    revenirea la alegerea preşedintelui în mod direct. Înregistrarea candidaturilor
    se face până pe 29 septembrie, dar reprezentanţii celor mai influente partide
    s-au înscris, deja, oficial, la Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Potrivit
    Codului Electoral, toţi candidaţii – susţinuţi de partide sau independenţi, trebuie
    să colecteze cel puţin 15.000 de semnături în favoarea lor. Sondajele îl
    cotează cu cele mai mari şanse pe liderul Partidului Socialiştilor -
    promoscovit, Igor Dodon. El este urmat de fostul ministru al Educaţiei, Maia
    Sandu, remarcată prin reformele în acest domeniu şi de politicianul Andrei
    Năstase, liderul protestelor masive din toamna anului trecut. Cei doi au
    anunţat că, până la sfârşitul campaniei electorale, vor decide în privinţa
    susţinerii unui candidat comun, pentru a nu dispersa voturile alegătorilor
    proeuropeni. Este aproape sigur că niciun candidat nu va acumula o majoritate
    de voturi, din primul tur.

    Printre personalităţile politice cunoscute care vor
    concura la aceste alegeri mai sunt fostul premier, Iurie Leancă, fostul speaker
    al Parlamentului, Marian Lupu şi fostul
    preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Cei trei fac parte
    din actuala coaliţie proeuropeana de guvernare. Partidul Comuniştilor ar putea
    să nu participe la scrutin, pe care îl consideră neconstituţional. Potrivit
    liderului formaţiunii, Vladimir Voronin,
    decizia Curţii Constituţionale privind revenirea la alegerea directă a
    şefului statului a fost ilegală, schimbarea putând fi facută, crede acesta,
    doar prin referendum. Mişcarea social-politică filorusă Ravnopravie, a cărei conducere
    a fost preluată de primarul oraşului
    Orhei, Ilan Shor – principalul bănuit în dosarul privind dispariţia unui
    miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, a desemnat-o pe Inna Popenco,
    necunoscută în spaţiul public, în
    calitate de candidat, la fel procedând şi
    primarul de Bălţi, controversatul politician filorus, Renato Usatîi,
    care a propus un jurnalist de limbă rusă drept candidat din partea partidului
    pe care-l conduce.

    Analiştii politici citaţi de Radio Chişinău apreciază că
    alegerile prezidenţiale din octombrie vor avea un caracter geopolitic, aşa cum
    s-a întâmplat şi în ultimii ani. Ei mai
    spun că o eventuală schimbare a
    vectorului dinspre democraţii proeuropeni
    către socialiştii proruşi nu poate să aducă schimbări benefice din punct de
    vedere economic şi social, avand în
    vedere inclusiv situaţia unor regiuni
    ancorate în spaţiul estic, precum Peninsula Crimeea, anexată de Moscova.

  • RAI: efectele negative ale separării funcţiilor de conducere (UPDATE declaraţii audio)

    RAI: efectele negative ale separării funcţiilor de conducere (UPDATE declaraţii audio)

    Sergio Valzania a fost director de programe al RAI, director adjunct al Radio RAI, membru al Comitetului Euroradio EBU, profesor universitar şi scriitor. Şi-a început cariera la RAI în 1978. Istoria serviciului public din Italia a demonstrat faptul că separarea funcţiilor de preşedinte şi director general nu a fost benefică. Puteţi asculta aici declaraţiile domnului Valzania făcute pentru Radio România:





    “În Italia, a existat o tradiţie a unei puteri monocratice in figura lui Ettore Bernabei, un mare director general care a condus RAI din 1961 până la reforma din 1975. O reforma care a modificat sistemul, creând un consiliu de administratie mai puternic, dar mai ales dubla figură a preşedintelui şi a directorului general. Această separare a funcţiilor a generat dispute continue şi a creat probleme în administrarea serviciului public. A creat scurtcirtuite şi a dus la situaţii în care fie preşedintele l-a “suprimat” pe directorul general, fie s-a mers chiar fără preşedinte pentru o bună perioadă de timp. În momentul în care în Italia a fost recreată o putere politică suficient de puternică şi hotărâtă să repună în funcţiune mecanismele, inclusiv ale sistemelor comunicaţionale, pe baza principiilor de eficienţă, s-a ajuns la numirea unui administrator delegat cu puteri foarte mari, care să permită o gestionare normală a RAI şi care să nu conducă doar de dragul de a conduce. Acest lucru a fost posibil prin reforma legii de funcţionare a RAI, votată recent de Parlamentul de la Roma. Deci, am avut un sistem monocratic, apoi unul “colegial”, pentru ca acum să revenim la forma iniţială, care s-a dovedit mai eficientă. Practic, directorul general a devenit administrator delegat. Există şi un preşedinte, care, în realitate, nu înseamnă ca este preşedintele RAI, ci al consiliului de administraţie. Redimensionat, dacă vreţi, gestionează întâlnirile consilierilor. Într-un sistem comunicaţional care are nevoie de răspunsuri imediate la orice solicitare, este nevoie de o persoană şi de un mediu în care deciziile să fie luate şi aplicate la fel de imediat, pentru a permite o prezenţă corectă şi eficientă pe piaţă a unui serviciu public.



    Practic, separarea funcţiilor de preşedinte şi director general s-a dovedit a fi dăunătoare atât din punct de vedere financiar, cât şi al construcţiei sistemului. Poate că într-un sistem public în care totul funcţionează lent, o astfel de separare era justificată. Dar nu în contextul actual, în care serviciile publice de radioteleviziune îşi desfăşoară activitatea într-un mediu concurenţial extrem de puternic. În ultimii ani, RAI s-a confruntat cu o situaţie financiară extrem de dificilă. Una dintre soluţiile aduse de recenta reformă este colectarea taxei (100 de euro pe an) prin includerea în factura de energie electrică, şi nu prin plata la poştă, aşa cum se făcea până acum.



    Vreau să subliniez faptul că Radio România se bucură de o situaţie cu totul deosebită în peisajul radiofonic european şi internaţional, datorită vitalităţii, creativităţii şi eficienţei ca serviciu public. Radio România a demonstrat că a rămâne separat de televiziune îţi permite o mare vitalitate, inclusiv din punct de vedere financiar, fapt ilustrat de echilibrul şi profitul pe care le-a înregistrat. Este un aspect extrem de important, pentru că libertatea editorială depinde de capacitatea de a menţine echilibrul economic. Pe de altă parte, Radio România şi-a cucerit, mai ales în ultimii ani, un binemeritat prestigiu naţional şi internaţional. Mă gândesc, de exemplu, la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, unic în peisajul european, prin faptul că este organizat de un serviciu public de radio. Înseamnă foarte mult să organizezi cea mai importantă manifestare editorială din ţară, pentru că acest lucru te plasează în centrul sistemului cultural naţional. Un alt exemplu este Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio. Aşadar, Radio România a creat sinergii la nivel internaţional. În relaţia cu Italia, de exemplu, am generat împreună proiecte editoriale şi schimburi de programe. Romania şi Italia au o relaţie cu totul specială, datorită prezenţei românilor în Peninsulă, dar şi a italienilor în ţara voastră. Aşadar, Radio România a dorit să consolideze raporturile speciale şi pe palierul comunicării radiofonice între cele două ţări, generând acte culturale importante. Radio România se prezintă ca un punct de interes maxim în sistemul radioteleviziunilor publice din întreaga Europă.”