Radio România Internațional

Tag: presedinte

  • Principesa Margareta, noul președinte al Crucii Roșii

    Principesa Margareta, noul președinte al Crucii Roșii

    Principesa Moștenitoare Margareta a fost aleasă
    președinte al Crucii Roșii Române, sâmbătă, la Brașov, în cadrul Adunării
    Generale a Societății Naționale de Cruce Roșie din România. 87 la sută din
    voturile exprimate au fost în favoarea Pricipesei Moștenitoare Margareta care a
    declarat în cadrul adunării:


    Am convingerea că demersul meu de a prelua
    calitatea de Președinte al Crucii Roșii Române este benefic și potrivit pentru
    cauza acestei prestigioase organizații.


    Cred că mă voi bucura de încrederea
    dumneavoastră și că vom putea acționa corespunzător și în spiritul Valorilor
    Fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.


    […]Educată în sociologie medicală,
    am fost implicată în proiectele internaționale
    ale Organizației Mondiale a Sănătății și ale Organizaţiei pentru
    Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite. Am lucrat și ca
    voluntar, în Etiopia, Sudan, Zambia, Elveția, Marea Britanie și Italia.

    Am avut o experiență proprie în domeniul social și
    medical înainte de anul 1989, dar mai ales după venirea în România, acum 25 de
    ani.




    Principesa Margareta a amintit că
    Familia Regală s-a implicat, de-a lungul anilor, în activitatea Societății
    Crucea Roșie din România:


    O
    perioada lungă de timp activitatea organizației s-a desfășurat sub Înaltul
    Patronaj al Reginei Maria. Suverana a avut o extraordinară activitate
    caritabilă în timpul Primului Război Mondial.




    Regina Elisabeta, Regina Elena și Regina Ana au
    avut, în diferite epoci, propria lor participare la război și o activitate
    medicală susținută, pentru tratarea răniților, și o activitate socială dedicată
    familiilor care pierduseră pe cei dragi.

  • Relaţiile româno-poloneze

    Relaţiile româno-poloneze

    Conceptul geopolitic al unui cordon sanitar” româno-polonez, menit să stăvilească expansiunea spre vest a Uniunii Sovietice a lui Stalin, a apărut încă din perioada interbelică. În primii ani 2000, după demantelarea fostului lagăr comunist şi înainte de extinderea NATO către Răsărit, strategii occidentali recunoşteau că Polonia şi România, cei mai mari, demografic şi teritorial, dintre foştii sateliţi ai Moscovei, ar fi cele mai importante achiziţii şi pentru Alianţă. Azi membre ale NATO şi Uniunii Europene, cele două ţări, vecine Ucrainei şi cu cele mai lungi frontiere din flancul estic al Europei, îşi consolidează profilul strategic.



    Pentru noul preşedinte român, Klaus Iohannis, Varşovia a fost, după Paris şi Berlin, a treia destinaţie dintre capitalele statelor din UE. Discuţiile de joi dintre Iohannis şi omologul său, Bronisław Komorowski, au fost dominate de situaţia de securitate din regiune, cu accent special pe Ucraina.



    Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional — a declarat preşedintele român.



    Polonia contează pe sprijinul României în ceea ce priveşte întărirea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice — a afirmat, la rândul său, amfitrionul polonez, citat de trimisul Radio România la Varşovia. Komorowski a subliniat că, la summitul NATO, ce va avea loc anul viitor la Varşovia, trebuie luate decizii care să contribuie la creşterea securităţii în regiune.



    Cei doi preşedinţi au convenit organizarea la Bucureşti, în toamna acestui an, a unei noi întâlniri a şefilor de stat din regiune, care să prefaţeze summitul. Statele din vest, a avertizat Komorowski, trebuie să fie pregătite şi pentru o dezvoltare negativă, determinată de nerespectarea armistiţiului dintre trupele Kievului şi secesioniştii pro-ruşi din estul Ucrainei.



    Preşedinţii Iohannis şi Komorowski au semnat o declaraţie comună, pentru amplificarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, definit drept extrem de necesar în contextul actual. Dincolo de temele de securitate, preşedintele Iohannis a pledat pentru amplificarea relaţiilor economice bilaterale. România, a spus el, doreşte atragerea unui număr sporit de investiţii poloneze, precum şi o prezenţă mai mare a firmelor româneşti pe piaţa din Polonia.



    Foarte bine prizat în diaspora, care, în noiembrie, a şi avut un rol decisiv în alegerea lui ca preşedinte, Iohannis s-a întâlnit, tot joi, şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Polonia, pe care i-a calificat drept adevăraţi emisari ai României”. Prin ceea ce faceţi zi de zi, prin muncă, profesionalism şi devotament, contribuiţi din plin la renumele ţării noastre” — le-a spus Iohannis românilor din Polonia.

  • Jurnal românesc – 21.11.2014

    Jurnal românesc – 21.11.2014

    Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a fost validată de Curtea Constituţională, la ceremonie fiind invitat şi actualul şef al statului, Traian Băsescu. Validarea are loc după ce BEC a trimis Curţii Constituţionale rezultatele votării din turul al II-lea de scrutin, din 16 noiembrie. Candidatul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, a obţinut 54,43%, iar candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, 45,56% dintre voturi. În secţiile de votare din diaspora, Klaus Iohannis a câştigat detaşat, cu aproape 90% dintre cele aproape 380.000 de voturi valabile. Mandatul va începe pe 22 decembrie, Klaus Iohannis devenind al patrulea preşedinte al României după Revoluţia din 1989.



    O conferinţa internaţională dedicată împlinirii a 25 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa de Est a reunit timp de două zile la Bucureşti foşti şefi de stat si de guvern din Europa Centrală şi de Est. Între aceştia – Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României (1996 – 2000), Lech Walesa — Polonia (1990 – 1995) şi Leonid Kuchma — Ucraina (1994 – 1999). La conferinţă au participat, de asemenea, personalităţi occidentale care au marcat perioada post-comunistă şi peste 400 de tineri din fostele ţări comuniste. Regele Mihai I al României, singurul sef de stat din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial aflat în viaţă, a oferit, joi, participanţilor un dineu oficial.



    Comisia Europeană a decis să suplimenteze fondurile alocate României pentru construcţia de autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din Fondul de coeziune. Banii vor acoperi costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare. Această decizie ridică nivelul contribuţiei Comisiei Europene la construirea acestor autostrăzi la 439 milioane de euro – 287 milioane de euro pentru autostrada Arad-Timişoara şi 152 milioane de euro pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă. Infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care putem reduce diferenţele de dezvoltare dintre regiunile UE, iar România va avea întotdeauna în mine un partener pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură”, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.



    Târgul de Crăciun de la Sibiu, inaugurat printr-un concert al lui Ştefan Bănică-junior, include în acest an peste 70 de căsuţe din lemn, unde vizitatorii vor găsi cadouri şi preparate de sezon. Copiii au la dispoziţie un orăşel de basm cu carusel, trenuleţ, maşinuţe şi un atelier al lui Moş Crăciun unde pentru câteva ore pot deveni mici brutari, artişti sau meşteri de lumânări de sărbători. La fiecare sfârşit de săptămână, pe scena amenajată în Piaţa Mare vor fi concerte, iar turiştii care vor să vină la Sibiu în perioada Târgului de Crăciun au la dispoziţie un pachet turistic special tip City-Break care include două nopţi de cazare, un tur privat prin Centrul Istoric şi alte surprize.

  • Jurnal românesc – 14.10.2014

    Jurnal românesc – 14.10.2014

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat lansarea Ghidului alegătorului român din străinătate” pentru alegerea preşedintelui României în anul 2014, menit a asigura informarea corectă a cetăţenilor români din afara ţării cu privire la condiţiile în care îşi vor putea exercita dreptul la vot. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate au luat toate măsurile necesare pentru a asigura difuzarea cât mai largă a ghidului. Cei interesaţi pot consulta Ghidul alegătorului român din străinătate” pe site-ul MAE, www.mae.ro, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor. MAE reaminteşte că la alegerile prezidenţiale cetăţenii români aflaţi în străinătate în ziua scrutinului vor putea să voteze la orice secţie de votare, în baza actelor de identitate prevăzute de Biroul Electoral Central.



    Majoritatea românilor sunt de acord cu reducerea mandatului preşedintelui la patru ani, relevă un barometru INSCOP dat, marţi, publicităţii. 69,9% dintre respondenţi cred că reducerea mandatului la 4 ani este o idee bună, în timp ce 17,4% susţin că aceasta este o idee proastă. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ştefureac, chiar dacă ratele de prezenţă la vot s-au diminuat mult în ultimii ani, mai ales la alegerile parlamentare, românii îşi doresc alegeri mai rare în primul rând din cauza asocierii momentelor electorale cu tensiuni, instabilitate şi crize politice care diminuează energia alocată efortului de guvernare. Numai în ultimii 7 ani românii au venit deja de 10 ori la urne pentru alegeri prezidenţiale, parlamentare, europene plus două referendumuri separate, la care se adaugă şi al unsprezecelea moment electoral prilejuit de alegerile prezidenţiale din acest an.



    Investitorii achiziţionează masiv obligaţiuni ungureşti şi româneşti, deoarece se aşteaptă la scăderi ale randamentelor bondurilor în regiune, încurajaţi de decizia Poloniei de a reduce rata dobânzii la un nivel record, transmite Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe zece ani au înregistrat, săptămâna trecută, cel mai semnificativ declin din ultimele şapte săptămâni, în timp ce randamentul bondurilor ungureşti pe zece ani a ajuns la cel mai redus nivel din ultimul an. Banca Centrală a Poloniei a anunţat, pe 8 octombrie, reducerea ratei dobânzii de referinţă de la 2,5% la nivelul minim record de 2%. În timp ce Ungaria a anunţat că nu va mai reduce rata dobânzii, în 30 septembrie, Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 3% pe an, de la 3,25%, începând cu data de 1 octombrie 2014.



    România deţine prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri efectuate, cât şi ca număr de donatori, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit acestuia, în 2014 au fost acreditate 39 spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală (dintre care 33 sunt centre noi), două centre pentru transplant hepatic, patru centre pentru transplant renal şi trei centre pentru transplant de cord. Progresul României în ceea ce priveşte activitatea de transplant a fost evidenţiat şi de un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007 — 2013.

  • Disputa preşedinte – premier, o nouă rundă

    Disputa preşedinte – premier, o nouă rundă

    Cine a păcălit pe cine? Preşedintele Traian Băsescu, atunci când l-a convins pe premierul Victor Ponta să semneze un pact de colaborare instituţională, primul ministru pe aliaţii săi liberali de la acea vreme, deranjaţi vizibil de această înţelegere rămasă un timp secretă sau preşedintele şi premierul, împreună, întreaga opinie publică?



    Acum, când acordul a fost denunţat unilateral de premier, nici nu mai are importanţă. Pactul are, totuşi, un rol esenţial pentru România, iar premierul s-a grăbit denunţându-l, crede Traian Băsescu. El i-a cerut lui Victor Ponta să îşi reanalizeze decizia: “Acest acord îl ajută şi îl scuteşte de multe explicaţii şi pe el, şi guvernul lui, şi dă partenerilor noştri sentimentul de stabilitate în drumul european al României, în consolidarea relaţiei transatlantice şi în respectarea statului de drept”.



    Într-o scrisoare deschisă, Victor Ponta a explicat de ce consideră caduc pactul de coabitare încheiat cu Traian Băsescu. Ponta i-a reproşat acestuia afirmaţiile dintr-un interviu potrivit cărora l-ar fi păcălit să semneze documentul respectiv. Acest lucru denotă rea credinţă şi este un motiv suficient pentru denunţarea pactului, a considerat Victor Ponta.



    Preşedintele susţine, însă, că nu a afirmat niciodată aşa ceva, dar recunoaşte ambiguitatea unui răspuns dat ziaristului care i-a pus o întrebare pe această temă.



    Amintim că pactul de coabitare a urmat alegerilor din 2012, câştigate clar de majoritatea care în vara aceluiaşi an încercase fără succes să-l demită pe preşedinte. Înţelegerea a fost necesară, deoarece partenerii occidentali ai României dădeau semnale fără echivoc că nu au încredere în noua putere, ce păruse, cu câteva luni înainte, că forţează procedurile şi corsetul constituţional pentru a-şi atinge scopul, acela de a-l îndepărta din funcţie pe Traian Băsescu. Şicanele, acuzele, jignirile au pigmentat permanent relaţia dintre preşedinte şi premier.



    Pe fond, însă, pactul a funcţionat, iar România nu a deraiat, aşa cum, poate, s-au temut unii din partenerii ei externi, de pe traseul democratic.



    Pe de altă parte, binomul executiv preşedinte — premier nu a fost nicicând unul mai conflictual.



    Lucrurile au degenerat în acest an electoral, care a început cu europarlamentarele şi se va încheia, apoteotic, cu scrutinul prezidenţial. După două mandate şi zece ani în fruntea ţării, Traian Băsescu nu mai are dreptul să candideze. Are însă dreptul să declare, şi a făcut-o în repetate rânduri, că este gata să susţină pe oricine dintre candidaţii de dreapta în tentativa de a-l învinge pe Victor Ponta, mare favorit pentru funcţia supremă.



    Relaţiile mai mult decât inamicale dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta, la care se adaugă pasiunea pe care o provoacă, de fiecare dată, alegerile prezidenţiale vor tensiona, în continuare, un climat politic aflat în proces accelerat de degradare.

  • Retrospectiva săptămânii 13.07 – 19.07.2014

    Retrospectiva săptămânii 13.07 – 19.07.2014

    Comisia Europeană are un nou preşedinte


    Candidat din partea popularilor europeni, luxemburghezul Jean-Claude Juncker a devenit, marţi, noul preşedinte al Comisiei Europene. A fost validat, la Strasbourg, de Parlamentul European, după ce şi-a prezentat programul politic. Printre priorităţile sale figurează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, Uniunea economică şi monetară, piaţa unică şi revigorarea industriei, negocierile cu Statele Unite privind Acordul de parteneriat transatlantic, o politică europeană privind migraţia, dar şi relaţiile externe ale Uniunii Europene. Următoarea etapă este, acum, formarea echipei de comisari a lui Jean-Claude Juncker. Liderii Uniunii Europene, reuniţi, miercuri seara, în Consiliu, urmau să se pună de acord cu privire la posturile de comisari în unele domenii importante. Nu au reuşit, însă, aşa că au decis să se reîntâlnească pentru discuţii la sfârşitul lunii august. România doreşte să păstreze portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie şi, eventual, să-l menţină pe actualul titular al acestuia, Dacian Cioloş.



    Uniunea Europeană şi SUA sancţionează, din nou, Rusia


    Aceiaşi lideri europeni reuniţi la Bruxelles au decis suspendarea operaţiunilor financiare cu Rusia ale Băncii Europene de Investiţii şi a celei de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Moscova, învinuită că alimentează conflictul armat din estul Ucrainei, este îndemnată să-şi utilizeze influenţa asupra grupărilor pro-ruse pentru a opri fluxul de arme şi de militanţi peste graniţă. Spre nedisimulata nemulţumire a ruşilor, şi Statele Unite ale Americii au anunţat cele mai dure sancţiuni din ultima perioadă împotriva lor, întrucât, aşa cum aprecia preşedintele Barack Obama, Moscova nu a luat măsurile necesare pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina. Sancţiunile vizează două bănci importante din Rusia, între care cea a gigantului Gazprom, şi două companii din domeniul energiei. Acestora le va fi restricţionat accesul la pieţele de capital americane. Mai multe firme din domeniul militar vor fi şi ele afectate, inclusiv producătorul Kalaşnikov.



    Ucraina şi Fâşia Gaza — focare de conflict


    Situaţia din estul Ucrainei a atins, joi, noi cote tensionate odată cu prăbuşirea unui avion de linie al companiei Malaysia Airlines. Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit. Aeronava, care decolase de la Amsterdam şi se îndrepta spre Kuala Lumpur, a căzut în regiunea Doneţk, controlată de separatiştii pro-ruşi, la doar câţiva zeci de kilometri de graniţa cu Rusia. Preşedintele român, Traian Băsescu, a cerut clarificarea imediată a condiţiilor în care s-a petrecut catastrofa şi a solicitat ca experţi ai Uniunii Europene să participe la anchetă alături de autorităţile ucrainene. Totodată, ministerul român de externe a activat o celulă de criză care gestionează, concomitent, şi evoluţiile determinate de conflictul din Fâşia Gaza care opune armata israeliană şi mişcările islamiste din zonă. După evacuarea, la începutul săptămânii, a unui grup de 84 de români şi membrii lor de familie, la faţa locului au fost retrimise două echipe consulare mobile. Acestea sunt localizate în Amman şi Tel Aviv şi sunt pregătite să acorde asistenţă consulară românilor rămaşi în zonă.



    Diferend preşedinte-premier pe tema reducerii CAS


    Reducerea cu 5% a contribuţiei plătite de angajator la asigurările sociale (CAS) este benefică pentru mediul de afaceri din România, dacă, însă, nu este însoţită de noi creşteri de taxe şi impozite. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Steven van Groningen, după discuţii cu preşedintele Traian Băsescu. Luni, şeful statului l-a chemat pe premierul Victor Ponta la consultări după ce, anterior, anunţase că nu va promulga legea diminuării CAS decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea cu 5% a CAS-ului ar atrage după sine mărirea taxelor sau reducerea investiţiilor. Premierul Ponta spune, în schimb, că reducerea CAS cu 5% la angajator trebuie făcută acum, pentru că se înregistrează creştere economică şi încasări suplimentare la buget.



    Dreapta politică românească în pragul unificării


    La Bucureşti s-au încheiat, săptămâna aceasta, negocierile politice dintre cele mai importante formaţiuni de centru-dreapta din România, PNL şi PDL, care vor să fuzioneze. Liderii celor două partide de opoziţie au căzut de acord asupra ultimelor detalii ale unificării. Îşi propun să creeze o mare formaţiune care să poarte denumirea PNL şi care să se bată de la egal la egal cu PSD, câştigător categoric al euroscrutinului de la finele lunii mai. Pe termen scurt, obiectivul major al PNL-PDL este câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, la care vor avea un candidat comun pe care îl vor anunţa la începutul lunii august. Pe de altă parte, Consiliul Permanent al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România — în coaliţia la guvernare — l-a desemnat pe preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, drept candidat la preşedinţia României.

  • Un nou preşedinte ales al Comisiei Europene

    Un nou preşedinte ales al Comisiei Europene

    Validarea de către Parlamentul European a candidaturii sale la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene s-a dovedit o formalitate pentru luxemburghezul Jean-Claude Juncker. El a primit 422 de voturi, venite din partea popularilor europeni, cei care l-au şi propus, socialiştilor şi liberalilor, dintr-un total de 751.



    Considerat politician european de vocaţie, cu realizări majore în micuţul ducat european – devenit, în lungul său mandat de premier, unul dintre statele cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume -, Juncker are, comentează analiştii de politică externă, capacitatea şi dorinţa necesare pentru a readuce Europa în prim-planul scenei internaţionale. De altfel, el a avut o contribuţie remarcabilă la salvarea monedei unice europene prin prestaţia, extrem de apreciată în cancelariile vest-europene, pe care a avut-o ca preşedinte al Eurogrupului, o reuniune aparte a miniştrilor de finanţe din statele Zonei euro.



    Că planurile sale sunt extrem de ambiţioase, pe măsura postului pe care-l va prelua de la 1 noiembrie, o demonstrează şi discursul pe care l-a ţinut, marţi, în Legislativul European. El a promis un program de investiţii de 300 miliarde de euro pentru creşterea economică şi combaterea şomajului, care continuă să facă din ce în ce mai multe victime în rândul tinerilor. Tot la capitolul economie, Juncker îşi propune, între altele, revigorarea industriei europene, ce e departe de a-şi fi revenit din picajul impus de criză, şi crearea unei infrastructuri energetice solide în spaţiul comunitar.



    În privinţa acordului de liber-schimb cu Statele Unite, viitorul şef al Comisiei Europene s-a declarat deschis, însă a precizat că acesta nu va fi semnat cu orice preţ. ”Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale sau exigenţele în domeniul protecţiei datelor, a declarat Juncker, care, în plus, a promis că negocierile cu SUA vor fi transparente.



    La fel de tranşant a fost şi în cazul politicii de lărgire: Uniunea Europeana nu se va mai extinde în următorii cinci ani, perioadă în care îşi va acorda un răgaz pentru consolidarea relaţiilor între cele 28 de membre actuale. Totuşi, el a amintit de progresele reale pe care le-au făcut unele state ce aspiră să adere la construcţia europeană, cum sunt Ucraina şi Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), care, recent, alături de Georgia, au semnat acordurile de asociere cu UE.



    Politica europeană privind migraţia şi Uniunea economică şi monetară sunt, la rându-le, alte teme majore ale programului propus de Juncker, intitulat, sugestiv, “Un nou început pentru Europa”.

  • Scandal în jurul preşedintelui

    Scandal în jurul preşedintelui

    Deşi, în cei aproape zece ani de mandat, preşedintele României, Traian Băsescu, nu a dus lipsă de lupte politice dure ori de momente tensionate, niciodată, susţin observatorii, el nu s-a aflat într-o situaţie mai delicată ca acum, când este implicat în scandalul plin de superlative în care l-a băgat fratele său mai mic, Mircea. Acesta este arestat preventiv, într-un dosar în care procurorii îi impută că a primit mită 250 de mii de euro, în schimbul promisiunii că va trage sfori pentru ca o figură legendară a mafiei ţigăneşti din Oltenia – poreclit Bercea Mondial, judecat şi condamnat pentru tentativă de omor – să primească o sentinţă blândă.



    Deşi a respins, în termeni categorici, orice implicare în tranzacţia judiciară a fratelui său, preşedintele Băsescu, asaltat cu cereri de demisie venite din partea opozanţilor săi politici tradiţionali, mai are, pare-se, mult de tras în ceea ce presa numeşte, deja, ”scandalul anului”. Alianţa de stânga PSD, UNPR şi PC, în care PSD, inamic de calibru al lui Traian Băsescu, joacă rolul fratelui mai mare, şi proaspătul său aliat, PP-DD, au votat declaraţia prin care Parlamentul îi cere preşedintelui să-şi pună mandatul pe masă . Declaraţia, adoptată cu 344 de voturi pentru şi 17 abţineri, nu are valoare juridică, aşa că şeful statului nu este obligat să demisioneze, ceea ce, de altfel, nici nu va face, după propriile-i spuse.



    Senatorul Gabriela Firea, din partea PSD, a dat glas raţiunii ce a stat la baza redactării documentului: ”Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu mai este îndreptăţit să asigure prestigiul, independenţa şi legitimitatea funcţiei prezidenţiale, motiv pentru care trebuie să-şi asume, deîndată, demisia din funcţia de preşedinte”.



    Deşi au votat, şi ei, pentru demisie, liberalii susţin că preşedinţii Senatului, Călin Popescu Tăriceanu – plecat, recent, din PNL -, şi al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, nu au căderea morală să ceară demisia şefului statului.



    Ludovic Orban, deputat PNL: ”În timp ce voi vreţi să scăpaţi de Traian Băsescu ca să câştigaţi electorat, noi ne dorim să scăpăm de Traian Băsescu pentru că el nu mai are capacitatea de a lupta împotriva corupţiei”.



    În schimb, parlamentarii PDL şi PMP nu au fost în sală, iar aleşii UDMR au votat după cum le-a dictat conştiinţa, formulă folosită de preşedintele formatiunii, Kelemen Hunor.

  • Mesajul preşedintelui Traian Băsescu de Anul Nou

    Mesajul preşedintelui Traian Băsescu de Anul Nou

    Preşedintele României, Traian Băsescu, a transmis marţi un mesaj cu prilejul Anului Nou. Şeful statului a amintit de momentele dificile ale anului ce tocmai s-a încheiat iar urările şi felicitările au fost adresate şi cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi românilor stabiliţi în afara graniţelor. Iată mesajul intergral transmis de Administraţia Prezidenţială:



    Dragi români,



    Întâmpinăm un An Nou, un prilej de bucurie şi, totodată, de reflecţie la perioada pe care am traversat-o împreună. A fost un an marcat de provocări politice, de tensiuni sociale, de dificultăţi economice. Vreau să vă mulţumesc, în primul rând, pentru felul în care aţi ştiut să rămâneţi, chiar şi în momentele grele, o comunitate. Aceasta dovedeşte că identitatea noastră se ridică deasupra disputelor de moment. Am încrederea că, pe această identitate puternică a românilor, vom putea clădi, în continuare, un proiect de ţară în care modernizarea şi dezvoltarea economică să fie priorităţi care să fundamenteze acţiunile noastre politice.



    Vreau să transmit tuturor cetăţenilor români urările mele sincere de sănătate, fericire şi împliniri. De asemenea, doresc să îi felicit pe cetăţenii Republicii Moldova pentru pasul important pe care l-au făcut pe calea integrării europene. Atât România cât şi Republica Moldova aparţin spaţiului european prin limba, cultura şi istoria care ne unesc, dar şi prin valorile şi aspiraţiile pe care le împărtăşim.



    La cumpăna dintre ani, gândurile mele, recunoştinţa se îndreaptă şi către românii care trăiesc şi muncesc în afara frontierelor, dar şi către militarii aflaţi la datorie în teatrele de operaţii.



    Sper că vom întâmpina Noul An motivaţi de obiectivele pe care ni le propunem şi de consolidarea statutului ţării noastre în interiorul Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice.



    La mulţi ani, români!”