Radio România Internațional

Tag: prezidentiale

  • Delegaţii PSD au validat candidatura fostului preşedinte PNL, Crin Antonescu, la prezidenţiale

    Delegaţii PSD au validat candidatura fostului preşedinte PNL, Crin Antonescu, la prezidenţiale

    Fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal (PNL), Crin Antonescu, a fost confirmat, astăzi, oficial, în cadrul Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat (PSD), drept candidatul coaliţiei de guvernare din România la alegerile prezidenţiale, care se vor desfăşura în luna mai. PNL şi UDMR, celelalte două membre ale coaliţiei, validaseră, deja, candidatura acestuia.

    Ar fi o trădare de neiertat pentru viitorul României să o lăsăm “pradă naţionalismului mistic”, a spus premierul Marcel Ciolacu. “Astăzi suntem obligaţi să venim în faţa românilor uniţi şi cu o alternativă corectă, trebuie să venim în faţa românilor cu un om care are cu adevărat profilul prezidenţial, un om capabil, cu experienţă, educat, onest şi mai ales patriot, un om cu principii puternice care a ştiut să lupte pentru valorile sale. Acest om este Crin Antonescu”, a continuat liderul PSD.

    Crin Antonescu a declarat, la rândul său, că: “Avem nevoie să ne respectăm şi să ne apărăm condiţia de ţară a Uniunii Europene, a NATO, a Parteneriatului strategic cu Statele Unite. Avem câteva lucruri de făcut după ce câştigăm aceste alegeri. Eu cred că marea bătălie nu este doar aceasta electorală, marea bătălie începe după aceea, pentru că nu trăim vremuri uşoare”.

    Termenul limită pentru depunerea candidaturilor la alegerile prezidenţiale reluate din România este data de 15 martie. Pe 4 mai se va desfăşura primul tur. Dacă niciunul dintre candidaţi nu va câştiga sprijinul a mai mult de jumătate dintre alegătorii de pe listă, pe 18 mai va avea loc un al doilea tur, cu participarea primilor doi candidaţi.

  • Campaniile electorale din România

    Campaniile electorale din România

    Campania electorală pentru alegerile parlamentare din România a debutat săptămâna trecută, la miezul nopții de joi spre vineri, și se va încheia pe 30 noiembrie. În această perioadă, partidele, alianţele sau independenţii intraţi în cursa pentru un loc în noul Legislativ bicameral al ţării trebuie să convingă electoratul să le acorde votul pe 1 decembrie.

    În Camera Deputaţilor sunt, în prezent, 330 de parlamentari, iar în Senat – 136. Și în următorii patru ani, numărul de fotolii din Legislativ ce vor trebui ocupate ar urma să fie tot de 466.

    În ţară, votul pentru alegerile parlamentare se va desfăşura chiar de Ziua Națională, între orele locale 7:00 şi 21:00. Poate fi exprimat la secţia unde alegătorul este înscris pe listele permanente. Dacă la momentul închiderii urnelor se vor afla alegători la rând sau în incintă, preşedintele secţiei de votare poate dispune prelungirea votării până la ora 23:59, atunci când sistemul se va închide automat.

    Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota fie prin corespondenţă, dacă au ales această opţiune, fie la orice secţie organizată în afara graniţelor.

    Cu alte detalii, președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă:

    ʺAu fost stabilite 950 de secţii, pentru ca românii care se află în afara teritoriului României să poată să-şi exercite dreptul de vot. Pentru străinătate, perioada de votare este mai lungă şi anume, sâmbătă şi duminică, de la orele 7:00 până la orele 21:00, cu aceeaşi posibilitate ca duminică, repet, numai duminică, dacă există încă cetăţeni în incinta secţiei de votare, aceştia îşi vor putea exercita dreptul de vot până la orele 23:59, ora locală.ʺ

    Tot 950 de secții de votare vor fi, în diaspora, și pentru alegerile prezidențiale al căror tur întâi va avea loc pe 24 noiembrie, urmat, pe 8 decembrie, de turul doi. Acest calendar electoral face ca, în prezent, cele două campanii electorale pentru Parlament și pentru cea mai înaltă funcție în Stat să se suprapună, spațiul public fiind invadat aproape până la refuz de politică și politicianism.

    Începută pe 24 octombrie, campania pentru primul tur al prezidenţialelor se va încheia în dimineața zilei de 23 noiembrie. Până atunci, cei ʺ14 pentru Româniaʺ – 10 propuşi de formaţiuni politice şi 4 independenţi – încearcă să își maximizeze șansele de a accede în al doilea tur de scrutin.

    La sfârșitul zilei de 8 decembrie, după trei duminici consecutive de chemări la urne, românii vor putea, în sfârșit, să răsufle ușurați: 2024 va fi fost, după două decenii, anul tuturor tipurilor de alegeri – în vară, comasate, în România au avut loc și localele și europarlamentarele.

  • AEP: până joi, 26 septembrie, pentru alegerile prezidenţiale, 6.751 de alegători au depus cereri pentru a vota la secţie şi 4.562 s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă

    AEP: până joi, 26 septembrie, pentru alegerile prezidenţiale, 6.751 de alegători au depus cereri pentru a vota la secţie şi 4.562 s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă

    AEP anunţă că, până joi, pentru alegerile prezidenţiale din acest an, 6.751 de alegători au depus cereri pentru a vota la secţie şi 4.562 s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă.

    De asemenea, până la aceeaşi dată, pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, 6.067 de cetăţeni au depus cereri pentru a vota la secţie şi 4.278 s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă.

    Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale sau parlamentare din acest an prin corespondenţă se pot înregistra online pe portalul web www.votstrainatate.ro.

    Site-ul www.votstrainatate.ro cuprinde secţiunile: Alegerea Preşedintelui României şi Alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în cadrul cărora există două categorii: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă.

    Conform AEP, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă trebuie să se înregistreze cu această opţiune pentru fiecare tip de scrutin. Termenul-limită de înregistrare ca alegător prin corespondenţă la alegerile pentru preşedintele României este data de 10 octombrie, iar la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor este data de 17 octombrie.

    În acest sens, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să completeze un formular online, în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţa, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, precizează sursa citată.

    Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, poate fi consultată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente sau al Ministerului Afacerilor Externe, fiind accesibilă la următorul link:

    https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/anexa_consolidata_la_omae_373-2024_cu_omae_507-2024.pdf.

    După finalizarea procedurii de înregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de verificare care conține un link valabil pentru 24 de ore, ce trebuie să fie accesat pentru confirmarea cererii, în caz contrar nerealizându-se validarea înregistrării. Soluționarea cererii alegătorului din străinătate pentru votul prin corespondență se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a e-mailului de verificare, precizează AEP.

    Întrebări și sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.

     

    Sursa Comunicat AEP

  • Preşedintele AEP, Toni Greblă, cu detalii despre alegerile prezidențiale

    Preşedintele AEP, Toni Greblă, cu detalii despre alegerile prezidențiale

    Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat, joi, că pentru alegerile prezidenţiale vor fi deschise aproximativ 19.000 de secţii de votare în ţară şi peste 900 în străinătate, menţionând că, potrivit calendarului, candidaturile vor putea fi depuse până la 5 octombrie, iar campania electorală va începe în 25 octombrie. Greblă a mai spus că pentru acest an vor fi doar candidaţi independenţi, ai partidelor politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, nu şi ai alianţelor.

    “Pentru alegerea preşedintelui României vor fi, în mod sigur, două tururi de scrutin, după cum arată sondajele de opinie şi legislaţia română care, practic, face aproape imposibilă câştigarea alegerilor într-un singur tur de scrutin şi vor fi deschise în ţară aproximativ 19.000 de secţii de votare, iar în străinătate peste 900 de secţii de votare, aproape în acelaşi secţii, foarte puţine modificări vor fi, precum alegerile pentru Parlamentul European, care au fost desfăşurate şi în străinătate”, a declarat Toni Greblă, la o conferinţă de presă. El a spus că, potrivit verificărilor pe care le-a făcut miercuri, sunt peste 18 milioane de persoane cu drept de vot în România.

    “Vom tipări pentru alegerile prezidenţiale numărul de alegători care va fi în Registrul Electoral permanent în săptămâna dinaintea alegerilor, adică aproximativ 18 milioane de alegători plus 10 la sută, iar în străinătate, dacă ne referim la scrutinul din 2019, vom avea aproximativ 5 milioane de buletine de vot”, a mai spus Greblă.

    Preşedintele AEP a mai menţionat că până data de 5 octombrie, ora 24,00, se vor depune candidaturile pentru preşedintele României la Biroul Electoral Central, însoţite de semnul electoral. “Candidaturile pentru preşedintele României se depun toate la Biroul Electoral Central şi vor fi însoţite de semnul electoral al competitorului politic respectiv (…), 5 octombrie fiind ultima zi”, a mai spus el. Greblă a menţionat că până pe 8 octombrie vor putea fi formulate contestaţii la Curtea Constituţională.

    “Ca noutate, pentru acest an, nu s-au depus documente pentru a candida ca alianţă politică sau electorală, nici pentru preşedintele României, nici pentru parlamentare. Deci, vom avea, în ce priveşte pe preşedintele României, numai candidaţi independenţi sau candidaţi ai partidelor politice, ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale”, a adăugat Greblă. Pe 25 octombrie începe campania electorală pentru alegerea preşedintelui României, a mai spus el.

    În privinţa românilor cu drept de vot care se află în străinătate, Greblă a precizat că pe 24 septembrie este ultima zi în care aceştia îşi pot anunţa intenţia de vot la secţia de votare, iar la 10 octombrie cei care vor să voteze prin corespondenţă. Greblă a precizat că înscrierea în listele permanente în străinătate nu este obligatorie, dar este de dorit, menţionând că acest demers nu condiţionează exercitarea dreptului de vot.

    “De ce este bine ca cetăţenii să îşi manifeste intenţia de fi înscrişi în listele permanente pentru străinătate? Pentru ca misiunile diplomatice şi consulare ale României să poată să propună înfiinţarea unor secţii de votare acolo unde sunt înscrişi mai mult de 100 de alegători, altfel este greu pentru MAE să ştie unde pot să deschidă secţii de votare. (…) Înscrierea în aceste liste permanente nu este obligatorie, dar este de dorit. Faptul că un cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate nu s-a înregistrat pentru votul la secţie, la o anumită secţie de votare, nu împiedică ca acesta, în ziua votului, să voteze oriunde s-ar afla”, a explicat şeful AEP.

    Greblă a precizat că toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară care se vor afla în acele zile în străinătate pot vota oriunde, la oricare secţie de vot din străinătate, cu condiţia să prezinte acolo un document de identitate valabil, eliberat de autorităţile statului român. El a mai spus că pe 28 septembrie se va definitiva şi aproba lista cu adresele secţiilor de votare din străinătate şi va fi publicată pe site-ul ambasadelor, oficiilor diplomatice şi consulare, al Biroului Electoral Central, al Autorităţii Electorale Permanente.

    Greblă a mai precizat că, de asemenea, referitor la cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care îşi manifestă voinţa de a vota prin corespondenţă, că aceştia, dacă renunţă la acest drept, pot să voteze la o secţie de votare din străinătate sau din ţară. ‘Până astăzi de dimineaţă şi-au exprimat dorinţa de a vota prin corespondenţă aproximativ 4.000 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Mai au o perioadă foarte scurtă în care pot să-şi exercite acest drept’, a mai spus el. Alegerile prezidenţiale se desfăşoară în 24 noiembrie, primul tur de scrutin şi 8 decembrie, cel de-al doilea tur.

  • UPDATE Joe Biden a câştigat scrutinul prezidenţial (media)

    UPDATE Joe Biden a câştigat scrutinul prezidenţial (media)

    UPDATE


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a felicitat pe candidatul democrat Joe Biden, sâmbătă, pentru victoria obţinută în alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii. Aştept cu nerăbdare să consolidăm în continuare puternicul şi dinamicul nostru Parteneriat Strategic în toate dimensiunile sale. România va continua să lucreze pentru a consolida securitatea, prosperitatea şi rezistenţa comunităţii noastre transatlantice, a scris Iohannis pe Twitter.



    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria obţinută în alegerile prezidenţiale din SUA. Salut alegerea lui Joseph Biden şi îi urez succes noului Preşedinte în importanta şi dificila misiune ce îl aşteaptă. Naţiunile democratice din întreaga lume şi aliaţii SUA au nevoie de o Americă implicată, vigilentă şi investind în rolul său vital de leadership la nivel global, întărind relaţia transatlantică şi NATO şi afirmând importanţa parteneriatelor sale strategice, a scris Ciolacu pe Facebook. Liderul social-democrat să asigurări că PSD va continua să susţină dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, ca parte esenţială a unei relaţii transatlantice puternice, în permanentă transformare şi adaptare.



    Dacian Cioloş, copreşedinte USR PLUS şi lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, l-a felicitat şi el pe Joe Biden. Noul preşedinte al SUA a câştigat aceste alegeri meritat, cu un program politic consistent, care atinge priorităţi pe care şi eu le susţin atât la nivel european, cât şi în România: un sistem de sănătate mai performant, programe sociale bine ţintite pe categorii vulnerabile şi o aplecare specială către domeniul digital. Nu mă îndoiesc că SUA vor rămâne acelaşi partener de încredere pentru România, a scris Cioloş. El şi-a exprimat convingerea că va exista deschidere din partea administraţiei Biden privind ridicarea vizelor pentru români.



    Copreşedintele USR PLUS Dan Barna a salutat, sâmbătă, victoria candidatul democrat Joe Biden în alegerile prezidenţiale din SUA. Românii au fost şi vor rămâne întotdeauna aliaţi de nădejde ai Americii în eforturile de construcţie a unei lumi libere, democratice şi prospere. Am încredere că sub administraţia Biden-Harris Parteneriatul Strategic dintre ţările noastre va căpăta chiar mai multă substanţă, iar această realitate se va vedea într-o apropiere şi mai mare între popoarele şi guvernele noastre, a scris Barna pe Facebook.



    —————————



    Candidatul democraţilor la Casa Albă, Joe Biden, a câştigat scrutinul prezidenţial în detrimentul preşedintelui în exerciţiu, republicanul Donald Trump, au anunţat sâmbătă mass media americane, transmit agenţiile internaţionale de presă. După patru zile de suspans, candidatul democrat şi fostul vicepreşedinte în mandatul lui Barack Obama a fost dat câştigător cu 273 de mari electori, graţie unui succes în statul-cheie Pennsylvania, potrivit posturilor CNN, NBC şi CBS, scrie France Presse.



    Biden va deveni cel de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Fostul vicepreşedinte în timpul administraţiei Barack Obama a postat pe Twitter un mesaj, declarându-se onorat de faptul că americanii l-au ales să conducă ţara, la scurt timp după ce mass media americane l-au anunţat drept câştigător al alegerilor din 3 noiembrie. America, sunt onorat că m-ai ales pentru a conduce marea noastră ţară. Ne aşteaptă o muncă grea, dar vă promit: voi fi preşedintele tuturor americanilor – fie că aţi votat pentru mine, fie că nu. Voi păstra încrederea pe care v-aţi pus-o în mine, a scris Biden pe Twitter.



    Preşedintele în exerciţiu al SUA, republicanul Donald Trump, a avertizat sâmbătă că scrutinul prezidenţial este departe de a se fi încheiat, transmite Reuters. Trump a anunţat că echipa sa de campanie va începe de luni acţiunile în instanţă. Ştim cu toţii de ce Joe Biden se grăbeşte să pozeze în mod fals în învingător şi de ce aliaţii lui din mass-media se chinuie atât să-l ajute: nu vor să se afle adevărul. Purul adevăr este că acest scrutin este departe de a se fi încheiat, a scris Trump pe Twitter.

  • Reorganizări pe scena politică

    Reorganizări pe scena politică


    Guvernul de stânga PSD – ALDE va opera schimbări la ministerele de Interne şi de Externe, a decis, luni, conducerea social-democraţilor. La Interne ar urma să vină în locul lui Carmen Dan senatorul PSD Nicolae Moga. Fidela colaboratoare a fostului lider social-democrat Liviu Dragnea, cel care ispăşeşte o condamnare pentru corupţie, a demisionat înainte ca PSD să-i hotărască plecarea, reproşând partidului că a cedat presiunilor preşedintelui Klaus Iohannis. Portofoliul de la Externe va fi preluat de Ramona Mănescu, de la ALDE, care-l va înlocui pe Teodor Meleşcanu.



    Carmen Dan şi Teodor Meleşcanu au fost criticaţi aspru de preşedinte pentru modul în care a fost organizat votul la alegerile europarlamentare din mai. Vizat a fost, în primul rând, Meleşcanu, pentru că în diaspora s-au format cozi interminabile, iar mulţi români n-au putut vota. Carmen Dan are la pasiv şi intervenţia considerată disproporţionată a jandarmilor la mitingul antiguvernamental din august anul trecut. Premierul Viorica Dăncilă a explicat că ei au pierdut sprijinul politic ca urmare a percepţiei publice nefavorabile. În sfârşit, noul secretar general al partidului, Mihai Fifor, este propunerea PSD pentru postul de vicepremier pe parteneriate strategice. Acestea au fost deciziile care privesc executivul. Conducerea PSD a mai luat, însă, o hotărâre importantă, cu posibil impact asupra peisajului politic preelectoral: va avea candidat propriu la prezidenţialele din noiembrie. Partidul îşi doreşte ca acesta să fie susţinut de ALDE şi PRO România, formaţiunea dizidentă creată de fostul premier şi lider social-democrat Victor Ponta. ALDE se simte, însă, trădat în aspiraţiile sale şi răspunde PSD că îşi va susţine liderul, pe Călin Popescu-Tăriceanu, perceput chiar şi de unii social-democraţi ca un candidat comun redutabil, în cursa pentru funcţia supremă.



    Săptămâna viitoare, social-democraţii vor stabili cu cine vor defila la prezidenţiale. Comentatorii recunosc că un partid mare nu are voie să nu se înscrie în competiţie cu un candidat propriu, dar nu văd cine ar avea şanse reale de a-l învinge pe marele favorit, actualul şef al statului Klaus Iohannis. Din această perspectivă, pentru PNL, lucrurile sunt clare: au mers şi merg pe mâna acestuia. Bizareria politicii româneşti – una din ele – ar putea fi aceea ca principalul contracandidat al lui Iohannis să vină dinspre Dreapta şi nu dinspre Stânga, cum ar fi firesc. Congresul USR, formaţiune parlamentară de opoziţie, l-a desemnat pe liderul său, Dan Barna, candidat pentru prezidenţiale. După ce şi aliatul PLUS îşi va fi decis candidatul – cel mai probabil în persoana liderului Dacian Cioloş, fost premier tehnocrat – cele două formaţiuni care s-au aliat cu succes pentru europarlamentare ar urma să stabilească un candidat comun. USR şi PLUS vor ca la alegerile din toamnă alianţa să se prezinte cu un tandem preşedinte-premier.


  • UPDATE: Alegeri prezidențiale în Republica Moldova

    UPDATE: Alegeri prezidențiale în Republica Moldova

    UPDATE: Buletinele de vot s-au epuizat și la secția de votare organizată la Ambasada Republicii Moldova de la București. Alegătorii sunt îndrumați spre secșia de la consulat. Alte secții de votare din Londra (Marea Britanie), Bologna (Italia), Dublin (Irlanda), Paris (Franța) și Moscova (Rusia) au rămas fără buletine de vot, conform Publika.md. Conform Codului electoral, secțiile de votare din afara Republicii Moldova pota avea maximum 3.000 de buletine tipărite.



    UPDATE: Moldovenii ies în număr mare la vot în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Numărul de voturi înregistrat la ora 19.00 este de 1.542.000, cu 100.000 de voturi mai mult decât totalul înregistrat în primul tur, la închiderea urnelor. La aceeași oră, 116.000 de persoane și-au exprimat opțiunea la secțiie de votare din afara Republicii Moldova. Cele mai multe voturi vin din Italia (peste 40.000) și România (peste 14.000). Secțiile de votare se închid la ora 21.00. Reamintim că buletinile de vot s-au epuizat șa secția din Stratford, Londra. Situația s-ar putea repeta și la alte secții de votare din străinătate, deoarece cantitatea maximă stabilită de Codul electoral este de 3.000 de buletine de vot. Cetățenii moldoveni din București sunt îndrumați spre secția de votare de la consulat.



    UPDATE: Până la ora 17.30 au votat 1.445.000 de cetățeni cu drept de vot (48,76% din total). Peste hotare votaseră peste 102.000 de cetățeni moldoveni cu drept de vot. Comisia Electorală Centrală a informat că la secția de votare din Stratford, Londra, Marea Britanie, au fost epuizate cele 3000 de buletine de vot distribuite, cantitatea maximă stabilită de Codul electoral. Au fost întreprinse toate măsurile de comunicare în vederea redirecționării cetățenilor pentru a-și exercita dreptul de vot la cea mai apropiată secție de votare, din cadrul Ambasadei R. Modova în Marea Britanie, unde mai eau disponibile circa 800 de buletine de vot.



    UPDATE: Moldovenii votează în număr mare la secțiile organizate peste hotare. Până la ora 16.00, au votat peste 80.000 de cetățeni ai Republicii Moldova din diaspora. În România, sunt organizate secții de votare la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Galați, Constanța, Brașov, Bacău, Suceava și Craiova. La Ambasada Republicii Moldova la București, alegătorii stau la coadă pentru a își exprima votul în al doilea tur al prezidențialelor.



    Aproape 3 milioane de cetățeni moldoveni sunt așteptați la urne, duminică, pentru a vota viitorul președinte al țării. Este pentru prima oară în istoria Republicii Moldova când președintele este ales prin scruti electoral. La finalul zilei, cetățenii moldoveni voar afla dacă voturile lor au fost pentru continuarea parcursului către Uniunea Europeană sau către o influență mai puternică a Rusiei.



    În turul doi al alegerilor prezidențiale se înfruntă liderul socialist pro-rus, Igor Dodon, și pro-occidentala, Maia Sandu. Candidații s-au prezentat, deja, la urne și ambii sunt încrezători în șansele de a ieși învingători.



    “Am votat pentru viitorul țării noastre. Eu sunt ferm convins că Moldova are viitor. Moldova va fi o țară integră, independentă, suverană. Am votat pentru viitorul copiilor noștri, al tuturor în această țară”, a declarat Igord dodon, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).



    “Am votat pentru oamenii minunați ai acestei țării, am votat pentru oamenii pe care i-am redescoperit în aceste săptămâni și de care sunt tare impresionată, am votat pentru oamenii care cred în corectitudine, în adevăr, în munca cinstită, în educație, în bun simț. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au mobilizat și au ajuns la vot”, a spus la ieșirea de la urne, Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).



    Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova prezintă în timp real prezența la vot, în Republica Moldova și în străinătate:



    Prezenta la vot

    Pe parcursul zilei alegerilor, CEC vă invită să urmăriți, în timp real, participarea la votare atît în țară, cît și peste hotare #prezidențiale2016


    Posted by Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova on Saturday, November 12, 2016

  • Jurnal românesc – 11.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 11.11.2016 UPDATE

    În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii.


    Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi. Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.



    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.



    Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase, restricţie prin care, alături de alte măsuri, Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani. Astfel, Guvernul şi-a propus să completeze legislaţia în domeniu cu norme care să facă posibilă, acolo unde evoluţia fenomenului rutier impune, aplicarea obiectivelor incluse într-o Comunicare a Comisiei Europene având titlul Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020”. Documentul Comisiei încurajează statele membre să contribuie la realizarea acestui obiectiv prin propriile strategii naţionale în domeniul siguranţei rutiere.

  • Jurnal românesc – 11.11.2016

    Jurnal românesc – 11.11.2016

    În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii. Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi.


    Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.



    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.



    Programul “Prima Casă” va continua şi se încearcă optimizarea lui, în sensul că, în anumite condiţii, unele familii tinere ar putea avea acces la acesta fără să plătească un avans – a anunţat vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Potrivit lui Dîncu, ar trebui ca aceste avansuri, care sunt în prezent de 5%, să scadă şi să fie în corelaţie cu veniturile tinerilor, care nu sunt foarte mari. Totodată, Vasile Dîncu a spus că Strategia Naţională a Locuirii se află în dezbatere publică, urmând ca ulterior să se decidă schimbările legislative necesare.

  • Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

    Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

    Zece candidaţi la postul de preşedinte al Republicii Moldova se află în cursă electorală, până la 30 octombrie, când, pentru prima oară dupa 1996, alegătorii îl vor vota, direct, pe şeful statului. Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat, în martie 2016, neconstituţionale mai multe modificări la Legea supremă, efectuate în anul 2000, inclusiv cea care prevede că preşedintele ţării este ales de către Parlament. Pe lista candidaţilor se află Marian Lupu, fost preşedinte al Parlamentului şi lider al Partidului Democrat care pledează pentru consolidarea statalităţii Republicii Moldova şi a “naţiunii moldoveneşti”, precum şi pentru o integrare europeană care să nu izoleze Republica Moldova de partenerii din Est.



    Fostul şef interimar al statului şi preşedinte al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, are o orientare pro-unionistă, iar în campania electorală pledează pentru unirea, de urgenţă, cu România. Maia Sandu este candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate. Sondajele o creditează cu cele mai multe sanse, 16%, dintre candidaţii democraţi pentru turul al doilea de scrutin, în care l-ar putea întâlni pe socialistul Igor Dodon. Potrivit acelorasi sondaje, Dodon se situează pe primul loc în opţiunile electoratului moldovean, cu 30-35% dintre sufragii.



    Dacă va deveni preşedinte, Igor Dodon are de gând să schimbe structura politică a republicii într-una federativă şi să propună Tiraspolului separatist să se alăture federatiei cu statutul de subiect cu prerogative extinse. În viziunea lui Dodon, Chişinăul va renunţa, de asemenea, la Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.



    În cursa electorală s-au mai calificat Iurie Leancă, fost ministru de Externe şi actual lider al Partidului Popular European din Moldova, Dmitri Ciubasenco, jurnalist, reprezentantul Partidului Nostru, formaţiune de centru-stânga condusă de controversatul om de afaceri milionar, Renato Usatai, lider al opoziţiei pro-ruse din Moldova.



    Ceilalţi patru candidaţi, cu şanse minime, sunt Silvia Radu – independent, om de afaceri, consul onorific al Spaniei în Moldova, Maia Laguta – independent, actriţă şi jurnalistă, Ana Guţu, fost deputat, susţinător al unirii Republicii Moldova cu Romania, Valeriu Ghileţchi – independent, pastor baptist şi deputat. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, vor fi tipărite circa 3 milioane de buletine de vot, dintre care un sfert în limba rusă. Studenţii şi elevii majori din Republica Moldova, care studiază în România, ar putea beneficia, pentru exercitarea dreptului de vot, de o călătorie gratuită pe calea ferată, dus-întors. Potrivit ultimelor sondaje, 56,8% dintre respondenţi au declarat că vor participa la alegeri.

  • Jurnal românesc – 8.12.2014

    Jurnal românesc – 8.12.2014

    Canada se pregăteşte să-şi modifice legislaţia în domeniul imigraţiei, pentru ca să permită ridicarea vizelor de călătorie pe teritoriul său pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, inclusiv pentru români. Informaţia a fost furnizată în cadrul întâlnirii dintre ministrul canadian de Externe, John Baird şi omologul său bulgar, Daniel Mitov. Cei doi demnitari s-au întâlnit la Basel, cu prilejul recentului Consiliu Ministerial al OSCE.




    Autorităţile române înregistrează cea mai slabă performanţă din Uniunea Europeană în monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în trei din cele mai importante patologii, constată raportul “Health at a Glance 2014”, publicat de Comisia Europeană. România rămâne şi ţara europeană cu cele mai puţine investigaţii şi proceduri medicale avansate oferite pacienţilor. Totodată, în România se înregistrează cea mai consistentă creştere a cheltuielilor pentru medicamente, din ultimii 15 ani.




    Un eveniment aşteptat de multă vreme de românii din Valea Timocului, Serbia, s-a consumat în oraşul Kladovo, situat la sud de Dunăre, unde a fost inaugurat un nou centru cultural românesc. Scopul centrului este de a sprijini comunităţile româneşti din Serbia să-şi păstreze identitatea culturală şi lingvistică. Centrul are o bibliotecă, un mic muzeu şi organizează cursuri de limba română. Totodată, la Kladovo, a fost deschisă prima redacţie a unei publicaţii româneşti online din Valea Timocului.




    Problemele apărute la votul din diaspora au influenţat atât prezenţa, cât şi opţiunea de vot în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie 2014, arată un sondaj realizat de Inscop Research. Din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% susţin că problemele apărute la secţiile de votare din străinătate în turul unu i-au determinat, în mare măsură, să meargă la urne, 9,8% spun că au fost determinaţi să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente, în timp ce 52,3% spun că problemele de la secţiile de vot din străinătate nu au contribuit deloc la decizia lor de a veni la vot. În ceea ce priveşte opţiunea de vot, din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 22,5% spun că opţiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de votul din străinătate.




    Românii din Spania au fost invitaţi să se înscrie în Registrul electoral, pentru alegerile locale din luna mai a anului viitor. Aceste înscrieri sunt obligatorii pentru participarea la vot şi trebuie făcute, până la 30 decembrie, la primăriile localităţilor. Guvernul regional al Madridului a lansat şi o campanie de informare în acest sens. Peste 150.000 de români din regiunea Madrid ar putea vota la alegerile locale din mai 2015. La alegerile precedente, mai puţin de 1% din românii cu drept de vot s-au prezentat la urne.




    Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a împărţit, de Sfântul Nicolae, mănuşi şi fulare copiilor de la şcolile din oraşul Însurăţei, judeţul Brăila. Ajutoarele au fost strânse în această vară pentru a fi împărţite în zonele sărace ale României şi au fost donate de români rezidenţi în Spania. Reamintim că sub genericul Iubesc România, FADERE a organizat, în această vară, un proiect umanitar în aceeaşi localitate. Proiectul a fost realizat de un grup de studenţi români din Spania şi fost destinat familiilor sărace din zona Brăila. Studenţii au zugrăvit, au reparat şi au făcut curăţenie în casele câtorva familii sărace, iar în final, le-au împărţit ajutoare strânse în Spania.

  • Pregătiri pentru turul II al prezidenţialelor

    Pregătiri pentru turul II al prezidenţialelor

    Câştigator, cu 40% din voturi, al primului tur de scrutin al prezidenţialelor, social-democratul Victor Ponta e, la 42 de ani, cel mai tânăr premier al României post-comuniste.



    Licenţiat în Drept, candidatul alianţei electorale PSD-UNPR-PC a intrat rapid în politică, după o foarte scurtă carieră de procuror. A crescut, în primii ani 2000, în preajma fostului premier şi şef de guvern, controversatul Adrian Năstase, şi s-a instalat la şefia Executivului în primăvara lui 2012. În cei doi ani şi jumătate de când conduce administraţia, a devenit extrem de popular în fiefurile tradiţionale ale stângii, din estul şi din sudul ţării, care i-au şi asigurat victoria în primul tur. Rezultatele macroeconomice pozitive, măsurile generoase de protecţie socială, abilitatea de a comunica ceea ce-i place publicului să audă, pasiunea pentru sport, totul a concurat la popularitatea primului-ministru. Adversarii îi reproşează, în schimb, lipsa de competenţă în dosarele economice, relaţiile obscure cu colegi de partid ajunşi, între timp, după gratii, pentru corupţie, precum şi voioşia nu întotdeauna adecvată împrejurărilor.



    În izbitor contrast, prezidenţiabilul Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, liderul liberal Klaus Iohannis, votat de 30 de precente din alegători, e unul dintre cei mai sobri politicieni români. Ceea ce unora le inspiră respect, iar pe alţii îi plictiseşte. La 55 de ani, el e unul dintre cei mai longevivi primari din ţară. Ales în premieră, în 2000, la cârma oraşului Sibiu, a câştigat, confortabil, încă trei mandate, ultimul acum doi ani. Caz destul de rar printre edilii autohtoni, în 14 ani Iohannis n-a făcut obiectul niciunui dosar de corupţie. Sibiul, toată lumea pare de acord, e unul dintre cele mai bine administrate oraşe din ţară, ceea ce l-a calificat, în 2007, şi pentru titlul de capitală culturală europeană. Meritul, spun partizanii lui Iohannis – majoritatea din marile oraşe, din centrul şi vestul ţării -, e al acestui profesor de fizică, etnic german, de confesiune luterană. Care, spre deosebire de sutele de mii de consângeni repatriaţi, în ultimele decenii, în Germania, a preferat să rămână.



    Foarte slab comunicator, prea provincial ca să poată conduce de la Bucureşti, insensibil la valorile majorităţii etnice româneşti, de confesiune preponderent ortodoxă — acestea sunt reproşurile majore pe care i le aduc rivalii.



    Pe Ponta îl susţin în finală câţiva dintre candidaţii perdanţi din primul tur: fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu, populiştii Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu, fostul şef SIE, Teodor Meleşcanu, proapăt numit ministru de Externe.



    Alături de Iohannis e eurodeputata independentă Monica Macovei, în timp ce şefa PMP, Elena Udrea, pledează pentru un vot anti-Ponta.



    Duminică seara, la închiderea urnelor, se va afla deznodământul disputei politice care-a pasionat România toată toamna.

  • Retrospectiva săptămânii 2.11 – 8.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 2.11 – 8.11.2014

    Premierul social-democrat Victor Ponta şi primarul Sibiului, liberalul Klaus Iohannis, se întâlnesc în turul doi al prezidenţialelor



    Candidatul alianţei PSD-UNPR-PC, premierul Victor Ponta, şi reprezentantul Aliantei Crestin Liberale, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se vor înfrunta, pe 16 noiembrie, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. În primul tur, cei doi s-au plasat pe primele locuri în opţiunile românilor, care au avut de ales între 14 candidaţi. Victor Ponta a obţinut 40,44% din voturi, iar Klaus Iohannis 30,37%, în condiţiile în care prezenţa la urne a fost de 53,17%. În perspectiva turului doi, Victor Ponta a obţinut sprijinul câtorva candidaţi iesiţi din competiţie, între care fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu şi doi exponenţi ai curentului populist, Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu. Victor Ponta se bazează şi pe susţinerea fostului director al Serviciului Român de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. De cealaltă parte, Klaus Iohannis va fi susţinut de candidatul independent Monica Macovei, centru-dreapta, fost ministru al Justiţiei. UDMR şi-a îndemnat susţinătorii să voteze în turul al doilea potrivit conştiinţei fiecăruia.




    Foarte mulţi români din străinătate au votat în primul tur



    În diaspora, românii s-au prezentat în număr mare la vot. Peste 161.000 de români din afara graniţelor — un număr record – au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în cele 294 de secţii deschise în străinătate. În unele dintre ele votul a fost marcat de nemulţumirea oamenilor care au fost nevoiţi să aştepte ore întregi, iar în unele cazuri chiar nu au reuşit să voteze. Sute de persoane au stat astfel la cozi în unele capitale europene. Pentru evitarea unor astfel de situaţii pe 16 noiembrie, Ministerul Român de Externe şi Biroul Electoral Central au convenit o serie de măsuri care să simplifice procesul de votare. Astfel, românii din afara graniţelor ţării pot descărca de pe site-urile bec.ro şi mae.ro formularul declaraţiei pe proprie răspundere de care au nevoie pentru a putea vota în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Acesta poate fi completat de titular înainte de a intra la vot, dar semnarea şi datarea acestuia se vor face în faţa membrilor secţiei de votare. În plus, va fi suplimentat numărul cabinelor de vot din secţiile deja existente.




    Comisarul European pentru Politici Regionale, Corina Creţu a paticipat la Bucureşti la lansarea Acordului de Parteneriat cu România



    La Bucureşti a fost lansat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană. Documentul reglementează modul în care vor fi folosite fondurile europene, structurale şi de investiţii în următorii ani şi a fost lansat în prezenţa Comisarului European pentru Politică Regională, românca Corina Creţu. Documentul a fost elaborat şi negociat cu experţii europeni vreme de aproape un an. Executivul european a adoptat în luna august Acordul cu România, care a fost cel de-al XI-lea stat membru al Uniunii Europene care a obţinut aprobarea acestui document. În perioada 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 de miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune. Banii ar urma să fie folosiţi pentru proiecte de infrastructură, în sănătate şi educaţie, dezvoltare şi modernizare a comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană.




    Banca Naţională a României a redus prognoza referitoare la rata inflaţiei pentru sfârşitul lui 2014



    Banca Naţională a României a redus prognoza pentru rata inflaţiei la sfârşitul acestui an de la 2,2 la 1,5%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că situaţia se datorează în principal scăderii cotaţiei petrolului, stabilităţii preţului la gaze naturale, unei recolte bune în România, dar şi creşterii importurilor din statele care nu mai au relaţii comerciale cu Rusia. În opinia şefului băncii centrale, stabilizarea inflaţiei prevăzută pentru anul viitor poate crea condiţiile unei creşteri economice pe termen lung. Pe de alta parte, BNR a redus din nou şi dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an dar şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. Pe de altă parte, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene arată că România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.





    Doar una din echipele româneşti de fotbal prezente în Liga Europa mai are şanse de calificare



    Campioana României la fotbal, Steaua Bucureşti, a remizat, în deplasare, scor 2-2, cu echipa portugheză Rio Ave, într-un meci din grupa J a Ligii Europa. Cu 7 puncte, steliştii ocupă locul al doilea în grupă, în urma ucrainenilor de la Dinamo Kiev, care au învins, pe teren propriu, formatia daneza Aalborg, cu 2-0. În grupa D, vicecampioana României, Astra din Giurgiu, a terminat la egalitate, 1-1, pe teren propriu, cu celebra echipa scoţiană Celtic Glasgow şi a pierdut orice şansă de calificare în primavara europeană. Din grupa Astrei, este deja calificată Red Bull Salzburg din Austria, care a trecut de Dinamo Zagreb (Croatia).

  • Campania electorală, în linie dreaptă

    Campania electorală, în linie dreaptă

    Duminica viitoare, peste 18 milioane de români cu drept de vot vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege un preşedinte pentru următorii cinci ani. Începută pe 3 octombrie, campania electorală a intrat, luni, în linie dreaptă, candidaţii la cea mai înaltă funcţie din stat urmând să încerce să convingă pe ultima sută de metri un electorat a cărui apatie politică s-a manifestat printr-o prezenţă la urne cu o constantă traiectorie descedentă.



    Dacă euforia Revoluţiei anti-comuniste s-a oglindit, în 1990, inclusiv în cei peste 85% de români care au votat la prezidenţiale, procentul lor s-a redus treptat, ajungând în 2000 la circa 58%, iar la ultimul scrutin, din 2009, la mai puţin de 55%. Anul acesta, scandalurile politice pe bandă rulantă sau cazurile tot mai numeroase de oameni politici corupţi pe care justiţia îi ia, de câteva săptămâni, parcă mai des ca niciodată la bani mărunţi au contribuit, şi ele, la starea de indiferenţă a românilor care, potrivit sondajelor, cred, în majoritate, că, oricine s-ar afla în fruntea ei, ţara nu s-ar îndrepta într-o direcţie bună.



    Prin vot, ei trebuie să demonstreze că le pasă de viitorul ţării şi al comunităţii în care trăiesc — spune, însă, Autoritatea Electorală Centrală. Or, campania electorală este menită ca, până pe 1 noiembrie, în ajunul primului tur, să deschidă apetitul pentru vot prin afişe, pliante, mitinguri sau prezenţe la radio şi televizor. Pe 2 noiembrie, 14 sunt candidaţii care îşi vor disputa întâietatea pentru fotoliul pe care îl ocupă de zece ani actualul preşedinte Traian Băsescu: doi din partea unor alianţe, opt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru independenţi. Actualul premier de stânga, Victor Ponta, este reprezentantul alianţei electorale PSD-UNPR-PC, iar etnicul german Klaus Iohannis, al Alianţei Creştin-Liberale, de opoziţie.



    În premieră anul acesta, printre candidaţi figurează două femei — Elena Udrea, din partea Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară, şi, ca independent, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, actual europarlamentar. Tot pentru prima oară, la cea mai înaltă funcţie din stat aspiră, ca independent, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. Se mai prezintă la scrutinul prezidenţial, tot ca independent, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.



    În speranţa că vor conştientiza în număr cât mai mare importanţa demersului de a se prezenta la urne, românii sunt aşteptaţi la vot în cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 din străinătate. Au fost tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat. Dacă va fi cazul, turul doi al prezidenţialelor va avea loc pe 16 noiembrie.

  • Candidaţii la preşedinţia României

    Candidaţii la preşedinţia României

    Biroul Electoral Central din România a declarat, duminică, definitivă, lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale şi semnele lor electorale. Au intrat, oficial, în cursa pentru Palatul Cotroceni 14 candidaţi. Doi dintre aceştia vin din partea unor alianţe, opt sunt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru – independenţi. Cotat, în sondaje, cu cele mai multe şanse la alegerile din noiembrie, preşedintele PSD, Victor Ponta este susţinut de alianţa PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernare. El îşi propune să schimbe profilul preşedintelui, de la un generator de criză, la un reprezentant al intereselor publice.



    Intrat în cursa prezidenţială, preşedintele PNL şi primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin Liberale, îşi doreşte să facă ‘o altfel de politică’. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier şi ministru al Culturii, vrea ca România să devină un stat puternic în regiune, în timp ce preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, fost ministru în Cabinetul Emil Boc, pledează pentru democraţie şi dezvoltare. Ea are sprijinul declarat al preşedintelui României, Trăian Băsescu, care îşi va încheia al doilea mandat în funcţia supremă în stat.



    Liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor încearcă, din nou, să devină preşedintele României şi consideră că problemele ţării sunt sărăcia şi funcţionarea defectuoasă a instituţiilor statului, iar preşedintele fondator al PPDD(populist), Dan Diaconescu se declară candidatul oamenilor de rând. Între independenţi, îl găsim pe preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier liberal, care vine în faţa alegătorilor cu un proiect de ţară ambiţios — România pe locul 7 în UE – pe Teodor Meleşcanu, care a demisionat din fruntea Servicului Român de Informaţii Externe şi îşi propune să fie preşedintele tuturor românilor, fie ei de dreapa sau de stânga şi pe europarlamentarul Monica Macovei care are ca proiect menţinerea României pe direcţia Vest.



    Alţi candidaţi, cu o cotă mică în cursa prezidentiabililor sau chiar cvasinecunoscuţi, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei de la Partidul ProDemo, Szolágyi Zsolt, susţinut de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, William Brânză – Partidul Ecologist Român şi Gheorghe Funar, independent. Analiştii politici observă că, în lipsa unui interes real pentru programe electorale, alegătorii vor desemna viitorul şef al statului în funcţie de popularitatea liderilor politici. Aceştia vor intra, pe 3 octombrie, în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014.