Radio România Internațional

Tag: primari

  • Bani mai mulţi pentru aleşii locali

    Bani mai mulţi pentru aleşii locali

    Cresc salariile aleșilor locali din România. Camera Deputaţilor a adoptat, marți, în calitate de for decizional, proiectul legislativ care prevede majorarea salariilor pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii judeţene. Ceilalţi demnitari au fost excluşi din categoriile vizate de această măsură, adoptată iniţial de Senat, ca primă cameră parlamentară sesizată.

    Decizia a provocat discuții aprinse între taberele puterii și opoziției. La dezbateri, PNL, PSD şi UDMR (la guvernare), dar și reprezentanții minorităților au susţinut că aleşii locali trebuie să beneficieze de salarii mai mari pentru a nu fi discriminaţi. Deputatul liberal Florin Roman a spus că trebuie dreptateˮ pentru primari. El a declarat că, prin amendamentele introduse, se repară o discriminare care spune că toţi bugetarii, din 2018 până în 2022, trebuie să ajungă la un nivel egalˮ. Tot din tabăra puterii, deputatul social-democrat Alfred Simonis a argumentat că aleşii locali trebuie să beneficieze de salarii mărite, pentru ca administraţiile publice locale să fie performante.


    Majorarea salariilor aleşilor locali reprezintă un disconfort de imagine, însă este necesară în anumite cazuri, a afirmat, la rândul său, primarul municipiului Iaşi, liberalul Mihai Chirica, care a adăugat, însă, că trebuie să existe şi fondurile necesare la bugete pentru a fi aplicată.

    Cunosc situaţia primarilor din judeţ şi nu numai din judeţ, unii dintre ei chiar sunt în situaţii critice, poate nu cei mai săraci, dar nici în situaţia de a-şi dedica, cu toată inima, energia pe care au în slujba comunităţii, având în vedere şi rezultatele financiare ale muncii lorˮ, a spus Mihai Chrica. Acesta a precizat că salariile primarilor şi ale celorlalţi aleşi locali se plătesc tot din bugetele locale, iar această lege îşi va găsi rezolvare, doar dacă vor exista şi bugetele pentru alimentarea surselor de finanţare, ca pentru orice altă prevedere privind creşteri de cheltuieliˮ.


    Din opoziţie, USR a criticat decizia majorării salariilor aleșilor locali și a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională. Parlamentarii formațiunii au atras atenţia că aceste creşteri vor fi suportate de mediul privat, către care, în opinia lor, ar trebui să se îndrepte, în această perioadă, măsurile de sprijin ale autorităţilor. Primarul Bacăului, reprezentantul USR, Lucian Stanciu Viziteu, este de părere că, în contextul actual, ar fi fost nevoie de alte decizii pentru sprijinirea administraţiei locale. Cred că cel mai important pentru aleşii locali sunt accesul la fonduri pentru investiţii şi nu propriile salarii, care au avut o creştere an de an, conform Codului Administrativ şi Legii salarizării unitareˮ, a spus Lucian Stanciu Viziteu.


    Tot din opoziţie, preşedintele AUR, George Simion, a criticat votul de marți din Camera Deputaților. El a afirmat că legea adoptată favorizează bugetarii de lux, avertizând că vor fi create falii în societate.



  • Rezultatele alegerilor locale

    Rezultatele alegerilor locale

    La două săptămâni de la alegerile locale din
    România, care s-au desfășurat în condiții speciale, din cauza pandemiei de
    coronavirus, Biroul Electoral Central a făcut cunoscute rezultatele finale.
    Pandemia a schimbat calendarul scrutinului programat inițial în iunie și amânat
    pentru 27 septembrie, fiind prelungite, astfel, cu jumătate de an mandatele
    aleșilor locali. Potrivit Biroului Electoral Central, cea mai veche formațiune
    politică din România, Partidul Naţional Liberal, aflat la guvernare, a obţinut
    cele mai multe voturi la recentul scrutin, atât la nivel de primării – 34,58 8%, cât şi la nivelul consiliilor locale şi judeţene. Partidul Social Democrat,
    în opoziție, s-a clasat pe locul al doilea, cu un scor de 30,34% la nivelul
    primăriilor. Însă, din perspectiva numărului de primari şi preşedinţi de
    consilii judeţene, social-democrații i-au întrecut pe liberali. Datele finale
    arată că pe locul al treilea se situează Alianța USR PLUS cu un scor de sub 7
    procente.


    În
    ceea ce privește funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene, PSD a obţinut
    singur 16 mandate şi patru datorită alianţelor electorale, PNL-15 mandate şi
    alte două datorită alianţelor electorale, iar UDMR – patru mandate. La
    Bucureşti, Primăria Generală a fost câştigată de matematicianul și activistul
    civic Nicuşor Dan. Acesta a candidat ca independent, dar susţinut de PNL și USR
    PLUS. Este pentru a doua oară când Nicușor Dan a candidat pentru
    funcția de primar general al capitalei, însă, de data aceasta, a câştigat confruntarea
    cu primarul în funcţie Gabriela Firea, care a candidat din partea PSD, în faţa
    căreia pierduse în urmă cu 4 ani.


    Anul acesta, două dintre promisiunile cu care
    i-a câstigat de partea lui pe majoritatea bucureștenilor care s-au prezentat la
    urne sunt accesarea fondurilor europene pentru rezolvarea problemelor legate de
    termoficare și îmbunătăţirea transportului în comun de suprafaţă sau în
    subteran. Pe de altă parte, PSD a obţinut cele mai multe voturi pentru
    Consiliului General şi pentru consiliile locale de la sectoarele 1, 2, 5 şi 6
    şi în alianţă cu Partidul Puterii Umaniste Social Liberal la Sectorul 4, iar
    USR PLUS a primit cele mai multe voturi pentru Consiliul Local al Sectorului 3.
    Recentele alegeri locale sunt văzute ca un test pentru cele parlamentare care
    ar trebui să aibă loc pe 6 decembrie. Există, însă, o inițiativ    ă a unui deputat independent, care a depus,
    recent, la Senat un proiect de lege prin care propune amânarea alegerilor parlamentarepentru data de 14 martie 2021.

  • UPDATE Alegeri locale 2020: Prezența la vot la ora 19.00

    UPDATE Alegeri locale 2020: Prezența la vot la ora 19.00

    Până la ora 19.00, au votat 7.589.587 de alegători, adică 41.48% din totalul electoratului, potrivit centralizării Biroului Electoral Central (BEC). În mediul urban au votat 3.463.712 persoane, iar în cel rural 4.125.875.


    Cea mai mică prezență la vot se înregistrează tot în București — 31,86%, urmat de județele Iași – 34,10%, Vaslui — 34,45%, și Galați 36,21%.


    Patru județe au o prezență de peste 50%: Giurgiu — 53,2%, Olt — 53%, Teleorman — 52,4% și Mehedinți – 50,2%


    Totodată, BEC a respins solicitarea Ministerului de Interne de a prelungi votul după ora 21.00 pentru persoanele care se află la coadă în afara secțiilor de votare.


    La ora 21.00 vor fi publicate datele sondajului exit-poll realizat de Avangarde.



    —–


    Până la ora 16.00, s-au prezentat la urnele de vot 5.662.054 de alegători, adică 30,94% din totalul alegătorilor, potrivit centralizării Biroului Electoral Central.


    În mediul urban au votat 2.573.870 de alegători, iar în cel rural 3.088.184.


    Cea mai mică prezență la vot rămâne în București – 23,73%, urmat de județele Vaslui – 25,90%, Covasna 25,99%, Iași – 26,01% și Galați 26,25%.


    Cele mai mari prezențe la vot până la ora 16.00 s-au consemnat în județele Olt – 39,59%, Giurgiu – 39,17%, Teleorman – 39,09%, Mehedinți – 38,45% și Gorj – 37,36%.


    ———–



    UPDATE: Până la ora 13.00, au votat aproape 20% din totalul persoanelor cu drept de vot, potrivit centralizării Biroului Electoral Central.


    În mediul urban s-au prezentat 1,7 milioane de alegători, iar în cel rural 1,94 milioane. Capitala înregistrează cea mai mică prezență la vot cu numai 15,5% voturi exprimate. De cealaltă parte, județele Olt, Teleorman și Giurgiu, sunt pe primele poziții cu o prezență de peste 26% din electorat.



    —


    Românii sunt chemați astăzi la urne pentru a alege viitori primari și reprezentanți în consiliile locale pentru următorii patru ani, într-un scrutin electoral fără precedent, organizat în condiții speciale din cauza pandemiei de coronavirus. Alegătorii trebuie să poarte mască, să mențină distanța de minimum un metru față de alte persoane.



    În primele trei ore de la deschiderea secțiilor de votare, s-au prezentat 1.398.356 de persoane, adică 7,64 % din totalul persoanelor cu drept de vot, potrivit centralizării Biroului Electoral Central.


    În mediul urban s-au prezentat 656.536 de alegători, iar în cel rural 741.820.


    Cea mai mare prezență la vot s-a consemnat în județele Teleorman – 11,06%, Olt – 11.40%, Giurgiu – 11,23%, Călărași – 10,66% și Mehedinți – 10,46%.La polul opus se află, în Covasna cu o prezență la vot de 5,01%, Harghita 5,14%, Iași – 5,99%, Vaslui 6,01% și București 6,06%.


    Secțiile de votare se închid la ora 21.00, oră la care sunt așteptate și primele estimări ale scrutinului de astăzi, oferite de sondajele exit-poll.



    Prezența la vot poate fi decisivă, atât pentru numărul total de mandate obținute de către fiecare partid în parte, cât și pentru viitorul mandat de primar al Capitalei, bătălie electorală aflată, ca de obicei, în prim-planul alegerilor locale.


  • Ce se întâmplă cu alegerile locale?

    Ce se întâmplă cu alegerile locale?

    Subiecte de dispută pe scena politică românească,
    prelungirea duratei mandatelor aleşilor locali și stabilirea datei scrutinului
    local au adus, din nou, PNL, aflat la guvernare, și PSD, principalul partid de
    opoziție, în fața Curții Constituționale, sesizată cu privire la actele
    normative recent adoptate de Executiv şi Legislativ. Judecătorii Curții au declarat,
    miercuri, cu majoritate de voturi, neconstituțională Ordonanța de Urgență a
    Guvernului referitoare la prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei
    publice locale. De asemenea, ei au respins și proiectul de lege adoptat de
    Parlament privind mandatul administrației publice locale și stabilirea datei
    alegerilor, pentru paralelism legislativ.

    Curtea
    Constituțională a stabilit că prelungirea mandatelor aleșilor locali nu poate
    fi adoptată prin ordonanță de către guvern, ci doar prin lege. Legislativul adoptase un proiect de lege prin
    care se prelungeau mandatele aleșilor locali până la finalul anului, din cauza
    epidemiei de coronavirus, și prin care se acorda Parlamentului dreptul de a
    stabili data alegerilor, prin lege organică. Judecătorii CCR au afirmat că
    prelungirea mandatelor trebuie făcută prin Parlament, iar data alegerilor
    locale va trebui să fie stabilită în interiorul perioadei cu care vor fi
    prelungite mandatele aleșilor locali. Așadar, Legislativul va trebui să discute
    cu Executivul în acest sens, pentru colaborare instituțională.

    Decizia CCR a provocat, după cum era de așteptat, reacții în
    rândul politicienilor. Preşedintele
    interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a făcut un apel către toate forţele politice
    să redacteze împreună o lege cu privire la prelungirea mandatelor aleşilor
    locali şi la data alegerilor. El a adăugat că pe 21 iunie expiră mandatele
    tuturor aleşilor locali, iar acest lucru îi obligă pe reprezentanţii partidelor
    parlamentare ca de săptămâna viitoare să înceapă să promoveze această lege în
    Parlament, pentru a evita un dezastru în administraţia locală. Marcel Ciolacu a
    mai spus că, după ce va fi adoptată o lege pentru prelungirea mandatelor, va
    urma o nouă consultare cu privire la data alegerilor.

    La rândul său, PNL, prin
    vocea liderului deputaţilor liberali, Florin Roman, a catalogat decizia Curţii
    ca fiind fără precedent, pentru că judecătorii s-au autosesizat pe ordonanţa
    guvernului ce nu a fost atacată de nimeni la CCR. Florin Roman a admis, însă, că dacă va exista consens între partide pe acest
    subiect, un proiect de lege va trece rapid prin Parlament. Potrivit liderului
    deputaților liberali, prin decizia CCR, lucrurile sunt clare și se dă
    posiblitatea Guvenului să stabilească, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de
    ani, data alegerilor şi calendarul, iar Parlamentului să stabilească, prin
    lege, mandatul aleşilor locali. Liberalii au propus şi o perioadă pentru
    organizarea alegerilor locale, final de septembrie sau început de octombrie.

  • Cum vor fi aleşi primarii?

    Cum vor fi aleşi primarii?

    După alegerile locale din 2016 din România, mulți primari au ajuns la putere fără o susținere prea mare, aleși într-un singur tur de scrutin. Indiferent de numărul celor care vin la urne, care este, în general, redus, candidatul care obține cele mai multe voturi iese caștigător printr-o lege introdusă în 2012. În perspectiva alegerilor locale din 2020, PSD, recent trecut în opoziţie prin moţiune de cenzură, ar prefera menţinerea actualului sistem.



    Noul guvern liberal se gândește, însă, să modifice legea și să revină la alegerea primarilor în doua tururi, idee susținută de USR, PMP, dar și de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului spune că îşi doreşte foarte mult să existe un parteneriat între administraţia centrală şi cea locală şi consideră că o abordare rezonabilă ar fi angajarea răspunderii guvernului pentru o astfel de modificare legislativă, dacă acest lucru nu se va putea realiza în Parlament.




    Klaus Iohannis: “Mesajele pe care le am pentru primarii municipiilor sunt generale, pe care le voi da şi celorlalţi primari. Eu îmi doresc ca ei să fie aleşi în două tururi şi îmi doresc foarte mult să existe un parteneriat real între administraţia centrală, prin guvern, şi administraţia locală, astfel încât toţi românii să primească o şansă să trăiască într-o localitate bine pusă la punct.”



    Prezent şi el la şedinţa Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România, premierul Ludovic Orban a precizat: “PNL are proiect de lege depus la Parlament care se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, prin care primarii urmează să fie aleşi cu jumătate plus unu din votul cetăţenilor, adică ceea ce se numeşte alegeri în două tururi. Noi susţinem acest proiect şi vom încerca să obţinem o susţinere din partea partenerilor politici pentru acest proiect.”



    Preşedintele Asociaţiei, Robert Negoiţă, edil al unuia dintre sectoarele Bucureștiului, a vorbit despre problemele cu care se confruntă primarii: “Am avut discuţii pe foarte multe teme care ţin de administraţia publică locală. Cele mai importante pentru noi ar putea fi, pe de-o parte, cotele din impozitul pe venit, care să fie de minim 65% şi minim 50% din părţile sociale. Am discutat deopotrivă despre descentralizare şi foarte multe chestiuni care ţin de activitatea curentă a administraţiei publice locale şi faptul că, de exemplu, vom fi consultaţi de fiecare dată când se vor iniţia modificări pe partea de reglementare, pe partea de legislaţie, în tot ce înseamnă administraţie publică locală.”



    PSD şi UDMR spun că nu exclud o moţiune de cenzură la adresa cabinetului Orban dacă guvernul adoptă o ordonanţă sau îşi asumă răspunderea pe un pachet de legi electorale care să prevadă alegerea primarilor în două tururi.

  • Conferinţa primarilor din Uniunea Europeană

    Conferinţa primarilor din Uniunea Europeană

    Primarii localităţilor din Europa s-au reunit la Bruxelles, pentru a discuta despre lecţiile învăţate din recentele atacuri teroriste şi migraţie şi pentru a face schimb de bune practici în ceea ce priveşte protecţia spaţiilor publice. Conferinţa, a cărei temă a fost Dezvoltarea capacităţii urbane de apărare contra terorismului, a fost organizată de Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European.

    Prezent la discuţii,comisarul pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat că: Acum, avem în faţă provocări uriaşe. Trebuie să stăm împreună, să lucrăm împreună, să oferim cetăţenilor noştri un lucru care este foarte important pentru ei şi pentru vieţile lor – securitate. Pe de altă parte, ne confruntăm cu migraţia, care este, încă, acolo. Acest fenomen nu se va termina curând. Trăim în era mobilităţii şi toate fluxurile migratorii se îndreaptă spre oraşe. Deci, trebuie să sprijinim oraşele, să gestionam migraţia şi să oferim soluţii sigure pentru cetăţenii noştri.

    Tot cu această ocazie, comisarul responsabil pentru Uniunea Securităţii, Julian King, a spus că Executivul comunitar este dedicat cooperării strânse cu oraşele şi autorităţile locale, pentru a întări protecţia spaţiilor publice, fără a compromite, însă, chiar valorile europene, precum deschiderea, toleranţa şi libertatea.

    Prezentă, şi ea, la dezbaterile primarilor din spaţiul comunitar, Corina Creţu, comisarul european pentru Politică Regională, a afirmat că securitatea oraşelor are o dimensiune socială: accesul la servicii de bază de calitate şi nesegregate, regenerarea urbană, emanciparea comunităţii. Putem găsi solutii lucrând împreună, la toate nivelele, pentru a contracara extremismul şi violenţa, înainte ca acestea să prindă rădăcini pe străzile noastre, a fost mesajul Corinei Creţu.

    Potrivit Comisiei Europene, conferinţa de la Bruxelles a fost centrata pe soluţiile de securitate personalizate, măsurile de consolidare a prevenirii radicalizării la nivel local şi oportunităţile de finanţare pentru spaţiile publice prin intermediul diferitelor instrumente financiare ale Uniunii. Pe de altă parte, conferinţa a fost rezultatul Planului de acţiune al Uniunii Europene pentru sprijinirea protecţiei spaţiilor publice, iniţiativă care a fost prezentată în octombrie 2017.


  • Problemele administraţiei publice locale

    Problemele administraţiei publice locale

    În România, programul naţional de dezvoltare locală beneficiază, anul
    acesta, de fonduri de 30 de miliarde de lei, iar Guvernul se aşteaptă să devină operaţional din al doilea semestru. Anunţul a fost
    făcut de vicepremierul Sevil
    Shhaideh, care a precizat că primarii au la dispoziţie 30 de zile să prezinte
    proiecte pentru infrastructură.

    Trebuie să oferim tinerilor şi oamenilor
    aceeaşi şansă în viaţă, indiferent de locul unde se nasc.- a venit şi mesajul
    premierului Sorin Grindeanu adresat primarilor de comune, reuniţi, luni, la
    Bucureşti. Centrându-şi discursul pe tema celor două Românii, premierul a
    insistat pe diferenţele majore între românii din mediul urban şi cei din mediul
    rural. În continuare, 47% din populaţia României trăieşte în mediul rural.
    Aproape 80% din teritoriu este administrat de dumneavoastră, de comune. S-au
    schimbat foarte multe lucruri, dar în continuare de foarte multe ori parcă avem
    două Românii: o Românie urbană şi o Românie rurală. Diferenţele dintre rural şi
    urban sunt din ce în ce mai mari, a apreciat premierul. Cât timp va depinde de stiloul meu să aloc bani pentru comunităţile
    locale o voi face fără niciun fel de ezitare. Aşadar, nu numai că puteţi conta
    pe mine, dar suntem cu toţii aici, cei de faţă, o echipă unită care înţelegem
    foarte bine dezvoltarea, necesitatea dezvoltării acestei ţări şi a zonei
    rurale, a declarat, pe de altă parte, la aceeaşi întâlnire, şi Călin Popescu
    Tăriceanu, preşedintele Senatului şi, în acelaşi timp, co-preşedintele ALDE,
    partener la guvernare al PSD. Tăriceanu a lansat, cu acest prilej, ideea
    creării unei a doua bănci de stat, pe lângă CEC, care să aibă drept scop
    principal finanţarea proiectelor comunităţilor locale. Pentru că, spune el, nu
    toate localităţile au suficiente resurse pentru a se angaja în proiecte
    importante pentru comunitatea lor, iar oamenii îşi doresc să trăiască mai bine
    astăzi şi mâine, nu peste 20 de ani sau peste 40 de ani. De aceea este nevoie
    de un efort de dezvoltare, de punere în operă de proiecte care să le schimbe
    calitatea vieţii cât mai repede.

    Primarii veniţi la Bucureşti au primit
    promisiuni şi de la liderul PSD, Liviu Dragnea. Anume, că vor avea salarii
    mărite odată cu intrarea în vigoare a legii unice de salarizare. Dar şi că vor
    primi sporuri pentru absorbţia de fonduri europene şi că legislaţia va
    fi clarificată, astfel încât primarii să ştie ce trebuie să facă şi ce nu
    trebuie să facă, pentru a nu ajunge în vizorul DNA. Administraţia publică
    trebuie să iasă din această stare de paralizie, cu funcţionari cărora le
    este frică să semneze, a apreciat Liviu Dragnea, iar pentru aceasta, a
    explicat el, distincţia dintre legalitate şi oportunitate va fi definită în
    Parlament.

  • Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Până în vara anului trecut, un pasaj interpretabil din
    Legea ce reglementează statutul aleşilor locali le permitea primarilor
    condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatele.

    În iunie 2015, Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie stabilea, însă, că toţi edilii condamnaţi definitiv,
    inclusiv cei cu suspendare, trebuie să fie demişi. Astfel că s-a trecut la
    revocări din funcţii. Mulţi dintre cei incriminaţi au refuzat, însă, să predea
    mandatul şi au atacat în instanţă ordinele prefecţilor. În paralel, câţiva parlamentari
    au iniţiat o lege care să anuleze decizia Înaltei Curţi. În cele din urmă,
    Legea Statutului aleşilor locali a suferit modificări prin care, din nou, însă,
    cei condamnaţi cu suspendare îşi puteau păstra mandatul.

    Considerând situaţia
    inacceptabilă, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională. Legea încalcă
    reperele statului de drept şi afectează lupta anticorupţie, a argumentat
    preşedintele Klaus Iohannis. Iar judecătorii instanţei supreme i-au dat
    dreptate, admiţând, în unanimitate, miercuri, sesizarea formulată de
    preşedintele Klaus Iohannis în urmă cu două săptămâni.


    Am avut în vedere că
    s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul
    ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea
    funcţiei de ales local,     a precizat preşedintele interimar al Curţii
    Constituţionale a României, Valer Dorneanu.

    Aşadar, aleşii locali îşi vor
    pierde mandatele inclusiv în cazul în care au fost condamnaţi la închisoare cu
    suspendare.


    Este o decizie de bun simţ, de bun simţ pentru oricine
    altcineva decât politicienii afectaţi de această lege. Cred că e clar pentru
    toată lumea că un ales local sau de alt fel nu poate să-şi continue funcţia de
    reprezentant al cetăţenilor după ce a făcut nişte fapte ce-l descalifică pentru
    acea funcţie.    , consideră directorul executiv al Centrului pentru Inovare
    Publică, politologul Ovidiu Voicu, într-un interviu pentru un post particular
    de radio.

    Pentru o imagine de ansamblu trebuie spus că 61 de primari condamnaţi
    cu suspendare au fost număraţi anul trecut de jurnalişti în trei sferturi
    dintre judeţele ţării, la momentul deciziei luate de Înalta Curte. La fel de
    relevant poate fi faptul că patru dintre cei şase foşti primari de sector din
    Bucureşti plus primarul general au trecut prin arest. Sau că la Deva vor fi
    organizate din nou alegeri locale pentru că Mircia Muntean, primarul ales pe 5
    iunie, a primit o condamnare de şase ani de închisoare cu executare. El a fost
    condamnat la 2 ani pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar
    pedeapsa a fost contopită cu cea de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru
    abuz în serviciu.

  • Învestirea aleşilor locali

    Învestirea aleşilor locali

    După
    alegerile locale de la începutul lunii, partidele au negociat intens, la centru
    şi în teritoriu, crearea unor majorităţi în consiliile municipale, comunale şi
    judeţene. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, spune că partidul său ar urma
    să domine, secondat de partenerii-juniori ALDE şi UNPR, aproape 30 din cele 41 de
    judeţe.

    Harta post-electorală, dominată de roşul social-democrat, reflectă, de
    fapt, rezultatele de la urne. În consiliile locale, PSD a obţinut 41,39%, PNL -
    32,8 şi ALDE – 6,22%, iar in consiliile judeţene se păstrează aceeaşi ierarhie.
    Din 3.184 de posturi de primari de oraşe şi comune, social-democraţii şi-au
    adjudecat 1.677. Ei sunt urmaţi de PNL, cu 1.081 mandate, UDMR, cu 195, şi
    ALDE, cu 64.

    Deşi calificaţi frecvent drept cei mai exigenţi şi sofisticaţi
    alegători, cu opţiuni predominant de dreapta, bucureştenii înşişi au optat, în
    premieră, pentru un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei
    Gabriela Vrânceanu-Firea (43 de ani). O fostă jurnalistă controversată, intrată
    în politică acum nici patru ani, ea a fost, potrivit analiştilor, locomotiva
    care a tractat întregul partid şi a oferit PSD şi toate cele şase primării ale
    sectoarelor Capitalei.

    Dar prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%,
    mult sub media naţională de 48 de procente. Mai mult, edilii au fost aleşi într-un
    singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea
    simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi
    de presă, care afirmă că, în condiţiile unei prezenţe reduse la urne, viitorii
    primari vor suferi la capitolul legitimitate. Comentatorii mai spun că s-a ratat
    şi şansa de a primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate
    scandaluri de corupţie. Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14
    primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    La
    Bucureşti, au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie primarul general şi
    patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani. Caz halucinant
    pentru mulţi, la Baia Mare, edilul Cătălin Cherecheş a fost, din
    nou, alesul a două treimi din electorat în timp ce era în arest, pentru fapte
    de corupţie. Primarul proaspăt reales al
    Devei, Mircia Muntean, a primit, la câteva zile după scrutin, o
    condamnare de şase ani de închisoare cu executare. La Râmnicu-Vâlcea,
    instanţa a invalidat noul mandat al edilului Mircea Gutău, care, în prelungirea
    unei condamnări penale, pierduse şi dreptul de fi ales.

    Test important pentru
    alegerile legislative din toamnă, localele indică, potrivit cercetărilor
    sociologice, că PSD şi PNL îşi vor disputa, în continuare, supremaţia politică
    în România. Surpriza la parlamentare ar putea fi, însă, furnizată de formaţiunile
    noi, create de activişti civici, precum Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un ONG
    abia transformat în partid şi care a devenit a doua forţă politică în Capitală.

  • Rezultatele finale ale alegerilor locale din România

    Rezultatele finale ale alegerilor locale din România

    Partidul Social Democrat a câştigat Primăria Municipiului Bucureşti prin senatorul Gabriela Firea, ca şi primăriile de sector, conform rezultatelor parţiale furnizate de Biroul Electoral Central. După numărarea şi centralizarea tuturor voturior, PSD a obţinut 34,83% din voturile valabil exprimate pentru alegerea celor 3186 de primari din România, PNL 31,49%, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) 5,73%, candidaţii independenţi 5,71%, Alianţa electorală PSD+UNPR 3,96%. PSD a câştigat în ţară 1.677 de mandate de primar, PNL — 1.081, UDMR – 195, ALDE – 64, candidaţii independenţi – 53. UNPR a câştigat 26 de primării, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 19, PMP – 18, Partidul Civic Maghiar – 13, Forumul Democrat al Germanilor – 5.



    La consiliile locale PSD a obţinut 33,64%, PNL 29,60%, ALDE 6,52%, UDMR 4,66%, Partidul Mişcarea Populară (PMP) 4,30%. Prezenţa la vot a fost de 48,17%. Ca număr de mandate la consiliile locale, PSD a câştigat 16.648, PNL — 13.193, ALDE — 2.504 mandate, UDMR — 2.284, PMP — 1.315, UNPR — 1.203. De asemenea, au intrat în consiliile locale 316 candidaţi independenţi. Prezenţa la vot a fost de 50,73%.



    La votul pentru Consiliile Judeţene PSD a obţinut 37,58% din voturi, PNL 31,93%, ALDE 6,31%, UDMR 5,33%, PMP 4,27%. PSD a câştigat în ţară 579 de mandate de consilier judeţean, PNL — 496, UDMR — 95, ALDE — 76, PMP — 37, Alianţa Electorală PSD+UNPR – 35. Prezenţa la vot pentru CJ a fost de 49,77%.



    La Consiliul General al Municipiului Bucureşti clasamentul este, după numărarea voturilor din 90,01% din secţii Alianţa Electorală PSD+UNPR a obţinut 40,42% din voturi, Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) 25,34%, PNL 13,07%, PMP 7,14%, ALDE 6,42%. La Primăria Generală Gabriela Firea a obţinut 42,97% din voturi, Nicuşor Dan, candidatul USB, 30,52%, iar Cătălin Predoiu, candidatul PNL, 11,18%. Prezenţa la vot la Bucureşti a fost de 33,22%.



    Mai multe amănunte la http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/

  • Rezultate şi alianţe după alegerile locale

    Rezultate şi alianţe după alegerile locale

    Harta post-electorală a României e, predominant, bicoloră. Amândouă cu peste 30% din sufragii la alegerile locale de duminică, PSD şi PNL şi-au păstrat majoritatea fiefurilor tradiţionale — în sud şi est pentru social-democraţi, în vest, centru şi nord-est pentru liberali — şi ştiu exact pe ce redute pot conta la scrutinul legislativ de la sfârşitul anului. Până atunci, partidele trebuie, însă, să împartă cărţile în administraţia locală şi, în primul rând, şefia celor 41 de consilii judeţene, ai căror preşedinţi n-au mai fost aleşi de cetăţeni, ci vor fi desemnaţi dintre consilieri.



    Şeful PSD, Liviu Dragnea, jubilează după victorie şi promite să rămână fidel vechilor alianţe cu partenerii-juniori din fostul Guvern condus de social-democratul Victor Ponta, UNPR şi ALDE : În 14 judeţe din România, PSD are majoritate singur şi va putea pune preşedinţii de Consilii Judeţene. În alte 11 judeţe putem face majoritate doar cu ALDE. În încă două judeţe putem face majoritate PSD-ALDE-UNPR. În ceea ce priveşte reşedinţele de judeţ, PSD a câştigat 19. PSD are un număr de primării mai mare decât cel cu care a intrat în aceste alegeri.”


    Dragnea a adăugat că PSD exclude negocierile cu liberalii şi cu popularii fostului şef al statului, Traian Băsescu.



    Cu doar 32 de procente, faţă de cele 37 ale PSD, liberalii rămân a doua forţă politică din ţară, iar co-preşedintele Vasile Blaga se felicită că “scorul obţinut de PNL este cel mai bun înregistrat după anii 90”. Vasile Blaga: Am reuşit, evident, să reconstruim dreapta şi nu a fost un lucru uşor şi ne vom concentra, când nu vom avea vacanţă, în săptămânile următoare, pe această temă, infirmând toate pronosticurile celor care nu aveau încredere în această construcţie, chiar s-au străduit să o împiedice.”



    Greu de digerat pentru PNL a fost, însă, ceea ce comentatorii nu ezită să numească dezastrul de la Bucureşti. Capitala singură însumează circa o zecime din corpul electoral naţional şi are, potrivit studiilor sociologice, cei mai sofisticaţi şi exigenţi alegători, majoritatea cu opţiuni de dreapta. Peste două treimi dintre ei au rămas, însă, duminică, acasă, iar cei care au mers la vot au oferit PSD atât primăria generală, cât şi cele şase primării de sector.



    Mai mult, PNL a terminat pe locul trei, la mare distanţă de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un fost ONG transformat în partid. Liderul acestuia, Nicuşor Dan, vrea ca formaţiunea sa să devină, până la legislative, una cu reprezentare naţională, pentru că: Avem o întreagă categorie de cetăţeni în România care este conştientă de eşecul unei clase politice, este conştientă de o corupţie generalizată în administraţia publică din România şi care aşteaptă o alternativă.”


    Dan a precizat ca nu va face alianţe cu nicio formaţiune politică, iar reprezentanţii USB vor vota selectiv, în consiliile din Bucureşti, în funcţie de proiectele prezentate.

  • Alegeri locale 2016 UPDATE 8

    Alegeri locale 2016 UPDATE 8

    Peste 18.000.000 de cetățeni cu drept de vot au fost chemați la urne pentru alegerea autorităților administrației publice locale, într-un singur tur. Votul pentru alegerea primarilor, consilierilor județeni și locali a început la ora 7,00 și se va încheia la ora 21,00, ora României. Prezența la vot pe țară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 20,00, de 46,24%, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC). Până la ora respectivă au votat 8.471.978 de persoane din cele 18.320.473 înscrise pe listele electorale, precizează BEC. La nivel naţional, au fost înregistrate 494 de sesizări privind săvârşirea de posibile contravenţii sau infracţiuni care au legătură cu procesul de vot, până la ora 18,30.



    267.242 de persoane candidează pentru a ocupa o funcție de primar, consilier local, județean sau în Consiliul General al Municipiului București. Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, 12 candidați se luptă pentru postul de primar general al Capitalei, sunt 14.039 de candidați la funcția de primar, 239.134 de persoane candidează pentru o funcție de consilier local, iar 14.057 aspiră la un mandat de consilier județean sau de membru în Consiliul General al Municipiului București.



    Cetăţenii români care au împlinit sau împlinesc astăzi 18 ani şi cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a-şi alege primarii şi consilierii locali şi judeţeni. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz. În premieră este folosit un sistem electronic împotriva votului multiplu.

  • Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Noi acorduri de înfrăţire România – Rep. Moldova

    Primarii din România şi Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar
    romanofonă) au căutat, la Conferinţa Reprezentanţilor Comunităţilor Locale de
    la Bucureşti, soluţii pentru creşterea bunăstării şi o mai bună comunicare
    între localităţi, judeţe şi raioane. Aproximativ 1000 de aleşi locali de pe
    ambele maluri ale Prutului au votat simbolic pentru eliminarea graniţelor
    birocratice între cele două state. S-au stabilit, cu acest prilej, 450 de
    acorduri de înfrăţire, prin care oraşe şi sate din Republica Moldova şi România
    vor avea acţiuni comune în domenii precum educaţie, cultură, economie sau
    administraţie publică locală. În opinia aleşilor locali, aceste înfrăţiri
    deschid noi perspective de colaborare şi oportunităţi de creştere economică.

    Primarul interimar al Bucureştiului, Răzvan Sava: Unde-s doi, puterea
    creşte!, şi nu este numai un vers, este o realitate în acest context geopolitic
    extrem de complicat. Înfrăţirea face puterea, împreună putem lega parteneriate
    benefice pentru comunităţile noastre, putem să facem schimb de experienţă, să
    discutăm despre principiile de management pe care le aplicăm sau despre aspecte
    care ţin de accesarea fondurilor europene.

    Primarul Chişinăului, Dorin
    Chirtoacă, a subliniat că aceste înfrăţiri trebuie susţinute financiar, pentru
    a avea efect. Dorin Chirtoacă: Dacă o primărie din România primeşte un
    proiect european, poate, drept compensaţie, din sursele proprii, suma egală cu
    proiectul european câştigat se transferă în beneficiul localităţii înfrăţite
    din Republica Moldova. Din câte cunosc, legea permite acest lucru, există o
    ordonanţă de urgenţă’.

    Primarul de la Chişinău a cerut autorităţilor române
    sprijin pentru comunităţile locale din Moldova vecină. Dorin Chirtoacă: ‘Lucrurile vor merge ireversibil spre integrarea europeană, indiferent
    ce va fi la nivelul Guvernului Republicii Moldova. Că vor fi alianţe, nu vor fi
    alianţe, indiferent ce va fi acolo, populaţia, la nivel local, va avea
    încredere în cuvântul spus de primar, dacă în fiecare an, în următorii trei
    ani, se va reuşi finanţarea dezvoltării infrastructurii, că anume aceasta este
    calea corectă’.

    Colaborările stabilite la Bucureşti completează cele 187 de
    parteneriate de înfrăţire care existau între localităţi din Republica Moldova
    şi România. Evenimentul a fost organizat de Grupul interparlamentar
    Prietenii Unirii, de Institutul pentru Cultură şi Drepturi
    Europene, de Platforma Unionistă Acţiunea 2012, în parteneriat cu Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 11.04.2016

    Jurnal românesc – 11.04.2016

    Partidele politice din România
    îşi pot depune candidaturile pentru alegerile locale începând de luni,
    până pe 26 aprilie. Potrivit calendarului electoral, pe 4 mai vor fi anunţate
    candidaturile rămase definitive, iar campania electorală va avea loc în
    perioada 6 mai – 4 iunie. 126 de partide, alianţe şi uniuni şi-au înscris la
    Biroul Electoral Central denumirile şi însemnele cu care vor candida la
    alegerile locale de pe 5 iunie.


    Circa o mie de primari din România şi Republica Moldova au
    participat, în premieră, la Bucuresti, la o conferinţă comună a
    reprezentanţilor comunităţilor locale din cele două state. Cu acest prilej, au
    fost perfectate 450 de acorduri de înfrăţire şi parteneriat, care stabilesc
    acţiuni comune pentru dezvoltare în domeniile economic, educaţional, cultural,
    sportiv şi administrativ.


    Agenţia
    de evaluare economică şi financiară Standard and Poor’s a decis să menţină
    ratingul României la nivelul BBB
    minus, cu perspectivă stabilă. Acesta este primul calificativ din categoria
    celor acordate ţărilor recomandate pentru investiţii. A fost menţinut şi
    ratingul pentru împrumuturi pe termen scurt la nivelul A-3. Agenţia menţionează
    că a luat în considerare în păstrarea acestor calificative nivelul moderat de
    îndatorare externă şi perspectivele stabile de creştere economică.


    Statele Unite nu vor suspenda vizele pentru cetăţenii celor cinci
    ţări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, care nu fac parte din
    programul Visa Weaver, până când acestea nu vor îndeplini standardele de
    securitate şi administrative. Potrivit purtătorului de cuvânt al
    departamentului de Stat, Mark Toner, citat de corespondenta Radio România,
    Washingtonul îşi va menţine această decizie chiar dacă Uniunea Europeană ia în
    calcul, ca măsură de reciprocitate, introducerea de vize pentru accesul
    cetăţenilor americani în spaţiul comunitar. Bulgaria, Croaţia, Ciprul, Polonia
    şi România, a spus Toner, nu au îndeplinit cerinţele programului Visa Weaver,
    stabilite prin lege. El a menţionat că aceste state trebuie tratate individual,
    pe baze bilaterale, pentru a fi ajutate să rezolve problemele care-i împiedică
    pe cetăţenii lor să obţină accesul fără viză în Statele Unite.


    Mai mult de jumătate din români, 54%, nu
    sunt de acord cu prezenţa refugiaţilor pe teritoriul României, arată
    concluziile unui raport de cercetare realizat de Asociaţia Pro Democraţia.
    Majoritatea celor chestionaţi sunt împotriva cotelor de refugiaţi impuse pentru
    fiecare stat membru al Uniunii Europene şi consideră că aceştia ar trebui
    plasaţi în tabere speciale. Raportul mai arată că 45% dintre români asociază
    criza refugiaţilor cu războiul social, 31% cu conflicte religioase, iar aproape
    jumătate se simt în nesiguranţă în contextul crizei refugiaţilor. Până acum, în
    România, media cererilor de azil a fost de 1.200-1.300 pe an. Cei mai mulţi
    solicitanţi provin din Siria, Irak, Pakistan şi Somalia.




    Peste 100.000 de cetăţeni străini cu drept
    de şedere se aflau în România la sfârşitul primului trimestru al anului 2016,
    potrivit evidenţelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Dintre aceştia,
    circa 65.000 provin din state nemembre ale UE, în special din Republica
    Moldova, Turcia şi China. Dintre cetăţenii statelor membre ale UE, cei mai
    mulţi sunt italieni. Principalele motive pentru care străinii şi-au stabilit
    reşedinţa pe teritoriul României sunt familia, studiile sau locul de muncă.

  • O nouă sesiune parlamentară

    O nouă sesiune parlamentară

    Deputaţii şi senatorii români s-au întors, de luni, la lucru, în prima sesiune parlamentară pe 2016 şi penultima din mandat. Se va desfăşura sub semnul alegerilor locale din iunie şi al parlamentarelor de la sfârşitul anului. Demisia, în noiembrie trecut, a guvernului de coaliţie dominat de social-democraţi şi învestirea unuia tehnocrat au fost văzute de mulţi drept un respiro pentru ca politicienii doritori de funcţii să-şi pregătească cele două întâlniri cu electoratul, pe zi ce trece tot mai dezamăgit de prestaţia aleşilor lor.



    Nu puţini sunt cei fie acuzaţi în cel mai bun caz de indolenţă, fie aduşi în faţa justiţiei pentru fapte de corupţie sau învinuiţi că, profitând de fotoliul confortabil pe care îl ocupă, îşi urmăresc interesele personale, în defavoarea celor ale comunităţilor pe care au fost votaţi să le reprezinte. Din această perspectivă, sesiunea Parlamentului de la Bucureşti va debuta sub semnul controverselor, de altfel extrem de vocale, legate de alegerea, în luna iunie, într-un singur tur, a primarilor.



    Cu doar mai puţin de o jumătate de an înainte de scrutinul local, Partidul Naţional Liberal insistă asupra modificării Legii electorale astfel încât să se revină la două tururi, în condiţiile în care acest demers mai este susţinut doar de micul partid Mişcarea Populară. O altă lege importantă, prioritară pe agenda parlamentarilor, este cea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis la finalul anului trecut. Partidul Social Democrat susţine că actul normativ trebuie să sprijine cetăţenii aflaţi în incapacitatea de a-şi plăti creditele lunare pentru achiziţionarea unei locuinţe dar, în acelaşi timp, să nu afecteze major sistemul bancar.



    Social-democraţii doresc, totodată, punerea de acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale şi reluarea dezbaterilor pentru modificarea legii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, motivată de criticile aduse de Comisia Europeană la adresa României în ultimul raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Numai elaborarea unui pachet legislativ coerent ar da un semnal puternic la Bruxelles că Parlamentul susţine activitatea justiţiei, inclusiv prin avize favorabile la solicitările procurorilor anti-corupţie de începere a urmăririi penale împotriva acelor aleşi suspectaţi de corupţie.



    Un aviz în acest sens – care va fi dat încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare – a fost cerut la adresa senatorului Gabriel Oprea, fost vice-premier şi ministru de Interne, bănuit de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Vedete ale sezonului parlamentar de primăvară 2016 vor fi şi legile cu impact social şi bugetar, unele cu posibil iz electoral. De interes sunt şi discuţiile despre privilegiile pe care aleşii înşişi şi le-au acordat: majorarea salariilor unor categorii de demnitari, precum şi pensii speciale pentru actuali şi foşti membri ai Legislativului şi pentru aleşii locali.