Radio România Internațional

Tag: primari

  • Pensii speciale pentru primari şi parlamentari

    Pensii speciale pentru primari şi parlamentari

    Şi aleşii locali, nu doar parlamentarii, vor avea pensii speciale! Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat luni legea potrivit căreia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat. Legea privind pensiile aleşilor locali a primit 86 de voturi “pentru” şi doar un vot “împotrivă”.



    Potrivit noului act normativ adoptat, cea mai mică indemnizaţie specială pentru un mandat complet este de 891 de lei (circa 190 de euro), care se adaugă la pensia normală. Cel mai mare bonus la pensie îl va primi persoana care a îndeplinit mandatul de Primar al Capitalei, respectiv 2.130 de lei (circa 480 de euro), pentru cei patru ani la şefia Capitalei. Sumele cresc proportional cu numărul de mandate, dar nu mai mult de trei.



    Singura veste proastă este că cei care benficiază şi de alte pensii speciale, precum cea de parlamentar, de exemplu, trebuie să opteze pentru una dintre acestea. De această prevedere a legii nu pot beneficia persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie. Dacă PSD anunţase, deja, că susţine iniţiativa, care de altfel le aparţine şi lor, liberalii au contestat legea şi au spus că nu sunt de acord cu pensii speciale pentru aleşii locali, în schimb au susţinut nevoia adoptării unui sistem salarial unitar pentru bugetari, inclusiv pentru aleşii locali. Ei au ieşit din sală înaintea votului.



    Amintim că, în luna noiembrie, proiectul de lege fusese adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil. Discutarea legii, luni, în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor şi în contextul în care, pensiile românilor vor creşte cu 5% de la 1 ianuarie, iar majorarea salariului minim pe economie este condiţionată de emiterea unei Hotărâri de Guvern până la sfârşitul anului.



    Ministerul Muncii trebuie să analizeze toate propunerile, prognozele şi datele primite din partea sindicatelor şi patronatelor, pentru excluderea riscului de destabilizare a unor sectoare economice crescând salariul minim. Pentru legea pensiilor speciale, deja adoptată, nu există încă o estimare a impactului bugetar. Legea pensiilor pentru aleşii locali va fi trimisă spre pomulgare preşedintelui Klaus Iohannis, care poate cere reexaminarea actului normativ.



    De altfel, şeful statului solicitase Legislativului şi reexaminarea legii privind pensiile deputaţilor şi senatorilor, însă aceştia au acceptat doar unele observaţii. După votul de săptămâna trecută din plenul Parlamentului, preşedintele este nevoit să promulge actul normativ prin care sunt introduse pensiile speciale pentru parlamentari.

  • Evoluţii politice la Chişinău

    Evoluţii politice la Chişinău

    Anul trecut, Republica Moldova
    era unanim considerată, în cancelariile apusene, premianta Parteneriatului
    Estic, prin care Uniunea Europeană încearcă să atragă pe orbita sa şase state
    ex-sovietice. Reformele promovate, în ultimii cinci ani, de guvernele
    pro-occidentale conduse de Vlad Filat şi Iurie Leancă au fost recompensate cu
    încheierea acordurilor de asociere şi liber schimb dintre Bruxelles şi
    Chişinău. Uşor euforici, liderii politici declarau atunci că republica ar putea
    fi admisă în UE în 2020, eventual în semestrul în care preşedinţia rotativă va
    fi asigurată de România vecină – susţinătorul cel mai consecvent al
    aspiraţiilor sale de integrare.

    În toamnă, însă, a început deriva. La alegerile
    legislative, scorurile obţinute de partidele pro-occidentale -
    liberal-democrat, democrat şi liberal – asigurau majoritatea parlamentară de
    care era nevoie pentru continuarea guvernării tripartite. Liberalii, cei mai
    energici promotori ai apropierii de Bucureşti şi Bruxelles, au preferat să
    treacă în opoziţie, iar premierul Leancă a demisionat din PLDM. Astfel că, abia
    în februarie, în locul lui a fost învestit, de coaliţia guvernamentală
    minoritară dintre liberal-democraţi si democraţi, dar şi cu voturile
    deputaţilor comunişti, tradiţional filoruşi, tânărul om de afaceri Chiril
    Gaburici.

    Vineri, acesta şi-a anunţat demisia, pe fondul scandalului provocat
    de acuzaţia că şi-ar fi falsificat diploma de bacalaureat. Declarat
    pro-occidental, dar acuzat de ineficienţă şi corupţie, Guvernul său fusese,
    deja, supus unei contestări virulente. În mai multe rânduri, zeci mii de oameni ieşiseră în stradă pentru a
    cere demisia liderilor coaliţiei, pe care-i consideră responsabili,
    între altele, de halucinanta dispariţie din sistemul bancar al republicii a un
    miliard de dolari. Coruptă, cinică, incompetentă, după cum o califică analiştii,
    clasa politică de la Chişinău nu putea fi, aşadar, surprinsă de absenteismul
    masiv, mai ales în rândul tinerilor, de la alegerile locale de duminică.

    Electoratul
    vârstnic şi cel rusofon, cu nostalgii sovietice, s-au mobilizat mult mai bine,
    astfel că la Bălţi (nord), primarul a fost ales din primul tur, cu peste 70%
    din sufragii, în persoana controversatului om de afaceri Renato Usatîi.
    Susţinut politic şi financiar de Moscova, de un populism delirant, suspectat de
    conexiuni mafiote, acesta e omul care va conduce al doilea oraş ca mărime din
    republică.

    În turul al doilea, de pe 28 iunie, votul pentru primăria Capitalei,
    unde traieşte o treime din populaţia republicii şi care produce jumătate din
    PIB, are, spun analiştii, o uriaşă miză geopolitică. Alegerea între tânărul
    primar în exerciţiu, liberalul Dorin Chirtoacă, absolvent de Drept la Bucureşti
    şi care-şi asumă fără complexe identitatea românească, şi fostul premier
    comunist Zinaida Greceanîi, care candideză acum pentru socialiştii pro-ruşi, e şi
    o alegere între Europa şi Rusia. Iar de rezultatele alegerilor locale pare să
    depindă, spun corespondenţii Radio România la Chişinău, şi refacerea unei
    coaliţii majoritare pro-europene, care să repare bilanţul dezolant al
    Cabinetului Gaburici.

  • O decizie controversată

    Nici măcar îngrijorarea Statelor Unite ale Americii nu a determinat Guvernul de la Bucureşti să revină asupra unei decizii vehement contestate — aceea de a legifera, prin ordonanţă de urgenţă, traseismul politic al aleşilor locali! Ei au la dispoziţie 45 de zile pentru a putea schimba formaţiunea politică din care fac parte, fără să-şi piardă mandatul obţinut pe listele acesteia.



    Pe de o parte — spun americanii — legiferarea unor chestiuni complexe prin ordonanţe de urgenţă este extrem de păguboasă. Ar trebui, în schimb, discutate în cadrul unui proces legislativ deschis şi transparent care permite organizarea unei dezbateri la care să poată participa liber toate partidele politice, societatea civilă şi toate părţile interesate. Pe de altă parte, momentul pe care Executivul român l-a ales pentru a lua o astfel de decizie este cum nu se poate mai neinspirat: în luna noiembrie, în România vor fi alegeri prezidenţiale.



    Sondajele îl creditează cu cele mai multe şanse pe actualul premier social-democrat Victor Ponta. Or, nu puţini sunt cei care cred că, prin ordonanţa de urgenţă, acesta nu face decât să-şi asigure o bună susţinere în teritoriu în perspectiva importantului scrutin. Cât despre aleşii locali, nu ar fi prima dată când aceştia, îndrăgostiţi de putere, şi-ar schimba carnetele de partid ca pe cămăşi. Traseismul politic a devenit, de-a lungul anilor, o tară a multor politicieni români.



    Cu aerul unor oameni afectaţi la despărţirea de partidul care i-a adus în funcţii importante, ei au trecut în barca puterii momentului fără nicio tresărire de câte ori au întrezărit vreun avantaj. Pendularea lor de la dreapta la stânga sau de la stânga la dreapta eşicherului politic a fost calificată de unii drept “lipsă de moralitate”, de alţii — drept “prostituţie”.



    Premierul Victor Ponta spune, însă, că prin adoptarea ordonanţei de urgenţă se va face “un pic” de dreptate pentru cei care nu se mai regăsesc politic în Alianţa pe care democrat-liberalii au creat-o, recent, cu liberalii, după ce aceştia au părăsit Uniunea pe care o formau cu social-democraţii. Partidele care nu sunt, la ora actuală, la putere au anunţat că vor ataca ordonanţa Guvernului în toate modurile permise de lege.



    Nou formata Alianţă Creştin Liberală, al cărei candidat la prezidenţiale, liberalul Klaus Iohannis, se anunţă principalul contracandidat al lui Victor Ponta, spune că nu va primi în rândurile sale niciun traseist. La rândul său, europarlamentarul democrat-liberal, Monica Macovei, şi ea candidată la preşedinţie, i-a cerut Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituţională actul normativ, explicând că există, deja, o lege privind statutul aleşilor locali, pe care practic noua ordonanţă de urgenţă o suspendă pentru 45 de zile.