Fundatia SIVECO a lansat enciclopedia digitala Romania 1918. Oameni, momente si imagini. Enciclopedia digitala celebrează oamenii si momentele cheie care au facut posibilă întregirea României acum 100 de ani.
Tag: profesori
-
Salarii majorate pentru medici şi profesori
Începând
cu 1 martie, în România, au intrat în vigoare noile majorări salariale în
sistemul public de sănătate. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat
că vor beneficia de aceste creşteri atât medicii cât şi asistentele, iar salariile
acestora vor urca la maximul prevăzut pe grilă pentru anul 2022. Lia Olguţa Vasilescu: Un
medic primar de exemplu de la 4 mii ajunge la 15 mii de lei la care se adaugă
în mod evident vechimea şi celelalte sporuri de care beneficiază. În sistemul
de sănătate salariile chiar vor fi foarte mari şi ne-am bucurat să constatăm că
încă de anul trecut s-a redus exodul medicilor cu 40% doar pe promisiunea că
vor creşte salariile. Noi sperăm ca începând din acest an să stopăm în
totalitate exodul medicilor pentru că avem nevoie de ei, sunt foarte multe
unităţi sanitare în care se scot posturi de medici la concurs şi nu se mai
prezintă nimeni.Conform
Legii salarizării, un medic rezident anul I, în unităţi clinice, va avea un
salariu de bază de 5.700 lei (1200 euro), faţă de 2.631 de lei (560 euro), iar
un asistent medical principal, cu studii superioare, va avea, acum, un salariu
de bază de 4.345 lei (930 euro), față de 3.450 de lei (740 euro) în ianuarie.Luna martie aduce
majorări salariale şi pentru
cadrele didactice. Astfel, în învăţământul preuniversitar, pentru un profesor
cu studii superioare, gradul I, salariul de bază va ajunge până la 5.922 de lei
(1270 euro), de la 4.935 de lei (1060 euro) în ianuarie, în timp ce în domeniul universitar, un
profesor cu peste 40 de ani vechime poate ajunge până la un salariu de bază de
11.103 lei ( 2380 euro) de la 9.252 de lei (1985 euro) în ianuarie.Pe
de altă parte, Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că Guvernul din
care face parte va aduce o serie de amendamente la ordonanţa de urgenţă
adoptată în luna decembrie care modifică şi completează legea salarizării
astfel încât să existe majorări salariale pentru anumite categorii de bugetari.
Ministrul muncii a vorbit de cazul şefilor de centre ale direcţiilor de
asistenţă socială şi protecţia copilului. Lia Olguţa Vasilescu: Eu am dat un singur exemplu public – este
vorba de şefii de centre de la DGASPC care au avut scăderi salariale, nu foarte
mari, de 300 de lei, dar ne gândim să le ridicăm un pic coeficientul ca să nu
mai aibă aceste scăderi salariale, pentru că totuşi este vorba de şefi de
instituţii care au în subordine câteva zeci dacă nu chiar sute de angajaţi.Ordonanţa a ajuns la parlament şi va intra, săptămâna viitoare, în
dezbaterea Comisiei de Muncă a Camerei Deputatilor. -
Salarizarea din Învăţământ, în discuţie
Plata salariilor
pentru angajaţii din învăţământ ar urma să se facă, din 2018, de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, nu de la primării, ca în prezent, potrivit
unei propuneri legislative adoptate, marţi, de Camera Deputaţilor de la
Bucureşti. Totodată, proiectul stabileşte că plata sumelor aferente celor care
au câştigat în instanţă drepturi salariale restante se va face în mod eşalonat,
timp de cinci ani.Preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, deputatul PSD,
Camelia Gavrilă, a explicat: În esenţă, este vorba de translarea
salarizării personalului din învăţământ pe filiera Ministerul Educaţiei -
inspectorate şcolare şi apoi unităţi, tocmai pentru că în experienţa anterioară
s-a constatat că au existat întârzieri, dificultăţi, alte motive care sunt
exterioare procesului instructiv-educativ, şi de asemenea plăţile acelea
eşalonate, pe care le solicită colegii din educaţie şi, de asemenea, şi
sindicatele.PNL şi USR, în
opoziţie, au votat împotriva proiectului.Deputatul liberal, Raluca Turcan, a
susţinut că, prin acest demers, se renunţă la principiul autonomiei şi
descentralizării în educaţie, iar plata drepturilor băneşti ale profesorilor se
amână. Raluca Turcan: Practic,
primarii şi responsabilii cu finanţarea infrastructurii şcolare de la nivelul
autorităţilor publice vor rămâne doar cu banii, fără nici măcar o mică pârghie
de a monitoriza managementul şcolar.Încă din 2007, de când a
aderat la Uniunea Europeană, România şi-a pierdut constant profesorii. Motivul – ei nu sunt
plătiţi în ţară aşa cum ar merita, drept care profesia de dascăl este
neatractivă pentru tinerii performanţi sau cu vocaţie pentru această meserie.
De la şcoli primare până la universităţi, unităţile de învăţământ din România
se confruntă cu o lipsă acută de personal, cadrele didactice plecând nu doar în
străinătate, ci şi în mediul privat autohton, care le oferă salarii şi de cinci
ori mai mari. În ultimii ani, formaţiunile care s-au succedat la putere au
încercat, adesea fără foarte mare succes, să remedieze situaţia: s-a mers de la
promisiuni de măriri salariale şi creşteri efective, până la facilităţi
profesionale şi logistice.Cât priveşte elevii, din datele unui proiect al
ministerului de resort, pus în dezbatere publică, mai mult de jumătate dintre
ei învaţă fie în şcoli supraaglomerate, fie subutilizate. Aproximativ 30 la
sută dintre şcolile din România nu au grup sanitar în interior, iar peste 40 la
sută dintre clădirile în care funcţionează şcoli sunt amplasate în zone cu risc
seismic ridicat. În această situaţie, Ministerul de resort vrea să modernizeze
infrastructura în domeniu, să construiască sau să reabiliteze campusuri
şcolare. Tot Ministerul a lansat şi
o consultare publică cu privire la temele pentru acasă ale elevilor, în scopul corectării
unor disfuncţionalităţi semnalate. Cadrele didactice, părinţii şi elevii îşi
pot exprima punctul de vedere prin completarea unor chestionare online până pe
20 noiembrie. -
Măsuri pentru medici şi cadre didactice
Libertatea de circulaţie în Uniunea
Europeană a făcut ca, după aderarea ei în 2007, România să îşi piardă, constant, cadrele medicale.
Medici şi asistente au luat decizia de a se muta în vestul continentului, adică
în ţări bogate – în speţă Franţa, Germania şi Marea Britanie – unde statutul
lor profesional este incomparabil mai bun decât la ei acasă. Cheltuielile pentru sistemul
medical pe cap de locuitor variază drastic între statele membre ale Uniunii.
Or, angajaţii din domeniu au decis să se orienteze către locurile unde sunt cât
mai multe fonduri, ceea ce
face ca, în perioada 2009-2015, România să fi pierdut jumătate din medici.Peste 4.000 de doctori români lucrează în Franţa, iar în Germania numărul lor
se apropie de aceeaşi cifră. Li se adaugă cei peste 3.000 de conaţionali din
Marea Britanie, cei circa 600 din Belgia sau cei aproximativ 800 din Italia şi Spania.Nici profesorii
nu sunt plătiţi, în România, aşa cum ar merita, motiv pentru care profesia -
nobilă – de dascăl este neatractivă pentru tinerii performanţi sau cu vocaţie
pentru această meserie. De la şcoli primare până la universităţi, unităţile de
învăţământ din România se
confruntă cu o lipsă acută de personal, cadrele didactice plecând nu doar în
străinătate, ci şi în mediul privat autohton, care le oferă salarii şi de cinci
ori mai mari.În ultimii ani, formaţiunile care s-au succedat la putere au încercat,
adesea fără foarte mare succes, să remedieze situaţia: s-a mers de la
promisiuni de măriri salariale şi creşteri efective, până la facilităţi
profesionale şi logistice. Nu mai departe de săptămâna aceasta, Senatul de la
Bucureşti a adoptat un amendament prin care medicii şi profesorii vor putea
depune cereri şi după vârsta de 35 de ani pentru locuinţe construite de Agenţia
Naţională pentru Locuinţe (ANL), aflată sub autoritatea
Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor
Europene.Senatorul PNL, Marcel Vela: Statul român investeşte sume colosale
pentru ca un tânăr student să devină medic, iar dacă noi, legislativul, nu le
deschidem uşa să intre în zona lor profesională cât mai uşor, să ştiţi că
aceşti medici rezidenţi sunt căutaţi, sunt seduşi să plece în alte state pentru
a se desăvârşi profesional acolo.La rândul ei, Ecaterina Andronescu,
profesor, fost ministru al Educaţiei, în prezent senator PSD, a pledat cauza
cadrelor didactice: Îndrăznesc să vă adresez rugămintea să fiţi de acord să completăm
amendamentul de la lege şi, potrivit amendamentului, după medicii rezidenţi şi
medicii specialişti, să adăugăm şi profesorii. Pentru că, fără îndoială, în
toate comunităţile, profesorii sunt extrem de importanţi.Amendamentul a fost adoptat cu unanimitate de voturi şi transmis către Camera
Deputaţilor, care este for decizional. -
Jurnal românesc – 31.07.2017
Profesorii din zona
Cernăuţi care predau limba română sau cursuri în limba română au participat
timp de 6 zile la Suceava la un stagiu de perfecţionare. Ei au beneficiat de
cursuri de limba română, spiritualitate românească şi psihopedagogie şcolară,
dar au vizitat şi Mănăstirile Humorului, Dragomirna, Probota şi Cămârzani. De
asemenea, profesorii români din Cernăuţi au primit din partea organizatorilor
medalia ‘Română de nota 10′. În ultima zi, ei au primit diplome din partea
Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru
participarea activă la stagiul de pregătire. Cursurile de perfecţionare pentru
profesorii care predau limbă, cultură şi spiritualitate românească în zona
Cernăuţi, Ucraina’ au avut loc în perioada 24 – 30 iulie şi au fost organizate
de Institutul ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ pentru românii de pretutindeni, instituţie
aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat
cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava,
Transgaz şi Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina.
Ministrul Muncii, Lia
Olguţa Vasilescu, a anunţat că Guvernul va emite, săptămâna aceasta, o
ordonanţă de urgenţă, prin care pensiile speciale nu se vor mai actualiza în
raport cu salariile celor aflaţi în activitate, ci vor creşte în raport cu rata
inflaţiei. Ea a menţionat că ordonanţa va intra în vigoare de la jumătatea
lunii septembrie, dată până la care cei care doresc se pot pensiona în condiţiile
aflate în vigoare. Lia Olguţa Vasilescu a mai anunţat că indemnizaţia pentru
creşterea copilului va fi plafonată la 1.800 de euro, maximum cât există în
Europa în prezent.
Fenomenul traficului
de persoane trebuie să fie prevenit şi stăvilit odată pentru totdeauna, susţine
deputatul Angel Tâlvăr, într-un mesaj adresat cu prilejul Zilei mondiale
împotriva traficului de persoane, marcată pe 30 iulie. Fost ministru al
românilor de pretutindeni, Tâlvăr a mai spus
că statul român are obligaţia de a interveni prompt şi ferm, în sprijinul
cetăţenilor săi care cad victime acestui flagel, fie că este vorba despre
sclavia din unele exploatări agricole italiene, despre exploatarea în anumite
abatoare din Germania, despre reţelele de prostituţie şi cerşetorie din Franţa,
Marea Britanie ori Belgia. Aceştia trebuie să fie informaţi, protejaţi şi
susţinuţi în astfel de circumstanţe dramatice, iar cei vinovaţi de astfel de
abuzuri trebuie să fie sancţionaţi. Angel Tîlvăr afirmă că acţiunile recente
ale autorităţilor române, în colaborare cu partenerii din celelalte ţări
europene, demonstrează, de altfel, că Bucurestiul îşi înţelege
responsabilitatea faţă de propriii cetăţeni, ca şi amploarea extremă a
flagelului.
Elevii români
participanţi la a XXVIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Biologie,
desfăşurată în perioada 23-30 iulie la Warwick University din Coventry
(Anglia). , au obţinut o medalie de argint, o medalie de bronz şi o menţiune.
Rareş Streza de la Colegiul Naţional ‘Emil Racoviţă’ din Cluj-Napoca este
câştigătorul medaliei de argint, iar Gabriel Vlad Sîmbotin de la Liceul Teoretic ‘Mihail Kogălniceanu’
din Vaslui este deţinătorul medaliei de bronz. George Maier, elev al Liceului
Teoretic ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca a intrat în posesia unei menţiuni.
România participă la Olimpiada Internaţională de Biologie din 1997, olimpicii
români fiind o prezenţă constantă pe lista medaliaţilor. Ediţia din acest an a
reunit peste 260 de concurenţi din 68 de ţări. -
Păstrarea nealterată a limbii române – preocuparea profesorilor care predau limba română în Cernăuţi
Profesorii din zona Cernăuți, care predau limba română sau cursuri în limba română, au participat timp de 6 zile, la Suceava, la un stagiu de perfecţionare. Participanţii au beneficiat de cursuri de limba română, spiritualitate românească şi psihopedagogie școlară, şi au vizitat Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Humorului, Mănăstirea Probota și Cămârzani. Profesorii au demonstrat, încă din prima zi, că limba și cultura românească le sunt aproape de suflet. Toți au primit din partea organizatorilor medalia Română de nota 10 şi diplome, din partea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, pentru participarea activă la stagiul de pregătire.
Domnul conf.univ.dr.habil. Nicolae Brînzea, director general adjunct IEH i-a felicitat pe participanţii la cursurile de perfecţionare pentru efortul făcut în această perioadă, efort care reflectă dragostea de România și sentimentul sincer de apartenență la identitatea românească: Dragi dascăli, prin profesia dumneavoastră, aveți misiunea sacră de a insufla copiilor dragostea de dulcea limbă românească. Astfel, aceștia reușesc pe parcursul vieții lor să înțeleagă cât de valoroasă și importantă e apartenența la identitatea culturală și spirituală românească. Consider că aceste cursuri organizate la Suceava cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Suceava și al Arhiepiscopiei Sucevei, reprezintă începutul unui dialog permanent și a unui sprijin concret din partea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
În acest fel, vom putea, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, să realizăm un proiect de susținere a bibliotecilor din școlile unde predați limba română, astfel încât fondul de carte să fie unul satisfăcător. Sunt convins că, împreună, considerăm că educația, cultura și spiritualitatea reprezintă temelia identității românești. Limba română reprezintă pentru noi toți, cei de aici și cei din afara granițelor țării, principalul element, fiind mijlocul prin care ne împărtășim unii altora gândurile și sentimentele, trăirile și emoțiile, dar care ne și ajută, prin cunoaștere, să discernem ce este bine de ceea ce este rău. Chiar dacă nu suntem cu toții în interiorul acelorași granițe politice, legăturile culturale și spirituale sunt la fel de puternice, o dovadă în acest sens fiind și organizarea acestor cursuri de perfecționare. Limba română este element identitar și a fost scutul peste veacuri, de trăire și păstrare a identității românești. Vă mulțumesc pentru efortul depus și vă doresc mult succes în activitățile dumnevoastră pentru păstrarea nealterată a limbii noastre românești în comunitatea în care locuiți, a mai precizat conf.univ. dr.habil.NIcolae Brînzea.
Se spune că profesorii se pot asemăna cu o fântână cu apă cristalină, care îşi murmură izvoarele din trecut şi care îşi moaie pana în zona strălucită a Luceafărului şi care seamănă în sufletele copiilor bunătate, înţelepciune, preţuire, respect, omenie, dragoste de tot ce ne înconjoară. Aşa sunteţi şi dumneavoastră, cei care ne-aţi transformat aceste zile în poveste, într-un vis frumos şi de neuitat. Aţi semănat în sufletele noastre tot ce poate fi mai frumos, ce poate să îl facă pe om fericit., a declarat profesoara Ludmila Rotaru, participantă la cursurile de perfecţionare pentru profesorii care predau limbă, cultură și spiritualitate românească în zona Cernăuți, Ucraina.
Cursurile de perfecționare pentru profesorii care predau limbă, cultură și spiritualitate românească în zona Cernăuți, Ucraina au avut loc în perioada 24 – 30 iulie 2017 şi au fost organizate de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Transgaz și Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina. -
165.000 de elevi au ascultat muzică clasică la şcoală graţie Radio România
Ascultă 5 minute de muzică clasică, unul dintre cele mai
importante proiecte educative marca Radio România, proiect de suflet al postului Radio
România Muzical s-a desfăşurat pentru al treilea an şcolar consecutiv în
şcolile româneşti, graţie unui parteneriat încheiat între Ministerul Educaţiei
Naţionale şi Radio România în 2014.
Proiectul
urmăreşte familiarizarea elevilor cu valorile muzicii clasice în mod practic, prin
audiţia efectivă, în completarea cunoştinţelor teoretice propuse de programa
şcolară. Iar interesul elevilor şi al profesorilor faţă de proiectul Ascultă
5 minute de muzică clasică a crescut: în anul şcolar 2014-2015 la proiect
au participat 120.000 de elevi, în anul şcolar 2015-2016, 145.000 de elevi, iar
în al treilea an de implementare, 165.000
de copii au ascultat muzică clasică la şcoală, preponderent din ciclul
gimnazial. Fişierele audio au fost ascultate în orele de muzică, de dirigenţie
sau în pauzele dintre ore.
Radio România
Muzical a pus la dispoziţia şcolilor şi liceelor din România, prin
inspectoratele din fiecare judeţ, 52 lucrări din muzica clasică, însoţite de
scurte explicaţii pe înţelesul copiilor. Proiectul a avut şi o componentă activă
pentru elevi, sub forma unui concurs derulat pe www.romania-muzical.ro/5minute.
Pe parcursul a 26 de săptămâni, între octombrie 2016 şi iunie 2017, Radio
România Muzical a premiat câte 10 copii care au răspuns corect la cele două
întrebări săptămânale referitoare la lucrările muzicale ascultate în cadrul
proiectului. Săptămânal, s-au primit în medie 1.700 de răspunsuri corecte la
concurs, în total oferindu-se 260 de premii constând în CD-uri oferite de
sponsorul concursului, Universal Music România.
De asemenea, a
fost organizată a doua ediţie a Concursului Naţional Ascultă 5 minute de
muzică clasică, cu două secţiuni: desene inspirate de muzica clasică,
pentru elevii claselor primare, respectiv eseuri inspirate de audiţii muzicale,
pentru elevii de gimnaziu. La fiecare secţiune, s-au oferit câte trei premii,
în valoare totală de 3.000 lei.
Ascultă 5
minute de muzică clasică
înseamnă şi audiţia muzicii clasice în spaţii neconvenţionale, în lunile martie
şi octombrie ale fiecărui an. În 2017, partenerii proiectului sunt: Cora,
Carrefour, Mega Image, Dedeman, Metro, Mobexpert, Băneasa Shopping City,
Piteşti Mall, Arena Mall, Hello Shopping Park, Gold Plaza, Iulius Mall, Palas
Mall, CRH România, PWV România, Castelul Bran, Centrul cultural Palatele
Brâncoveneşti, Librăriile Humanitas, Raiffeisen Bank.
Declaraţii ale elevilor
Nu ştiam mai nimic despre muzica clasică, dar am constatat
că poate fi încântătoare.
Proiectul Ascultă 5 minute de muzică clasică este
lăudabil. El oferă copiilor şi tinerilor oportunitatea de a veni în contact cu
mari compozitori, cu creaţiile acestora. Mulţumim Radio România Muzical!
E importantă muzica clasică. Îţi dă un sentiment de
linişte.
E important să asculţi muzică clasică, pentru că îţi
dezvoltă cunoştinţele. Descoperi şi alt stil de muzică, care s-ar putea să-ţi
placă.
Explicaţiile au fost foarte utile.
Cu siguranţă acest program nu ar găsi un teren favorabil
dacă nu ar fi atât de bine pus la punct din punctul de vedere al selecţiei
lucrărilor muzicale, al valorificării lor prin intermediul unor solişti de
talie şi de reputaţie internaţională şi, n-aş lăsa pe ultimul loc, comentariul
care vine să completeze ceea ce ne-a spus muzica.
Muzica este, într-un fel, liniştire sufletească; te ajută să
fii mai liniştit. Muzica ocupă un loc foarte important pentru noi, pentru că
avem atâtea lecţii de făcut, obosim foarte uşor, avem teze, lucrări… şi-n
acelaşi timp, o oră pe săptămână de muzică cred că este destul de bună.
Declaraţii ale profesorilor
Salut această iniţiativă a postului Radio România Muzical şi
consider că această iniţiativă vine în ajutorul nostru, ca profesori de
educaţie muzicală, în primul rând prin asigurarea unui material de calitate în
ceea ce priveşte muzica clasică, dar nu în ultimul rând şi asigurarea unei
descrieri foarte deosebite a lucrărilor prezentate în cadrul acestor audiţii.
Mi-a plăcut abordarea stilurilor de muzică – foarte variate, din toate epocile
istoriei muzicii şi, în al doilea rând, prezentarea acestor piese e succintă,
este la obiect şi cred că merge exact pe fixarea cunoştinţelor, mai ales că
reuşeşte să capteze foarte bine atenţia elevului prin concursuri.
Am fost mereu cu gândul la copiii de la clasa unde sunt
dirigintă. Şi, ulterior, ocupându-mă de toate proiectele care se derulează în
şcoală, le-am spus şi colegelor mele, pentru că nu mai făcusem această
activitate cu ei până acum. Din cât îi cunosc eu, mă gândeam că nu ascultă
muzică clasică acasă şi-atunci m-am gândit să încerc să-i apropii de anumite
valori pe care cred eu că le transmite acest gen muzical. Cred că proiectul a
fost util.
Proiectul a fost o idee extraordinară. În primul rând, noi
avem nevoie de foarte multe instrumente care să ne ajute pe noi să obişnuim
copilul să asculte muzică. Pentru noi, sincer, a fost mană cerească să avem la
dispoziţie în primul rând o bază materială – audiţiile acestea pe care ni
le-aţi oferit şi pe care noi am putut să le folosim în fiecare oră chiar şi,
bineînţeles, acele explicaţii pentru audiţii, care i-au făcut pe copii să
înţeleagă mult mai bine ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în muzică.
Cristina Comandaşu, redactor şef Radio România Muzical,
coordonatoarea proiectului: Nu
cred în ideea destul de vehiculată că actul cultural autentic nu-şi mai găseşte
locul între preocupările generaţiei tinere de astăzi; cred cu tărie că cei mici
sunt exact aşa cum îi creştem noi, cei mari. Muzică clasică nu este doar un
moft, ci o expresie a unei întregi civilizaţii, Reperul într-o lume sonoră din
ce în ce mai alambicată. De aceea, este esenţial ca cei mici să ajungă să
cunoască acest reper nu doar învăţând despre portative, diezi şi tonalităţi, ci
ascultând efectiv muzica, deschizându-se astfel spre un univers în care, ei
înşişi mărturisesc, găsesc relaxare, linişte sau pur şi simplu, altceva decât
cotidianul. De aceea mă bucur că proiectul Ascultă 5 minute de muzică
clasică are ecouri pozitive în şcoli. Şi sunt recunoscătoare faţă de
profesorii care s-au implicat; fără munca lor, şi eforturile mele de a selecta,
comenta şi comunica piesele din proiect, ar fi fost inutile. -
Adolescenţii, o categorie specială în şcoli
De multă vreme, şcoala
nu mai este văzută ca o instituţie unde copiii şi tinerii merg doar ca să-şi
însuşească anumite cunoştinţe. În ultimii ani se vorbeşte şi în România de
capacitatea şcolii de a stimula anumite abilităţi şi deprinderi. Iar, încă şi
mai recent, de rolul ei în dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Inteligenţa
emoţională se manifestă prin anumite abilităţi non-cognitive, abilităţi care
merită ca sistemul educaţional să le aloce un loc la fel de important ca şi
celor cognitive. Aceasta este concluzia unui studiu elaborat de Universitatea
Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu Asociaţia ROI şi Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, cu sprijinul UNICEF. Cum sunt definite aceste abilităţi,
aflăm acum de la Eduard Petrescu, membru în cadrul biroului UNICEF din România: Ele sunt definite, pe
scurt, drept acele abilităţi care nu pot fi măsurate prin nici un test standard
de inteligenţă sau de alte teste de cunoştinţe. Relevante, pentru sistemul
educaţional, sunt cele legate de o dimensiune personală. Mă refer la modul în
care ca persoană reuşeşti să te raportezi la sine, reuşeşti să-ţi controlezi
sau să-ţi îndrepţi anumite tipuri de comportament, îţi găseşti motivaţia sau
îţi foloseşti creativitatea. Există şi o dimensiune socială şi comunitară. E
vorba de abilităţile legate de relaţionare sau de apartenenţă la un anumit tip
de grup. Sunt şi abilităţi civice în care intervine şi capacitatea de a
participa la un proiect sau la un proces decizional.
Datorită dimensiunii lor
individuale, dar şi a celei sociale, abilităţile non-cognitive sunt esenţiale
pentru dezvoltarea armonioasă a persoanei şi trebuie încurajate, mai ales, la
vârsta adolescenţei, perioada de formare a caracterului. De aceea, studiul
despre aceste abilităţi s-a axat pe adolescenţi, după cum aflăm de la Simona
David-Crisbăşan, reprezentanta asociaţiei ROI: În perioada adolescenţei, se întâmplă
următorul lucru: abilităţile fizice şi mentale se dezvoltă la fel de mult ca în
cazul adulţilor, în timp ce partea emoţională rămâne puţin în urmă. Tocmai de
aceea există această probabilitate ca adolescentul să ia tot felul de decizii
riscante în această perioadă. Aceste abilităţi socio-emoţionale au mai multe
dimensiuni. Unele dintre ele ţin de dezvoltarea personală, de motivaţie, de
disciplină, de perseverenţă, de încredere în sine, de iniţiativă. Apoi, tot
aici se regăseşte şi partea care ţine de comunicarea cu ceilalţi, relaţionarea
interpersonală, rezilienţa, rezistenţa la stress, cum ne înţelegem şi cum ne
exprimăm emoţiile. Mai este şi partea de implicare civică: angajarea în diverse
proiecte comunitare şi apartenenţa la comunitate.
Cercetătorii au
observat că, în societatea românească, abilităţile non-cognitive sunt
dezvoltate doar prin activităţi extra-şcolare sau prin cele organizate de
insitituţiile de învăţământ în cadrul săptămânii Şcoala altfel. Chiar
adolescenţii se regăsesc mai mult în cadrul proiectelor de voluntariat decât în
cadrul cursurilor propriu-zise. Potrivit cercetătorilor, explicaţia constă în
faptul că sistemul educaţional din România este bazat, în continuare, doar pe
transmiterea unor cunoştinţe. Cum ar putea şcoala să stimuleze abilităţile
non-cognitive şi cum ar ajuta acestea, la rândul lor, performanţele şcolare,
aflăm tot de la Simona David-Crisbăşan: La şcoală, dacă s-ar
pune accent şi pe aceste abilităţi, nu doar pe cele cognitive sau pe
performanţele şcolare aşa cum se întâmplă azi în sistemul educaţional… Se
pune un accent mai mic pe comunicare, relaţii personale sau pe motivaţie, deşi,
culmea, toată lumea observă că adolescenţii nu sunt foarte motivaţi sau sunt
dezinteresaţi de şcoală. Asta e din cauză că nu se simt implicaţi în proces.
Pentru adolescenţi, e foarte important ca ei să se simtă implicaţi şi să
participe la procesul educaţional. În perioada şcolii primare, se pune
accent pe partea de relaţionare, căci există un singur învăţător care are grijă
de copii timp de patru ani,. Recent, o dată cu schimbarea programei, este
prezentă, încă din clasele mici, şi partea de dezvoltare personală, chiar dacă
nu într-o măsură prea mare. Dar din clasa a cincea, la gimnaziu şi la liceu,
copilul se simte exclus. Nu mai este timp şi spaţiu suficient pentru implicarea
lor şi de aici, apare dezinteresul şi demotivarea.
Abilităţile
non-cognitive nu sunt importante doar pentru creşterea motivării pentru studiu,
ci şi, în general, pentru dezvoltarea ulterioară a tinerilor, dezvoltare spre
care trebuie să se orienteze şi şcoala, consideră reprezentantul UNICEF, Eduard
Petrescu: Sistemul clasic
de învăţământ, cel care funcţionează acum în România, a fost gândit probabil
pentru o altă perioadă. El trebuie să ţină cont şi de accelerarea dezvoltării
societăţii în ansamblul ei, la nivel informaţional, la nivel de comunicare, la
nivel de relaţionare şi la faptul că toate aceste aspecte influenţează şi piaţa
muncii. Până la urmă, pregătirea şcolară a unui tânăr trebuie să aibă ca
finalitate capacitatea tânărului de a se integra în viaţa socială şi
profesională. Trebuie să vedem cum, stimulând abilităţile non-cognitive, putem
să ajutăm tânărul să se adapteze mai bine şi să răspundă provocărilor curente.
Mai
întâi, profesorii înşişi trebuie şcoliţi pentru a şti cum să stimuleze aceste
aptitudini în elevii lor. Apoi, programele şcolare trebuie regândite pentru a
incorpora această dimensiune. Cum momentan este dezbătută noua curriculă pentru
gimnaziu, experţii consideră că aptitudinile non-cognitive se pot dezvolta, mai
ales, prin anumite metode de predare şi prin încurajarea lucrului în echipă. -
Măsuri sociale în România
Peste 650 de mii de bugetari din România au, de la 1 august, salarii mai mari cu 10%, în baza ordonanţei aprobate de Guvern la începutul lunii iunie. Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, declara, atunci, că Ordonanţa elimină inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor, prevederile acesteia aplicându-se în două etape, astfel încât o parte intră în vigoare la 1 august 2016, iar întreaga grilă de salarizare va fi aplicată din decembrie 2017.
De la 1 august, în sistemul sanitar, creşterile sunt cuprinse între 300 şi 900 de lei. De creşterile din sistemul sanitar vor beneficia 163 de mii de persoane. Şi în educaţie s-a stabilit o grilă de salarizare în vederea eliminării inechităţilor existente. Astfel, pentru un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu o vechime între unu şi şase ani, salariul de bază va fi ajunge până la 2.300 de lei, iar pentru un profesor debutant, până la 2.100 lei. Pentru un profesor universitar cu vechime în învăţământ între şase şi zece ani salariul de bază va fi între 3.000 de lei şi 3.500 de lei şi va creşte gradual, ajugând în cazul persoanelor cu peste 40 de ani vechime la 7.000 de lei.
Potrivit Ministerului Muncii, şi în cazul învăţământului, intră în vigoare 50% din beneficiile prevăzute de noua grilă de salarizare, urmând ca restul să se aplice anul viitor. Tot de luni, guvernul a introdus un sistem de premiere în sănătate, prin care debutanţii vor primi un bonus de două procente. Cuantumul salariilor diferă, la fel ca şi în educaţie, în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este completat de diferite sporuri.
Salariul de încadrare al unui medic din unităţi clinice va fi între 2.400 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de vechime, iar a unui asistent medical între 1.900 şi 2.400 de lei. Salariul unui medic primar din serviciul de ambulanţă sau primiri urgenţe va ajunge până la 5.400 de lei.
Tot de la 1 august mai intră în plată noile indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de 1.000 de lei, iar cea maximă a fost eliminată, de la 1 iulie. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile de minimum 12 luni în ultimii doi ani.
Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în aceste luni. Şi tot de luna aceasta, TVA scade la 9% pentru mai multe produse şi servicii din agricultură, precum livrarea de pesticide, seminţe şi îngrăşăminte. Potrivit statisticilor, mai mult de 3 milioane de salariaţi, reprezentând 65% din totalul de 4,7 milioane, au, în prezent, salarii nete de sub 2.000 de lei pe lună (circa 440 euro), ceea ce înseamnă că sunt plătiţi sub nivelul actual al salariului mediu pe economie.
-
Bacalaureat 2016
Calificată de specialişti drept un indicator elocvent pentru
starea generală de sănătate a învăţământului românesc, sesiunea de vară a
examenului de Bacalaureat a fost promovată de 66,7% dintre candidaţi, potrivit
datelor preliminare anunţate de ministerul Educaţiei. Rezultatele finale, ce
vor fi anunţate sâmbătă, după soluţionarea contestaţiilor, ar modifica
nesemnificativ bilanţul general.Departe de a fi uniformă, harta rezultatelor
relevă disparităţi majore între judeţe. Campion e Clujul, unde rata
de promovare a fost de 83,32%, iar judeţele cu rezultatele cele mai slabe sunt
Giurgiu, Teleorman şi Ilfov, toate din sud. Şi anul acesta au existat unităţi
de învăţământ la care toţi candidaţii au picat Bacalaureatul, precum Liceul
Tehnologic Halânga, din Mehedinţi, unde niciunul dintre elevii
înscrişi nu a obţinut notă de trecere.În Bucureşti, 68,5% dintre candidaţi au
luat examenul, iar la nivel naţional rata
de promovare este cu doar 0,3% mai mare decât cea din aceeaşi sesiune a anului
trecut.Pentru noul ministru de resort în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti,
Mircea Dumitru, bilanţul nu e defel satisfăcător. Abia învestit, Dumitru a
anunţat că va lansa din toamnă o dezbatere pe tema reorganizării sistemului de
învăţământ, în special a celui liceal.Într-un interviu pentru Radio România,
ministrul a precizat că schimbările se vor face doar după ce toţi factorii
implicaţi, adică profesori, părinţi şi elevi, se vor pune de acord. Mircea
Dumitru: Nu poţi să iei nişte note foarte bune la un
examen atât de dificil cum este Bacalaureatul, dacă nu te pregăteşti pentru examenul
acesta pe o perioadă mai lungă de timp în mod sistematic. Liceul, şcoala
românească în general, trebuie să-şi schimbe stilul acesta de lucru, de
predare, de formare, de educare a tinerilor. Probabil că trebuie să gândim în
ansamblu, să fie o dezbatere reală, o dezbatere naţională la care să participe
şcoala, profesorii, elevii, factorii de decize din inspectorate, părinţii,
reprezentanţii sindicatelor, deci este vorba de educarea copiilor acestei
naţiuni şi trebuie să fie într-un fel sau altul coagulat un punct de vedere al
tuturor celor care sunt interesaţi şi implicaţi în educaţie.Primele
reacţii ale comentatorilor sunt mai degrabă sceptice. Fiindcă, în România
post-comunistă, în afara sistemului sanitar, n-a existat domeniu de activitate
supus mai multor reforme eşuate decât Educaţia. Înregimentaţi politic sau
independenţi, de dreapta sau de stânga, din interiorul sistemului sau din
afară, aproape toţi miniştrii au încercat să schimbe regulile. Şi, după toate aceste
transformări care n-au produs, an după an, decât confuzie printre elevi şi
profesori, chiar unul dintre foştii titulari ai portofoliului, actualul senator
Liviu Pop, numeşte Bacalaureatul un etern eşec. -
Jurnal românesc – 7.07.2016
Cea mai amplă campanie de cunoaștere reciprocă a realităților sociale și culturale din România și Republica Moldova se va desfășura pe perioada estivală și va viza experiența directă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Startul va fi dat la București vineri, ora 18:00, printr-un flash-mob organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 la kilometrul 0, în fața Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Zeci de tineri din Republica Moldova vor fi întâmpinați de unioniștii din Capitală cu drapele tricolore și pancarte cu mesaje despre viitorul comun al celor două state românești. După ce pe parcursul ultimului an, 1000 de primari din România și Republica Moldova au perfectat acorduri de înfrățire și 450 de licee din dreapta Prutului au stabilit parteneriate cu 450 de licee din stânga Prutului, a venit rândul înfrățirii populației din România și Republica Moldova. Sub genericul Vara înfrățește Țara, fiecare persoană din România va avea oportunitatea de a vizita Republica Moldova și fiecare locuitor din Republica Moldova va putea afla tot ce își dorește despre România chiar din teren. Înscrierile pentru înfrățire se fac la adresa http://www.basarabia-acasa.ro/.
Miercuri 6 iulie
s-au împlinit 67 de ani de la cel de-al doilea val de
deportări operate de regimul sovietic împotriva românilor basarabeni, iar la
Chișinău și în toată Republica Moldova
au fost coborâte în bernă
drapelele de stat. Sovieticii au
deportat peste 35 de mii de
persoane. Operaţiunea denumită conspirativ IUG/Sud a avut ca scop declarat deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească
a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor
germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi
româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor
sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai
sus . Într-un document oficial, se specifică decizia Guvernului Sovietic ca
deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie, operaţiunea să
înceapă pe 6 iulie şi să se încheie pe 7 iulie 1949. Românii basarabeni
deportaţi au fost transportaţi în Siberia (Ţinutul Altai, regiunile Kurgan,
Tiumen şi Tomsk) şi RSS Kazahă (regiunile Aktiubinsk, Kazahstanul de Sud şi
Jambul). Toate bunurile – casele, utilajele ţăranilor deportaţi – au fost
transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate sau vândute de către
organele financiare ale raioanelor respective. Mulţi dintre românii deportaţi
nu au mai revenit acasă, ci au fost împuşcaţi pe drum ori au murit de foame.
Executivul de la
Bucureşti a aprobat înfiinţarea unei structuri în cadrul aparatului de lucru al
Guvernului, numit Departamentul Centenar, ce are ca obiectiv coordonarea, la
nivel naţional, a pregătirii, organizării şi desfăşurării manifestărilor, a
acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi
Primului Război Mondial. Departamentul
Centenar nu are personalitate juridică, se află în subordinea prim-ministrului
şi este finanţat de la bugetul de stat.
Profesori români
de istorie din Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria participă, până pe
9 iulie, la o şcoală de vară organizată la Zalău de Academia Română împreună cu
alte instituţii din România. Şcoala este organizată în parteneriat cu Universitatea
Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar
finanţator principal este Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de
Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Guvernului. Această
manifestare vine în sprijinul profesorilor de istorie care activează în
comunităţile româneşti din statele din jurul României, în sensul păstrării
identităţii naţionale – se arată în Programul şcolii de vară, care cuprinde
conferinţe pe diferite teme din istoria României, susţinute de specialişti din
Zalău, Oradea, Cluj, Ungaria şi Republica Moldova, dar şi excursii la obiective
culturale din judeţul Sălaj.
-
Nemulţumirile profesorilor
Problemele din învăţământul românesc nu sunt puţine şi
nici recente, fiind generate, în principal, de subfinanţare. Este un lucru
ştiut de toată lumea şi căruia, cel puţin declarativ, întreaga clasă politică încearcă
să-i găsească de zeci de ani rezolvare. Cu atât mai mult cu cât toate
problemele din sistem se repercutează în primul rând asupra educaţiei copiilor.Doar prin ei putem spera la un viitor mai bun, afirmă premierul Dacian Cioloş,
care spune că vrea să pună baze solide pentru câteva aspecte esenţiale, între
care se numără performanţa în educaţie, şansele egale pentru toţi copiii
indiferent de mediul din care provin şi acces la servicii medicale de calitate.
Vreau ca România să devină o ţară în care a creşte un copil să însemne pentru
părinţi preocuparea de a-l ajuta să-şi găsească drumul cel mai potrivit în
viaţă şi de a-i pune în valoare aptitudinile şi nu să însemne grija pentru ziua
de mâine, cum, din nefericire, se întâmplă pentru unii dintre părinţi, spune
premierul.În încercarea de a remedia problemele din sistemul bugetar, deci
inclusiv din sistemul de educaţie, guvernanţii vor să introducă o nouă grilă,
prin care să fie remediate discrepanţele între salarii.Nemulţumiţi de
proiectul ordonanţei de urgenţă în domeniu, profesorii au protestat, însă,
miercuri, la Bucureşti. Peste zece mii de cadre didactice s-au întâlnit în faţa
sediului Guvernului, plecând apoi în marş către un alt punct de referinţă -
palatul Cotroceni – pentru a solicita sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis,
el însuşi profesor de formaţie. Dascălii ceruseră creşteri de cel puţin 10% în
acest an, însă au obţinut de la Ministerul Muncii doar promisiunea unor
majorări salariale de cinci procente, începând cu 1 august. Ministrul Muncii,
Dragoş Pâslaru, a atras atenţia că, deşi îşi doreşte să le ofere profesorilor
creşteri salariale mai consistente, executivul nu are anul acesta la dispoziţie
fonduri mai mari decât cele anunţate deja.Dragoş Pâslaru: Suntem
conştienţi de problemele din educaţie. Ne pasă de educaţie. Există însă o
capacitate a acestui guvern de a trata lucrurile cu nişte resurse limitate. Noi
credem că această ordonanţă, care aduce corecţii în sistem, aduce multe lucruri
bune în ceea ce priveşte aşezarea corectă a unei grile pentru acest sector şi
este doar un prim pas;
el ar trebui continuat cu Legea salarizării unitare care să aducă
într-adevăr familiile ocupaţionale într-o logică de sistem de salarizare la
nivel naţional. Dragoş Pîslaru a anunţat că, în următoarele zile, va
încerca să aibă o ultimă negociere cu sindicatele din învăţământ. -
Protestele cadrelor didactice
La nici două luni de la deschiderea noului an şcolar, sindicaliştii din branşă agită, deja, ideea îngheţării acestuia. Ar fi măsura ultimă la care pot recurge dacă autorităţile nu dau curs revendicărilor lor.
Luni, câteva sute dintre ei au manifestat la Bucureşti, pentru a cere, în primul rând, alocarea unui buget de şase procente din PIB pentru învăţământ. Ei mai vor modificarea Legii educaţiei naţionale, o lege specială pentru salarizarea personalului din învăţământ, debirocratizarea actului educaţional, depolitizarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi deblocarea posturilor didactice, auxiliare şi nedidactice.
După mitingul de încălzire de luni, sindicatele speră să scoată, miercuri, în stradă, la Bucureşti, peste 10.000 de profesori. Liderii sindicali spun că actualul Guvern USL, instalat acum un an şi jumătate, a avut parte de cea mai lungă perioadă de pace socială şi acuză promisiunile făcute înainte de alegeri şi nici acum materializate. Frustrarea cea mai acută e de natură salarială. Profesorii tineri au lefuri care gravitează în jurul echivalentului a 200 de euro. Cei care, după 40 de ani de profesie, se apropie de pensie, primesc echivalentul a circa 400. Situaţia este şi mai gravă în mediul rural, unde lucrează în jur de 40% din cele 350 de mii de cadre didactice. Multe dintre acestea sunt obligate să facă zilnic o navetă costisitoare, obositoare şi cronofagă către şcoli prost încălzite şi cu o bază materială precară.
Ministrul de resort, Remus Pricopie, a recunoscut că poziţia sindicatelor este corectă. El le cere, însă, răbdare, fiindcă ministerul are un calendar pentru rezolvarea problemelor.
Consacrată, în România, drept luna protestelor sindicale, noiembrie a debutat cu un miting al salariaţilor din alt sector bugetar, la fel de important şi de năpăstuit. Sâmbătă, câteva mii de medici şi studenţi la medicină au participat la un marş, pentru a cere mai mulţi bani pentru sistemul sanitar. Şi ei vor 6% din PIB, dublarea salariilor medicilor rezidenţi, o legislaţie care să protejeze independenţa profesioniştilor şi autonomia spitalelor. Şi liderii sindicali din acest sector avertizează că protestele vor continua până la satisfacerea revendicărilor şi iau în calcul declanşarea unei greve generale.
Nici aceasta, nici îngheţarea anului şcolar nu sunt, însă, plauzibile. Sindicaliştii ştiu că, obligat de prevederile acordului cu FMI, Guvernul, oricât şi-ar dori să mulţumească pe toată lumea, nu poate face excese de generozitate cu nimeni.
-
Protestele cadrelor didactice
Nemulţumiţi, dascălii din România au decis să protesteze. Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) pichetează, de luni, timp de trei zile, sediul Guvernului şi al Uniunii Social Liberale, aflate la putere. Iar până miercuri, în toate unităţile de învăţământ din ţară unde FSLI are membri, cadrele didactice sunt în grevă japoneză. Revendicările sunt vechi, ţin de subfinanţarea cronică şi de deficienţele din sistemul de învăţământ pe care profesorii le reclamă de peste 20 de ani.
Alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educaţie – începând cu anul 2014, modificarea Legii educaţiei şi adoptarea unei legi prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50% – de la 800 (180 de euro) la 1.200 de lei (270 de euro) -, iar ale celorlalte cadre didactice cu 15%. Acestea sunt principalele cereri ale dascălilor, care mai vor depolitizarea învăţământului şi regândirea programelor şcolare, dar şi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă. Prin evaluare, spun profesorii, să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.
Preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, explică: Prima problemă şi cea mai importantă este cea legată de finanţare. Dacă învăţământul este subfinanţat nu poţi să ai pretenţia să faci învăţământ de calitate. A doua problemă este legată de politizarea învăţământului. Cerem guvernului şi Ministerului Educaţiei ca aceia care doresc să fie aleşi în funcţii de conducere să treacă prin filtrul şcolii şi nu prin cabinetele de partid. Programele şcolare trebuie modificate în regim de urgenţă pentru că ele nu mai corespund realităţilor din România.” Birocraţia prea mare din sistemul de învâţământ reprezintă un alt motiv de nemulţumire, mai spune Simion Hăncescu (track): În acest moment dascălii, din păcate, mai mult fac hârtii decât se ocupă de procesul instructiv-educativ. Trebuie lăsaţi profesorii şi învăţătorii să-şi facă meseria de dascăl, nu să facă pe funcţionarii.”
Potrivit lui Simion Hăncescu, dacă cererile sindicaliştilor nu vor fi rezolvate, aceştia vor recurge şi la alte metode de protest. Între acestea se numără şi organizarea în Bucureşti, pe 6 noeimbrie, a unui miting, urmat de un marş. O altă federaţie din domeniu, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, ameninţă şi ea cu acţiuni de protest care pot culmina, se arată într-un comunicat, cu blocarea anului şcolar.
-
Reprofesionalizarea profesorilor
Nu e nici un secret pentru nimeni că, în România, situaţia profesorilor nu este deloc una înfloritoare. Mai mult. Posturile în învăţământ au fost şi sunt, în continuare, evitate. De asemenea, cei care au predat o perioadă aleg să plece la un moment dat când salariul prea mic şi stresul prea mare devin greu de suportat. Situaţia s-a agravat odată cu criza mondială când în România – în urma austerităţii bugetare -, veniturile profesorilor au fost reduse cu 25%. Urmarea? Se pare că în ultimii trei ani, 40.000 de cadre didactice au părăsit sistemul de învăţământ. Exodul nu se va opri însă, conform sondajului Viaţa tânărului profesor” realizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Simion Hăncescu, preşedintele FSLI, ne prezintă principalele rezultate: “Un procent considerabil, peste 41% dintre cei intervievaţi, intenţionează să părăsească sistemul de învăţământ în următorii cinci ani. Aproximativ 30% nu sunt hotărâţi în privinţa viitorului profesional. Procentele sunt îngrijorătoare. Motivele lor sunt mai multe. În primul rând, sunt nemulţumiţi de salariu. Un cadru didactic tânăr primeşte în jur de 800 de lei pe lună ca venit net. Un asemenea venit nu-i poate asigura decât un trai la limita subzistenţei. Sunt multe cazuri de profesori tineri întreţinuţi în continuare de familiile lor. Unii dintre ei sunt navetişti stau în mediul urban, dar lucrează la ţară. Deşi în lege scrie că naveta se decontează, puţine consilii locale fac acest lucru. Profesorii sunt nevoiţi să-şi dea chiar jumătate de venit făcând această navetă.”
Profesorii din învăţământul preuniversitar nu-şi părăsesc însă de ieri sau de azi posturile. Şi nu de fiecare dată motivele sunt cele financiare, ci ţin de alte nemulţumiri provocate de sistem. Ana a fost învăţătoare timp de 5 ani şi a început să profeseze imediat după ce a terminat liceul pedagogic. Nu a renunţat din cauza banilor, căci pe atunci era tânără şi încă visătoare. Nu a fost de acord cu unele schimbări care începuseră deja să aibă loc la începutul anilor 2000: “Începuseră deja numirile de directori şi directori adjuncţi de şcoală pe criterii politice. Apăreau probleme între corpul didactic şi management. Şi, legat de schimbări, ele erau de formă în timp ce locul unde se învăţa a rămas acelaşi. Era ca un gard vechi căruia i-ai trage o vopsea strălucitoare fără să ţii cont că gardul e aproape prăbuşit. În plus, eu n-am fost de acord cu această îngreunare a ghiozdanului fără sens. Astăzi copiii cară ghiozdane foarte grele la şcoală. Implicit, copilăria lor se pierde undeva pe drum între 300 de probleme şi 600 de exerciţii, lucru cu care eu nu sunt de acord.”
Au existat şi ciocniri de mentalitate între ea, pe de o parte, şi părinţi şi profesori, pe de altă parte: “De pildă, eu mă îmbrăcam în pantaloni şi asta era o problemă: că nu purtam fustă. Altă problemă era că eu, la clasa mea, făceam orele de educaţie fizică şi nu le cedam în favoarea aritmeticii şi a citirii. Sau că orele de educaţie muzicală erau de educaţie muzicală, nu de geografie şi istorie.”
După ce a jonglat cu două slujbe în paralel, Ana a ales să părăsească învăţământul şi să-şi facă o carieră în televiziune. Din punct de vedere financiar, nu mai are probleme. Nu are nici vreun regret profesional. Doar atât: “Regret minunea care se produce când vezi că 26 de perechi de ochi te privesc ca pe cel mai important om de pe lume.”
Aura a lucrat ca profesoară de franceză înainte de criză, în două licee din Bucureşti. Pentru ea, salariul mic a fost motivul principal al părăsirii sistemului de învăţământ. Nu a părăsit însă meseria de profesor. Din 2009, lucrează la o firmă de training unde-i învaţă franceză pe oamenii de afaceri: “Fac în continuare meseria pentru care m-am pregătit. Mie îmi place să predau foarte mult. Nu am plecat din învăţământ pentru că nu-mi plăcea să predau, ci pentru că nu aveam un venit decent. În al doilea rând, acum lucrez cu adulţi. E un pic mai uşor să lucrezi cu ei decât cu copii şi adolescenţi. Nu pot să spun că regret c-am plecat din învăţământ, pentru că viaţa mea s-a îmbunătăţit foarte mult. E adevărat că uneori mă mai gândesc la satisfacţiile pe care le-am avut când lucram cu copii. Ei se ataşează de profesori. Dacă-i tratezi frumos şi te ocupi de ei, şi copiii îţi dau şi multă afecţiune.”
Din păcate, odată cu plecarea masivă a profesorilor, educaţia lor şi a generaţiilor viitoare va lăsa de dorit, consideră Aura: “Atâta timp cât un profesor nu are un salariu decent, el nu poate fi performant. Nu-i cred pe cei care zic că trebuie să dai mai întâi dovada de performanţă şi apoi să ceri bani. Trebuie să fie un echilibru în câştig şi prestaţia profesorului. Lipsa echilibrului afectează calitatea învăţământului. Am rude în sistemul de învăţământ ‚ la liceu, şi văd cum li se predă. E jale! Am avut contact şi cu proaspeţi absolvenţi de universităţi, când am făcut angajări la noi la firmă şi am căutat traineri de limbi străine. Mulţi dintre candidaţi au un nivel scăzut de limbă engleză, franceză sau germană, la finalul unei facultăţi de profil.”
De asemenea, dintre cei care devin acum dascăli, unii nu au vocaţie pentru profesorat. Ei doar aleg cea mai disponibilă variantă până când se vor ivi oportunităţi mai atractive.