Până la data de 20
noiembrie 2021, profesorii, elevii, dar şi studenţii români din comunitățile
istorice, precum şi din diaspora, se pot înscrie într-unul din cele trei
proiecte lansate, de curând, de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni,
în vederea susţinerii învăţământului în limba română.
Ministrul interimar ali Educație, Sorin Cîmpeanu, dimăndă că elevlli ditu România va s’ahurhească cursurli ditu 8 di brumaru, după vacanța di dauă stămâni tru cari easti di itia a catandisillei sanitari. Turlia tru cari va s’dizvărtească oarili, cu prezenţă fizică ică online, va s’hibă apufusitu viniri, deadunu cu responsabilii ditu sănătati, avânda tu videală contextul epidemiologhic. Tutu tu bitisita-a stămânăllei va s’hibă dimăndati și alti lucre mutrinda disvărtearea a lucurlui didacticu, ntră cari ñicurarea a numirlui di teze şi vulusearea-a mediilor cu maş dauă noti la tuti materiili. Sorin Cîmpeanu spusi că va s’hibă aprobat un document tru aestă noimă şi exighisi câti tezi va s’da elevlli ditu cathi ţiclu şcolar:
“Elevllii di clasa a V-a, a VI-a, a VII-a au teză la matematică şi la limba română. Elevdlli di clasa a VIII-a avea trei teze, armân maş cu dauă. Tră elevlli di liceu, elli au patru teze, ună singură excepţie – liceele tehnologhiţi cari avea maş trei tezi — tuti alanti filieri va s-aibă numirlu di tezi apufusitu di Ministerlu ali Educaţie, ñicuratu di la patru la trei”. Ministurlu interimar nica dimăndă că tezili va s’poată s’hibă dati ahurhinda ditu 6 di andreu, ponderea aluştoru tru media semestrială va s’hibă di 25%, iara susţănerea-a lor va s’facă obligatoriu cu prezenţă fizică.
Sorin Cîmpeanu: “Tră elevlli cari nu va s’poată s’da tezi cu prezenţă fizică, ditu itii independente di volea-a loru – şi nă minduimu, cadealihea, la cazuri di infectari ică di carantinari – aestu lucru va s’poată să s’facă, ari bază legală, după turnarea diznou la şcoală, acă turnarea va s’facă tru semestrul II”. Sorin Cîmpeanu cundille că tru kirolu ditu soni criscu ritmolu a vaccinarillei anti-COVID-19 tru arada-a elevilor. Uidisitu cu datili ufiţiali, rata di imunizari năstricu 25% ditu totalu aţiloru cu ilikia di 12 di añi ş’cama. Tru aestu kiro, 80.000 di elevi cu ilikia anamisa di 12 și 15 di añi și 223.000 di elevi ditu aţelli cu ilikia di 16 di añi ş-cama feaţiră vaccinul.
Ministurlu interimar căftă a cathi unlui inspectorat şcolar judeţean, ama şi a unităţlor di nviţămintu, s’ngrăpsească pi site-urli a loru işiş rata di vaccinari a personalui. Sorin Cîmpeanu: “Tuti inspectoratele şcolare judiţene ditu România ngrăpsiră rata di vaccinare la nivelu a cathi unlui inspectorat; sunt multe situaţii tru cari rata di vaccinare easti cama di 90%. Tutunăoară, la nivelu a cathi unăllei sculie va s’hibă ngrăpsitu pi a loru site rata di vaccinare, cu tiñisearea a regulilor GDPR, fără numă, paranumă şi alti dati cu caracter personal, ama easti tu arada că părinţăllii şi elevllii să ştibă, atumţea cându negu la şcoală, cari easti nivelu di vaccinare a personalui ditu aţea şcoală. Feaţimu, tutunăoară, tră puterea-a exemplului, publică rata di vaccinari tru Ministerlu a Educaţiillei, cari easti, pricunoscu, sumu aştiptări, di 66%”. Sorin Cîmpeanu nica dimăndă că dzălili di vacanță băgati tru aestă perioadă ditu furñia a situațiillei epidimiologhiţi va s’hibă recupearate la tru ahurhita a meslui yinaru.
Autoru: Daniela Budu
Aermânipsearea: Taşcu Lala
Ministrul
interimar al Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că elevii din România vor
relua cursurile din 8 noiembrie, după vacanța de două săptămâni în care se află
din cauza situației sanitare. Modul în
care se vor desfășura orele, cu prezenţă fizică sau online, va fi decis vineri,
împreună cu responsabilii din sănătate, având în vedere contextul epidemiologic.
Tot la finalul săptămânii vor fi anunțate și alte aspecte privind desfăşurarea
activităţii didactice, între care reducerea numărului de teze şi încheierea
mediilor cu doar două note la toate materiile. Sorin Cîmpeanu a declarat că va
fi aprobat un document în acest sens şi a explicat câte teze vor da elevii din fiecare
ciclu şcolar:
Elevii de clasa a V-a, a VI-a, a VII-a au teză la
matematică şi la limba română. Elevii de clasa a VIII-a aveau trei teze, rămân
doar cu două. Pentru elevii de liceu, ei au patru teze, o singură excepţie -
liceele tehnologice care aveau doar trei teze – toate celelate filiere vor avea
numărul de teze stabilit de Ministerul Educaţiei, redus de la patru la trei.
Ministrul interimar a mai anunțat că tezele
vor putea fi date începând din 6 decembrie, ponderea acestora în media
semestrială va fi de 25%, iar susţinerea lor se va face obligatoriu cu prezenţă
fizică.
Sorin Cîmpeanu: Pentru elevii care nu vor putea să susţină
teze cu prezenţă fizică, din motive independente de voinţa lor – şi ne gândim,
bineînţeles, la cazuri de infectare sau de carantinare – acest lucru se va
putea face, există bază legală, după revenirea la şcoală, chiar dacă revenirea
se va face în semestrul II. Sorin Cîmpeanu a precizat că în ultima
perioadă a crescut ritmul vaccinării anti-COVID-19 în rândul elevilor. Potrivit
datelor oficiale, rata de imunizare a depăşit 25% din totalul celor cu vârsta
peste 12 ani. În prezent, 80.000 de elevi cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani
și 223.000 de elevi dintre cei peste 16 ani au făcut vaccinul.
Ministrul
interimar a solicitat fiecărui inspectorat şcolar judeţean, dar şi unităţilor
de învăţământ, să afişeze pe site-urile proprii rata de vaccinare a
personalului. Sorin Cîmpeanu: Toate inspectoratele şcolare judeţene
din România au afişat rata de vaccinare la nivelul fiecărui inspectorat; sunt
multe situaţii în care rata de vaccinare este peste 90%. De asemenea, la
nivelul fiecărei şcoli va fi afişat pe site-ul propriu rata de vaccinare, cu
respectarea regulilor GDPR, fără nume, prenume şi alte date cu caracter
personal, dar este normal ca părinţii şi elevii să ştie, atunci când merg la
şcoală, care este nivelul de vaccinare al personalului din acea şcoală. Am
făcut, de asemenea, pentru puterea exemplului, publică rata de vaccinare în
Ministerul Educaţiei, care este, recunosc, sub aşteptări, de 66%. Sorin
Cîmpeanu a mai anunțat că zilele de vacanță impuse în această perioadă din
cauza situației epidemiologice vor fi recuperate la începutul lunii ianuarie.
Tru 13 di yismăciuni, tuti unităţli di nviţămintu ditu România va s’hibă dişcllisi. Easti treilu an şcolar ditu pandemie, iara condiţiile sanitari ţi lipseaşti s’hibă tiñisiti orlea zorlea armânu idyili: distanţarea fizică, aerisirea sălliurloru şi purtarea a prusupidăllei di protecţie tu interior. Andicra di anlu şcolar tricut, creaşte rata di infectare ditu ună localitate di la cari tru unităţli di nviţămintu nu mata va s’da izini niţi ti activităţli di recuperari a materiillei. Părinţălli şi cilimeañilli va s’veadă cathi dzuua di viniri di pi frăndza di internetu a Direcţiillei di Sănătate Publică desi stămâna yinitoari s-ţănu oari tru formatu fizic i online, andicra di catandisea ditu cathi localitate, spusi ministurlu ali educaţie.
Sorin Cîmpeanu: “Până la agiundzearea a ratăllei di infectare di 6 la ñillea di bănători tru localitati, tuti creşili, grădiniţili şi şcolile va s’lucreadză cu prezenţă fizică. După năstriţearea-a ratălei di infectare di 6 la ñille, armân dişcllisi creşele şi grădiniţili, tuţ elevllii intră tru online, cu ună goala excepţie: nviţămintul special. Di altă parti, tra nviţâmintul special activităţile di terapie, activităţi pritu cari elevllii cu cerinţe educaţionale speţiali nveaţă practic s’armănă tru bana, va s’aibă izini şi după năstriţearea-a ratăllei di infectari di 6 la ñille. Easti goala excepţie”.
Responsabila di la Sănătate, Ioana Mihăilă, exighisi ţi va s’facă car ava s’alăncească unu caz di COVID tru una clasă: “Cara vas a zburamu di clase di nviţământul preşcolar şi di clasele di la pregătitoare până la clasa a şasea inclusiv, elevii ditu clasa cilimeanlui cari fu diagnosticat pozitiv ma largu va s’faca nviţămintul online kiro di 14 di dzăli, ama pot s’toarnă ahurhinda cu dzuua a opta, pritu testare antigen rapidă, tru condiţiile tru cari rezultatili alustoru testi suntu negative. Tra cilimeanili ditu clasele a şaptea, a opta şi nviţământul liceal, la apariţia a unui caz pozitiv tru şcoală, ari doauă situaţii: cilimeañlli cari fură vaccinaţi ica tricur4 pritu lăngoari tru aesti ditu soni 180 di zile pot ma largu s’nveaţă faţă tru faţă. Alanţă cilimeañi trec pi nviţămintu online, idyea cata tru tru clasili primari şi până la clasa a şasea, tra 14 di dzăli, ama cu posibilitatea testarillei şi turnarea la şcoală ahurhina cu dzuua a opta.”
Consiliulu Naţionalu al Eleviloru lugurseaşti ca easti ananghi testarea a tutulor elevilor, nu maş a atiloru nivaccinaţ, ase câ riscul di arăspândeare comunitară să s’limiteadza cât ma multu. Organizaţia a elevilor cafta, di alta parti, a statlui s’asiguripseasca protecţia a tutulor elevilor aflaţi tru situaţii di riscu medical, dimi a atiloru diagnosticaţ cu len turlii di lăngori croniţi, nu maş a aţiloru cu afecţiuni asociate imunodepresiillei, di itia câ actul di vaccinare easti unu independentu di elev, cari tani tru una turlie directa di acordul expliţitu a părinţălor. Consiliul cutugursi amanarea apariţiillei a ordnlui comun a atiloru doi miniştri tu ligătură cu activitatea tru şcoli si cundille că sistemlu di educaţie ari ananghi di predictibilitate.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
Pe 13
septembrie, toate unităţile de învăţământ din România vor fi deschise. Este al
treilea an şcolar din pandemie, iar condiţiile sanitare ce trebuie respectate strict
rămân aceleaşi: distanţarea fizică, aerisirea încăperilor şi purtarea măştii de
protecţie la interior. Faţă de anul şcolar trecut, creşte rata de infectare
dintr-o localitate de la care în unităţile de învăţământ nu vor mai fi permise
nici activităţile de recuperare a materiei. Părinţii şi copiii vor afla în
fiecare zi de vineri de pe pagina de internet a Direcţiei de Sănătate Publică dacă
săptămâna următoare se fac ore în format fizic sau online, în funcţie de
situaţia din fiecare localitate, a spus ministrul educaţiei.
Sorin Cîmpeanu: Până
la atingerea ratei de infectare de 6 la mia de locuitori în localitate, toate
creşele, grădiniţele şi şcolile vor funcţiona cu prezenţă fizică. După
depăşirea ratei de infectare de 6 la mie, rămân deschise creşele şi
grădiniţele, toţi elevii intră în online, cu o singură excepţie: învăţământul
special. De altfel, pentru învăţâmântul special activităţile de terapie,
activităţi prin care elevii cu cerinţe educaţionale speciale învaţă practic să
supravieţuiască, vor fi permise şi după depăşirea ratei de infectare de 6 la
mie. Este singura excepţie.
Responsabila de la Sănătate, Ioana
Mihăilă, a explicat ce se întâmplă în cazul apariţiei unui caz de COVID într-o
clasă: Dacă vorbim de clase de învăţământul preşcolar şi de clasele de la
pregătitoare până la clasa a şasea inclusiv, elevii din clasa copilului care a
fost diagnosticat pozitiv vor continua învăţământul online timp de 14 zile, dar
pot reveni începând cu ziua a opta, prin testare antigen rapidă, în condiţiile
în care rezultatele acestor teste sunt negative. Pentru copiii din clasele a
şaptea, a opta şi învăţământul liceal, la apariţia unui caz pozitiv în şcoală,
există două situaţii: copiii care au fost vaccinaţi sau au trecut prin boală în
ultimele 180 de zile pot continua să înveţe faţă în faţă. Ceilalţi copii trec
pe învăţământ online, la fel ca şi în clasele primare şi până la clasa a şasea,
pentru 14 zile, dar cu posibilitatea testării şi revenirii la şcoală începând
cu ziua a opta.
Consiliul Naţional al Elevilor consideră că este
necesară testarea tuturor elevilor, nu doar a celor nevaccinaţi, astfel încât
riscul de răspândire comunitară să se limiteze cât mai mult. Organizaţia elevilor
cere, de altfel, statului să asigure protecţia tuturor elevilor aflaţi în
situaţii de risc medical, adică a celor diagnosticaţi cu diverse boli cronice,
nu doar a celor cu afecţiuni asociate imunodepresiei, întrucât actul de
vaccinare este unul independent de elev, care depinde în mod direct de acordul
explicit al părinţilor. Consiliul a criticat întârzierea apariţiei ordinului
comun al celor doi miniştri cu privire la activitatea în şcoli si a subliniat
că sistemul de educaţie are nevoie de predictibilitate.
La aproape un an de la înregistrarea pe teritoriul său a primului caz de infectare cu SARS-CoV-2, în România bilanțul deceselor asociate acestui coronavirus se apropie de 20 de mii. Campania de vaccinare a început, ca pretutindeni în Uniunea Europeană, pe 27 decembrie, iar datele centralizate la nivel comunitar arată că rata de imunizare în România este una dintre cele mai bune, țara situându-se pe a treia poziție din acest punct de vedere. Ritmul în care se derulează campania de vaccinare până la acest moment ne confirmă atingerea obiectivului dorit, acela de a imuniza populaţia într-un timp cât mai scurt, spune președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiță. El a anunțat, sămbătă, că, în România, numărul persoanelor imunizate l-a depăşit pe cel al persoanelor infectate. Strategia de vaccinare adoptată de București a acordat prioritate cadrelor medicale, iar rezultatele se văd deja – în randul acestora, infectările au scăzut cu circa 85%.
Aria de vaccinare a fost extinsă apoi la persoanele cu boli cronice, la cele cu vârstă peste 65 de ani, din căminele de bătrâni sau din centrele de asistență socială, dar și din instituțiile considerate esențiale. Profesorii se numără și ei în această categorie, cu atât mai mult cu cât de două săptămâni în România au fost reluate cursurile cu prezența majorității elevilor în bănci. Conform Ministerului Educației, din 8 februarie, când a început semestrul al doilea, peste 800 de elevi și circa 640 de cadre didactice au fost diagnosticate cu coronavirus, circa 700 de clase fiind nevoite să-și întrerupă activitatea. Autoritățile pledează pentru imunizarea accelerată a angajaților din Educație, în acest sens fiecare inspectorat școlar județean și fiecare universitate trebuind să furnizeze cât mai rapid către Direcțiile de Sănătate Publică listele nominale cu personalul care dorește să se vaccineze în centrele dedicate, a explicat Valeriu Gheorghiță
Nu mai avem nevoie de o programare în platforma de programare tocmai pentru a nu aștepta la eliberarea unui loc. Datele sunt centralizate de către fiecare unitate de învățământ și remise către inspectoratele școlare. În colaborare cu DSP se stabilesc locațiile unde se va derula activitatea de vaccinare, în principiu în fiecare județ sunt circa două locații.
Peste 40 de mii de angajați din învătămând s-au vaccinat deja, iar jumătate dintre aceștia au făcut și rapelul. Și persoanele fără adăpost au fost trecute în categoria cu prioritate și sunt imunizate anti-COVID cu ajutorul unor echipe mobile, sprijinite de autoritățile locale și direcțiile de asistență socială. În cazul acestora, cea mai mare provocare ține, potrivit lui Valeriu Gheorghiță, ca după administrarea primei doze persoanele respective să poată fi regăsite pentru rapel. Până acum, circa 300 de persoane fără adăpost au primit prima doză şi cam tot atâtea au făcut și rapelul.
Comisia Europeană a
publicat raportul anual pentru 2019 privind Erasmus+, care arată că programul
și-a îndeplinit pe deplin obiectivele, cu niveluri excelente de punere în
aplicare și o utilizare eficientă a fondurilor. În 2019, accentul a fost pus pe
continuitatea priorităților programului, spune Sonya Gospodinova, purtător de
cuvânt la Comisia Europeană:
Dacă în anii precedenți accentul a fost pus
pe activități care au promovat incluziunea socială, echitatea și cetățenia
activă prin educație formală și non-formală, pregătire, tineret și sport, de
această dată au fost incluse în program și acțiuni cu privire la dezvoltarea
profesională a educatorilor și a lucrătorilor în domeniul tineretului, care au
de-a dace cu abandon școlar timpuriu și medii defavorizate.
Vă pot da câteva
cifre concrete pentru a exemplifica succesul programului. În jur de 111.000 de
organizații au beneficiat de finanțare, în 2019, pentru a duce la bun sfârșit
aproximativ 25.000 de proiecte. În privința tinerilor, mai mult de 174.000 de
persoane – tineri și lucrători în domeniul tineretului, au beneficiat de
finanțarea Erasmus+ fie în forma schimburilor de experiență sau a oportunităților
de muncă. E important de menționat că avem și câteva inițiative noi, cum ar fi
Alianța Universităților Europene. 70 dintre acestea au început în luna iunie
2019, cu un buget de aproape 85 de milioane de euro.
În luna decembrie, s-a
ajuns la un acord politic în privința finanțării viitoare, continuă Sonya
Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană.
În 2020 am încheiat
exercițiul financiar anterior, iar acum, din 2021 începem o nouă perioadă de
șapte ani. Astfel, vom avea un buget de 26 de miliarde de euro pentru întreaga
perioadă. Programul va avea în vedere proiecte și mai inovatoare și incluzive,
cu accent pe dezvoltarea digitală sau mai sustenabilă și alte inițiative pilot
precum Universitățile Europene, Centre de Excelență Profesională și Discover
EU.
Programul Erasmus+
a oferit șansa unui procent de 3,7% dintre tinerii europeni să studieze, să se
antreneze, să fie voluntari sau să capete experiență profesională peste hotare.
Sonya Gospodinova, purtător de cuvânt la Comisia Europeană:
Printre proiectele de care au beneficiat organizațiile din România, în
2019, se numără Merg la școală începând de azi, o strategie pentru prevenirea
abandonului școlar timpuriu. Organizația coordonatoare a fost Școala Gimnazială
Petru Rareș. Aceasta a primit o bursă de 30.280 de euro. Obiectivul pregătirii
a fost ca profesorii să prevină absenteismul și să păstreze în școală copiii
din grupuri cu risc de abandon, mai ales copiii de etnie romă, cei din familii
sărace sau cu părinți care lucrează peste hotare. Aș mai vrea să evidențiez un
proiect important. Se numește Conștientizarea genurilor în cadrul predării.
Este un parteneriat între organizațiile din România și din Luxemburg, cu o
bursă de 263.768 de euro. Au fost sprijiniți profesorii în privința egalității
de gen și a diversității. Scopul a fost conștientizarea reprezentării slabe a
fetelor în domeniul științelor, ingineriei și a matematicii, respectiv lipsa
femeilor cu cariere în aceste domenii.
Așadar, Erasmus
rămâne o poveste de succes europeană, care continuă să-și dovedească, de mai
bine de trei decenii, valoarea adăugată.
În România, pe fondul pandemiei de COVID-19, școala online a venit la pachet cu mai multe probleme. În unele cazuri nu au fost achiziționate echipamentele necesare pentru desfășurarea orelor online, iar în altele încă se lucrează la infrastructura pentru predarea online. Există și cadre didactice care refuză să intre pe internet nu doar din lipsă de dispozitive sau internet, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori în mediul rural. Ei spun că nu vor să utilizeze platformele pe care le-ar fi colectate date cu caracter personal, iar cei care deja predau online au numeroase probleme tehnice.
Profesorii din România trebuie să înveţe să predea online, a insistat din nou premierul Ludovic Orban, în condiţiile în care există şi cadre didactice care nu vor să îşi susţină în acest fel cursurile: Noi am făcut toată vara cursuri de îmbunătăţire a competenţelor digitale ale cadrelor didactice. Continuăm constant realizarea acestor cursuri, şi profesorii trebuie să se obişnuiască cu acest mod de predare. Este greu de anticipat cât va dura pandemia, când se va descoperi vaccin. Este clar că învăţământul se va desfăşura în una dintre cele trei situaţii: cu copii în clasă, în sistem mixt hibrid şi în sistem online, în cazul în care o şcoală se află cum s-ar zice, în scenariul roşu”.
Din cauza pandemiei, Legea Educaţiei a fost modificată şi prevede că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura online pe perioada stării de urgenţă sau de asediu. Cum legislaţia nu include şi cursurile online pe timpul stării de alertă, în care România este de la jumătatea lunii mai, şeful Executivului nu a exclus, zilele trecute, o nouă modificare a Legii Educaţiei. Recent, Ludovic Orban declara că, suplimentar, în sprijinul procesului de învăţare, vor exista şi “lecţii pe televiziunea naţională, aşa cum a fost parteneriatul care a funcţionat şi pe perioada stării de urgenţă, şi, ulterior, până la închiderea anului şcolar”.
De la începutul noului an școlar, pe 14 septembrie, zeci de unități de învățământ au ieșit din scenariul verde, cel în care toți copiii se aflau la școală, și au trecut în cel galben, ce presupune și cursuri online și prezență la școală, sau chiar roșu, cu predare exclusiv online. Dacă privim cifrele oficiale, în prezent, peste 300 de școli din România ar trebui să facă cursuri exclusiv online, iar peste 4400 și online și la școală. Restul de circa 12.500 de unități de învățământ își așteaptă toți elevii fizic la școală, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.
La nici două săptămâni de la începerea noului an școlar, din cauza alegerilor locale care vor avea loc pe 27 septembrie, aproape tot învățământul din România va funcționa din nou, pentru trei zile, exclusiv online, având în vedere că majoritatea celor aproape 19.000 de secții de votare sunt organizate în unități de învățământ.
Digital.educred.ro – un spatiu virtual dezvoltat de Ministerul Educației și Cercetării pentru cadrele didactice care sustin activitatea de studiu cu elevii, la distanță. Interviu cu Jean Badea, director de cabinet al ministrului educatiei Monica Anisie.
La Iași, în perioada 31 august – 1 septembrie 2019, va avea loc Congresul Profesorilor de Istorie şi Limbă Română din comunitățile
istorice. Interviu cu av Nicolae Mihai, preşedintele Institutului Fraţii
Golescu – unul dintre organizatori.
Preşedintele
Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se majorează indemnizaţia acordată
foştilor deţinuti politici şi categoriilor asimilate de la 400 lei la 700 lei
pentru fiecare an de suferinţe din cauze politice. Actul normativ prevede
totodată acordarea unor indemnizaţii copiilor persoanelor afectate. Beneficiare
sunt persoanele deportate în străinătate, constituite în prizonieri sau
persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu
începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, precum şi cele
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6
martie 1945. Proiectul de lege fusese adoptat de Camera Deputaţilor, în
calitate de for decizional, pe 12 iunie.
Ministrul
Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a declarat că poziţia României faţă de
Rusia este stabilită la nivelul Uniunii Europene şi presupune respectarea
cadrului legislativ internaţional. Nu cerem prea mult de la Rusia ca
actor pe scena geopolitică dacă cerem să respecte cadrul legislativ
internaţional. Este principiul de la care pornim şi la care nu putem face
rabat, a spus şefa diplomaţiei române.
Ministrul de Externe a precizat că
relaţia cu Rusia reprezintă un punct cheie în stabilitatea din zonă şi în
securizarea flancului estic al NATO, iar ameninţările şi gesturile pe care
Rusia le-a făcut în mod repetat în spaţiul Mării Negre, precum anexarea ilegală
a Crimeii sau sprijinul militar pentru separatiştii din estul Ucrainei, au fost
de natură să creeze îngrijorare.
Ramona Mănescu a făcut referire şi la
ameninţările neconvenţionale, cele hibride, care, potrivit acesteia, au
înflorit în ultima perioadă şi care marea majoritate au ca punct de
plecare Rusia. Ministrul de Externe a subliniat faptul că România doreşte
să promoveze dialogul cu Rusia, dar în termeni de corectitudine şi că ţara
noastră trebuie să continue să fie foarte fermă şi foarte clară în dialogul
extern.
O a doua grupă
de profesori care predau limba română sau în limba română din regiunea
ucraineană Cernăuţi se află în România, la Iaşi, la cursuri de perfecţionare
organizate de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
pretutindeni. Acţiunea se derulează în perioada 29 iulie – 03 august, în
parteneriat cu Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina.
20 de
cadre didactice participă în aceste zile la stagiul de perfecţionare, care are
ca teme principale metodica predării limbii române şi psihopedagogia şcolară.
Cu prilejul şederii în România, profesorii vor putea vizita diferite obiective
turistice, spirituale şi culturale, precum Mitropolia Moldovei şi Bucovinei,
Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Golia şi Complexul Muzeal Naţional
Moldova din Iaşi.
Acţiunea îşi propune promovarea şi susţinerea
învăţării în limba română în regiunea Cernăuţi, din Ucraina, pentru facilitarea
menţinerii identităţii etnice şi lingvistice în rândul românilor din regiune.
Proiectul se încadrează în Programul de Educaţie Apostol Mărgărit,
din Planul de activităţi al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru
anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
Elevii olimpici trebuie sprijiniţi pentru a putea să-şi dezvolte o carieră în ţară cu performanţele de care sunt capabili, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vineri seara, la Suceava, după festivitatea de premiere a câştigătorilor Olimpiadei Naţionale de Informatică.
Ecaterina Andronescu: ‘‘După evenimentul din seara aceasta am o stare a bucuriei. Suntem chiar sub semnul lui Gaudeamus. Asta înseamnă să ne bucurăm de ce-au făcut copiii aceştia minunaţi. Fără îndoială că mi-aş dori ca ei să rămână în ţară, dacă s-ar putea, pentru că într-adevăr performanţele pe care ei le-au atins şi le-au dovedit cu acest prilej ne arată că ne dorim să nu mai plece, să-i sprijinim aici, să-şi dezvolte o carieră cu performanţele de care sunt în stare într-o universitate.”
Ecaterina Andronescu a mulţumit cu această ocazie şi profesorilor care au avut o contribuţie importantă în realizarea acestor performanţe ale elevilor, dar şi părinţilor, pentru susţinerea fără de care copiii lor nu puteau să aibă astfel de realizări de excepţie.
”Le mulţumesc în faţa dumneavoastră şi profesorilor care s-au ocupat de ei, pentru că o asemenea performanţă nu se naşte din spuma mării, se naşte cu eforturi foarte susţinute şi cu munca extrem de migăloasă şi de perseverentă a dascălilor lor. Le mulţumesc şi părinţilor, pentru că fără susţinerea părinţilor n-ar fi putut atinge această performanţă. Şi dacă noi vorbim de şcoli cu performanţe şi şcoli cu performanţe mai slabe, să ştiţi că cei care fac diferenţa sunt tocmai părinţii, părinţii care-şi susţin copiii şi care, iată, ajung să obţină rezultate absolut excepţionale”, a subliniat ministrul Educaţiei.
Ministrul Educaţiei şi-a exprimat intenţia de a majora recompensa financiară a elevilor olimpici cu performanţe deosebite, precum şi de a găsi soluţii pentru ca aceştia, după terminarea facultăţii, să poată profesa în mediul academic.
În cadrul vizitei de lucru a fost prezentată și dezbătută viziunea Educația ne unește, discuțiile fiind purtate cu directorii unităților de învățământ preuniversitar din județul Suceava, cu reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor, reprezentanții asociațiilor părinților, conducerea și inspectorii școlari din cadrul I.S.J. Suceava.
Proporția
profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic
în țară este îngrijorătoare. Nivelul de toleranță socială al profesorilor este
scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul
societății. Iată doar două dintre concluziile cu care se încheie un recent
studiu sociologic dedicat valorilor democratice la care aderă corpul profesoral
din România. Pe lângă faptul că sunt îngrijorătoare, aceste concluzii au iscat
adevărate dispute în spațiul public, multe voci grăbindu-se să culpabilize și
mai mult un sistem de învățământ foarte criticat în ultima vreme. Chiar
realizatorii studiului – un grup de sociologici și psihologi reputați care au
lucrat sub egida Fundației Friedrich Stiftung România – au recunoscut că
educația școlară contează pentru formarea unei culturi politice propice
democrației. Astfel, valorile profesorilor cântăresc foarte mult din această
perspectivă, mai ales într-o perioadă în care o parte a Europei pare atrasă de
curente autoritare care pun sub semnul întrebării democrația. Așadar ce au vrut
să afle autorii studiului și ce au descoperit, ne detaliază unul din ei,
Gabriel Bădescu, şeful Catedrei de ştiinţe politice din cadrul Universității
Babeş-Bolyai din Cluj-Napica: Am vrut să vedem în ce măsură consideră că
societatea ar trebui guvernată conform regulilor democratice. Per ansamblu, cam
90% au spus că le plac sistemele democratice și asta sună liniștitor. Problema
este că la întrebări ceva mai detaliate apare un procent destul de mare – în
jur de 40% – care consideră că și într-o democrație, ar fi bine să apară un
lider puternic care nu-și bate capul cu alegerile libere și cu parlamentul.
De asemenea, deși
este vorba de o minoritate, totuși 14% dintre profesori consideră că ieșirea
României din Uniunea Europeană ar fi un lucru pozitiv. Același procent ar
aproba existența unui regim militar, iar 11% ar favoriza prezența unui sistem
guvernat de legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor politice și
absența mecanismelor electorale). Deși, din acest studiu reiese că valorile
profesorilor sunt mai puțin democratice decât ne-am fi așteptat noi, ca
societate, sociologul Claudiu Tufiș crede că aceste date trebuie puse în
contextul mai larg al concepțiilor populației. Din perspectiva asta, profesorii
apar într-o lumină mai favorabilă, nu și societatea în ansamblu.
Sociologul
Claudiu Tufiș: Datele din raport au fost interpretate doar
prin comparație cu datele privitoare la profesorii din învățământul
preuniversitar. Nu s-a făcut o comparație cu populația în întregul ei sau cu
populația care are studii superioare. M-am uitat pe date similare culese la
începutul anului 2018, în România, în cadrul unor cercetări internaționale. Așa
am ajuns la această concluzie: profesorii din România, chiar dacă sunt relativ
intoleranți și puțin democrați, comparativ cu populația cu studii superioare,
ei sunt, de fapt, mai deschiși, mai democrați. Problema nu este că profesorii
sunt nedemocrați, ci că noi, ca populație, suntem așa. În cei 30 de ani de la
căderea comunismului, nu am interiorizat valorile asociate democrației.
La această concluzie, se adaugă contextul actual mai larg european. Claudiu
Tufiș: Problema din acest punct
de vedere este că, în România, trendul de descreștere a sprijinului pentru
democrație s-a suprapus peste o populație care încă n-a aflat bine ce înseamnă
democrația și care sunt valorile ei. Spre deosebire, în țări cu o tradiție
democratică de peste 50 de ani, chiar dacă se observă o scădere a încrederii în
democrație, această scădere se suprapune, totuși, peste o funcționare bună a
sistemului democratic.
În privința
nivelulului toleranței sociale, totuși românii nu se îndepărtează prea mult de
trendul european. Grupurile respinse cel mai frecvent de către profesori sunt
persoanele dependente de droguri (58.7%), respectiv cele dependente de alcool
(53.6%). Apoi al treilea cel mai puțin dezirabil grup este reprezentat de
persoanele de etnie romă (42.5%), alte categorii care cumulează procente
ridicate ce desemnează atitudini negative fiind homosexualii (38.3%),
persoanele care vorbesc o altă limbă (33.7%) și cuplurile în care partenerii nu
sunt căsătoriți (33.1%). În privința elevilor romi, unii profesorii români
merg, totuși, mai departe, conform studiului Educație pentru democrație în școlile
din România.
Gabriel Bădescu: Avem o întrebare despre părerea
profesorilor în privința educației copiilor romi. Este potrivit să fie educație
împreună cu ceilalți sau ar fi de dorit să fie în clase separate? În acest caz,
răspunsurile au iscate multe discuții, dar și îngrijorare pentru că aproximativ
unul din opt dintre cei care și-au expus părerea consideră că romii ar trebui
să învețe separat, în clase segregate. Asta e o problemă. În științele
educației, s-a ajuns de mult timp la un consens că elevii ar trebui să învețe
împreună indiferent de etnie sau de gen sau de diferențe sau de dizabilități
fizice. Școala ar trebui să fie incluzivă.
Însă poate cel mai îngrijorător lucru este poziția
profesorilor tineri care au sub 35 de ani. 54,5% dintre ei consideră că ar fi
bine ca România să aibă un conducător puternic, iar 17,9% sunt de părere că ar
fi un lucru pozitiv ca țara noastră să nu mai fiew membră a UE.
Sociologul
Claudiu Tufiș conchide: E vorba de persoane sub 35 de ani care aveau
maxim 5-6 ani în momentul căderii comunismului şi nu-şi amintesc nimic din ce a
fost înainte. Ei s-au dezvoltat în perioada grea a tranziţiei post-comuniste.
Au trăit experienţe neplăcute din punct de vedere economic, au experimentat
inegalitatea, dar nu au avut probleme legate de lipsa libertăţilor politice, de
nerespectarea drepturilor fundamentale. S-ar putea ca explicaţia să fie
experiența asta cuplată cu dezamăgirea faţă de modul în care funcţionează acum
democraţia în România.
Ministrul pentru românii de pretutindeni,
Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit, sâmbătă, cu guvernatorul Ierihonului,
Jihad Abu Alassal, și a vizitat așezământul românesc din oraș. Demnitarul
român și oficialul palestinian au discutat despre interesul ridicat al
credincioșilor români pentru locurile sfinte. Delegația a vizitat așezământul,
un important punct pe traseul pelerinilor români, unde aceștia se roagă și pot
chiar primi găzduire, și a discutat cu un grup de români aflați în pelerinaj. Ministrul
a avut și o întrevedere cu arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, reprezentant al
Patriarhiei Române în Țara Sfântă și superior al Așezămintelor românești de la
Ierusalim, Ierihon și Iordan. Demnitarul și-a exprimat satisfacția pentru
numărul mare al pelerinilor români care vizitează permanent Țara Sfântă. De
asemenea, ministrul și-a exprimat sprijinul pentru acțiunile și proiectele
așezămintelor românești.
Secretarul de
stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Şaramet, s-a întâlnit, vineri, cu liderii asociaţiilor
tinerilor din Republica Moldova aflaţi la studii în România, temele de discuţie
fiind axate pe posibilităţile de colaborare în vederea dezvoltării de programe.
Potrivit unui comunicat, Şaramet i-a încurajat pe cei prezenţi să aplice anul
viitor pentru fonduri nerambursabile la MRP, subliniind că astfel pot
transforma câteva dintre ideile lor în realitate în beneficiul comunităţilor
din care fac parte, devenind un model de urmat pentru tinerii români,
indiferent unde se află aceştia. Alte puncte de interes de pe agenda
discuţiilor au fost: bursele oferite de statul român pentru elevii şi studenţii
basarabeni, metodologia de înscriere la facultăţi şi cum poate fi ea modificată
astfel încât să servească mai bine interesele tinerilor, metode de sprijinire a
mediului asociativ, oportunităţi pentru tineri în România, precum şi maniere în
care poate fi stimulată preocuparea sectorului tânăr în problematici care ţin
de domeniul cultural, social, politic şi economic.
Deputatul
Matei-Adrian Dobrovie, vicepreședinte al Comisiei pentru românii din afara
granițelor din cadrul Camerei Deputaților, a adus în discuție, printr-o
interpelare adresată ministrului de Interne, Carmen Dan, chestiunea
pașapoartelor CRDS (cetățeni români cu domiciliul în străinătate). Potrivit lui
Dobrovie, numărul deținătorilor de pașapoarte CRDS trebuie să fie în
permanență actualizat pentru ca românii din afara granițelor să fie
reprezentați corespunzător. Deputatul a tras, totodată, un semnal de alarmă în
ce priveşte decalajul dintre datele furnizate de Institutul Național de
Statistică și cele reale, decalaj care nu justifică cererea de mărire a
numărului de parlamentari care să reprezinte milioanele de români care trăiesc
în afara țării. Totodată, un alt aspect grav, în opinia deputatului Dobrovie,
este cel legat de înregistrarea minorilor născuți în străinătate, care nu sunt
luați în considerare la reprezentarea parlamentară.
Peste 6.500 de
profesori români au plecat să muncească în străinătate, în ultimii 20 de ani,
iar mai mult de jumătate dintre aceştia au emigrat în Marea Britanie, arată un
raport al Comisiei Europene. Cei mai
mulţi sunt profesori din gimnaziu şi liceu, circa 5.700. Mai mult de o mie au plecat în
Italia, iar aproape 700, în Germania.
Peste
jumătate dintre români – 55% – şi-au exprimat dorinţa de a lucra în străinătate,
conform celui mai recent studiu realizat la nivel internaţional de una dintre
cele mai importante platforme de recrutare online din România şi de cel mai
mare consultant de business din lume. În top 10 ţări unde şi-ar dori să lucreze
sunt alese state precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Statele
Unite, Canada, Austria, Spania, Belgia şi Italia. Cei mai mulţi dintre
respondenţii români care şi-ar dori să lucreze într-o altă ţară au sub 30 de
ani şi studii superioare. Printre cele mai importante motive pentru care
românii ar alege să lucreze într-o altă ţară se numără dorinţa de a avea un
trai mai bun, instabilitatea politică din România, accesul la servicii
guvernamentale şi sociale mai bune şi oportunităţi mai bune de carieră. În
acelaşi timp, România a fost şi ea nominalizată în top 5 state în care şi-ar
dori să lucreze respondenţii din Israel, Coreea de Sud, Italia, Turcia, Ghana,
Nigeria, Egipt, Norvegia, Grecia sau Qatar.
Institutul Limbii Române
organizează, annual, procedura de selectare și repartizare a personalului
didactic implicat în predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație
românească în unități școlare din Spania. Etapele procedurii de selectare a
cadrelor didactice se vor desfășura conform calendarului publicat pe website-ul
Institutului Limbii Romane. Solicitările de înscriere la concursul pentru anul
școlar 2018-2019, organizat pentru ocuparea posturilor vacante, vor fi depuse
sau trimise prin poștă la sediul Institutului din str. Caransebeș nr.1, sector
1, București, începând cu data de 13 august 2018. Data limită de înregistrare a
dosarelor este 17 august 2018.
Câteva sute
de educatori, învăţători şi profesori din România, Moldova, Ucraina şi Serbia
participă, în perioada 6-9 august, la un congres găzduit, în Anul Centenarului
Marii Uniri, de Alba Iulia, a informat Asociaţia Generală a Învăţătorilor din
România. Au loc cursuri şi ateliere la care participă invitaţi speciali din
mediul didactic şi cultural. În cadrul forumului, este evocat şi rolul
dascălilor în înfăptuirea Unirii. ‘La 1 Decembrie 1918 au participat ca
delegaţi de drept câte 2 delegaţi de la fiecare dintre cele 37 reuniuni
învăţătoreşti din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş şi câte un delegat de la
fiecare dintre cele 27 şcoli secundare, institute teologice, pedagogice şi
şcoli civile româneşti, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor.
Mai mulţi
elevi de etnie română din regiunea ucraineană Cernăuţi participă, în această
săptămână, la o tabără de creaţie organizată în Suceava, a informat
vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Niţă. Potrivit acestuia,
activităţile din tabără se desfăşoara în cadrul a trei ateliere, respectiv
pictură, meşteşuguri şi literatură, la Muzeul Satului Bucovinean, Biblioteca
‘I. G. Sbiera’ şi Muzeul Bucovinei. Cei 34 de elevi şi şase profesori, oaspeţi
din regiunea ucraineană, au fost primiţi, luni, la Consiliul Judeţean, de
vicepreşedintele instituţiei.