Tag: proiect european

  • Conferința finală a proiectului european “A Key Access to the EU Rights – EUReKA”

    Conferința finală a proiectului european “A Key Access to the EU Rights – EUReKA”

    Evenimentul s-a desfășurat online și a avut ca obiectiv prezentarea cetățenilor mobili din UE și părților interesate concluziile proiectului EUReKA și principalele sale realizări, respectiv instrumentele digitale #key4mobility (portal, APP și Manual de bune practici).


    Reuniunea s-a bucurat de participarea unor distinși oficiali europeni și români, din partea Autorității Europene a Muncii, a Ministerul Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, la eveniment au participat, în afara publicului vizat, coordonatorii proiectului, Centro Studi e Ricerche IDOS (Italia), precum și reprezentanți ai celorlalte organizații partenere din cele șase state membre ale Uniunii Europene reprezentate în proiect: Grad Zagreb (Croația), Tandem Plus (Franța și Portugalia), Acli eV (Germania), Associazione Cristiane Lavoratori Italiani ACLI, Patronato ACLI, Fondazione Mondo Digitale, ANCI Lazio (Italia), Institutul European din România, Asociația Novapolis și Cartel ALFA (România).

    Conferința a fost structurată pe mai multe secțiuni, respectiv Informații pentru mobilitateEUReKA, proiectul; Noi suntem EUReKA (dedicată partenerilor și părților-interese antrenate în implementarea proiectului) și, nu în ultimul rând, secțiunea de Concluzii – adresând principalele rezultate, lecții și pași de urmat în finalizarea proiectului.

    Pentru mai multe informații, accesați website-ul IER,aici.

    (Florentina Costache, șef Serviciu Comunicare)

  • Ce instrumente digitale avem pentru mobilitate în UE?

    Ce instrumente digitale avem pentru mobilitate în UE?

    În data de 14 octombrie, a avut loc un eveniment de promovare și diseminare a principalelor
    produse ale proiectului european EUReKA, respectiv facilități digitale
    pentru exercitarea dreptului de liberă circulație.
    Evenimentul a
    avut loc în cadrul proiectului A Key Access to EU Rights – EUReKA coordonat
    de Centrul de Studii și Cercetare IDOS (Italia) și implementat cu parteneri din
    Croația (Zagreb Grad), Franța și Portugalia (Tandem Plus), Germania (Acli
    e.V.), Italia (Asociația ACLI, Patronatul ACLI, Fondazione Mondo Digitale, ANCI
    Lazio) și România (Institutul European din România, Novapolis, Cartel ALFA).
    Proiectul EUReKA nr. 826666 este finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul
    programului European Rights, Equality and Citizenship – REC.


    Libertatea de circulație a
    cetățenilor europeni este, în principal, axată pe ocupare și educație. În facilitarea
    mobilității, serviciile digitale joacă un rol important. Ca urmare, evenimentul
    a prezentat Key4Mobility și aplicația asociată, create în
    cadrul proiectului. Acestea furnizează persoanelor
    interesate de mobilitate din cele șase state membre UE partenere în proiect informații
    verificate, în mai multe limbi și într-un format clar, ușor accesibil.




    Informațiile furnizate cuprind reședința și rezidența, munca, sistemul de securitate
    socială, educația, anti-discriminarea, respectiv serviciile europene conexe. Aplicația mobilă Key4Mobility
    este disponibilă gratuit pentru sistemele de operare Android și iOS, oferind
    acces facil la informațiile de pe portal.


    Pentru mai multe informații, accesați website-ul IER, aici.








    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Centru regional de cercetări avansate pentru boli emergente, zoonoze şi siguranţă alimentară

    Centru regional de cercetări avansate pentru boli emergente, zoonoze şi siguranţă alimentară

    Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină
    Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iaşi
    are în implementare un proiect european cu finanțare prin Programul
    Operaţional Competitivitate 2014-2020. Este vorba despre un Centru regional de cercetări avansate
    pentru boli emergente, zoonoze şi siguranţă alimentară.



    De ce este important proiectul, mai ales în contextul
    actual, justificări oferă managerul acestuia,
    prof. univ. dr. Gheorghe Savuţa:




    Acest proiect a
    fost conceput și, iată că această
    pandemie vine să îi confirme valabilitatea și utilitatea, este destinat
    studierii unor boli, în special, virale care afectează deopotrivă animalele și
    oamenii. În contextul epidemiologic actual este extrem de util: pentru
    cercetare și pentru diagnostic.






    Ce înseamnă fonduri de la Uniunea Europeană pentru acest
    proiect?




    Gheorghe Savuţa: Este vorba de nouă
    milioane de euro, din care 80% sunt bani europeni, ceilalți, contribuție a
    beneficiarului. Cele șapte laboratoare vor asigura cercetare de înalt nivel în
    domeniul diagnosticului și al experimentării de soluții terapeutice sau de prevenție; de exemplu, vaccinuri pentru
    diverse boli, printre care cele mai periculoase pentru animale și om.
    Exemplific aici, pesta porcină africană, prin bolile produse de coronavirusuri
    și, bineînțeles, că nu se termină aici lista de agenți patogeni infecțioși și
    care pot oricând să creeze multe neajunsuri în domeniul sănătății.






    Deci este vorba despre cercetători ai universității, dar
    și despre studenți din cadrul instituției de învățământ care vor avea acces la
    dotările centrului.




    Gheorghe Savuţa: Universitatea va
    angaja cercetători care se vor ocupa de gestionarea activității în acest
    centru. E vorba și de celelalte cadre didactice, studenții doctoranzi,
    masteranzi, dar și colegi cercetători cadre didactice de la alte instituții de învățământ sau
    cercetare cu care, de altfel, deja avem colaborări; inclusiv cu Institutul
    Cantacuzino din București de care ne apropiem foarte mult în ceea ce privește
    unele obiective ale acestui centru: mă refer la conceperea de metode de
    diagnostic și vaccinuri.


  • Proiect finanţat de Agenţia Europeană Spaţială la Institutul GeoEcomar din Constanţa

    Proiect finanţat de Agenţia Europeană Spaţială la Institutul GeoEcomar din Constanţa

    Institutul GeoEcomar din Constanţa este
    parte a unui proiect internaţional, care îşi propune să arate efectul
    schimbărilor climatice şi al activităţilor umane asupra ecosistemelor acvatice.


    Este vorba de proiectul CCI Lakes, care
    este finanţat de Agenţia Europeană Spaţială, prin Programul CLIMATE CHANGE
    INITIATIVE.


    Acesta constă într-o evaluare a stării
    actuale a mediului în 250 de lacuri
    mari, din întreaga lume.


    Pe lângă probelele recoltate din teren,
    vor fi folosite date satelitare ce acoperă o perioadă de 40 de ani, din anii
    1980 până în prezent, fiind astfel una din cele mai cuprinzătoare baze de date
    de acest fel. În acest proiect, GeoEcoMar are în
    atenţie lacurile din Delta Dunării.


    Cercetător Ştiinţific Dr. Albert
    Scrieciu: Vom folosi date satelitare
    ce acoperă 40 de ani. Putem spune astfel, că beneficiem de una dintre cele mai
    cuprinzătoare baze de date de acest fel. Echipele noastre sunt implicate în
    toate pachetele de lucru, de la măsurători în teren, prelevare şi analizare de
    probe de sediment şi apă, mergând mai departe, până la prelucrarea şi
    analizarea datelor satelitare. Echipa din cadrul GeoEcoMar testează în cadrul
    lacurilor din Delta Dunării, trei variabile esenţiale – temperatura apei,
    extinderea luciului de apă şi culoarea apei. Analiza acestor elemente va arăta
    efectul schimbărilor climatice şi al activităţilor uman asupra ecosistemelor
    acvatice din Delta Dunării.




    Până în
    acest moment, măsurătorile din teren au indicat o încălzire a apei din lacuri,
    care se produce din ce în ce mai devreme primăvara, dar şi o creştere a mediei
    temperaturii apei din aceste lacuri în timpul verii.


    Tot pentru a
    contribui la protejarea biosistemelor acvatice, GeoEcoMare este implicat
    într-un alt proiect european, alături de Administraţia Rezervaţiei Biosfera
    Delta Dunării, Institutele de cercetare marină din Constanţa şi Tulcea şi
    Universitatea Dunărea de Jos Galaţi.


    Acesta
    constă în revizuirea Planului de Management şi a regulamentului ARBDD, arie
    naturală protejată, sit Natura 2000, pentru creşterea gradului de protecţie şi
    conservare a biodiversităţii.


    Valoarea
    proiectului este de 43 de milioane de lei, finanţare obţinută prin Programul
    Operaţional Infrastructură Mare 2014 -2020.


  • Fonduri europene pentru Școala Waldorf din Timișoara

    Fonduri europene pentru Școala Waldorf din Timișoara

    Școala Waldorf
    are deja câte două săli de clasă pentru fiecare an școlar dar pentru că a
    crescut mult numărul părinților care au dorit să-și înscrie aici copii,
    conducerea unității de învățământ împreună cu Primăria Timișoara a obținut finanțarea
    unui proiect din fonduri europene în valoare de aproximativ 3 milioane de euro pentru
    adăugarea unui nou corp de clădire spune unul din reprezentanții proiectului,
    Adrian Orza:


    E un proiect european depus prin intermediul
    Primăriei dar s-a muncit foarte mult în cadrul liceului, în cadrul fundației,
    în cadrul consiliului de administrație și s-a reușit depunerea acestui proiect
    la ADR Vest. Despre ce este vorba, este vorba despre o clădire cu 8 clase, sală
    de sport, cantină pentru elevi, laboratoare, deci practic un ciclu gimnazial
    complet care se adaugă evident clădirii actuale a liceului, a Școlii Waldorf
    clasele I – XII. E un proiect important în valoare de 3 milioane de euro din
    fonduri europene și vine să adauge la zestrea de clădiri pe care municipalitatea
    le are și le pune la dispoziția învățământului din Timișoara.


    Pedagogia Steiner-Waldorf
    urmărește promovarea unicității copilului, să stimuleze creativitatea și să
    ofere o educație complexă spune consilierul Adrian Orza:


    Waldorf are un alt mod de a vedea
    lucrurile și sistemul acesta de învățământ este interesant din punctul meu de
    vedere și va prinde tot mai mult la familii și la elevi. Sunt foarte multe
    deosebiri, spre exemplu ei învață în epoci, adică parcurg o materie cap-coadă
    deci, practic, nu învață alternativ o grămadă de informații de la oră la oră.
    Asta, una la mână. Doi, la mână, copiii sunt învățați să iubească natura, să o
    cunoască, să o respecte. Până la un anumit nivel nu se dau note, nu se dau
    calificative. Este mult mai asemănător cu sistemul nordic de învățământ care,
    după cum se știe, dă cele mai bune rezultate pe plan mondial. Sunt mult mai
    apropiați de viața reală decât celălalt
    sistem de învățământ care, din punctul meu de vedere începe să producă mai mult
    roboți decât oameni.


    Primăria Timișoara
    va prezenta dosarul pentru construirea corpului de clădire pentru școala
    Waldorf din Timișoara și ADR Vest după care se vor putea organiza licitația și
    lucrările de proiectare. Clădirea va fi ridicată într-un an de zile de la începerea
    lucrărilor.


  • PraC-MARENG – soluţii la problemele de comunicare de pe nave

    PraC-MARENG – soluţii la problemele de comunicare de pe nave

    Oameni din diferite colţuri ale lumii lucrează umăr la
    umăr dar uneori, pot apărea şi probleme grave cauzate de … comunicare. Iar nu
    de puţine ori, aceasta a fost cauza unor accidente maritime.


    Pentru a
    contribui la rezolvarea problemei, instituţii din mai multe state, lucrează la
    proiectul european PraC-MARENG.





    40% din accidentele maritime la nivel
    mondial au drept cauză eroarea umană. Mai exact problemele de comunicare, date
    de faptul că pentru 80% din navigatorii engleza nu este limba maternă.


    Pornind de la această idee, o instituţie
    din Franţa a iniţiat proiectul european PraC-MARENG, alături de parteneri din
    Turcia, Slovenia, Lituania şi România – prin Universitatea Maritimă Constanţa.


    Acesta presupune realizarea unei
    platforme gratuite, unde navigatorii vor putea învăţa limba engleză maritimă,
    incluzând termenii specifici fiecărui tip de navă şi fiecărei funcţii ocupate
    de marinari.


    Conf. univ. dr. Corina Varsami,
    coordonator pentru România al proiectului:




    Proiectul a fost
    dezvoltat în cadrul Programului de cooperare pentru inovare şi schimbul de bune
    practici. Pe axa pentru parteneriate strategice pentru educaţie şi fomarare
    profesională. Noi pornim platforma pe baza SMCP (standard maritime
    communication phrases), care este impus de IMO. Ceea ce intenţionăm noi să
    dezvoltăm pe platformă este o abordare practică a SMCP-ului. Utilizatorul să se
    poată instrui în funcţie de tipul de navă pe care navidă sau intenţionează să
    navige şi raportat inclusiv la funcţia pe care acesta o are sau urmează să o
    aibă pe naza respectivă. Ideea a pornit chiar din experienţa unuia dintre
    partenerii din Turcia, care este fost navigator şi care s-a lovit de astfel de
    probleme la bordul navelor.




    O primă
    acţiune în cadrul proiectului a fost realizarea unui sondaj în rândul grupului
    ţintă, pentru a vedea care sunt nevoile acestora legate de comunicarea practică
    iar cele mai multe răspunsuri au venit din partea navigatorilor români, spune
    Corina Varsami:




    Primul pas a fost
    realizarea unui sondaj pe grupul ţintă pentru a identifica nevoile de instruire
    ale navigatorilor din ţările partenere. Vorbim aici de răspunsuri în proporţie
    de 63,3% din România. Identificând aceste nevoi ale dumnealor de instruire,
    deschidem platforma iar în în acest moment, este deja disponibil site-ul
    proiectului, unde, dacă mai există doritori se poate completa în continuare
    acest sondaj.




    Site-ul proiectului www.prac-mareng.com.


    Fiind un proiect de tip Erasmus +,
    acesta include şi întâlniri de lucru în ţările partenere iar dată fiind
    situaţia epidemiologică actuală, acestea nu au mai putut avea loc. Dar şi
    aceste întâlniri s-au mutat în mediul online, fiind chiar mai dese decât era
    prevăzut iniţial, astfel că proiectul merge mai departe.




    Ne-am adaptat foarte rapid. Am stabilit să ne
    vedem lunar pe Skype, pentru a asigura buna desfăşurare a proiectului





    Platforma de e-learning va fi la
    dispoziţia tuturor navigatorilor din Uniunea Europeană, gratuit. Aceasta are ca termen de finalizare data
    de 31 iulie 2021.
    Proiectul este susţinut de Agenţia
    Franceză Erasmus+ şi finanţat de către Comisia Europeană.
    Valoarea totală este peste 250 de mii de
    euro.



  • Uniunea Europeană – “idealul creator” susținut de Nicolae Titulescu

    Uniunea Europeană – “idealul creator” susținut de Nicolae Titulescu

    Fără a se considera neapărat un idealist, Nicolae Titulescu a sprijinit
    activ proiectul unității europene, considerând că europenii au un suflet
    colectiv, chiar dacă exprimat printr-un grad foarte ridicat al diversității, după
    cum rezultă dintr-un articol al prof. dr. Vasile Pușcaș, publicat în
    Newsletterul Institutului European din România din iulie 2020.


    Sprijinind
    proiectul înaintat în perioada interbelică de Aristide Briand, Titulescu
    propunea spiritualizarea frontierelor și o nouă și solidă integrare,
    argumentând nevoia unui proiect european bazat pe colaborare și solidaritate.
    În contextul crizei economice interbelice și al scepticismului cu privire la
    rolul Europei pe arena internațională, dar și al apariției regimurilor
    totalitare, Titulescu sublinia că proiectul european trebuie integrat în experiența
    istorică antebelică.


    Idealul creator al europenilor nu avea în acest sens
    exclusiv o dimensiune abstractă, ci presupunea măsuri concrete. Idealul
    promovat de Nicolae Titulescu în perioada interbelică reprezintă astfel un
    model pentru decidenții politici contemporani, cât și o datorie față de memoria
    sa.


    Textul integral al articolului poate fi accesat online la:

    http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/07/Newsletter_iulie_2020_RO_Final_.pdf




    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul European din România)





  • Tehnologii de vârf cu bani europeni la Universitatea Tehnică din Cluj

    Tehnologii de vârf cu bani europeni la Universitatea Tehnică din Cluj

    În lumea universitară modernă, dacă nu faci cercetare nu prea exişti. Tocmai de aceea, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) accesează fonduri europene pentru a se implica adânc în cercetare. Coordonatorul de proiect, prof.univ.dr. Dorian Gorgan:


    Proiectul se numeşte Cloudut. Se desfăşoară timp de doi ani, urmaţi de alţi cinci, pentru durabilitate. Banii vin prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa 1.

    A început în aprilie 2020 şi se va încheia în aprilie 2022. Valoarea proiectului este de 4.955.000 lei, din care 4.950.000 nerambursabili.

    Ne propunem dezvoltarea capacităţii de cercetare în UTCN – pentru a ridica nivelul de competitivitate ştiinţifică – prin crearea unei structuri de calcul de înaltă performanţă integrabilă în cele similare din Europa. Un alt obiectiv este dezvoltarea colectivelor de cercetare, mai ales în domeniul ingineresc şi ştiinţific interdisciplinar şi intrarea în consorţii de cercetare internaţionale, având în vedere că temele actuale, cum ar fi Big Data, Inteligenţa Artificială, prelucrarea de date spaţiale ori satelitare, prelucrarea datelor IoT sau reţelele de senzori legate prin internet necesită resurse de calcul foarte performante. Cu astfel de tehnologii se poate aborda o gamă largă de aplicaţii inginereşti, economice sau administrative de interes pentru mediul economic.

    În prezent suntem în faza propunerii de proiecte europene cu universităţile din Geneva, Salonic şi Roma.

    Acest Cloudut nu va fi destinat procesului didactic sau administrativ, ci doar cercetării. Totuşi, la nivelurile Master şi Doctorat, studenţii care fac parte din colective de cercetare vor putea lucra şi ei cu această infrastructură de calcul.


  • Livadă cu bani europeni în judeţul Cluj

    Livadă cu bani europeni în judeţul Cluj

    Micile afaceri create pe baza fondurilor europene, chiar dacă nu sunt spectaculoase, asigură locuri de muncă, venituri pentru cetăţean şi pentru bugetul de stat, ca şi limitarea importurilor, ceea ce nu e deloc de neglijat.



    Între municipiile Cluj-Napoca şi Turda, o tânără şi-a lansat propria afacere agricolă chiar din primul an de studenţie. Se numeşte Alina Cărpinean şi dovedeşte, la fel ca mulţi din generaţia ei, că primul lucru necesar pentru a reuşi este să vrei.



    “- În 2015 eram în primul an de facultate, la Management, şi mi-am zis că ar fi o oportunitate minunată să încep o mică afacere. Am vorbit cu un consultant pentru proiecte în agricultură. În acelaşi an am depus actele. Proiectul a fost aprobat în 7 luni, la valoarea de 40.000 de euro şi am început activitatea propriu-zisă. Am investit într-o livadă, situată în Valea Caldă Mică, între Turda şi Ceanu Mic. Am cumpărat pomi, un tractor, utilaje pentru lucrul în livadă, cum ar fi stropitorile şi un automatizor. În spaţii de depozitare n-am investit, pentru că produsele sunt vândute în stare proaspătă. În acest an am obţinut o recoltă chiar bogată.


    – Aţi încheiat toate încasările şi decontările?


    – Da, suntem în perioada de supraveghere.


    – Aţi creat şi locuri de muncă sau e o afacere familială?


    – Deocamdată este strict familială, PFA. Probabil în viitor voi dezvolta afacerea şi voi angaja oameni, dar acum nu e necesar, fiindcă avem doar două hectare de livadă şi suntem în dubiu privind speciile care se pretează cel mai bine în această zonă. După ce ne lămurim care sunt cele mai productive vom extinde plantaţia şi vom angaja lucrători.


    – Ce specii de pomi aveţi acum?


    – Predomină caisul, dar avem şi piersic, nectarin, măr, păr, prun, vişin şi cireş.


    – Cine se ocupă de problemele de specialitate, tehnologie, fitosanitare?


    – Tatăl meu, care lucrează la livadă şi cere mereu sfaturile unui inginer pomicultor.”



  • Proiecte cu finanțare europeană derulate sau vizate de Primăria Reşiţa

    Proiecte cu finanțare europeană derulate sau vizate de Primăria Reşiţa

    După ce a reușit, până acum, să atragă peste 165 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale pentru investiții de anvergură primarul Reșiței, Ioan Popa vrea cel puțin 200 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

    La Primăria Reșița se lucrează, deja, la proiectele ce vor fi depuse spre finanțare în ciclul financiar 2021-2027.

    Am avut, deja, două videoconferințe cu directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim, în care am venit cu câteva propuneri de proiecte pe mobilitate și de reconversie a spațiilor degradate. Este vorba despre proiecte mari și începem să conturăm 2021-2027, pentru că ținta noastră este să atragem 200 de milioane de euro.

    Pe lângă aceste 200 de milioane de euro, Primăria Reșița ar mai putea atrage alte 300 de milioane de euro dacă Ministerul Dezvoltării va accepta la finanțare și proiecte depuse de către asocieri interurbane, a mai spus Ioan Popa.

    Ținta de 200 de milioane de euro poate fi foarte ușor mișcată în sens pozitiv dacă reușim să facem, într-o asociere între Primăria Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, proiectul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare: calea ferată Reșița-Timișoara, Reșița-Berzovia, Oravița-Anina pe care să circule acel tram-train despre care am mai vorbit. Acest proiect, calculat ca prefezabilitate, înseamnă 300 de milioane de euro, pe lângă ținta de 200 de milioane. Facem frecvent demersuri către Ministerul Dezvoltării să accepte la finanțare acest tip de asociere. Și Tmișoara, Arad, Oradea, Cluj, prin Alianța Vestului, tot asta încearcă să facă.

    În prezent, Primăria Reșița derulează proiecte în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro. Mai sunt de semnat încă 7-8 proiecte precizează primarul Ioan Popa.

    Majoritatea sunt pe SUERD, care este o axă de finanțare pentru riveranii Dunării. Am depus pe această axă câteva proiecte pentru reabilitarea de grădinițe și școli gimnaziale, care trebuie să intre la finanțare. Și mai avem proiecte pentru eficientizare energetică la clădiri rezidențiale. Valoarea totală a proiectelor pe care le derulăm pe fonduri europene și guvernamentale este de aproximativ 165 de milioane de euro.


  • “Patrimoniul cultural – catalizator pentru viitorul Europei”

    “Patrimoniul cultural – catalizator pentru viitorul Europei”

    Institutul Național al Patrimoniului a anunțat în urmă cu câteva zile semnarea şi susţinerea Manifestului transmis de Alianţa Europeană a Patrimoniului către liderii Uniunii Europene și, în același timp, către cetățeni.

    Suntem pregătiți să contribuim la recuperarea socială și economică imediată a Europei, precum și la consolidarea pe termen lung a proiectului european. (…) Credem cu tărie că trebuie să vedem criza actuală ca pe o șansă de a pune cultura și patrimoniul cultural acolo unde le este locul: în centrul renașterii Europei.

    Este mesajul pe care îl transmit cele aproximativ 50 de rețele europene și internaționale active în domeniul larg al patrimoniului, în manifestul intitulat: Patrimoniul cultural – catalizator pentru viitorul Europei.

    Ce speranțe există, la modul realist, cu privire la impactul acestui manifest, în condițiile în care, în această criză fără precedent cauzată de virusul COVID-19, statele UE au înțeles foarte diferit rolul culturii și necesitatea de sprijinire a acestui domeniu?

    Managerul Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici.


  • Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014 -
    2020, cu alocare totală de 60 de milioane de euro, susține promovarea
    dezvoltării economice și sociale prin abordarea provocărilor comune în mediu,
    sănătate publică, siguranță și securitate.




    Astfel sunt formulate dezideratele ce se doresc a fi
    atinse prin proiectele susținute financiar de Uniunea Europeană, inițiative
    care au componente de desfășurare în ambele țări. Pentru rubrica Euranet de
    astăzi, este edificator exemplul de la Botoșani – un proiect susținut de
    Consiliul Județean și de Consiliul Raional Hliboca din Ucraina.




    Informații sunt oferite de doamna Otilia Moruz, director
    al Direcției de Dezvoltare și promovare a Consiliului Județean Botoșani. Așadar,
    un proiect care are desfășurări în România și Ucraina și care vizează, inclusiv
    modernizări de școli. Mai exact?




    Mai exact, este
    vorba de un proiect care vizează creșterea calității serviciilor educaționale
    oferite copiilor cu cerințe educaționale speciale. Proiectul nostru are o valoare
    totală de , aproximativ, 255 de mii de
    euro și își propune două componente mari: o componentă de dotare a două licee
    pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din județul Botoșani și
    înființarea unui centru de incluziune și dotarea acestuia din raionul Hliboca;
    cealaltă componentă a proiectului vizează perfecționarea și schimbul de
    experiență între cadre didactice și nedidactice care oferă servicii
    educaționale acestor copii.




    Vorbim de dotarea
    bazei materiale din cadrul Liceului
    Sfântul Stelian Botoșani, Liceului Ion Pillat din Dorohoi și a
    Centrului de Incluziune pentru Copiii cu C.E.S. (cerințe educaționale speciale)
    din Hliboca. Se vor face dotări la laboratoarele specifice de tipul kinetoterapie, logopedie,
    terenurilor de sport, atelierelor de lucru în care acești copii își desfășoară
    activitatea.




    Care este stadiul implementării? Știu că recent au fost
    semnate contractele.




    Practic, contractul
    a fost semnat în ultima zi a anului
    2019. Suntem în faza de implementare, începând cu 6 ianuarie și sper ca, după
    18 luni de implementare, să putem să atingem toți indicatorii și toate
    obiectivele care au fost propuse pentru cei 783 de copii care constituie grupul
    țintă al acestui proiect.


  • Un viitor mai bun pentru 50 de persoane defavorizate din Dobrogea

    Un viitor mai bun pentru 50 de persoane defavorizate din Dobrogea

    Câteva zeci de persoane defavorizate din
    judeţele Constanţa şi Tulcea vor fi ajutate să îşi câştige singure existenţa şi
    astfel.



    Prin proiectul european Solidar – efort comun pentru un viitor
    mai bun, se vor înfiinţa 12 întreprinderi sociale, unde aceste persoane
    să lucreze.


    Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă
    Delta Nova este unul dintre ONG-urile partenere iar reprezentanta sa, Alexandra
    Răduş, ne spune mai multe despre acest proiect:




    Solidar
    – efort comun pentru un viitor mai bun este un proiect cofinanţat de Fondul
    Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020. Parteneri
    în acest proiect sunt Asociaţia IRCAS din judeţul Tulcea, Asociaţia Mâini
    Întinse din judeţul Tulcea iar Asociaţia Centrul pentru Dezvoltare Durabilă
    Delta Nova implementează acest proiect în judeţul Constanţa. ne aşteptăm ca
    odată cu implementarea acestui proiecţ să facilităm accesul la ocupare pentru
    46 de persoane din regiunea Sud-est prin înfiinţarea a minimum 12 întreprinderi
    sociale




    Proiectul include şi o campanie de
    informare, de promovare a antreprenoriatului social şi de implicare a
    diferitelor organizaţii locale şi judeţene pentru mobilizarea persoanelor
    vulnerabile.


    Este vorba de persoane cu vârsta de
    peste 45 ani, şomeri, persoane fără loc
    de muncă dar care mai au 5 ani până la pensie, persoane din mediul rural sau
    persoane care trăiesc din agricultura de subzistenţă, persoane cu dizabilităţi,
    persoane de etnie romă.


    Pe durata
    implementării acestui proiect, vor fi organizate şi cursuri, prin intermediul
    cărora, cei din grupul ţintă vor învăţa despre afaceri dar şi despre protejarea
    mediului, spune Alexandra Răduş:




    Perioada de
    implementare a proiectului include şi desfăşurarea cursurilor de competenţe
    digitale sau acele cursuri pentru antreprenori în economie socială. De
    asemenea, cei care participă la cursuri, vor avea posibilitatea să participe şi
    la seminare cu teme precum, rolul actorilor economici în salvarea mediului sau
    discriminarea – obstacol în dezvoltarea mediului de afaceri.




    Întreprinderile sociale sunt cele care angajează
    persoane defavorizate, ce întâmpină dificultăţi la angajare pe piaţa
    convenţională a muncii.


    Aceste întreprinderi beneficiază de
    anumite facilităţi fiscale dar trebuie să şi respecte o serie de condiţii.


    În judeţul Constanţa, există deja o
    astfel de întreprindere socială. Aceasta se află la Oituz şi produce ambalaje
    din hârtie şi carton.


    Coordonatorul întreprinderii sociale de
    la Oituz, Cristian Arsenie, spune că găsirea unor angajaţi pentru aceste
    întreprinderi sociale nu este o misiune tocmai uşoară:




    Au
    fost angajate din comunitatea locală, persoane fără venituri. După ce s-a făcut
    anchetă socială cu primăria, s-a dovedit că persoana respectivă, într-adevăr nu
    are venituri, şi atunci, acea persoană a fost angajată. În principal, mergem pe
    zonele acestea unde lumea nu are venituri, nu au unde să se ducă în altă parte.
    E greu. Se face o adevărată triere până găseşti omul bun, care să vrea să vină
    să muncească, să vină la program, să aştepte 30 de zile ca să-şi ia
    salariul.




    Spre deosebire de o întreprindere
    clasică, în care un patron urmăreşte să obţină un profit, în cazul
    întreprinderilor sociale, profitul revine celor care lucrează:


    Cristian Arsenie: Salarizarea
    se face pur şi simplu din ceea ce se produce. Diferenţa care este între un SRL
    cu un patron şi cum suntem noi, un ONG? Nu este un patron în spate. Ce se
    produce se împarte la cei care lucrează acolo.





    În primele luni, până se începe
    producţia, salariile angajaţilor sunt plătite din fonduri europene, dacă în
    proiect erau prevăzute astfel de cheltuieli ori din indemnizaţiile oferite de
    AJOFM sau de ONG-ul care implementează proiectul.


    Proiectul Solidar – efort comun
    pentru un viitor mai bun se va încheia pe 28 februarie 2022 şi are o
    valoare de aproximativ 6 milioane de lei.




  • Proiect de restaurare în scop turistic a  sitului arheologic de la Sarmizegetusa

    Proiect de restaurare în scop turistic a sitului arheologic de la Sarmizegetusa

    Proiectul european prin
    care situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa ne va aduce aminte de strălucirea
    capitalei romane din Dacia face parte dintr-o strategie integrată de promovare
    şi accesibilizare a punctelor cu potenţial turistic din judeţul Hunedoara. Administraţia hunedoreană desfăşoară 14 proiecte europene în acest sens spune
    preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Bobora:





    Proiectele
    europene au constituit o preocupare constantă pentru judeţul Hunedoara pentru că ne-am gândit să
    dezvoltăm partea de infrastructură care atrage după sine toate facilităţile
    pentru ceea ce însemană vizitarea vestigiilor istorice din judeţul Hunedoara.
    Avem 14 proiecte pe fonduri europene care însumează 473 de milioane de lei.




    Proiectul de Conservare,
    restaurare la Amfiteatrul din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana
    Sarmizegetusa vizează
    conservarea și restaurarea
    amfiteatrului roman din acest sit arheologic, pe o suprafață de aproape 5.000 de metri pătrați şi presupune realizarea unor lucrări
    ample. Preşedintele
    Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Bobora




    E un proiect
    care, ca şi valoare, are suma de 22 de milioane 89 de mii de lei, inclusiv TVA,
    şi el vizează mai multe obiective. Beneficiarii direcţi sunt grupuri organizate
    de turişti, turişti individuali aflaţi în trecere sau cazaţi în zonă, turişti
    care practică turismul religios, pentru că în zonă sunt, foarte aproape, şi
    mănăstiri de rezonanţă cum sunt bisericile de la Prislop şi Densuş, grupuri de
    elevi, studenţi ce vizează obiectivul şi cu scop didactic. Beneficiarii
    indirecţi sunt localnicii care desfăşoară activităţi turistice.. Zona turistică
    geoparcul Haţeg , Prislop, Ulpia Traiana care, prin proiect creşte numărul de
    vizitatori, impulsionând implicit dezvoltarea locală.




    Durata de realizare a
    investiţiei este de 48 de luni pentru care a fost demarată deja procedura de organizare
    a licitaţiei spune şeful Consiliului Judeţan, Mircea Bobora.


    Lucrăm acum la
    licitaţia pentru proiectare pentru că proiectarea într-o locaţie de o asemenea
    valoare trebuie să o tratăm cu foarte mare atenţie, să fie firme specializate
    în ceea ce înseamnă proiectarea şi, mai ales, punerea în operă a proiectului.




    La
    situl arheologic Ulpia Traiana Sarmisegetusa va fi reconstruită arena şi se va
    pune gazon. Vor fi consolidate și
    reamenajate zidurile arenei. În plus, vor fi amenajate intrările, aleile din
    sit dar şi scările de acces, pardoselile şi tribunele arenei.


  • Centrul municipiului Reşiţa se va schimba complet cu ajutorul fondurior europene

    Centrul municipiului Reşiţa se va schimba complet cu ajutorul fondurior europene

    Centrul municipiului Reşiţa
    se va schimba complet cu ajutorul fondurior europene obținute prin Programul Operațional Regional 2014-2020.


    Contractul de finanţare
    pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a zonei centrale a municipiului
    Resita, în valoare de zece milioane de euro, a fost semnat la sfârşitul anului
    trecut. A durat un an până să fie obţinute toate avizele, iar în aceste zile
    încep lucrările propriu-zise.


    Aceste sume înseamnă foarte
    mult pentru o Primărie care nu are aşa un buget mare pentru investiţii, dar
    este un lucru bun, pentru că va salva resurse şi va da plus valoare în tot ceea
    ce înseamnă mobilitate în Reşiţa
    , declara atunci directorul Agenţiei de
    Dezvoltare Vest, Sorin Maxim.


    Aceşti bani înseamnă, pentru
    Reşiţa, refacerea centrului civic al municipiului, adică înlocuirea actualelor
    dale, cu granit şi andezit, care să reziste foarte mult, în timp. Este cel mai
    important proiect pe care am reuşit să îl facem până acum, dar nu ma refer aici
    la valoarea lui, ci la faptul că centrul unui municipiu reprezintă prima
    imagine a oraşului
    , a afirmat primarul Reşiţei, Ioan Popa.


    Cei 10 milioane de euro vin
    prin ADR Vest şi vizează mai multe lucrări. Cei mai mulţi bani merg pentru
    reabilitarea centrului civic, circa șase milioane de euro, restul fiind împărţiţi
    pentru refacerea a şase străzi şi a zonei de promenadă, pe malul râului
    Bârzava.


    La centrul civic este vorba
    de o suprafaţă mare, de peste 25 de mii de metri patraţi. Centrul va arăta în
    sfârsit ca într-un oraş civlizat, ca la Milano, ca la Roma sau ca la Alba Iulia
    şi Sibiu a mai spus Popa.


    Edilul a fost felicitat de
    către Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru că a avut curajul să pornească
    în toamna anului trecut, din bani de la bugetul local, o investiţie precum zona
    de promenadă a Reşiţei, solicitând finanţare din fondurile retrospective, care
    au intrat în bugetul Primăriei după ce s-a executat lucrarea.


    În centrul civic, doar
    fântâna cinetică va ramâne la fel, explică directorul executiv de Proiecte
    Europene din cadrul Primăriei Reşiţa, Graţian Dobre:


    Dalele vor fi înlocuite cu
    unele rezistente, de granit care pot susţine şi traficul intens. Locurile de
    repaus vor fi regândite și amplasate în apropierea spațiului verde existent și
    al arborilor. Întreg mobilierul urban va fi înlocuit, designul acestuia va fi
    unul contemporan, simplu și fără ornamente, care să se integreze în contextul
    unei piețe reprezentative. Se propune modernizarea și eficientizarea
    instalațiilor de iluminat public, prin folosirea tehnologie LED. De asemenea,
    toate cablurile aeriene vor fi introduse în subteran.



    Primăria Reşiţa va reabilita
    şi malul stâng al Bârzavei, din Triaj şi până în centrul civic unde,
    tot cu ajutorul fondurilor europene va fi amenajată o zonă de promenadă. A fost
    făcut şi studiul de fezabilitate, iar anul viitor vor fi demarate şi aceste
    lucrări, astfel încât să se creeze o simterie între cele două maluri pentru a
    pune în valoare râul Bârzava, a spus la rândul său şeful de cabinet al
    primarului Reşiţei, Sorin Dumitru.


    Legătura dintre cele două
    tronsoane, peste Bârzava, va fi asigurată prin 8 pasarele noi, cu structură
    metalică şi arhitectură unică. Acestea vor avea lăţimea cuprinsă între 3 şi 6
    metri. Proiectul va mai cuprinde, pe lângă trotuar şi pistă de bicilete, zone
    verzi, balustrade şi locuri de recreere pe malul râului care străbate Reşiţa.