Radio România Internațional

Tag: proiect european

  • Orient Express

    Orient Express

    Secolul al 19-lea a
    primit câteva nume, cele mai vehiculate fiind cel de secol al națiunilor și
    cel de secol al revoluțiilor. Dar nu mai puțin secolul al 19-lea a fost și
    secolul căilor ferate, al drumului de fier, așa cum era denumită în România cea
    mai nouă cale de comunicație. Documentele vremii menționează un adevărat
    entuziasm general al europenilor de a călători pe calea ferată, iar apariția
    unei curse paneuropene a fost efectul logic al descopeririii Europei de către
    europeni. Astfel, trenul Orient Express s-a transformat dintr-o simplă rută
    feroviară într-un adevărat simbol al unității europene.


    Povestea Orient
    Express-ului începe cu o dramă în dragoste, o iubire eșuată a unui tânăr
    inginer belgian, Georges Nagelmackers. Tânărul provenea dintr-o familie bogată
    și după o decepție în dragoste, prin anii 1867-1868, pleacă în SUA pentru a-și
    uita propria nefericire. Acolo are ocazia de a călători cu celebrele vagoane
    Pullman, vagoane-dormitor, care spre deosebire de vagoanele europene erau mult
    mai confortabile. În 1870 se întoarce acasă în Belgia și încearcă să pună în
    practică ce văzuse în America. În 1883 el inaugura proiectul Orient
    Express-ului neștiind ce avea să devină invenția sa.


    Ideea unui tren care
    să treacă prin cât mai multe țări europene și să unească Europa a prins
    imediat. Europa era considerată un concert al națiunilor, metaforă prin care
    specificul fiecărei națiuni trebuia păstrat într-o unitate continentală. Ambițiile
    civilizatoare ale Franței și ofensiva sa modernizatoare totală, ajunsă la
    apogeu în timpul împăratului Napoleon I, a făcut ca schimbarea perspectivei
    asupra continentului să fie galopantă. Dorin Stănescu este istoric al căilor
    ferate și l-am întrebat dacă Orient Express-ul, în afara destinației sale de
    tren al elitei, a avut și o dimensiune simbolică unificatoare a bătrânului
    continent.

    Clar, pentru că
    trenul Orient Express propune o federalizare a Europei. Formalitățile vamale
    sunt mult simplificate în sensul că la vamă se urcau vameșii și făceau
    controlul călătorilor în timp ce trenul mergea. Apoi vameșii coborau la o altă
    stație după ce-și terminau treaba. Semnarea unor acorduri internaționale între
    statele pe al căror teritoriu trecea trenul Orient Express a constituit un prim
    pas către acest proiect european. Practic, era cumva un tren fără frontiere.


    Linia Orient Express
    a fost una a elitei. Și așa era și firesc având în vedere că la început numai
    elitele își permiteau să călătorească. L-am întrebat pe Dorin Stănescu cine
    călătorea totuși cu acea cursă de lux.

    Din când în când, pe distanțe scurte, la acest tren luxos se mai atașau și
    vagoane de clasa a 2-a și a 3-a. Uneori, puteau călători într-un asemenea
    convoi și persoane din clasa de mijloc. Dar, inițial, trenul Orient Express, pe
    întreaga durată a existenței sale, a fost un tren care s-a adresat evident
    elitelor. Paul Morand nota în 1914 că cu Orient Express-ul călătoreau oameni
    care formau o adevărată societate cosmopolită. Erau oameni de afaceri,
    diplomați, prinți, francmasoni, starlete, șefi de servicii secrete, spioni,
    Mata Hari.

    Evident că mai călătoreau turci bogați cu soțiile lor, aristocrați
    austrieci, conți unguri, boieri români. Inclusiv familia regală română
    călătorește de câteva ori cu Orient Express-ul. Sunt mai multe capete
    încoronate ale Europei care călătoresc cu Orient Express-ul, de la kaiserul
    Wilhelm la împăratul Franz Joseph sau prințul moștenitor Ferdinand al României
    și regele Bulgariei. Sunt foarte multe celebrități ale vremii. De ce era
    importantă călătoria cu acest tren? Pentru că oamenii de rând vor să cunoască
    poveștile elitei și vor și ei să călătorească cu Orient Express-ul. Se creează
    un adevărat mit al Orient Express-ului și al călătoriei cu el.


    Pe teritoriul
    României, Orient Express intra prin vest și prin două rute de la București se
    îndrepta către est și către sud. Dorin Stănescu a vorbit și despre contribuția
    trenului la modernizarea infrastructurii de cale ferată din România.

    În România, Orient Express-ul,
    în 1883, când începe povestea, intra pe la Vârciorova, în vest, continua pe la
    Turnu Severin, apoi spre Craiova, Slatina, Pitești și București. De aici,
    mergea spre Giurgiu, în sud, la portul Smârda și apoi trecea Dunărea spre
    Varna. De la Varna călătoria continua cu vaporul și se ajungea la
    Constantinopol. Dar acest tren a contribuit și la grăbirea construirii de căi
    ferate. Sunt anumite linii ferate și obiective de infrastructură care se ridică
    acum. Celebrul pod de la Cernavodă al lui Anghel Saligny avea un rol important
    în conceptul Orient Express-ului.

    La un moment dat, de la București se merge
    spre Constanța evident traversând acest pod. Iar de la Constanța, navele
    Serviciului Maritim Român duc mai departe călătorii la Constantinopol. Așadar,
    călătoria pe teritoriul României este o parte foarte interesantă din povestea
    Orient Express-ului. De multe ori, presa română și cea internațională au
    relatat despre opririle călătorilor la București, despre călătoriile la Sinaia
    și primirea la Palatul Peleș de căre familia regală. Ospitalitatea familiei
    regale la vremea respectivă constituia o reclamă pentru România, pentru dorința
    ei de modernizare, pentru prestigiul familiei regale şi al României în Europa.



    Primul război mondial
    este cel care face ca circulația Orient Express-ul să înceteze. În 1921 trenul
    renaște. Al doilea război mondial are un impact mai mare deoarece distrugerile
    au fost mai mari. Instaurarea comunismului în jumătatea de est a Europei a
    contribuit la decăderea rutei. În 1977 din cauza concurenței aeriene, compania
    oprește cursele. Dar în 2016, Orient Express-ul renaște ca simbol reînnoit al
    unități europene, ca tradiție care se cere păstrată.

  • Bilanţul Preşedinţiei române a Consiliului UE

    Bilanţul Preşedinţiei române a Consiliului UE

    În
    semestrul în care a deţinut preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene,
    România a demonstrat promptitudine, eficienţă şi profesionalism. Este
    aprecierea făcută de premierul Viorica Dăncilă la prezentarea bilanţului celor
    6 luni de mandat. Acesta a avut în centru conceptul de coeziune, între cetăţeni,
    comunităţi, regiuni şi statele membre.


    Viorica Dăncilă: Am acţionat astfel din
    convingerea că Uniunea Europeană poate progresa, în spiritul ideilor fondatoare
    ale proiectului european, doar menţinând coeziunea şi depăşind decalajele între
    statele membre, în toate formele lor de manifestare. Într-o Europă puternică,
    sunt respectate drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor şi nimeni nu este
    lăsat în urmă.


    Mandatul
    românesc a urmărit     – a explicat şefa executivului român – aprofundarea dimensiunii
    sociale, promovarea egalităţii de gen şi combaterea antisemitismului,
    xenofobiei şi a discursului bazat pe ură    . În cele şase luni de preşedinţie a
    Consiliului UE, România a arătat     – mai spunea Viorica Dăncilă – că este un stat
    membru responsabil, capabil, care a înţeles corect contextul european, procesul
    decizional la nivelul Uniunii Europene, dar şi sensibilităţile statelor membre.


    În cifre, cele şase luni arată astfel: au fost organizate aproximativ 2.500 de
    reuniuni şi evenimente, din care peste 300 în România, s-au închis 90 de dosare
    legislative şi au fost adoptate 84 de concluzii ale Consiliului Uniunii
    Europene, pe multiple teme de interes comun, în diferite rapoarte.


    Prestaţia
    Bucureştiului a fost apreciată de toţi partenerii, a subliniat ministrul delegat
    pentru Afaceri europene, George Ciamba: Dovedeşte că România este nu doar un stat
    membru cu drepturi depline în UE, dar şi un stat membru cu capacitatea de a
    conduce agenda europeană şi de a genera rezultate în plan european, în folosul
    cetăţenilor. Prin asumarea unei conduite de neutralitate reală, am reuşit să
    generăm încrederea partenerilor în acţiunile noastre ca stat membru şi ceea ce
    va trebui să aibă efecte benefice pe termen lung. Prin rezultate remarcabile,
    România a generat un capital de încredere în rândul instituţiilor europene şi
    statelor membre care, sunt convins, va putea fi valorificat mai departe, în
    promovarea intereselor noastre la nivelul Uniunii Europene.


    România a
    urat succes noii preşedinţii finlandeze a Consiliului Uniunii Europene şi a
    salutat faptul că negocierile dintre statele membre au produs o formulă care
    vizează numirile la conducerea instituţiilor europene. Guvernul României – a
    afirmat primul ministru Dăncilă – are toate disponibilitatea de a conlucra cu
    noua conducere a instituţiilor comunitare, pentru avansarea proiectului
    european.

  • Apă mai pură, pentru adăposturile pescăreşti din Deltă, printr-un proiect european

    Apă mai pură, pentru adăposturile pescăreşti din Deltă, printr-un proiect european

    Asociaţia Ivan
    Patzaichin – Mila 23 derulează un nou proiect prin care adăposturile
    pescăreşti din Deltă pot beneficia de apă potabilă. Sistemul de purificare a
    apei a fost realizat de o societate româno-franceză în cadrul unui proiect
    european, care a avut un buget total de 30.000 de euro.





    Ideea că borşul de peşte este mai gustos
    dacă este făcut cu apă din Dunăre este doar un mit.


    O spune Ivan Patzaichin, fost canoist
    român, originar din judeţul Tulcea, care încearcă acum să-i ajute pe oamenii
    Deltei să rezolve câteva dintre problemele cu care se confruntă.


    Iar una dintre ele, în mod paradoxal,
    lipsa apei – o problemă mai ales în adăposturile pescăreşti, care în ultimul
    timp, primesc tot mai mulţi turişti.


    Pentru a veni în sprijinul pescarilor
    dar şi al turiştilot, Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 derulează
    un nou proiect prin care adăposturile pescăreşti din Deltă pot beneficia de apă
    potabilă.


    Este vorba de un sistem de purificare a
    apei, Instalat la 20 de kilometri de Tulcea, în zona Sireasa.


    De la Teodor Frolu – vicepreşedintele Asociaţiei, am aflat cum a pornit proiectul:




    Asociaţia Ivan Patzaichin a
    identificat una dintre nevoile din Deltă şi anume, apa potabilă la refugiile
    pescăreşti. În ultima vreme, refugiile pescăreşti au devenit un punct de
    atracţie pentru turişti, pentru că au un şarm aproape şi pescarii, unii dintre
    ei, primesc oaspeţi acolo. Apa potabilă este o problemă, în momentul de faţă,
    pentru adăposturile pescăreşti, fiecare vine cu bidonul de apă de la Tulcea sau
    din localitatea din care este el. Şi atunci, noi am solicitaţ prin intermediul
    proiectului Social Challenge Inovation Platform Tehnology – este un proiect
    care încearcă să promoveze soluţii inovative tehnologice pentru astfel de
    probleme cu impact social.





    Procesul nu a fost unul simplu, însă
    proiectul tulcenilor a fost selectat din 2.000 de dosare, depuse la nivel
    european:




    Am trecut printr-un proces foarte
    interesant. Întâi am depus dosarul, noi ca Asociaţie, după care, din 2.000 de
    dosare, la nivel european, au fost selecţionate 200, în care am intrat şi noi.
    După care, Comisia Europeană a aorganizat o licitaţie deschisă, la care au
    aplicat companii din toată Europa. Împreună cu ei, am ales compania cu care am
    colaborat, o companie româno-franceză.





    Sistemul a fost deja instalat, în zona
    Sireasa,pe o platformă plutitoare iar
    reprezentanţii Asociaţiei spun că sunt şanse ca acesta să fie extins în
    întreaga Deltă:




    Noi l-am instalat lângă un refugiu pescăresc, pe căsuţa plutitoare a
    noastră, pentru că regulamentul ARBDD nu permite instalarea de echipamente pe
    teren. Noi acum am instalat un sistem pilot, ca să treacă un sezon întreg, să
    vedem cum se comportă. Cei de la Comisia Europeană monitorizează acest proiect
    şi în funcţie de rezultate, care sperăm noi să fie pozitive, vom încerca să
    extindem această finanţare europeană pentru o zonă mult mai mare sau chiar
    pentru întreaga Deltă dacă este posibilă.





    Sistemul de filtrare a apei a fost
    realizat de o societate româno-franceză, în cadrul unui proiect european care a
    avut un buget total de 30.000 de euro.


    Sistemul nu are nevoie de energie
    electrică pentru a funcţiona, astfel că punctele de gastronomie locală au toate
    premisele pentru a se muta din gospodăriile localnicilor chiar pe canale.


  • Proiecte europene în comuna Valea Argovei, județul Călărași

    Proiecte europene în comuna Valea Argovei, județul Călărași

    Comunele din România se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene. La Valea Argovei, județul Călărași autoritățile locale au în derulare două proiecte finanțate din fonduri europene. Proiectele vizează reabilitarea unei clădiri a unei școli gimnaziale și realizarea unei baze sportive. Detalii ne oferă primarul comunei , Costel Boitan:




    În această perioadă
    avem depus un proiect finanșat din fonduri europene , proiect ce are ca
    obiectiv finanțarea reabilitării unui corp de școală.De asemenea, mai avem în
    derulare un proiect finanțat din fonuri europene pentru înființarea unei baze
    sportive pe amplasamentul vechiului teren de fotbal.


    -La ce valoare se
    ridică proiectele și când se vor finaliza?

    Proiectul de la școală are o valoare
    de 500000 euro iar cel ce prevede înființarea bazei sportive 100 000
    euro.Termenul de finalizare al proiectului de reabilitare a școlii este în
    următorii trei ani iar baza sportivă se va realiza în acest an.Iluminatul
    pubilc, am uitat să menționez avem un proiect în derulare.Am derulat o parte
    anul trecut iar anul acesta după 1 mai vom demara sfârșitul proiectului, de
    fapt îl finalizăm.


    -Veți mai accesa
    fonduri europene pentru alte proiecte?

    Sigur că da,Încercăm să accesăm.Ducem o
    mare lipsă de specialiști în zonă .Eu am găsit câțiva consultanți și
    proiectanți cu care mă consult și discut legat de aceste proiecte.Sper să ducem
    la bun sfârșit si alte proiecte.






  • Societatea civilă către o rEUnaştere

    Societatea civilă către o rEUnaştere

    La mijlocul lunii martie, s-a desfăşurat la Bucureşti Summitul
    European al Regiunilor şi Oraşelor    . Democraţia este atacată. Euroscepticismul,
    rasismul şi anti-semitismul sunt în creştere. Valorile Uniunii Europene sunt
    puse sub semnul întrebării. Cum motivele acestui populism sunt diverse, mai
    multe voci acuză guvernele că nu îşi ascultă cetăţenii, fie că vorbim despre
    guvernarea naţională, fie că de cea a Uniunii Europene. Şi cum alegerile
    europarlamentare sunt tot mai aproape, acesta nu este un moment de relaxare.
    Este un moment pentru asumarea de noi responsabilităţi, pentru alianţe
    puternice între diverşi actanţi, este un moment pentru acţiune. De aici şi
    originea programului Societatea civilă, către o rEUnaştere.


    Care sunt semnele renaşterii ideilor europene, ne-a spus Luca Jahier,
    preşedintele Comitetului Economic şi Social European, la finalul discuţiilor: Punctul central al acestui
    eveniment a fost să evidenţieze o dată în plus, înaintea summitului de la
    Sibiu, că nu poate fi o Uniune, fără ca autorităţile regionale şi locale să fie
    incluse. Mesajul a fost foarte puternic, foarte evident şi sunt pe deplin
    convins că stâlpul civilizaţiei noastre sunt autorităţile locale, foarte
    importante în procesul r-Eunaşterii. Ca reper istoric, Renaşterea italiană a
    fost iniţiată prin investiţia în cultură, prin investiţia într-o atitudine
    pozitivă faţă de inovaţia tehnologică şi ştiinţifică, dar fără rolul
    bancherilor, celor ce au fost mecena din societatea civilă şi al guvernării
    locale, acestă idee fantastică a ştiinţelor culturale ar fi rămas în Florenţa
    şi câteva oraşe învecinate. Aici vedem că Renaşterea poate fi propulsată
    datorită îmbinării rolurilor autorităţilor locale ce îşi cer nu doar dreptul de
    a fi recunoscute, ci şi de a-şi exercita capacitatea de a se mobiliza şi a avea
    rezultate, precum şi de a statornicii bune practici în renovarea viitorului
    european.



    Cu încrederea că discuţiile de la Bucureşti au dovedit capacitatea
    actorilor locali de a conduce UE către o rEUnaştere, Luca Jahier, a subliniat
    că alegerile europene vor influenţa viitorul ţărilor noastre şi viitorul
    proiectului european în privinţa păcii, a progresului şi a democraţiei clădite
    în peste 60 de ani:

    Cred că
    sunt multe ameninţări, multe provocări negative, dar sunt, de asemenea, şi din
    ce în ce mai mulţi oameni implicaţi în schimbare. Cred că evenimentul de aici
    se propagă în întreaga UE şi Marşul pentru viitor şi Marşul pentru climă a
    acestor tineri şi adolescenţi, copiii noştri, ne dau speranţe în viitor. Ca
    schimbare pozitivă, avem de preluat această energie pozitivă a lor şi să le
    facem loc în întâlnirile oficiale, pentru ca ei să preia conducerea către
    viitor.


  • Reducerea disputelor din interiorul Uniunii Europene

    Reducerea disputelor din interiorul Uniunii Europene

    Europarlamentarul român Răzvan Popa consideră că discursul președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker despre starea UE, discurs prezentat recent în plenul Parlamentului European a punctat adevăratele probleme și obiective ale Uniunii Europene, cu accent pe câteva de mare interes pentru România: nevoia de mai multă solidaritate și mai puține bariere; necesitatea de a reduce decalajele și disputele în interiorul UE.

    Eurodeputatul atrage atenția însă că Manfred Weber, liderul europarlamentarilor PPE și aspirant la șefia viitoarei Comisii Europene, dovedește o viziune greșită despre UE, care poate stimula reacțiile populiste și naționaliste.

    Iată opinia europalamentarului român Răzvan Popa referitoare la reducerea disputelor din interiorul UE, opinie exprimată în plenul Parlamentului European de la Strasbourg: Apreciez discursul domnului Juncker echilibrat și responsabil, nevoia de solidaritate se simte acum mai mult ca oricând în această perioada de provocări. Mi-a lăsat însă un gust amar atitudinea domnului Weber, care prin discursul sau nu face decât să slăbească proiectul european și să îngroașă rândurile euroscepticilor, un discurs al dezbinării. Este exact opusul a ceea ce ne dorim cu toții și exact lucrul subliniat și de Președintele Juncker. Domnule Weber, România merită să intre în spațiul Schengen, pentru că România și-a îndeplinit toate obligațiile față de Europa, iar cetățenii români au drepturi egale cu ceilalți cetățeni europeni. Felul în care dumneavoastră și alți colegi atacați România nu face decât să slăbească încrederea cetățenilor români în proiectul european. Din păcate, ați transformat popularii europeni în populiștii europeni .






  • Proiect european destinat combaterii abandonului şcolar

    Proiect european destinat combaterii abandonului şcolar

    La începutul lunii mai, la București, a fost semnat
    contractul de finanțare pentru un proiect de anvergură regională. Adăugăm că
    implementarea sa ține de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest care
    înglobează reprezentanții administrațiilor județene din regiunea de nord est a
    țării. Inițiativa cu finanțare europeană vizează domeniul larg al educației,
    iar reperele principale sunt oferite de doamna Eliza Chirica, purtător de
    cuvânt în cadrul Consiliului Județean Iași.




    Este
    vorba despre proiectul O şansă egală pentru toţi. Educaţie inclusivă în
    unităţile şcolare    . Este un proiect care se va derula pe o perioadă de 36 de
    luni și care are un buget de 6,38 milioane de lei. În cadrul acestui
    proiect se urmărește creșterea gradului
    de participare la învățământul preșcolar a unui număr de 530 de copii care au vârstele între 3 și 5
    ani și 308 copii cu risc de părăsire
    timpurie a școlii. Totodată se vor lua
    măsuri pentru integrarea a 1955 de elevi din clasa pregătitoare și clasa a
    VIII-a în ciclul școlar, prin reducerea abandonului școlar. Toți acești copii
    de care vă vorbesc aparțin unor grupuri vulnerabile din mediul rural.


    În
    cadrul programului va fi îmbunătățită și competența profesională pentru 261 de
    cadre didactice și personalul calificat din școlile în care există acest risc
    educațional. Profesorii vor primi pachete pentru mobilitatea profesională.


    Banii
    care vor fi primiți vor fi utilizați pentru îmbunătățirea și diversificarea
    serviciilor educaționale, la refacerea sau reparația instalațiilor termice
    acolo unde este necesar, la anveloparea școlilor, amenajarea și dotarea
    spațiilor aferete desfășurării activităților educaționale.




    Deci vor fi fonduri pentru
    atragerea copiilor către școală, dar și fonduri pentru îmbunătățirea
    infrastructurii școlare.


    Sigur
    că da, un parc va fi amenajat la școala din Bălteni, județul Vaslui, și
    laboratorul de informatică din aceeași
    școală va fi dotat cu 16 laptopuri.


    În total, câte școli vor fi
    implicate în acest proiect?


    Vor
    fi implicate în jur de 15 școli, unele vor acorda susținere, altele vor fi cele
    care vor beneficia de bani pentru
    reabilitare, atragerea copiilor la școală, realizarea diverselor programe.


  • Proiectul european „(Re)Discovering Europe”

    Proiectul european „(Re)Discovering Europe”

    Teatrul German de Stat Timişoara este partener în cadrul proiectului
    european (Re)Discovering Europe, finanţat prin programul Europa Creativă al
    Uniunii Europene. Proiectul a fost iniţiat de secţia italiană a Teatrului
    Naţional Croat din Rijeka, Croaţia şi se desfăşoară în prima jumătate a acestui
    an, tema fiind explorarea Europei prin prisma provocărilor cu care se confruntă
    astăzi. Continentul este privit dintr-o perspectivă minoritară, evidenţiindu-se
    felul în care diferitele minorităţi participă la crearea identităţii Europei
    contemporane. Alături de Teatrul German şi de secţia italiană a Teatrului
    Naţional Croat din Rijeka, la proiect participă Teatrul Sloven de Repertoriu
    din Trieste, Italia, Teatrul Kosztolányi Dezső din Subotica, Serbia şi
    Teatrul Albanez din Skopje, Macedonia.


    Florentina Fekete-Muller, coordonator al proiectului din partea Teatrului
    German de Stat: Proiectul (Re)Discovering Europe s-a născut
    din dorinţa de a aduce o nouă viziune şi o nouă abordare privind
    multiculturalitatea, privind depăşirea limitelor, a barierelor lingvistice.
    Toate cele cinci teatre partenere sunt teatre minoritare, care aduc în discuţie
    tocmai acest dialog pe care Europa trebuie să îl aibă, printr-o dezvoltare a
    categoriilor de public, printr-un model de a percepe spectacolele de către
    spectator, de către cel care vine şi trebuie să treacă dincolo de bariera
    limbii şi să conceptualizeze idee de Europă multiculturală. Ne dorim să
    avem un spectator educat în arta spectacolului contemporan, un spectator care
    să vadă şi dincolo de teatrul estetic. Să înţeleagă că e important teatrul
    conceptual, teatrul care reflectă problemele sociale cu care Europa se
    confruntă, migraţie, schimbările care au loc în mediul social şi cum toate
    aceste lucruri ne influenţează pe noi.



    Proiectul se desfăşoară în toate cele cinci ţări, iar principala activitate
    este spectacolul Uriaşii munţilor, de Luigi Pirandello, coprodus de toate
    cele cinci teatre minoritare partenere şi regizat de italianul Paolo Magelli,
    una dintre cele mai controversate şi cunoscute personalităţi artistice ale
    Balcanilor şi ale teatrului internaţional. Spectacolul se va juca în toate
    limbile teatrelor minoritare implicate. Repetiţiile au început din ianuarie la
    Rijeka, unde va avea loc şi premiera, la data de 2 martie. Din partea
    Teatrului German de Stat Timişoara participă la proiect tinerii actori Silvia
    Török şi Richard Hladik.


  • UE în pericol de implozie?

    UE în pericol de implozie?

    Pe 23 iunie, britanicii
    sunt chemaţi la urne pentru a decide, în cadrul unui referendum, dacă ţara lor
    rămâne sau nu în Uniunea Europeană. Intens vehiculată în ultimii ani, ideea
    părăsirii Uniunii nu este nicidecum una nouă. Chiar de la fondarea UE, britanicii sunt recunoscuţi ca
    printre cei mai eurosceptici, în sensul rezervelor pe care mulţi dintre ei, în
    primul rând lideri politici, le-au avut faţă de proiectul european, aminteşte
    profesorul Daniel Dăianu: Insularitatea politică, o anume aşezare geografică, ce şi-a pus amprenta şi
    asupra poziţionării geopolitice a Marii Britanii, au avut persistenţă în timp
    şi se manifestă şi în ultimii ani. Britanicii au şi negociat într-un mod foarte
    singular aderarea la Uniune, au beneficiat şi de privilegii, pe care nu le
    întâlnim în alte situaţii, inclusiv de acel rebate britanic, adică faptul că
    Marea Britanie, deşi este un mare contributor la bugetul UE, însă contribuie
    mai puţin în raport cu avuţia, cu potenţialul de ansamblu al economiei
    societăţii britanice. Din acest punct de vedere, nu trebuie să ne surprindă
    starea de spirit din Marea Britanie. Să nu uităm că şi aderarea a fost un
    deznodământ nu uşor de anticipat. Taberele au fost vehemente, au continuat
    această bătălie în timp, bătălie care acum a căpătat o altă alură, care poate
    să conducă la ceea ce se numeşte Brexit, ieşirea Regatului Unit, în condiţiile în
    care în Europa se manifestă o anume neîncredere în instituţii europene, în
    capacitatea guvernelor de a merge mai departe cu proiectul european. Trăim
    vremuri foarte dificile.

    Cel mai recent sondaj,
    comandat şi publicat de cotidianul The Telegraph, relevă, totuşi, o creştere la
    53% a procentului britanicilor care se opun ieşirii din Uniunea Europeană, cu
    două procente mai mult faţă de sondajele precedente. În acelaşi timp, tabăra
    celor favorabili unui Brexit a scăzut cu trei procente, până la
    41%. Sondajul vine la numai o zi după ce Ministerul de Finanţe de la Londra a
    prezentat un raport, potrivit căruia, în cazul părăsirii blocului comunitar,
    fiecare familie britanică va pierde 4.300 de lire pe an, iar economia va scădea
    cu şase procente – cifre contestate, însă, de opoziţie. Situaţia rămâne oricum
    incertă şi îngrijorătoare, atât pentru mediile economice cât şi politice, eventuala
    ieşire a Marii Britanii fiind catalogată drept un periculos salt în
    necunoscut.

    Daniel Dăianu: Este un moment foarte, foarte delicat, întrucât Regatul Unit, Marea
    Britanie reprezintă cea mai veche democraţie de pe continent. Dacă se va spune
    NU rămânerii va fi o lovitură mare pentru Uniune, fiindcă de oriunde am privi
    această situaţie nouă, ea ar fi un vot de blam pentru Uniune. Nu pe merit
    neapărat. Dar pornind de la o realitate, şi anume că insuficienţe de guvernare
    au condus la fracturi, la procese de fragmentare, la neîncredere în
    instituţiile europene, la ceea ce se conturează a fi o boală. O boală nu uşor
    de îndepărtat din măruntaiele Uniunii, care se confruntă şi cu o criză
    eceonomică, se confruntă şi cu o criză a migranţilor, a refugiaţilor, cu
    tensiuni între Nord şi Sud, între Est şi Vest. Deci o situaţie foarte, foarte
    dificilă. Nu avea nevoie Europa în acest moment de aşa ceva. Marea Brtanie are
    un rol esenţial de jucat în continuare. Avem de a face cu o economie puternică,
    între cele mai puternice din Uniune. Şi din punct de vedere geopolitic, Marea
    Britanie are un rol esenţial. Are vectori de politică externă, de politică de
    securitate. Împreună cu Franţa contrabalansează forţa economică a Germaniei şi
    este nevoie de un echilibru al puterii pe continent.

    Daniel Dăianu consideră
    că o eventuală ieşire a Regatului Unit ar produce necazuri nu doar UE, ci ar
    genera efecte regionale şi globale grave: Fiindcă alimentează curenţi de fragmentare, într-un
    fel dă mai multă credibilitate, dacă o putem numi aşa, celor care pun în
    discuţie proiectul european, dă o turaţie în plus funcţionării unei geometrii
    variabile, reprezintă o dezavuare, vrem, nu vrem, a proiectului european,
    complică metabolismul Uniunii Europene, chiar funcţionarea euroariei. Să nu
    uităm că Londra rămâne centrul financiar al Europei şi unul dintre principalele
    centre financiare ale lumii, alături de New York, de Statele Unite, şi aceasta
    s-ar produce într-un an de graţie, să spunem, în Europa, când încă nu putem să
    spunem că am reuşit să ajungem la un control cât de cât eficace al valului de
    migranţi, care reprezintă o criză nu mai puţin severă decât criza euroariei,
    într-o Uniune care are o creştere economică, ca medie, fragilă, cu o respingere
    semnificativă a partidelor tradiţionale de către o bună parte a electoratului,
    cu grupări radicale pe stânga, pe dreapta, grupări radicale care se apropie de
    putere, unele ajung la putere, ceea ce nu este de bun augur pentru funcţionarea
    Uniunii, întrucât cele mai multe dintre ele sunt mai mult decât eurosceptice.

    O decizie a britanicilor de a ieşi din Uniune ar
    duce la referendumuri similare în alte ţări europene, spun analiştii, iar
    percolul unei implozii al UE ar spori. Am intra într-o altă logică, de limitare
    a stricăciunilor, adaugă Daniel Dăianu, potrivit căruia, nu va muri Uniunea,
    însă va fi şi mai slăbită, într-o perioadă în care nu este nevoie de aşa ceva.