Dezastrul organizatoric de la secţiile de vot din străinătate, la
alegerile prezidenţiale din noiembrie, precum şi neadoptarea legii privind
votul prin corespondenţă sunt temele moţiunii de cenzură depusă de opoziţia liberală contra
guvernului de la Bucureşti. Sub titlul Victor Ponta demis pentru exces de
putere prin blocarea alegerilor, premierul social-democrat e acuzat că a
dorit să ajungă preşedinte prin sabotarea deliberată a cetăţenilor români din diaspora.
Pentru a fi adoptat, documentul are nevoie de cel puţin 278 de voturi pentru,
iar grupurile parlamentare ale PNL însumează doar 173 de senatori şi deputaţi.
Depunerea moţiunii, vineri, a fost eclipsată de uriaşul scandal politic
declanşat, în aceeaşi zi, de anunţul DNA că primul ministru e urmărit penal
pentru fapte de corupţie.
Ministerul
Finanţelor Publice a lansat, luni, prin Bursa de Valori Bucureşti, prima
emisiune de titluri de stat pentru populaţie din ultimii 10 ani. Perioada de
subscriere se va încheia pe data de 19 iunie. Valoarea nominală a unui titlu de
stat va fi de 1000 de lei, iar titlurile sunt emise pe o perioadă de doi ani.
Oferta e intermediată de un consorţiu de bănci, format din BCR, BRD şi
Raiffeisen, de la care titlurile pot fi cumpărate fără comision. Dobânda
acestor titluri de stat va fi stablită ulterior perioadei de subscriere,
respectiv pe 22 iunie, iar prima zi de tranzacţionare la bursă a titlurilor de
stat pentru populaţie va fi 26 iunie.
Ministrul
delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare în Guvernul de la
Bucureşti, Angel Tîlvăr, a accentuat importanţa accesului la educaţie şi
mass-media în limba maternă pentru toţi românii din Ucraina. La o întrevedere
cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, ministrul a amintit dorinţa
conaţionalilor de acolo de a-şi păstra identitatea românească şi s-a interesat
de evoluţia reformei teritorial-administrative din statul vecin şi de
implementarea acesteia în zonele locuite compact de români. Ambasadorul Bauer a
recunoscut importanţa comunităţii româneşti ca factor de stabilitate în Ucraina
şi a mulţumit Bucureştiului pentru sprijinul acordat ţării sale în această
perioadă.
Un steag
tricolor de 300 de metri, desfăşurat pe podul de peste Prut de la Sculeni, a
unit, duminică, România şi Republica Moldova, în amintirea podurilor de flori
din anii ’90. Organizatorii manifestării au cerut, cu această ocazie, ridicarea
interdicţiei de a intra în Republica Moldova pentru preşedintele platformei
Acţiunea Unioniste 2012, cetăţeanul român George Simion, declarat persona non
grata de autorităţile de la Chişinău. Peste o lună, tot la Sculeni, se va forma
un pod uman din români de pe ambele maluri ale Prutului.
Tot duminică, la Chişinău, peste zece mii de persoane au ieşit în stradă
la chemarea Platformei Civice
Demnitate şi Adevăr. Protestatrii au cerut, din nou, demisia
liderilor coaliţiei de guvernământ, acuzaţi de furtul unui miliard de
dolari din băncile republicii. Corupţia a zdruncinat încrederea partenerilor
internaţionali în Republica Moldova şi face imposibilă sprijinirea acesteia din
străinătate – se afirmă în rezoluţia adoptată după încheierea mitingului.
Autorii acesteia au cerut demisia procurorului general, a directorului
Centrului naţional pentru combaterea corupţiei, a directorului Serviciului
Vamal şi a şefilor Curţii Supreme de Justiţie, a Curţii de Apel din Chişinău şi
a Consiliului pentru Protecţia Concurenţei, cu toţii suspectaţi de corupţie.
Mitingul a avut loc cu o săptămâna înaintea alegerilor locale, planificate pe
14 iunie. Potrivit analiştilor, marea miză a scrutinului sunt Primăria şi
Consiliul Municipal al Chişinăului. Potrivit sondajelor, primarul în exerciţiu,
liberalul Dorin Chirtoacă, un promotor decis al identităţii româneşti a
basarabenilor, îşi va disputa un al doilea tur de scrutin cu fostul premier
comunist Zinaida Greceanîi, care candideză acum pentru socialiştii pro-ruşi.
