Tag: protest

  • Retrospectiva săptămânii 03/11 – 9/11/2013

    Retrospectiva săptămânii 03/11 – 9/11/2013

    FMI, Comisia Europeană şi dezvoltarea economică românească



    România a îndeplinit toate criteriile de performanţă pentru luna septembrie: a respectat ţinta de deficit bugetar, iar inflaţia a scăzut mai mult decât se estimase. Anunţul a fost făcut, miercuri, la Bucureşti, de şefa delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Andrea Schechter, la finalul primei misiuni de evaluare a noului acord, de tip preventiv, încheiat la începutul toamnei. Potrivit oficialului instituţiei financiare, progrese sunt şi în accesarea fondurilor europene şi în reformele structurale. Producţia agricolă puternică şi rezultatele la export au făcut ca prognozele Fondului de creştere economică a României să fie îmbunătăţite de la 2 la 2,2% în acest an şi să se păstreze optimiste pentru 2014. De altfel, şi în previziunile Comisiei Europene, făcute publice săptămâna aceasta, se arată că România va înregistra, anul acesta, a treia creştere economică din spaţiul comunitar, după Letonia şi Lituania. În privinţa privatizărilor, există atât elemente pozitive, cât şi negative. In viziunea FMI, oferta publică iniţială pentru vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile Romgaz a reprezentat un succes. In contra-partidă, eşecul vânzării companiei CFR Marfă constituie un pas înapoi, însă Guvernul de la Bucureşti îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare. La capitolul “puncte slabe” mai sunt contabilizate cererea internă care se menţine scăzută şi veniturile bugetare sub cele estimate.



    Bugetul pe 2014 – piatră de încercare



    La bugetul României, conturat într-un proiect de guvernul de la Bucureşti, este nevoie de bani în plus, în condiţiile în care 2014 va fi un an cu cheltuieli suplimentare: mărirea salariului minim pe economie, indexarea pensiilor şi o eventuală scădere a contribuţiilor de asigurări sociale ale angajatorului cu cinci puncte procentuale. Aşa că, cel puţin într-o primă fază, anul viitor vor fi mărite redevenţele, vor fi introduse noi impozite pentru anumite tipuri de construcţii şi vor fi scumpite benzina şi motorina. În ciuda temerilor reprezentanţilor mediului economic că mărirea preţului la carburanţi va duce la scumpirea în lanţ a tuturor produselor, Banca Naţională a României estimează că majorările de taxe anunţate pentru anul viitor vor avea un efect limitat asupra inflaţiei, creşterea acesteia urmând să fie de doar 0,2%. Joi, BNR a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an: de la 3,1 la 1,8%. Pentru 2014, Banca Naţională a României prevede o diminuare de la 3,1 la 3%.



    Cadrele didactice în stradă



    Miting şi marş de protest! Nemulţumite de fondurile destinate învăţământului, mii de cadre didactice au ieşit, săptămâna aceasta, în stradă pentru a cere alocarea, din 2014, a minimum 6% din Produsul Intern Brut şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal. Totodată, protestatarii au solicitat modificarea Legii educaţiei, astfel încât calitatea actului educaţional şi de instrucţie, precum şi gradul de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor să crească. Dascălii dau drept exemplu media europeană de 5,2% din PIB, faţă de aproape jumătate, cât este în România. In plus, potrivit unui studiu de anul acesta al Comisiei Europene, pe fondul crizei economice, salariile profesorilor din aproape întreaga Europă au avut de suferit. In România, ele se situează cu mult sub medie, doar profesorii de gimnaziu din Bulgaria primind mai puţini bani decât cei din România. Conform aceluiaşi studiu, raportat la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, România oferă un salariu mic pentru profesorii debutanţi. Nu este prima oară când dascălii ies în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirile legate, în principal, de slaba finanţare a sistemului. De data aceasta, însă, protestatarii au ameninţat că vor recurge la măsuri extreme, posibil grevă generală.




    Radio România sărbătorit la BNR



    Evenimentele prilejuite de aniversarea, pe 1 noiembrie, de către Radio România, a 85 de ani de existenţă, au continuat săptămâna aceasta. Luni, la sediul Băncii Naţionale a fost prezentată o casetă aniversară cuprinzând medalia de 85 de ani a SRR, albumul filatelic aniversar Fonoteca de aur a României şi albumul Universul Radio România, cu CD-ul Fonoteca de aur, cuprinzând voci celebre păstrate de radioul public. Intre Radio România şi BNR există o relaţie specială care nu datează de ieri, de azi — spunea guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care i-a adresat postului nostru şi un îndemn: “radioul public este un bun naţional şi trebuie să rămână al ţării”.



    Succes al tenisului românesc



    Simona Halep, care a câştigat în 2013 şase titluri, este performerul anului — declara ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, după reuşita de duminica trecută, din Bulgaria, a jucătoarei de tenis de 22 de ani. Ea a câştigat Turneul Campioanelor de la Sofia şi a urcat pe locul 11 în ierarhia WTA, după ce, în decembrie 2012, ea ocupa locul 47. Aceasta l-a făcut pe fostul campion Ilie Năstase să remarce că turneele câştigate de Simona Halep reprezintă o veritabilă performanţă. “Deocamdată, Simona Halep este doar o foarte bună jucătoare de tenis” – a spus şi Ion Tiriac, celălalt fost mare jucător de tenis al României. Nu a câştigat nici Wimbledon, nici Roland Garros, nici US Open. O să le câştige? Este posibil, ba mai mult, e şi probabil”, dacă va rămâne la fel de concentrată pe activitatea sportivă ca în acest an.

  • Revendicările profesorilor din România

    Revendicările profesorilor din România

    Într-o nouă încercare de a obţine un răspuns favorabil la solicitările lor, sindicaliştii din învăţământul românesc au organizat, la Bucureşti, un miting şi un marş. Ei continuă, astfel, acţiunile începute la sfârşitul lunii octombrie, când aproximativ 400 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ au pichetat timp de trei zile sediile guvernului şi Uniunii Social Liberale, aflate la putere. Principala revendicare ţine de alocarea mai multor bani pentru Educaţie.



    Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ, Simion Hăncescu: Conform Legii educaţiei naţionale, şi aşa cum aveam şi în legislaţia abrogată, Educaţia ar fi trebuit să primească 6% din Produsul Intern Brut şi aceasta este, de fapt, cheia problemei. De la finanţare pleacă totul. Un sistem cum este sistemul de învăţământ nu poate funcţiona normal subfinanţându-l. Există şi alte lucruri pe care oamenii le doresc. E vorba de modificarea Legii educaţiei naţionale. Această lege a iscat numeroase nemulţumiri în rândul salariaţilor din învăţământ; să facem o lege a educaţiei naţionale care să ţină cont de realităţile României de astăzi. Mai avem o solicitare, salarizarea din sistemul de învăţământ din acest moment. În special cadrele didactice tinere au salarii sub 800 de lei net. Cum să mai fie şi performanţi la clasă? Scade calitatea din învăţământ, din păcate, şi din cauza faptului că salariile sunt total nemotivante.”



    Protestatarii spun că nu se vor mulţumi cu creşteri minimale ale veniturilor, cer majorarea cu 50 de procente a salariilor profesorilor debutanţi şi nu exclud declanşarea grevei generale, în perioada alegerilor europarlamentare din 2014 sau înainte de încheierea anului şcolar, cu riscul blocării anului de învăţământ. Alte modificări care se impun, spun profesorii, sunt reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ, decontarea cheltuielilor cu naveta pentru cadrele didactice, reintroducerea sporului de doctorat sau posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puţin trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei. Depolitizarea învăţământului şi regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor de regăsesc, de asemenea, pe lista revendicărilor.



    În semn de solidaritate cu protestele cadrelor didactice, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a decis să intre în grevă japoneză.

  • Reacţii la promulgarea legii câinilor vagabonzi

    Reacţii la promulgarea legii câinilor vagabonzi

    Verdictul Curţii Constituţionale de la Bucureşti dă undă verde Legii câinilor comunitari, în forma adoptată pe 10 septembrie în Parlament. Actul normativ specifică fără echivoc condiţiile în care se poate ajunge la soluţia eutanasierii, care este o ultimă măsură şi una extremă – consideră judecătorii instanţei supreme.



    Reuniţi miercuri, membrii Curţii Constituţionale au analizat sesizarea formulată de 29 de senatori după ce legea a primit aprobarea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz, şi au conchis că aceasta nu conţine prevederi neconstituţionale.



    Se estimează că în jur de 65 de mii de câini fără stăpân sunt doar pe străzile Bucureştiului, legea care prevedea rezolvarea prin sterilizare dovedindu-şi ineficienţa.



    Subiectul a revenit brutal în atenţia publică după ce, la începutul lunii, un copil de 4 ani a murit în apropierea unui parc bucureştean, muşcat de maidanezi. Ancheta este încă în desfăşurare, iar incidentul a provocat şi continuă să provoace reacţii. Atât ale celor care susţin că situaţia a scăpat de sub control şi că un câine poate fi considerat animal de companie doar atât timp cât se află în grija unei persoane, cât şi ale celor care se opun eutanasierii şi care spun că nu este vina câinilor că s-a ajuns în situaţia aceasta.



    După incidentul tragic, legea pentru gestionarea maidanezilor a intrat în procedură parlamentară de urgenţă şi a fost imediat adoptată. Conform acesteia, eutanasierea câinilor fără stăpân este permisă dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi în 14 zile lucrătoare, timp în care se află în adăposturi.



    Decizia Curţii Constituţionale a fost aşteptată de activiştii pentru protecţia animalelor în faţa Palatului Parlamentului, iar la aflarea verdictului o parte dintre aceştia s-au aşezat pe jos, în stradă, în semn de protest.



    Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a precizat că parlamentarii au respectat o decizi anterioară a judecătorilor, care ceruseră ca legea să precizeze clar în ce condiţii se poate ajunge la eutanasiere.



    Unul dintre judecătorii Curţii, Petre Lăzăroiu, a adăugat că nici prin deciziile anterioare judecătorii nu au interzis eutanasierea: Argumentele celor care au votat au fost acelea că nici anul trecut Curtea nu a interzis în sine eutanasierea, ci doar că eutanasierea era prevăzută şi permisă ca oricare dintre alte soluţii. Legiuitorul a avut grijă să etapizeze, deci, nu mai avem o problemă în sine cu decizia pe care am dat-o în ianuarie 2012.”



    În sesizare se atrăgea atenţia că legea ar încălca principii internaţionale de protecţie a animalelor şi că eutanasierea trebuie să fie aplicată numai în condiţii excepţionale şi nu ca metodă curentă.

  • Proteste sindicale

    Proteste sindicale

    Bucureştiul a fost, miercuri, scena protestelor organizate de angajaţii din sistemul sanitar, dar şi de sindicaliştii din transporturi şi servicii publice, nemultumiţi, în principal, de salariile mici.



    Victimă a subfinanţării cronice de ani de zile, sistemul de sănătate din România este într-o criză continuă, în ciuda reformelor succesive anunţate cu surle şi trâmbiţe de politicieni, menite să-l modernizeze şi să-l eficientizeze. Rezultatul a fost, însă, vulnerabilizarea sa, generată de degradarea materială a spitalelor, de închiderea unora dintre ele, precum şi de un adevarat exod al medicilor şi asistentelor în străinătate, atraşi de salarii mai mari şi de condiţii de muncă mai bune. Doctorii acuză autorităţile că găsesc bani pentru mărirea lefurilor primarilor, de exemplu, în schimb pretind ca medicii rezidenţi să rămână în ţară cu salarii de doar 800 de lei (circa 180 de euro).



    Sătule de sărăcie şi de lipsuri, cadrele medicale au ieşit în stradă pentru a manifesta faţă de lipsa de soluţii a autorităţilor la vechile probleme cu care se confruntă. Lista revendicărilor lor cuprinde şase solicitări majore. Este vorba, în primul rând, de alocarea a minumum 6% din PIB pentru sănătate, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege specifică sistemului de sănătate în care proiectul privind performanţa să reprezinte un capitol. Cadrele medicale doresc, de asemenea, consultarea reala a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului sanitar. Totuşi, banii sunt principala revendicare, spune Florin Chirculescu, unul din liderii sindicali din Sănătate: Trebuie să dea banii care sunt necesari în sănătate. Trebuie să reiasă că 6% cel puţin ajung în sănătate din PIB.



    Ministrul Sănătaţii, Eugen Nicolăescu, pare, însă, dezarmat în faţa acestei cereri: Dacă aş avea 6% din PIB, vă daţi seama că nu aş mai avea nici o problemă, aş fi cel mai fericit ministru din ţara asta.



    El i-a îndemnat pe manifestanţi la dialog, în defavoarea pichetelor, însă aceştia au anunţat că până, pe 27 septembrie, vor protesta în fiecare zi.



    Proteste au fost organizate în Bucureşti şi de sindicaliştii din transporturi şi servicii publice. Nemulţumiţi de blocarea fondului de salarii la nivelul celui din 2008, câteva sute de manifestanţi au cerut modificarea legislaţiei în vigoare în domeniul transporturilor şi posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă. Ei ameninţă cu oprirea lucrului pe termen nelimitat din 30 septembrie, la metrou şi în transportul de suprafaţă, dacă nu le sunt îndeplinite cererile.

  • Die Woche 9.9. – 13.9.2013 im Überblick

    Die Woche 9.9. – 13.9.2013 im Überblick

    DIE THEMEN:



    Parlamentarischer Sonderausschuss für umstrittenen Goldtagebau in Roşia Montană



    Streunergesetz: Einschläferung wieder möglich



    EU-Arbeitsmarkt: ab 2014 Freizügigkeit für Rumänen und Bulgaren



    Neues Abkommen mit dem IWF in Sicht



    Hochwasser in Ostrumänien



    WM-Playoff: Aus für rumänische Nationalelf?






    Parlamentarischer Sonderausschuss für umstrittenen Goldtagebau in Roşia Montană



    Im rumänischen Parlament soll ein Sonderausschuss gegründet werden, der das Goldförderprojekt in Roşia Montană analysieren soll. Das gab am Donnerstag der Senatschef Crin Antonescu nach einem Treffen mit Rumäniens Ministerpräsidenten Victor Ponta bekannt. Das im Parlament eingeleitete Eilverfahren betreffend das kontroverse Projekt soll gestoppt werden, fügte Antonescu hinzu.



    Das Projekt führte zu gro‎ßen Spannungen sowohl in der regierenden Mitte-links-Koalition als auch in der Gesellschaft. Mehr als 20 Personen, die die Wiederaufnahme des Bergbaus in Roşia Montană anfordern, schlossen sich Mittwoch in einem stillgelegten Stollen ein. Auf den Stra‎ßen von Bukarest gingen die Proteste gegen das Projekt weiter. Umweltschutzorganisationen warnen vor der Methode der Zyanid-Auslaugung, die bei der Goldgewinnung angewendet werden soll. Das könnte die Umwelt unwiderruflich zerstören, so die Umweltschutzaktivisten.




    Streunergesetz: Einschläferung wieder möglich



    Das rumänische Parlament hat ein neues Gesetz angenommen, in dem festgelegt wird, wie die Kommunalbehörden zum Lösen des Problems der herrenlosen Hunde vorgehen müssen. Das geschah, nachdem ein vierjähriges Kind in Bukarest von streunenden Hunden totgebissen wurde. Das sog. Streuner-Gesetz“ sieht vor, dass ein herrenloser Hund, der in ein Tierheim gebracht wurde, binnen 14 Werktagen kostenlos adoptiert werden kann. Nach Ablauf dieser Frist können dann die Kommunalbehörden entscheiden, ob die noch nicht adoptierten Tiere eingeschläfert werden oder weiterhin im Tierheim bleiben können, wenn genügend finanzielle Ressourcen dafür vorhanden sind. Das Einschläfern ist also nicht eine obligatorische Lösung, wie es viele Bürger falsch verstanden haben. Nur die nachweislich aggresiven und unheilbar kranken Hunde werden sofort eingeschläfert. Die Tierliebhaber, die Hunde aus Tierheimen adoptieren, müssen eine schriftliche Erklärung unterzeichnen, wodurch sie sich verpflichten, die adoptierten Hunde korrekt zu pflegen und zu ernähren und sie nicht wieder auszusetzen; falls sie die Tiere nicht mehr behalten wollen, müssen sie diese den Behörden übergeben.




    EU-Arbeitsmarkt: ab 2014 Freizügigkeit für Rumänen und Bulgaren



    Die rumänische Arbeitsministerin Mariana Câmpeanu hat diese Woche die Niederlande und Belgien besucht. In Den Haag beteiligte sie sich als Hauptgast am Ministertreffen betreffend die Freizügigkeit der Arbeitnehmer innerhalb der Europäischen Union. Besagtes Treffen wurde von dem niederländischen Ministerium für Sozialangelgenheiten und Arbeitskraft in Zusammenarbeit mit Zentral- und Lokalbehörden veranstaltet. Das Programm der rumänischen Ministerin beinhaltete Treffen mit Vertretern der Regierung, der Politik, der Geschäftswelt und der Gewerkschaften.



    Am 1. Januar 2014 endet die siebenjährige Höchstfrist der im EU-Beitrittsvertrag Rumäniens und Bulgariens enthaltenen Auflagen. In Brüssel kam Mariana Câmpeanu mit der belgischen Arbeitsministerin Monica De Coninck zusammen. Die beiden unterzeichneten ein bilaterales Kooperationsabkommen im Bereich der Arbeit und des Sozialschutzes.




    Neues Abkommen mit dem IWF in Sicht



    Die Regierung Rumäniens hat am Mittwoch den Absichtsbrief zur Schlie‎ßung eines neuen internationalen Finanzabkommens vorbeugender Art verabschiedet. Die Bukarester Behörden und die gemeinsame Mission des IWF und der Europäischen Kommission haben im Juli ein neues Abkommen vorbeugender Art aus technischem Gesichtspunkt verabschiedet. Besagtes Abkommen soll eine Laufzeit von zwei Jahren und einen Gesamtwert von vier Milliarden Euro haben.



    Das Stand-by-Abkommen, dessen Absichtsbrief am Mittwoch von der rumänischen Exekutive gebilligt wurde, soll in diesem Herbst von dem IWF-Steuerkreis besprochen werden. Ministerpräsident Victor Ponta kündigte an, dass die Hauptelemente des künftigen Abkommens den Senatoren und Abgeordneten nächsten Dienstag in einer gemeinsamen Parlamentssitzung vorgetragen werden sollen. Laut dem Premierminister seien die einzigen Abgabenerhöhungen, die mit dem IWF und der Europäischen Kommission im Rahmen des neuen Abkommens vereinbart wurden, die Steigerung der Verbrauchssteuer bei Luxusgütern, die notwendig war, um die Mehrwertsteuer bei Brot herabzusetzen und die Zahlung von Sozialbeiträgen durch private Vermieter zu gewährleisten.




    Hochwasser in Ostrumänien



    Die rumänische Regierung hat am Donnerstag den Krisenstab für Notsituationen einberufen. Infolge der Überschwemmungen im Landkreis Galaţi (im Südosten Rumäniens) sind 9 Menschen, darunter auch ein Kind, ums Leben gekommen; mehrere hundert Menschen mussten ihre beschädigten Häuser verlassen. Die Evakuierten wurden in den Kulturhäusern und Schulen der Gegend untergebracht; später werden ihnen Modulunterkünfte zu Verfügung gestellt.



    Mehr als 700 Häuser im Kreis Galaţi wurden in der Nacht von Mittwoch auf Donnerstag von der Flutwelle nach starken Regenfällen mit fast 150 Liter/qm schwer beschädigt. Das Wetteramt erlie‎ß eine Warnung der Stufe Gelb wegen starker Regenfälle in 8 Landkreisen im Osten Rumäniens, einschlie‎ßlich im schwerstbetroffenen Kreis Galaţi.




    WM-Playoff: Aus für rumänische Nationalelf?



    Die rumänische Fu‎ßball-Nationalmannschaft verlor mit 0-2 das Spiel gegen die Türkei. Somit haben sich die Chancen der rumänischen Nationalelf, im Playoff der WM 2014 zu spielen, erheblich verringert. Ein paar Tage zuvor hatte Rumänien die ungarische Nationalmannschaft mit 3-0 besiegt. Rumänien nimmt jetzt den vierten Platz der Gruppe ein. Letztes Mal beteiligte sich die rumänische Fu‎ßball-Nationalmannschaft an einer Weltmeisterschaft im Jahr 1998.



    Audiobeitrag hören: