Aproximativ jumătate dintre tinerii Uniunii Europene sunt expuși abuzurilor online. Este rezultatul unui raport Eurostat din 2023, care arată că 49% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani s-au confruntat cu mesaje online considerate ostile față de anumite grupuri sau persoane.
Este o perioadă de viață extrem de vulnerabilă, marcată de formarea identității, consolidarea stimei de sine și dezvoltarea relațiilor sociale, ceea ce face ca experiențele negative să aibă un impact psihologic mai intens.
În top, conform acestui raport, se află Estonia cu 69% dintre tinerii din această categorie de vârstă care au fost expuși unor astfel de mesaje online. Urmează Danemarca – 69%, Finlanda – 68%, Franța – 65% și Slovacia – 65%. Potrivit Eurostat, 12 dintre cele 23 de țări pentru care există date au înregistrat rate de peste 50%. La coada acestui top, se află: Croația – 24%, România – 27% și Bulgaria – 31%.
În majoritatea cazurilor, discursul instigator la ură a fost legat de opiniile politice sau sociale, cu o medie de 35% în UE, subliniază Euronews, care a prezentat acest raport al Eurostat. Această categorie a fost cea mai mare în Estonia (60%), Finlanda (56%) și Danemarca (49%).
Mesajele ostile care vizează comunitatea LGBTQ+ au afectat în medie 32% dintre tinerii adulți din UE. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Estonia (46%), Slovacia și Portugalia (44%). În plus, 30% dintre tinerii adulți din UE au întâlnit mesaje de ură rasială, Țările de Jos și Portugalia fiind țările cele mai afectate, cu 45% fiecare.
Nora Enache este psiholog și a lucrat, de-a lungul vremii, cu diferite grupe de vârstă pe tema abuzurilor emoționale, fie acestea online sau nu. În mare, cyberbullyingul provoacă o gamă largă de probleme emoționale. Am întrebat-o pe Nora Enache cum afectează abuzurile online stima de sine și sănătatea mintală a tinerilor:
„Stima de sine este evaluarea globală a valorii proprii. Stima de sine influențează atitudinea noastră asupra propriei persoane. Dacă ne privim prin lupa online, prietenii noștri de acolo vor funcționa ca o oglindă socială în care privim pentru a ne face o idee despre felul în care ne văd ceilalți. Riscul care apare este acela că nu toți cei cu care interacționăm ne cunosc, nu toți ne vor binele, nu toți ne evaluează corect. Sunt atât de multe variabile în interacțiunile online, încât este greu de estimat ce anume face ca mediul acesta să nu fie unul propice dezvoltării”.
Vorbim, carevasăzică, de o oglindă online alcătuită din multe cioburi, fiecare dintre ele reprezentând o altă persoană, cu un caracter și o personalitate unice, ce se oglindește în noi. Vorbim de o lume imaginară ce vrea cu obstinație să treacă în realitatea unui tânăr confuz, în căutări. Este un joc extrem de periculos pe care ni-l propune lumea online, un război neștiut și care se traduce, spune Nora Enache, prin diverse semne:
„Semnele care indică faptul că există o victimă a mediului online sunt retragerea, izolarea, lipsa concentrării pe ceea ce au de făcut. De cele mai multe ori, în urma acestor schimbări de atitudine și comportament, familia este cea care cere ajutorul și nu victima”.
Cum e din ce în ce mai greu să limităm, ca adulți, perioada petrecută în faţa unui ecran a copiilor noștri, răul produs de abuzul online probabil că nu mai poate fi evitat, dar este tratabil. Adesea este de ajuns un singur comentariu negativ pentru ca lumea interioară a tânărului să se prăbușească. Psihologic, există, totuși, ac de cojocul lui, ne asigură interlocutoarea noastră, Nora Enache:
„Traumele provocate de experiențele negative în mediul online pot declanșa, de pildă, fobie socială. În cadrul ședințelor de consiliere se vor face intervenții ce vizează restructurarea cognitivă, antrenamente de relaxare mentală, automonitorizare, expunerea în vederea dezvoltării abilităților sociale sau analiză developmentală”.
Și, da, psihoterapia e bună, dar parcă e mai bună interacțiunea sănătoasă în lumea reală!
