Tag: raport

  • O Europă potrivită pentru era digitală

    O Europă potrivită pentru era digitală

    Prin politicile sale,
    strategia UE urmărește ca transformarea digitală să fie benefică pentru oameni,
    companii și mediul înconjurător. De asemenea, UE dorește să-și consolideze
    suveranitatea digitală și să stabilească standarde, mai degrabă decât să urmeze
    standardele stabilite de alții, pentru a face Europa potrivită pentru era
    digitală.

    Am vorbit cu europarlamentarul Vlad Botoș (Renew Europe) despre
    concluziile primului raport privind stadiul evoluției deceniului digital, care
    cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe
    care Europa și le-a stabilit pentru 2030.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Poluanții apelor de suprafață și ai apelor subterane

    Poluanții apelor de suprafață și ai apelor subterane

    Poluarea chimică a apelor de
    suprafață și a apelor subterane reprezintă o amenințare atât pentru mediul
    acvatic, cu efecte cum ar fi toxicitatea acută și cronică în organismele
    acvatice, acumularea de poluanți în ecosistem, dispariția habitatelor și
    pierderea biodiversității, cât și pentru sănătatea umană. În acest context,
    Comisia Europeană a propus extiderea listei poluanţilor apelor de suprafață și
    ai apelor subterane.

    Cu amănunte Virginijus Sinkevičius, Comisar european
    pentru mediu, oceane şi pescuit:

    Poluarea
    reprezintă o presiune majoră asupra apei și biodiversității. Ea afectează viața
    în râuri, lacuri și mări, precum și capacitatea noastră de a utiliza această
    resursă pentru apă potabilă sau irigații. Pe măsură ce secetele devin mai
    frecvente, nu ne putem permite să poluăm apele care mai rămân.

    Propunerea se
    bazează pe cele mai recente cunoștințe științifice, inclusiv recomandările
    Comitetului Științific pentru Riscuri de Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente.
    Este rezultatul unui amplu proces de colaborare cu părțile interesate și
    experți din statele membre care au analizat cu atenție ce poluanți să includă
    și care sunt standardele de calitate adecvate. În fața noilor amenințări
    emergente și a dovezilor convingătoare privind toxicitatea, propunem extinderea
    listei de poluanți.

    Au fost incluse un grup mare de substanţe chimice sintetice
    și alte substanțe industriale, pesticide și medicamente. Standardele pentru
    câțiva poluanți deja incluși au fost întărite. Pentru alții, în cazul cărora
    știința arată că acum sunt mai puțin problematici, standardele ar trebui
    relaxate.

    Raportul propune modificări la lista de poluanți și standarde, precum
    și sugestii pentru termene mai strânse și pentru lipsa limitelor privind
    numărul de substanțe care pot fi adăugate pe lista de monitorizare.

    Propunerile
    suplimentare includ responsabilități extinse pentru producători, partajarea
    costurilor pentru monitorizarea suplimentară și posibilitatea unei facilități
    de monitorizare a calității apei la nivelul Uniunii Europene.


  • Raport privind competenţele digitale în UE

    Raport privind competenţele digitale în UE

    Trebuie spus înainte de toate că toate aceste informații sunt cuprinse într-o analiză a Comisiei Europene privind performanțele tuturor statelor membre în materie de competențe și infrastructură digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, și digitalizarea serviciilor publice. La acest ultim capitol, raportul executivului comunitar arată că doar 24 la sută dintre utilizatorii de internet din țara noastră utilizează şi serviciile publice digitale, în comparație cu media Uniunii, de 74 la sută. România are un scor de 48 în ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni, față de media comunitară de 77. În mod similar, scorul pentru serviciile publice digitale pentru întreprinderi este de 45, sub media europeană de 84.

    Aceste servicii permit cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor să interacționeze cu administrațiile publice mai ușor, mai rapid și la costuri mai mici.

    Un exemplu de succes în acest sens este Estonia, recunoscută ca fiind cea mai digitalizată țară din lume, cu o rată a interacțiunilor online dintre stat și cetățean de 99 la sută. Aici, scriu agențiile de presă, singurele întâlniri față în față cu funcționarii statului pe care le au cetățenii sunt în momentul căsătoriei sau al divorțului.

    În acest context, Comisia Europeană transmite că România trebuie să își intensifice eforturile de digitalizare a serviciilor publice, astfel încât prezența fizică a cetățeanului la ghișeu să fie redusă treptat. În plus, serviciile publice digitale esențiale ar trebui să fie… la un click distanță și pentru românii care muncesc sau trăiesc în străinătate.

    Și încheind cu capitolul competențe digitale, adică îndemânarea de a folosi un calculator, o tabletă sau un simplu telefon inteligent, trebuie adăugat că Uniunea Europeană în ansamblul ei s-a angajat să sporească aceste abilități în rândul a cel puțin 80 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și să atingă cota de 20 milioane de specialiști în domeniul ITC până în 2030.

    Cu toate acestea, raportul arată că până atunci, în ritmul actual, doar 59 % din populație va deține cel puțin competențe digitale de bază, iar numărul specialiștilor nu va putea depăși 12 milioane.


  • Raportul anual european 2023 despre droguri

    Raportul anual european 2023 despre droguri

    Raportul anual european pe 2023 despre traficul și
    consumul de droguri pe teritoriul blocului european arată tendințe
    îngrijorătoare. Așa cum a comentat Alexis Goosdeel, directorul Centrului
    European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri, situația poate
    fi rezumată în trei cuvinte: oriunde, totul și toți. Primul cuvânt înseamnă că
    drogurile sunt peste tot în Uniunea Europeană. Niciodată nu s-a înregistrat o
    asemenea mulțime și diversitate de droguri în spațiul european la o îndemână
    atât de simplă, la o puritate atât de mare, la o forță atât de mare și la
    prețuri atât de mici. Al doilea cuvânt se referă la faptul că aproape orice
    poate deveni un obiect de care se leagă comportamentul de dependență. Astfel,
    consecințele pot fi observate în daunele potențiale și în nevoia de a adapta
    prevenția, tratamentul și intervenția împotriva daunelor pe care le poate
    produce dependența. Al treilea cuvânt care caracterizează starea actuală de
    fapt, și anume toți, înseamnă că oricine poate avea episoade de adicție ori se
    poate confrunta cu efecte ale consumului de droguri și cu violența generată de
    ele în spațiul european.


    Ylva
    Johansson este comisar european pentru afaceri interne. Ea a punctat ce droguri
    actuale au cel mai mare impact și cum luptă Comisia Europeană împotriva lor și
    a controlării porturilor, căile prin care ele intră pe teritoriul Uniunii.

    O îngrijorare
    specială o reprezintă acum creșterea opioidelor sintetice, și anume fentanilul.
    Fentanilul și alte opioide sintetice sunt ușor de făcut, pot fi făcute pe loc,
    nu e nevoie să fie traficate de pe un continent pe altul, cantități mici sunt
    suficiente pentru mii de doze, poate fi ușor de transportat și sunt extrem de
    puternice, periculoase și mortale. Drogurile nu numai că distrug sănătatea
    oamenilor, ele distrug și societatea noastră. Infractorii folosesc profiturile
    din traficul de droguri pentru a cumpăra oameni, pentru a cumpăra polițiști și
    pentru a comanda asasinate. Violența crește pe scară largă și în brutalitate. Este
    timpul să realizăm că crima organizată este o amenințare la fel de mare la
    adresa societății noastre precum terorismul. Am lansat o evaluare a traficului
    de droguri în porturile europene. Pentru a învinge criminalitatea pe plan
    local, trebuie să luptăm cu ea pe plan internațional prin cooperare poliției și
    prin schimb de informații.


  • Catandisea-a presăllei tru România

    Catandisea-a presăllei tru România



    Statlu româna rămâne năpoi tru codaş tru Europa tru aţea ti mutreaşti tiñisearea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, catacum şi accesul ningărditu la informaţii di interes public, spuni preşeditutele organizației ActiveWatch, Liana Ganea. Tru opinia a llei, una di protili probleme arămâne faptul că mărli partidi politice finanţeadză nitransparentu presa, lucru ţi duţi la suspiciuni rezonabile că agenda publică tru mass-media easti distorsionată. Tru idyiulu kiro, pţănile boţ jurnalistice critice cu putearea politică agiusiră ţinta a născăntoru campanii di discreditare, iniţiate ili di actori politiţ, ică di instituţii di presă cu ună lungă istorie di abateri di la etica profesională, nica spusi Liana Ganea. Tutunăoară ea lugurseaşti că statlu român lipseaşti s’aibă un control real ti serviciili di informaţii, s’limiteadză puterile tru expansiune ale aluştoru şi căbilea a lor di minteari cu exercitarea a ndreptului la libertatea di exprimare.


    Tu arada a lui, prezidentulu a Centrului ti Jurnalism Independentu, Ioana Avădani, declară că ari probleme mări cu mass-media ditu România care ţăn di axia a statului şi di capacitatea a lui ta s’li ndreagă. Anamisa di aestea, ea ardăpsi ixikea di transparenţă a acţionariatului companiilor di media şi influenţa a lor tru agenda editorială, atacurile contra a jurnaliştilor vinite ditu zona putearillei i creaşterea discursului agresiv la adresa alustoru.


    Statul român lipseaşti s’akicăsească em şi s’nu s’bagă zori ditu partea Europei că mass-media easte un actor legitim tru tut ţi ţăne di debatlu publicu şi că rolu a llei critic easti anaparti di iţi sinferu di partid i pecuniar, cundille Ioana Avădani.


    Declaraţiile s’facu tru contextul a spusiloru ţi li feaţi viţeprezidentulu ali ComisieEuropene tră valori şi transparenţă, Vera Jourova, care uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuhinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea.


    Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ.


    Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dialihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.


    Năsă lugurseaşti căţe “catandisea a presei ditu România nu easti dipu bună şi ari nica multi lucre ti adrari. Ntribat disi năili instrumente legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricut şi aflate, tru aestu kiro, tru cursulu di adoptare sunt duri tra s’a bordiadză aesti probleme, ea apăndăsi afirmativ, cundillinda, tru idyiulu kiro, că aşteaptă ma multu di la statlu român până atumţea.


    Raportul mutrinda statlu di drept ditu 2022 al CE cundilleadză că media ditu România s’ampuliseaşti cu probleme ntră care faptul că transparenţa tra acţionariatului media ma largu easti incompletu şi aspărdzearea catastisillei mutrinda fuvirserli, cazurile di priscăville contra a jurnaliştilor. Tru 2022, instanţili ditu România apufusiră dauă condamnări penale contra a născăntoru persoane cari feaţiră infracţiuni cari mutrea siguranţa a jurnaliştilor.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Starea presei în România

    Starea presei în România

    Statul român rămâne codaş în Europa în ceea
    ce priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum
    şi accesul neîngrădit la informaţii de interes public
    , afirmă preşedintele organizației ActiveWatch,
    Liana Ganea. În opinia sa, una dintre principalele probleme rămâne faptul că
    marile partide politice finanţează netransparent presa, ceea ce conduce la
    suspiciuni rezonabile că agenda publică în mass-media este distorsionată. În
    acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit
    ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de
    instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională, a
    mai spus Liana Ganea. Totodată,
    ea consideră că statul
    român trebuie să exercite un control real asupra serviciilor de informaţii, să
    limiteze puterile în expansiune ale acestora şi posibilitatea lor de a
    interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.


    La rândul său, preşedintele Centrului pentru Jurnalism
    Independent, Ioana Av
    ădani,
    a declarat că există probleme mari cu mass-media din România care ţin de
    competenţa statului şi de capacitatea lui de a le rezolva. Printre acestea, ea
    a enumerat lipsa de transparenţă a acţionariatului companiilor de media şi
    influenţa lor asupra agendei editoriale, atacurile împotriva jurnaliştilor
    venite din zona puterii sau creşterea discursului agresiv la adresa acestora.

    Statul român ar trebui să înţeleagă şi fără presiune din partea Europei că mass-media
    este un actor legitim în tot ce ţine de dezbaterea publică şi că rolul său
    critic este dincolo de orice interes de partid sau pecuniar,
    a subliniat Ioana
    Avădani.

    Declaraţiile
    au loc în contextul afirmaţiilor vicepreşedintei Comisiei Europene pentru
    valori şi transparenţă,
    Vera Jourova, care consideră că ‘situaţia presei din România nu
    este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri’
    . Întrebată dacă noile
    instrumente legislative propuse de Comisia Europeană anul trecut şi aflate, în
    prezent, în curs de adoptare sunt suficiente pentru a aborda aceste
    probleme,
    ea a răspuns afirmativ,
    precizând, în acelaşi timp, că aşteaptă mai mult de la statul român până
    atunci.


    Raportul privind statul de drept din 2022 al CE menţionează că media
    din România se confruntă cu probleme între care faptul că ‘transparenţa asupra
    acţionariatului media continuă să fie incompletă’
    şi înrăutăţirea situaţiei
    privind ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţă împotriva jurnaliştilor.
    În 2022, instanţele din Rom
    ânia au
    pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis
    infracţiuni care vizau siguranţa jurnaliştilor.


  • Reguli mai stricte privind publicitatea politică

    Reguli mai stricte privind publicitatea politică

    Raportul adoptat de PE care
    susţine numeroase modificări ale regulilor propuse privind publicitatea
    politică urmărește, în primul rând, să facă alegerile şi referendumurile mai
    transparente şi mai rezistente la interferenţe. Raportul elaborat de eurodeputatul francez
    Sandro Gozi (Renew) exprimă sprijinul ferm pentru poziţia de negociere propusă
    de Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor a PE. De asemenea, dă
    undă verde negociatorului principal al PE în acest dosar, Sandro Gozi, să
    înceapă discuţiile cu reprezentanţii statelor membre în vederea unui acord în
    timp util pentru alegerile europene din 2024. Prin modificările aduse de
    eurodeputaţi propunerii Comisiei, numai datele cu caracter personal furnizate
    în mod explicit pentru publicitatea politică online pot fi utilizate de
    furnizorii de publicitate. Prin urmare, microvizarea, o strategie care
    utilizează date de consum şi demografice pentru a identifica interesele unor
    anumite persoane, nu va fi posibilă.

    Parlamentul
    European a introdus alte dispoziţii pentru a reglementa în continuare
    activitatea mai amplă de vizare, cum ar fi interzicerea generală a utilizării
    datelor minorilor. Eurodeputaţii au propus ca entităţilor din afara UE să li se
    interzică finanţarea publicităţii politice în Uniunea Europeană.

    Sandro Gozi, negociatorul
    principal al măsurilor, membru al Renew Europe: Sunt
    convins că, odată ce acest text va intra în vigoare, alegerile în Uniunea
    Europeană vor fi mai transparente și mai rezistente, după cum ne-au reamintit
    colegii din grupul meu, Renew Europe. Bineînțeles că nu există niciun risc
    pentru mass-media și jurnalismul independent. rezultatele sunt evidente: platformele
    trebuie pur și simplu să verifice existența sponsorilor politici și dacă
    informațiile pe care le includ despre aceștia sunt complete. Nu vom introduce
    nicio obligație generală de monitorizare și cu atât mai puțin nicio formă de
    cenzură. Este esențial să existe mai multă transparență pentru a ne proteja
    democrațiile. Iar baza de date europeană pe care o vom introduce cu propunerea
    noastră va ajuta, fără îndoială, în acest sens.



    Membrii PE au propus
    schimbări semnificative pentru a se asigura că cetăţenii, autorităţile şi
    jurnaliştii au acces uşor la informaţiile privind publicitatea politică.
    Printre alte propuneri, aceştia pledează pentru crearea unui registru online
    pentru toate reclamele politice online şi datele conexe. Textul adoptat
    consolidează, de asemenea, competenţele autorităţilor naţionale şi permite
    Comitetului european pentru protecţia datelor să preia o anchetă privind o
    încălcare şi să asigure respectarea normelor.




  • Provocări în domeniul securității cibernetice

    Provocări în domeniul securității cibernetice

    Conflictul militar declanșat de Rusia în Ucraina vecină se poartă și în domeniul cibernetic. Unii cercetători spun că vorbim chiar despre cel mai mare război al erei cibernetice şi primul care a încorporat niveluri atât de semnificative de operaţiuni cibernetice din ambele tabere. La debutul conflictului, Moscova a lansat un număr impresionant de atacuri distructive împotriva a zeci de rețele ucrainene, reușind să perturbe rețeaua de comunicații prin satelit, Viasat, și să pună probleme apărării inițiale a Ucrainei. În câteva săptămâni, ritmul atacurilor de acest tip a scăzut, însă, iar în prezent, la aproape un an de la declanșarea războiului, principala activitate cibernetică a Rusiei în Ucraina este cea de colectare de informaţii.

    Alături de noile provocări asociate războiului, expansiunea tehnologică a Chinei și pandemia, care a avut între efecte și migrarea multor activități în mediul virtual, sunt tot atâtea motive care fac ca securitatea cibernetică să devină un subiect tot mai intens vehiculat. Iar contextul geopolitic, marcat de atât de multe incertitudini, arată că lucrurile nu se vor schimba prea curând – organizațiile de toate calibrele nu au fost niciodată mai expuse riscului de atacuri cibernetice. Costurile globale ale criminalității cibernetice vor crește cu 15% pe an până în 2025 și ar putea să depășească 10 trilioane de dolari pe an, arată un raport al Cybersecurity Ventures, adică mai mult decât profiturile realizate de întregul comerț ilegal de droguri combinat.

    Noile tentative de fraudă din mediul on-line vor fi mai elaborate şi mai greu de detectat, întrucât atacatorii cibernetici au început să folosească şi instrumente de inteligenţă artificială, anunţă și Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică de la București.

    Lăsată în grija autorităților și a specialiștilor în domeniu, securitatea cibernetică a instituțiilor beneficiază de vigilență sporită, la nivel superior. Ceilalți utilizatori sunt, însă, mult mai expuși și au nevoie de recomadările persoanelor specializate în contracararea atacurilor cibernetice de toate tipurile. Printre cele mai utilizate metode de fraudare pentru accesarea datelor personale ale utilizatorilor se numără email-urile de tip phishing, prin care se solicită diverse informaţii şi se fac oferte, atrag atenția cei de la Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică.

    În același timp, multe mesaje înşelătoare sunt promovate atât pe platformele de social-media, cât şi pe motoarele de căutare, a explicat la Radio România Mihai Rotariu, şeful direcţiei comunicare din cadrul Directoratului amintit, care a dat și câteva exemple:

    La început de an vedem o înteţire a atacurilor din zona tentativelor de fraudă din mediul on-line. Şi, aşa cum ne-au obişnuit, atacatorii se folosesc din nou de context şi, iată, încearcă să profite de tematica reducerilor de iarnă din această perioadă. Ce fac concret? Lansează astfel de campanii de tip phishing care se folosesc de identitatea vizuală a unor branduri cunoscute, care au, de regulă, o activitate sporită în această perioadă. Şi vorbim de bănci comerciale, de retaileri, anumite servicii online sau anumite servicii de curierat, ori chiar am văzut anumite tentative de fraudă care se foloseau de imaginea unor autorităţi, fie că vorbim de poliţie, de ANAF şi chiar de Europol.

    Cele mai multe atacuri de tip phishing se propagă preponderent prin e-mail, dar pot apărea şi pe social media sau prin SMS, iar miza pentru atacatori este exact colectarea datelor de la utilizatori, fie că vorbim de date personale, financiare ori date de autentificare, iar metoda preferată de ei este redirecţionarea potenţialei victime către site-uri clonă. Sunt nişte site-uri care arată similar cu cele originale, însă au o altă adresă, un domeniu diferit. De aceea, este vital să fim foarte atenţi la denumirea şi securitatea site-urilor unde urmează să introducem date în mediul online.

    Nu este un secret că atacatorii încep tot mai mult să se folosească de inteligenţa artificială, scopul lor fiind să automatizeze atacurile, să se adapteze cât mai bine la context, să obţină o rată de succes a atacurilor mult mai bună. Dar nu trebuie să ne speriem, mai spune Mihai Rotariu:

    Dacă avem o rutină de securitate cibernetică şi avem o igienă de securitate cibernetică bună, nu ar trebui să intrăm în panică şi ar trebui să putem evita cam 90% dintre astfel de atacuri în mediul online. Când vorbesc de rutina de securitate, mă refer la acele reflexe în mediul online pe care ni le formăm la fel cum le formăm în viaţa reală. Când trecem strada, de exemplu, în viaţa reală, ne asigurăm, ne uităm în stânga, în dreapta, ne uităm la culoarea semaforului înainte să trecem strada. La fel trebuie să abordăm şi situaţia link-urilor. Nu dăm clic pe link, în special dacă vine din surse necunoscute, decât după ce facem o verificare în prealabil cu o soluţie de securitate.

    Totodată, trebuie să ştim clar că majoritatea companiilor care oferă servicii online, dar în special băncile, nu vor transmite niciodată e-mailuri care conţin link-uri pentru actualizarea sau pentru verificarea datelor de autentificare. Nu ajungeţi niciodată pe astfel de site-uri, de exemplu, pe aplicaţii de internet banking folosind un link primit prin SMS sau prin e-mail sau prin anumite postări sponsorizate, şi folosiţi doar aplicaţia instalată pe mobil, ori recomandăm chiar să tastaţi adresa site-ului respectiv manual în internet browser şi aveţi grijă să nu ajungeţi, aşa cum am spus anterior, din neatenţie pe astfel de site-uri clonă. Foarte mare grijă la denumirea exactă a domeniului, pentru că atacatorii pot substitui câteodată litere cu cifre, iar din viteză noi să avem impresia că suntem pe site-ul original, dar de fapt să fim pe un site clonă. Şi nu în ultimul rând, fiţi atenţi la ofertele întâlnite în mediul online care par a fi prea bune pentru a fi adevărate.

    Verificaţi de fiecare dată existenţa lor pe canalele de comunicare oficiale ale companiei în numele căruia a fost lansată promoţia, mai spune Mihai Rotariu.


  • Noua strategie forestieră a UE pentru 2030

    Noua strategie forestieră a UE pentru 2030

    Raportul
    privind Noua Strategie Forestieră pentru 2030 a fost votat recent în Plenul
    Parlamentului European. Noua
    strategie a UE pentru păduri pentru 2030 este una dintre inițiativele
    emblematice ale Pactului
    verde european și se bazează pe Strategia
    UE în domeniul biodiversității pentru 2030. Strategia va
    contribui la atingerea obiectivelor UE privind biodiversitatea, precum și a
    obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin
    55 % până în 2030 și a obținerii neutralității climatice până
    în 2050.


    Carmen Avram, europarlamentar, a solicitat în calitate de
    raportor din umbra, în plenul Parlamentului European bani mai mulți pentru
    proprietarii români de păduri .




    Încep prin a mulțumi raportoarei și
    raportorilor din umbră pentru colaborarea exemplară în privința finalizării
    acestui raport privind strategia forestieră în care am reușit să găsim
    echilibrul între toate cele trei funcții ale pădurilor de mediu, social și
    economic. Acest echilibru este extrem de important azi, în contextul crizelor
    multiple al secetei istorice și al apropierii iernii. Vom avea nevoie de pădure
    și ca sursă de biodiversitate și sănătate, dar și ca resursă. Exploatată
    sustenabil, pădurea ne poate ajuta să atingem țintele de energie regenerabilă și
    independența energetică. În plus, acest raport cere și protejarea comunităților
    care depind de pădure. El solicită un studiu de impact înainte de desemnarea
    ariilor protejate, dar și compensații financiare pentru proprietarii pădurilor
    care vor contribui la atingerea țintelor. Îndeplinirea acestor ținte nu trebuie
    să fie decontată de comunități și industrie. România a făcut deja pași
    importanți pentru o mai bună protejare și gestionare a pădurilor, dar fiind
    unul din cele doar patru state membre deținătoare de păduri virgine, trebuie
    ajutată pentru îndeplinirea acestui țel important pentru întreaga Uniune.


  • Cea mai gravă secetă înregistrată în Europa în ultimii cel puţin 500 de ani

    Cea mai gravă secetă înregistrată în Europa în ultimii cel puţin 500 de ani

    Aproape jumătate din Europa este ameninţată de secetă – arată raportul realizat de Centrul Comun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene. Autorii studiului afirmă că, până în data de 10 august, 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidenţa unei alerte de nivel maxim.

    Precipitaţiile reduse şi o serie de valuri de căldură, care s-au manifestat începând din luna mai, au scăzut debitele râurilor şi nivelurile apei pe scară largă în Europa. Volumele reduse de apă au avut efecte adverse şi asupra sectorului energetic, atât asupra producţiei hidrocentralelor, cât şi asupra sistemelor de răcire a centralelor electrice. Uscăciunea a diminuat substanţial randamentele culturilor agricole de vară, mai ales pe cele de porumb, soia şi floarea soarelui – precizează autorii raportului.

    Umezeala din sol şi vegetaţia sunt sever afectate – se mai arată în studiu, care enumeră peste 12 ţări în care riscul de secetă a crescut foarte mult, inclusiv Germania, Franţa şi Marea Britanie. În restul Europei, deja lipsit de apă, se menţin condiţii stabile de secetă severă – mai spun autorii cercetării. Conform raportului, regiunile în care condiţiile meteorologice se agravează cel mai mult sunt cele care au fost afectate de uscăciune încă din primăvară: de exemplu, nordul Italiei, sud-estul Franţei şi anumite zone din Ungaria şi România.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a subliniat că ne confruntăm, în prezent, cu un sezon al incendiilor de vegetație cu mult peste medie, cu un impact negativ important asupra producției vegetale. Schimbările climatice sunt, fără îndoială, din ce în ce mai vizibile în fiecare an; Comisia Europeană și oamenii de știință depun eforturi neobosite pentru a cartografia și a studia această criză cu ajutorul celor mai bune tehnologii disponibile, atât din spațiu, cât și de pe teren, și conduc eforturile de protejare a mediului și a cetățenilor în situații de urgență – a mai spus Mariya Gabriel.


  • Inteligența artificială în era digitală

    Inteligența artificială în era digitală

    Textul, adoptat cu 495 de voturi pentru, 34 împotrivă și 102 abținteri, afirmă că dezbaterea publică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) ar trebui să se concentreze asupra potențialului enorm al tehnologiei de a completa forța de muncă umană.

    Margrethe VESTAGER, vicepreședinte al Comisiei Europene: Prin acest efort UE este un pionier practic. Suntem primii care ne-am asumat acest efort, această sarcină de a emite acest cadru legilsativ cuprinzător, menit să promoveze încrederea într-o tehnologie foarte promițătoare. Ideea e că promovarea unei inteligențe artificiale de încredere este un efort global. Nu e un lucru care se poate face doar în Europa. De aceea, trebuie să completăm munca noastră legislativă cu o agenda extrenă amibițioasă.

    Peste tot unde ne ducem trebuie să influențăm standardele globale, astfel încât ele să reflecte valorile democratice. Să luptăm pentru asta însemnă să luptăm pentru democrație. Asta am făcut în câteva forumuri international cum ar fi: OECD sau UNESCO, și acum continuăm bilateral cu parteneri care gândesc ca noi, de exemplu prin intermediul cooperării comerciale și tehnologice cu SUA.

    Inteligența artificială nu e despre tehnologie, e despre politică. Modul în care abordăm tehnologia reflectă viziunea noastră despre dezvoltarea societății. Ce fel de societate vrem să creăm: societate mai inclusivă în care oamenii sunt văzuți și auziți și ascultați și luați în seamă și în care putem să avem libertatea de a nu fi discriminați sau de a fi sub supraveghere în viața noastră, la locul de muncă etc.

    Cred că e un punct de plecare foarte promițător pentru următorul capitol al procedurii noastre legilsative, dar de asemenea, pentru evalurea noastră în acest efort global, efortul nostru de a fi creatorii siguri și în care putem avea încredere .

    Raportul va contribui la viitoarea activitate parlamentară privind IA, în special la Legea privind IA, care este discutată în prezent în Comisia pentru piața internă și consumatori (IMCO) și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE).



  • Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană plus Turcia şi Norvegia) evidenţiază o creştere generală de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine – arată acest indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie. Potrivit raportului, Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul narcotic pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate. Explicaţia cea mai frecventă este aceea că multe ţări aveau închise cluburile de noapte – locurile preferate de consum de Ecstasy şi MDMA -, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului trecut. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: peste două milioane şi jumătate de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de trei milioane şi jumătate pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine. Oferta de narcotice rămâne ridicată în Uniunea Europeană şi chiar depăşeşte nivelurile de dinainte de pandemie în cazul cocainei – se precizează în raport.

    Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în Uniunea Europeană în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi el a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive din cauza pandemiei de COVID. În 2019, fuseseră confiscate 202 tone. Acest indicator şi alţii sugerează că, în prezent, nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat – notează Observatorul. În general, drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari – a avertizat directorul Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online. El a mai spus că aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv riscă să apară acum pe piaţă, fiind un pericol real pentru sănătatea publică. Anul trecut, 52 de noi substanţe psihoactive au fost semnalate pentru prima dată – una pe săptămână, comparativ cu două pe an, acum un sfert de secol.

    Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie e îngrijorat că Bătrânul Continent devine un mare producător de droguri, în special de sinteză, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.


  • Dosar de vacanţă: calitatea apelor pentru scăldat în Europa

    Dosar de vacanţă: calitatea apelor pentru scăldat în Europa

    Comisia Europeană şi-a publicat recent Raportul anual privind calitatea apei pentru scăldat în Europa. Potrivit documentului, în anul 2021, aproape 85% din zonele europene pentru scăldat îndeplineau cele mai stricte standarde ale Uniunii Europene.

    Această evaluare a fost elaborată după monitorizarea a aproape 22.000 de zone pentru scăldat din statele membre ale Uniunii Europene, plus Albania și Elveția.

    Potrivit raportului, apele costiere – care reprezintă aproape două treimi din totalul zonelor pentru scăldat – au o calitate mai bună decât apele interioare.

    În anul 2021, s-au respectat standardele minime de calitate a apei în mai mult de 95% din zonele europene. Spre exemplu, în Austria, Malta, Croația, Grecia, Cipru, Danemarca și Germania, cel puțin 90 % din apele pentru scăldat se încadrează în categoria calitate excelentă. Polonia, Slovacia Ungaria şi Estonia se află, pe de altă parte, pe ultimele locuri la punctajele naţionale.

    În România, 84% din totalul apelor pentru scăldat au calitate excelentă şi nu avem ape periculoase.

    Pentru comparaţie, Austria este pe primul loc în Uniune cu 97,7% din apele pentru scăldat având calitate excelentă, iar la polul opus, pe ultimul loc, este Polonia – cu doar 44,5%.

    Ca punctaj general, suntem deasupra Sloveniei, Elveţiei, Franţei, Olandei sau Suediei, dar imediat sub media europeană.

    România nu are ape pentru scpăldat de calitate necorespunzătoare, conform raportului. Pe litoralul românesc, majoritatea zonelor de îmbăiere au calitate excelentă. Sunt doar câteva care au doar calificativul « bun ». Mamaia, Năvodari, Constanţa, Olimp, Neptun, Costineşti, Mangalia, Vama Veche, toate sunt excelente. La Gura Portiţei, calitatea apei este doar «bună».

    Anul trecut, apele pentru scăldat de calitate nesatisfăcătoare reprezentau 1,5% din totalul zonelor pentru scăldat din Uniune. Calitatea nesatisfăcătoare este adesea rezultatul poluării pe termen scurt, iar o evaluare mai bună a surselor de poluare și aplicarea unor măsuri de gestionare integrată a resurselor de apă pot contribui la îmbunătățirea calității apei – arată Comisia în acest Raport.

    În paralel cu Raportul din acest an privind apa pentru scăldat, Agenţia Europeană de Mediu a publicat și o hartă interactivă actualizată, care indică nivelul de calitate a apei înregistrat în fiecare zonă pentru scăldat. De asemenea, sunt disponibile rapoarte de țară actualizate, precum și informații suplimentare privind punerea în aplicare a directivei la nivel național.


  • Depistarea produselor non-alimentare periculoase în UE

    Depistarea produselor non-alimentare periculoase în UE

    Comisia Europeană a publicat recent
    raportul anual privind Safety Gate, care în traducere ar însemna Poarta de
    siguranţă şi care este, de fapt, un sistem de alertă rapidă al Uniunii
    Europene pentru produsele nealimentare periculoase.

    Raportul acoperă alertele
    notificate în cursul anului 2021 și acțiunile întreprinse de autoritățile
    naționale ca răspuns la descoperirea, pe piaţă, a unor produse periculoase. În
    acest raport anual, pentru prima dată, autovehiculele se află în fruntea listei
    produselor notificate, urmate de jucării. În cursul anului trecut, autoritățile
    statelor care utilizează acest sistem au transmis 2.142 de alerte. Pentru prima
    dată, cel mai mare număr de alerte a fost sesizat la categoria autovehicule,
    urmată de jucării și aparate și echipamente electrice. În ceea ce privește
    autovehiculele, acțiunile întreprinse au vizat în principal rechemările în
    service, în urma detectării unor probleme tehnice, în timp ce pentru jucării,
    acestea s-au concentrat pe prezența substanțelor chimice periculoase, precum și
    a bateriilor mici, tip pastilă. În plus, cele mai frecvente probleme raportate
    pentru aparatele și echipamentele electrice sunt legate de supraîncălzirea sau expunerea
    unor piese la tensiune.

    Plecând de la faptul că pandemia a schimbat obiceiurile
    de consum şi că a determinat o creştere accentuată a comerţului online,
    comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a spus:

    Pentru a împiedica ca produsele nesigure să ajungă în toate mâinile, a
    fost creat acest sistem, Safety Gate. Este un exemplu remarcabil
    de cooperare europeană. La Safety Gateparticipă
    30 de țări, toate statele membre UE, 27, plus Islanda, Lichtenstein și
    Norvegia. Autoritățile naționale sunt responsabile de supravegherea pieței, iau
    măsuri pentru interzicerea sau restricționarea vânzării produselor periculoase
    detectate, pentru oprirea acestora la frontiere sau pentru rechemarea produselor
    periculoase de pe piaţă. și insistăm din ce în ce mai mult pentru a rechema de
    pe piață toate aceste produse. De asemenea, autoritățile naționale ale țărilor
    participante au schimbat rapid informații pentru a identifica mai ușor acele
    produse pe piețele naționale și pentru a lua măsurile necesare. Acest tip de
    instrument al UE este foarte important pentru a asigura buna funcționare a
    pieței unice la același nivel de protecție pentru toți consumatorii din UE.
    Încercăm să avem, desigur, un tratament egal al tuturor consumatorilor cu
    același nivel de protecție.


    Comisia Europeană administrează website-ul
    Safety Gate, care are o interfață modernă și ușor de utilizat pentru a facilita
    procesul de notificare. Paginile sunt traduse în toate limbile UE, inclusiv
    gaelic din acest an, islandeză și norvegiană. De asemenea, companiile pot
    folosi Business Gateway pentru a informa autoritățile naționale rapid și
    eficient cu privire la preocupările de securitate legate de un produs pe care
    l-au pus pe piață.



  • ONU: Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina, în ultima lună

    ONU: Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina, în ultima lună

    Aproximativ 3,7 milioane de persoane au părăsit Ucraina, în ultimele
    patru săptămâni, după lansarea invaziei militare ruse pe 24 februarie, indică
    un bilanţ publicat, vineri, de ONU şi care confirmă o încetinire a ritmului
    plecărilor în ultimele zile. În total, peste 10 milioane de persoane, adică mai
    mult un sfert din populaţia Ucrainei, şi-au părăsit căminele.

    ONU estimează că
    în jur de 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării. Aproximativ
    90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii.

    Poliţia
    Română de Frontieră a anunţat că aproape zece mii de cetăţeni ucraineni au intrat, în
    România, în cursul zilei de joi.

    De la declanşarea acestei crize şi până
    joi, la ora 24,00, în România au intrat 537.548 de cetăţeni ucraineni.